„ALEXANDRU IOAN CUZA” UNIVERSITY OF IAŞI

FACULTY OF LETTERS
DOCTORAL SCHOOL OF PHILOLOGICAL STUDIES

ABSTRACT OF THE DOCTORAL THESIS

Evangheliarul de la Războieni.
TEXT EDDITION, PHILOLOGICAL AND LINGUISTIC
STUDY

SCIENTIFIC COORDINATOR:
PROF. UNIV. DR. ALEXANDRU GAFTON
DOCTORAL STUDENT:
ANTIP ANCA MIHAELA

Iaşi, 2014
 Table of contents:

1. Structure of the thesis

2. Motivation and the importance of research

3. Scientific research methodology

4. Synthesis of chapters included in this thesis

5. Bibliography

Key-words: Gospel, date, location, copyist, lineage, graphematic stock, vocalism,

consonantism, palatalization, derivation, composition, changing the grammatical
value, stratigraphic analysis.

2
 1. Structure of the thesis

Table of contents

Abstract
Chapter I
Philological Study
I.1.1. Introduction
I.1.2. Tetraevanghel vs. Evangheliar
I.1.3. Dating the text
I.1.4. The description of manuscript
I.1.5. Reviews on text
I.1.6. The copyist
I.1.7. The date of the text
I.1.8. Location
I.1.9. Lineage
I.1.10. Circulation
I.1.11. The issues of original translation
I.1.12. Placing the text in Romanian language and Romanian cultural history

Chapter II
Linguistic study
II.1. The script
II.1.1. The graphematic inventory and interpretation of problems. The values of letters in
Evangheliarul de la Războieni.
II.1.2. Special graphematics phenomena
II.1.2.1. Abbreviations
II.1.2.2. Overwriting
II.1.2.3. Ligatures
II.1.2.4. Numbers

3
II.1.2.5. Diacritical marks
Conclusions

II.2. Phonetics
II.2.1. The accent
II.2.2. The vocalism
II.2.2.1. The vowels
II.2.2.2. The diphthongs
II.2.2.3. The Triphthong
II.2.3. Consonantism
II.2.3.1. The palatalization
II.2.3.2. The affrication
II.2.3.3. The velarization
II.2.3.4. Other phenomena in the consonantism
II.2.3.5. Metathesis
Conclusions

II.3. Morphology
II.3.1. The noun
II.3.1.1. Disclaimer of nouns
II.3.1.2. Genre
II.3.1.3. Number
II.3.1.4. Case
II.3.2. The article
II.3.3. The adjective
II.3.4. The pronoun
II.3.5. The numeral
II.3.5.1. The cardinal numbers
II.3.5.2. The ordinal numbers
II.3.6. The verb
II.3.6.1. Conjugation

4
II.3.6.2. Voice
II.3.6.3. Iotacizarea
II.3.6.4. Tense and mood
II.3.7. The adverb
II.3.8. The preposition
II.3.9. The conjunction
II.3.10. The interjection
Conclusions

II.4. Syntax
II.4.1. Syntax of the sentence
II.4.1.1. The subject
II.4.1.2. The predicate
II.4.1.3. The additional predicate
II.4.1.4. The attribute
II.4.1.5.The direct object
II.4.1.6. The indirect object
II.4.1.7. The agent object
II.4.1.8. The time object
II.4.1.9. The manner object
II.4.1.10. The place object
II.4.1.11. The cause object
II.4.1.12. The purpose object
II.4.1.13. The instrument object
II.4.1.14. The sociative object
II.4.1.15. The relation object
II.4.1.16. The oppositional object
II.4.1.17. The sociativ object
II.4.1.18. The exception object
II.4.2. Syntax of the sentence
II.4.2.1. The coordonation

5
II.4.2.1.1. Copulative sentences
II.4.2.1.2. Disjunctive sentences
II.4.2.1.3. Adversative sentences
II.4.2.1.4. Concluding sentences
II.4.2.2. Subordination
II.4.2.2.1. The subjective clause
II.4.2.2.2. The predicate clause
II.4.2.2.3. The direct object clause
II.4.2.2.4. The indirect object clause
II.4.2.2.5. The place object clause
II.4.2.2.6. The time object clause
II.4.2.2.7. The attributive clause
II.4.2.2.8. The manner object clause
II.4.2.2.9. The consecutive object clause
II.4.2.2.10. Ther cause object clause
II.4.2.2.11. The purpose object clause
II.4.2.2.12. The sociative object clause
II.4.2.2.13. The exception object clause
II.4.2.2.14. The conditional object clause
II.4.2.2.15. The concessive object clause
Conclusions

II.5. Vocabulary
II.5.1. Word formation
II.5.1.1. Derivation
II.5.1.1.1. Prefixes derivation
II.5.1.1.2. Sufixes derivation
II.5.1.2. Composition
II.5.1.3. Changing of the grammatical value
II.5.2. Onomastics
II.5.2.1. Anthroponyms

6
II.5.2.2. Teonimia
II.5.2.3. Toponymy
II.5.2.3.1. Ethnonyms
II.5.2.3.2. Horonimele
II.5.2.3.3. Oiconims
II.5.2.3.4. Hydronyms
II.5.3. Stratigraphic study of vocabulary
II.5.3.1. Elements of Latin origin
II.5.3.2. Elements of Slave origin
II.5.3.3. Elements of Hungarian origin
II.5.3.4. Elements of Greek origin
II.5.3.5. Elements of Turkish origin
II.5.3.6. Elements of unknown origin
II.5.4. Linguistic calculations
II.5.5. Words with different meanings the current ones
II.5.6. Sinonimy
Conclusions

FINAL CONCLUSIONS
Selective Bibliography

Text edition
Notes on the edition
Evangheliarului de la Războieni text
Facsimiles

7
 2. Motivation and the importance of research:
The pragmatism and objectivity of the option for chosen theme consist of its intention to exploit
the novelty of this text; the manuscript had an important impact in society and it stood among the era
practices. This text was dated to the seventeenth century and, along with other ecclesiastical texts
from this period, represents a significant step forward in Romanian culture. It can be a valuable
source material for future research on the history of language.
This paper first aim is editing a Romanian manuscript from the seventeenth century,
Evangheliarul de la Războieni, which is recorded below the Academy Library ms. 296 B.A.R.;
another aims are to identify specific linguistic features of the text and to determine its influence on
the local norm.

3. Scientific research methodology

Taking into consideration the methodological background to the development of this paper, I
applied and blended the whole theoretical and empirical methods that allow an in-depth investigation
of the text. The methods used are: Semasiology-in studying the meanings of words and evolution of
these meanings; historical - to determine the historical context in which the church used the text of
the manuscript; chronological - used for analysis and presentation of consecutiveness significant
historical events and facts on the manuscript, both in space and time; Analytical - as a scientific
method that involves studying phonetic phenomena with particular characteristics; Comparative - is
the scientific method which assesses and compares phenomena such as facts, concepts and activities;
systemic - which involves a set of processes such as: Identification; classification; synthesis
(grouping) and coding, being the scientific method that works with homogeneous and interconnected
phenomena that are grouped by placing them under the common attributes in a certain order;
synchronistic - when studying in parallel: manuscripts we encounter identical geopolitical spaces and
special spiritual; deduction - which involves the study of deduction of the particular from the
general; and induction - in which the results of research based on the facts of the particular language
are developed in general theoretical concepts.
Among the principles discussed there can be found the transcription interpretative principle
that establishes equivalence between the signs in Cyrillic and Latin characters. This principle
requires interpretation of Letters depending on the age of the text, its place of origin, graphic
tradition and graphic peculiarities of the scribe. The text is subjected to the process of adapting to the

8
current spelling rules, but taking into account the peculiarities of dialect.

4. Synthesis of chapters included in this thesis

The work consists of two volumes:
The first volume contains two chapters: the philological study and the linguistic study.
The first chapter approached issues related to the cultural context, the location of the text, the
dating of the text.
While dealing with location, we noted that the language of the text reveals the predominance of
the elements from the Nordic Daco-Romanian dialect. Linguistic peculiarities of the northern area
are:
1) Conversion of ă to i in: “Și spre numele Lui limbile vor nedejdui” (f. 18v), “ceia ce

nedejduesc spre bunătate” (f. 68r), “şi nedejduia să vadză vreun sămn oarecarele” (f. 120v);

nădcejde is recorded only once in “pune voiu nădeajdea Mea spre Îns” (f. 18v);

2) The palatalization of f to her and hi: “şi-l lega pre îns ce legături de her” (f. 99v); “hi-va

și-i va fi lui” (f. 70r);

3) The harsh uttering of b in: “şi faceţi bine celora ce nu vă iubăsc pre voi” (f. 94r);

4) The harsh uttering of consonants s and dz in: “Și deaca vădzură năroadele, să mirară şi

proslăviră pre Dumnedzău” (f. 12r); “Dascăle, vedzi, smochinul cela ce-l blăstemaș, au

săcat.” (f. 70r);

5) Etymological î is preserved in împle, îmblă: “că nu îmblă pre o urmă cu noi” (f. 102r), “Şi

fu îmblînd el însuşi” (f. 104r), “ca să împle toate scripturile” (f. 117v), “ca se cade să se

împle toate scripturile întru Legea lui Moise” (f. 123r);

6) Etymological forms of cîne, pîne, mîne are preserved: “Că iat, gonesc dracii şi voiu face

tămăduire, astădzi şi mîne, şi a treia dzi voiu săvărşi.” (f. 111v); “Şi fu dac întră El în casa

oarecăruia unui boiarin fariseu într-o sîmbătă, să mînînce pîne” (f. 111v); “Nu dareţi svinta

a cînilor, nici vărsareţi mărgăritarul vostru naintea porcilor” (f. 9r).

In the second chapter are treated particularities graphic, phonetic, morphological, syntactic
lexical and textual particularities of the text.

9
 The script
While examining the graphical structure of the text we noticed that the Cyrillic alphabet used in
the text took most of Cyrillic Letters (even if sometimes gave specific values), and also others like ƒ
and u of Greek origin usually used to record group sounds. Also, we find that was dropped the use of
signs which functionality were not supported by the Romanian language phonetism, their presence is
therefore unnecessary. Depending on the graphematic inventory of the text we can realize the level
of training of the scribe. In this case the inventory of letters is small, aren’t used used all letters. As a
general observation we find that the abbreviation method is combined with overwriting, finding that
they are subject to frequent phenomenon shortening vowels and consonants which are particularly
overwritten. Punctuations used in the text are reduced to some and do not correspond with actual
literary norm.

Phonetics
The main characteristics of the text consist of phonetic particularities that are specific to
Nordic area and the preservation of archaic structures throughout the Daco-Romanian teritory.
Among the specific vocalism features we can highlight the transformation of Latin e followed by n,
m + vowel, consonant, to ă in mînule, pîne, cînilor. Also we should emphasize that etymological î

was stored in the north area îmblu, întra and împle, and etymological o is kept in oltar. Another

feature of the northern area is the final notation of u in the following adverbs, cîndu, cumu and amu,

butalso the transformation of the diphthong ea in a in words such as sara and năduşală. An archaic

phenomenon present in the text is keeping the unstressed e in atunce. Specific in the text is the

diphthongization trend by splitting vowels (accented and unaccented): a>iia, ă>iă, o> uo.
The relevant particularities of consonantism are hte presence of dz in both Latin and in the
domestic areas, while g  is kept in gioc, giudecată, giumătate and a giura. The velarization of the

labio-dental deaf f is illustrated in fameni< lat. (homo) feminus, while the velarization of dz is shown

only if the noun Dumnedzău < lat. dom(i)ne deus. It is noteced the existence of consonant groups sv-

, suv-, skv- in svat< sl. sŭvĕtŭ, a sfinţi< sl. sventiti, svînt< sl. sventŭ, sveaşnic< sl. švestinikŭ,

sfîrşit< sl. sŭvŭršiti and several phonetic accidents that contribute to the individualization of the text:

10
prosthetic vowel a scrîşca, vîrtos, a vărsa, a săvîrşi, jertfă, scîrbă and total dissimilation or hapologia

in nemărui.
All these phonetic features individualise the text, giving it a special place in the tradition of
texts from the first half of the eighteenth century.

Morphology
The morphological plan records specific text characteristics entered in the north area of the
Daco-Romanian dialect. In this section the differences do not relate to the presence or absence of
morphological categories, but generally are limited to morphemes regarding grouping and
classification of language units. Some parts of speech such as adjective, numeral and article are
characterized by a high degree of stability, while the adverb record innovative creations.
The declination of the noun shows oscillations when it ccomes to the following nouns: uşă,

cenuşă, which occur in the IIIrd declination, there being a constant oscillation between the IIIrd

declination, which included these nouns in ş-, j- in primitive Romanian and the first declination, after

hardening them in different uşe: “veţi începe a sta afar şi a bate în uşe” (f. 110r), “Iar cela ce ȋntră

pre uşe păstor iast oilor.” (f. 141v), “Că eu sȋnt uşia oilor.” (f. 141v), cenuşe: “ară fi în drăştine şi în

cenuşe” (f. 103r), and the feminine form răsărit “întru răsărita soarelui” (f. 79v), “ne cerceta pre

noi răsăritul cela de sus”. Some neutral nouns keep their desinence in-ure–ure: duhurele, gîndurele,

graiurele, ţărmure. The noun mînă has its plural form attested in its etymological mînule, and the

noun turmă< lat. turma presents the genitive-dative, singular desinence–eei: “Că va vătăma Păstorul

şi se vor răşchiră oile turmeei”. Feminine nouns that have plural in -i in the genitive-dative

desinence take –iei: mărturiei, împărăţiei, viei, năsălniciei.

Compared with other parts of speech, verb provides a large number of phenomena that can
contribute to the characterization of text language, and of these we notice most of all the category
conjugation. The verb a ţinea< lat. tenere keeps its etymological IInd conjugation and the verbs a

gata and a umbra present in the analyzed text paradigm are verbs in the first conjugation. The verb a

posti occurs in the reflective voice “Iară tu, cîndu te posteşti, unge capul tău şi faţa ta spală” (f.

8r), “Pentru ce noi şi fariseii ne postim mult, iar ucenicii Tăi nu se postesc?” (f. 12r), while the

11
verb a odihni, in some cases, is used in the active voice in the detriment of the passive: Şi de va fi

acolea fiiul pacei, odihni-va spre îs, pacea voastră.” (f. 103v). Conditional-optative auxiliary are

present in third person singular and plural forms in their etymological forms as examples: “se ară

ţinea de unul iară de celalalt va înceape a nu nici gîndi” (f. 9v), “de demult ară fie în drîştine şi în

cenuşe pocăindu-se” (f. 16r). Intensive construction formed with the present indicative and other

tenses and moods follows the pattern verb + noun: “Și deaca vădzură steaoa, se bucurară cu

bucurie mare foarte.” (f. 3v), “Nu giudecareți în fățărie,ce giudecați giudeț derept.” (f. 136v), “şi le

dzis lor de grăi” (f. 14v), “ cu moarte ca să moar” (f. 23r).

Syntax

The examination of syntactic features of the text reveals that it differs from the standard
literary language not because of its character but by its quality of popular elements or acts of spoken
language. Compared to the other sections of the text language, the syntax shows uniformity and
differs less than current literary language. However, it highlights some old language-specific
features. In conjunct forms of syntax we mention the personal pronoun when determines verbs in the
future perfect tense with its auxiliary it is placed between the verb and auxiliary: “şi oarece vor cere

fi-le-va lor de la Părintele Mieu” (f. 28v); “Datu-Mi-au toată putiarea şi în cer şi pre pămînt” (f.

48r); “Aduceţi-mi-l pre Îns încoace.” (f. 26r). Another notable trend is the replacement of the
infinitive by connective and coexistence of the two equivalent construction, construction infinitive is
commonly used after the auxiliary a avea: “nu veţi avea a vedea” (f. 19r); “nu veţi avea a-

nţelege”(f. 19r); “nici va mai avea a fi”(f. 38r); “nu va avea a întra într-nsă”(f. 68v). The indirect
complement expression is observed in the accusative with the preposition dative la where literary
language uses the dativ “cu-ndrăzdire de strîg la Împăratul, de cerșu” (f. 61v); “Că vă vor da pre

voi la săbor” (f. 73r); “Și era de mărturisiia la săboarele Galileiului 2. la săboarăle Jidoveşti.”

(f. 91v), and circumstantial complement of time is expressed by the accusative noun preceded by a

preposition: “Că mai iuşor va fi ţărăi Sodomului şi a Gomurului la dzioa de giudeţ” (f. 14r);

“Tirului şi Sidonului mai iuşur le va fi la dzioa de giudeţ” (f. 16r); “Ce iast tocmala voastră ca să

12
vă slobodz voao cîte pre unul la Paşti.” (f. 154v), while the attribute of a noun (or pronominal)
accusative value of partitive genitive is built with the preposition dintru.
An innovation of the eighteenth century is the formation of nominal predicate copulative
verbs a se face, a se chema:”Că fiecine cela ce se face pre sine împărat protiveaşte se lui Chesar” (f.

155v), “şi sînt fameni ce se fac înşiş fameni pentru Împărăţiia cerului” (f. 29v), “şi se feace arbure

mare” (f. 110v), “Ceiia ce se cheamă stearpă.” (f. 83v), “ce se cheamă îndoit cu firea” (f. 143v), “şi

ieşiră la locul ce se cheamă de Margini 2. ce-s cheamă locul Țăstului, ce-s cheamă jidoveaşte

Golgota” (f. 155v).

At the level of sentence is highlighted the tendency of replacement of de+indicative

complements with the conjunctivitis which is more common than in the previous period as a result
of the replacement of the infinitive complement directly through a connective nucleus of a direct
deade-se şi mie de îmblaiu” (f. 81r); “Şi-L rug pre Îs tot nărodul din laturea Gadarinului să să duc

de la dînşi” (f. 99r); “să cade ca să să împlă de Mene” (f. 99r). Predicative sentences with de+

indicative used in place of a name or predicative infinitive instead of a conjunctive predicate verb are

common in text: “Mîncarea”era de-i învăţa pre înşi” (f. 10r); “era de avea strnîsoare multă. 2. că

era de avea avuție multă” (f. 29r); “era de mărturisiea la săboarele lor” (f. 54r); “era de şedea cu

slugile” (f. 76r); “era de aştepta” (f. 78r); “era de făcea” (f. 82r); “era de le mîhînia” (f. 82r); “era

de le arăta” (f. 82r). Circumstantial purpose registers a situation somewhat different from the

previous century when the introductory element să recorded a low frequency in the text: “De ca la u

tîlhar aţi ieşit, cu arme şi dar de să Mă prindeţi” (f. 44v), and concessions circumstantial sentence

appears only one time in the text, being introduced by deşi: “Iar cela ce au, deşi nu fac” (f. 95r).

Vocabulary
Lexical material recorded in the Gospel of Războieni include unknown or little known
words, and words whose meaning or form differs from the current language. The terms have been
grouped according to their origin, the elements of Latin, Slavic, Greek, and Hungarian. Vertically
examinating the lexicon taking into consideration the origin of various lexical items and their
chronological sequence highlights the fact that the language of the text retains many elements

13
missing from Latin and Slavic language appearance of the Romanian language. One such example is
the adverb ' acicea ‘aici’ and the imperative verb form of blem, also pedestru ‘persoana care merge

pe jos’and measer ‘sărac’, arină ‘nisip’, fur ‘hoţ’ and porumb ‘porumbel’. Among the elements of

the old Slavic we enumerate the following words măhăi ‘a face semne, gesturi cu braţele’, pîră

‘proces’, ciude ‘minuni’ şi a clăti ‘a se mişca din loc’. We also noted that vocabulary richness

highlighted by the presence of large series documented in text synonyms: supărare (f. 105v);-

dococeală (f. 105v);-trudă (f. 74r); drac (f. 9v);- diavol (f. 21v); - lepădatul (f. 5v);- nepreatnicului (f.

21v); vitleanul (f. 105v).

Thus, we conclude that the lexical material present in our text has in common with the texts
that circulated in the early seventeenth century and reflects awareness by scribe lexical resources
available to the language of that time.

The second volume is the text edition containing transcription, interpretative note on edition
and facsimiles.
The present edition is the first interpretative transcription of Ms manuscript. 296 entitled
Gospel of Războieni. In the interpretation of the value of Cyrillic Letters we took into account
historical dialectology studies and studies on the Romanian spelling texts of the eighteenth century.
Thus, at the beginning of the word or syllable E/e was noted representing the diphthong ie:
çÊgßd√emi= îngăduie-mi (f. 28v, r. 2), es‹= ies (f. 23r, r. 26), m√éri= muieri (f. 24r, r. 12), grßes‹kß=
grăiesc (f. 25v, r. 16), nevoe=nevoie (f. 36v, r. 19), ñrb√es‹kß= trebuiesc (f. 44r, r. 4), except for and
the personal pronoun of the third person singular and plural.
In the absence of conclusive graphical arguments regarding the existence of differences
between ă and î in establishing correspondences for 'ß and ø, I applied the current situation in
Romanian spelling. For 'ß I assigned value ă: ñßmßd√i= tămădui (f. 56v, r. 12), br‹ßbañ√l= bărbatul
(f. 129r, r. 25), respectiv î: fl√ern‹ßdß= fluierînd (f. 13v, r. 14), sn‹ßn¡e= sînge (f. 13v, r. 8), pn‹ßqõ=
pînză (f. 47v, r. 24), and zero at the end of the word: iΣÈannß= Ioann (f. 5r, r. 6), nazarin™nß=
nazarinean (f. 3r, r. 17), p√rñßndß= purtînd (f. 54r, r. 9). If the letter ' find its values overlap with
those of ß. For ø amount I gave the value of ă in words like: : Σ¯doa’rõ= odoară (f. 21r, r. 21), narõ
xßlõd√i= n-ară hălădui (f. 73r, r. 24), ¨çi’serõ= uciseră (f. 37r, r. 9), sß ‚a’qõ= să şadză (f. 72r, r.

14
22), dar şi î: sñrõmñß= strîmtă (f. 10v, r. 10), prõn‹q√l= prîndzul (f. 34r, r. 14), plõn‹se= plînse (f. 44r,
r. 24). The use of ø in contexts where usually was used å to highlight a regional phonetic
phenomenon: açéø= aceă (f. 5r, r. 25).

The letter ™ has the value e: k™å= cheia (f. 25v, r. 1), vis‹ñ™r™le= vistearele (f. 3v, r. 7), dar
şi ea: f™çe= feace (f. 77v, r. 18), d™derõ= deaderă (f. 77v, r. 13), p™ne¡i= peanegi (f. 40v, r. 7),
nazarin™nß= nazarinean (f. 3v, r. 17), pl™vi∆la= pleavila (f. 20v, r. 14), rßsp√nd™= răspundea (f. 77v,
r. 5), vr™= vrea (f. 77v, r. 11).

The letter ™ has the value e î: çÈn¡erîÈi= îngerii (f. 5v, r. 23), çÈnainñ™= înaintea (f. 15r, r. 19),
çÈmblõ= îmblă (f. 16v, r. 16), çÈi= îi (f. 16v, r. 20), în: çÈvßca= învăța (f. 5v, r. 23), çñß∆ü= întîiu (f. 13v,
r. 15) şi îm: çÈÈpßrõcïå= împărățiia (f. 5v, r. 17), çÈÈpß∆rañ= împărat (f. 28v, r. 19).

The existing text abbreviations we tacitly completed and the overwritten letters were lowered
into place without being marked specifically. Cyrillic figures were replaced with Arabic. Special
characters such as spirits, accents, ieric were not marked in the transcript. The manuscript
punctuation which was precariously represented in text has been replaced with punctuation in place.
Omissions found were marked by <>. Slavic bilingual passages of text were reproduced in the
edition marked by [...].
Footnotes from both sides were noted with Arabic numerals on the left of the page.
Footnotes have reported errors of transcription, corrections or amendments from the scribe, unusual
scripts that may give rise to several interpretations.
Through scientific research conducted was intended to draw attention to the value of this text
and its importance for future research in the history of the language.

5. References

SELECTED REFERENCES
Text editions:
 Codex Sturdzanus, ediție de text de Gheorghe Chivu, Editura Academiei Române,
Bucureşti, 1993.

15
  Biblia 1688, ediție ȋntocmită de V. Arvinte, I. Caproşu, Al. Gafton, Laura Manea,
N.A.Ursu, Iaşi, vol. I, 2001, vol. II, 2002.
 Psaltirea Scheiană comparată cu celelalte Psaltiri din sec. XVI şi VII traduse din sloveneşte,
ediție critică de I.-A. Candrea, Bucureşti, 1916.
 Codicele Bratul, ediție de text de Al. Gafton, Editura Universității “Alexandru Ioan
Cuza”, Iaşi, 2003.

Periodical publications:
 “Anuarul de lingvistică şi istorie literară”, Iaşi, 1966 ş.u.
 “Analele Științifice ale Universității « Alexandru Ioan Cuza » din Iaşi”, secția III,
1957 ş.u.
 “Buletinul Institutului de Filologie Română « Alexandru Philippide »“, Iaşi 1934-
1945.

Dictionaries:
***, Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, ediţia a doua revăzută şi adăugită, Academia
Română, Institutul de Lingvistică “Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic Gold,
Bucureşti, 2012.
***, Dicţionarul elementelor române din documentele slavo-române, elaborat de un coelctiv
condus de Gh. Bolocan, Eitura Academiei, Bucureşti, 1981.
***, Dicţionarul etimologic al limbii române, elaborat de Alexandru Ciorănescu, Editura
Saeculum I.O., Bucureşti, 2005.
***, Dicţionarul limbii româneşti, de August Scriban, Editura Institutul de Arte Grafice
“Presa Buna”, Iaşi, 1939.
ANON. CAR. = ***, Anonimus Caransebensiensis. Dictionarium valachico-latinum [aprox.
1650]. Publicat de Gr. Creţu în “Tinerimea romînă”, serie nouă, Tipografia Corpului
Didactic, vol. I, fasc. III, p. 326-380.
CADE = I.-A. Candrea, Gh. Adamescu, Dicţionar enciclopedic ilustrat “Cartea Românească”,
Bucureşti, 1931.
CANDREA-DENSUSIANU = I.-A. Candrea, Ov. Densusianu, Dicţionarul etimologic al limbii
române. Elementele latine, Editura Librăria Socec, Bucureşti, 1914.
CIORANESCU = Alejandro Cioranescu, Diccionario Etimológica Rumano, La Laguna, 1958
[ed. rom.: Alexandru Ciorănescu, Dicţionarul etimologic al limbii române. Ediţie îngrijită de
Tudora Şandru Mehedinţi şi Magdalena Popescu Marin, Saeculum, Bucureşti, 2001].
DA = Dicţionarul limbii române, tomul I, partea I, A-B, Bucureşti, 1913; tomul I, partea a II-
a, C, Bucureşti, 1940; tomul I, partea a III-a, D-De, Bucureşti, 1949; tomul II, partea I, F-I,
Bucureşti, 1934; tomul II, partea a II-a, J-Lacustru, Bucureşti, 1937, Ladă-Lepăda, Bucureşti,
1940, Lepăda-Lojniţă, Bucureşti, 1940.
DBR = Gh. Bolocan, Dicţionar bulgar-român, Editura Știinţifică, Bucureşti, 1972.

16
 DEXI = Eugenia Dima (coord), Dicţionar explicativ ilustrat al limbii române, Arc/ Gunivas,
Chişinău, 2007.
DICŢ. N. T. = Ioan Mircea, Dicţionar al Noului Testament, Editura Institutului Biblic și de
Misiune Ortodoxă, Bucureşti, 1984.
DÎR = Chivu, Gh./ Buză, Emanuela/ Roman-Moraru, Alexandra, Dicţionarul
împrumuturilor romanice în limba română veche (1421-1760), Editura Știinţifică, Bucureşti,
1987.
DLR = Dicţionarul limbii române (Serie nouă), Bucureşti, 1965 şi urm. (au apărut tomurile
corespunzătoare literelor M, N, O, P, R, S, Ş, T, U, V, X, Y, Z).
DLRLV = Mariana Costinescu, Magdalena Georgescu, Florentina Zgraon, Dicţionarul
limbii române literare vechi (1640-1780). Termeni regionali. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,
Bucureşti, 1987.
DNFR = Iorgu Iordan, Dicţionar al numelor de familie româneşti, Editura Ştinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti, 1983.
DOOM = Dicţionarul ortografi, ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM). Ediţia a II-a,
revăzută şi adăugită, Editura Academeiei Române, bucureşti, 2005.
DOR = N. A. Constantinescu, Dicţionar onomastic românesc, Editura Academiei, Bucureşti,
1963.
DRV = G. Mihăilă, Dicţionar al limbii române vechi (sfîrşitul sec. X — Începutul sec. XVI),
Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1984.
NDURL = Ioan Oprea/ Carmen Gabriela Pamfil/ Rodica Rdu/ Victoria Zăstroiu, Noul
dicţionar universal al limbii române, Litera Internaţional, Bucureşti-Chişinău, 2006.

Theoretical and applied researches:

Arvinte, Vasile, Raporturi lingvistice româno-germane. Contribuţii etimologice, Egal, Bacău,
2002.
Arvinte, Vasile, Studii de istorie a limbii române, Editura Universităţii, Iaşi, 2006.
Avram, Andrei, 1990. Nazalitatea şi rotacismul în limba română, Editura Academiei Romîne,
Bucureşti.
Barborică, Elena/ Onu, Liviu/ Teodorescu, Mirela, Introducere în filologia română. Orientări în
tehnica cercetării ştiinţifice, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1972.
Bălan, I., Limba cărţilor bisericeşti. Studiu istoric şi liturgic, Tipografia Seminarului Teologic
Greco-Catolic Blaj, Blaj, 1914.
Bărbulescu, Mihai Deletant, Dennis, Hitchins, Keith, Papacostea, Şerban, Teodor, Pompiliu,
Istoria României, Editura Corint, Bucureşti, 2008.
Bărbulescu, Ilie, Individualitatea limbii române şi elementele slave vechi, Editura Casei Şcoalelor,
Bucureşti, 1929.
Bogdan, Ioan, Scrieri alese. Cu o prefaţă de Emil Petrovici, ediţie îngrijită, studiu introductiv
şi note de G. Mihăilă, Editura Academiei, Bucureşti, 1968.

17
Bulgăr, Gh., Problemele limbii literare în concepţia scriitorilor români. Antologie, studiu
introductiv, comentarii, glosar, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1966.
Bulgăr, Gh., Filologie şi istorie, Editura Eminescu, Bucureşti, 1988.
Cîndea, Virgil, Raţiunea dominantă. Contribuţii la istoria umanismului românesc, Dacia, Cluj-
Napoca, 1979.
Caragiu-Marioţeanu, Matilda/ Giosu Ştefan/ Ionescu-Ruxăndoiu, Liliana/ Todoran,
Romulus, Dialectologie română, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1977.
Cartojan, Nicolae, Istoria literaturii române vechi. Postfaţă şi Bibliografii finale de Dan
Simonescu, Prefaţă de Dan Zamfirescu, Editura Minerva, Bucureşti [ed. I: 1940], 1980.
Cazacu, Boris, Studii de limbă literară. Probleme actuale ale cercetării ei, Bucureşti, 1960.
Chivu, Gh., Limba română de la primele texte pînă la sfîrşitul secolului al XVIII-lea. Variantele
stilistice, Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2000.
Chivu, Gh., De la litera la spiritul textului. Mărturia unui Evangheliar manuscris, în Lucrările
Conferinţei Naţionale „Text şi discurs religios”, Ediţia a II-a , Editura Universităţii
„Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2010, p. 41-48.
Ciobanu, Ştefan, Începuturile scrisului în limba română, Imprimeria Nationala, Bucureşti.
1941.
Ciobanu, Ştefan, Istoria literaturii române vechi, Editura Eminescu, Bucureşti [ed. I: 1947],
1989.
Costinescu, Mariana, Normele limbii literare în gramaticile româneşti, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1979.
Coteanu, Ion, Româna literară şi problemele ei principale, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1961.
Coteanu, Ion, Structura şi evoluţia limbii române (De la origini pînă la 1860), Editura Academiei
Republicii socialiste România, Bucureşti, 1981.
Damian, B., Compendiu al paleografiei româno-slave, vol. II, Centrul de multiplicare al
Universitatii Bucuresti, Bucureşti, 1969.
Demény, Lajos/ Demény A. Lidia, Carte, Tipar şi societate la români în secolul al XVI-lea,
Kriterion, Bucureşti, 1986.
Densusianu, Ovid, Istoria limbii române, Ediţie îngrijită şi traducere în limba romînă de J.
Byck, vol. I, Originile, vol. II, Secolul al XVI-lea, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1961.
Densusianu, Ovid, Histoire de la langue roumaine, tome II, Librairie Ernest Leroux, Paris,
1938.
Densusianu, Ovid, Limba română în secolul al XVII-lea, în Ovid Densusianu, Opere, VII. Ediţie
critică şi Comentarii de Valeriu Rusu, Editura Minerva, Bucureşti, 1977.
Densusianu, Ovid, Literatura română modernă, Editura Eminescu, Bucureşti. 1985.
Diaconescu, Paula, Exprimarea complementului de agent în limba românâ, în LR, VII, 1959, nr. 2,
p. 3- 17.
Dimitrescu, Florica, Contribuţii la istoria limbii române vechi, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti. 1973.

18
Dimitrescu, Florica, Pamfil, Viorica, Istoria limbii române, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1978.
Eremia, Anatol, Reglementarea şi ocrotirea onomasticii româneşti în Republica Moldova, în
Revista Limba Română, nr. 11-12, anul XXI, 2011.
Florescu, Nicolae, Istoriografia literaturii române vechi. Vol. I, Evoluţia metodelor de cercetare,
Editura “Jurnalul literar”, Bucureşti, 1996.
Frăţilă, Vasile, Etimologii. Istoria unor cuvinte, în Etymologica, Academia Română, Institutul
de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2000.
Frâncu, Constantin, Gramatica limbii române vechi (1521-1780), Casa Editorială Demiurg, Iaşi.
2009.
Frâncu, Constantin, Din istoria verbelor neregulate: perfectul sigmatic al verbelor a fi, a avea şi a
vrea, în LR, XXVI, nr. 1, p. 56.
Frâncu, Constantin, Geneza limbii române şi etnogeneza românilor, Casa Editorială Demiurg,
Iaşi, 1999.
Frâncu, Constantin, Conjunctivul românesc şi raporturile lui cu alte moduri şi timpuri, Casa
Editorială Demiurg, Iaşi, 2001.
Frâncu, Constantin, Vechimea şi răspândirea formelor să deie, să steie, să beie, să ieie în
graiurile doacoromâne, SCL, XXI, 1971, nr. 3, p. 261-276.
Frâncu, Constantin, Vechimea posesivelor scurtate, în LR, XXVI, 1977, nr. 3, p. 233-237.
Frâncu, Constantin, Vechimea şi difuzarea lexicală a unei inovaţii comune dialectelor limbii
române: desinenţa –uri la pluralul femininelor, LR, XXXI, 1982, p. 199-212;
Frâncu, Constantin, Vechimea şi răspândirea formelor să deie, să steie, să beie, să ieie în
graiurile dacoromâne, SCL, XXI, 1971, nr. 3, p. 261-276;
Frâncu, Constantin, Vechimea şi răspândirea numeralului articulat în construcţii de tipul partea
întâia, SCL, XXXI, 1980, nr. 2, p. 213-216;
Frâncu, Constantin, Vechimea şi răspândirea unei inovaţii morfologice:verbul a curge, LL, III,
1981, p. 331-339;
Frâncu, Constantin, Din istoria demonstrativelor româneşti: formele (a)celei(a), aceleiaşi,
(a)celeilalte, (a)cestei(a), în Studii de limbă literară şi filologie, vol. II, Bucureşti, Editura
Academiei, 1972, p. 34-38;
Frâncu, Constantin, Din istoria genului personal: genitiv-dativul substantivelot în -că, -gă, în
LR, XXIII, 1974, nr. 4, p. 413-417;
Frâncu, Constantin, Din istoria numeralului românesc: vechimea formelor paisprezece, şaisprezece,
şaizeci, în LR, XXVII, 1978, nr. 6, p. 599-606;
Gafton, Alexandru, Evoluţia limbii române prin traduceri biblice din secolul al XVI-lea, Editura
Universităţii, Iaşi, 2001.
Gafton, Alexandru şi Arvinte,Vasile, Palia de la Orăştie, Editura Universităţii “Alexandru
Ioan Cuza”, Iaşi, 2007.
Gafton, Alexandru, După Luther, Editura Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2005.

19
Georgescu, Magdalena, Contribuţii la problema unificării limbii literare. Despre ediţiile succesive
ale Molitvenicului din secolul al XVIII-lea, LR, XXIV, nr. 4, 323-331, 1975.
Gheţie, Ion, Opera lingvistică a lui Ion Budai-Deleanu, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1966.
Gheţie, Ion, Societatea Academică Română şi unificarea limbii române literare, în LR, XV, nr. 5, p.
519—530, 1966.
Gheţie, Ion, Contribuţii la problema unificării limbii literare. Momentul 1750, în LR, XX, nr. 2, p.
113—124, 1971.
Gheţie, Ion, Biblia de la Bucureşti şi procesul de unificare a limbii române literare, în SLLF, II, p.
53-66, 1972.
Gheţie, Ion, Evoluţia normelor literare în tipăriturile ardeleneşti de la sfîrşitul secolului al XVII-lea,
în LR, XXII, nr. 5, p. 443—452, 1973.
Gheţie, Ion, Începuturile scrisului în limba română. Contribuţii filologice şi lingvistice, Editura
Academiei, Bucureşti, 1974.
Gheţie, Ion, Rolul textelor coresiene în procesul de unificare a limbii române literare, SLLF, III, p.
105-139, 1974.
Gheţie, Ion, Baza dialectală a românei literare, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1975.
Gheţie, Ion, Istoria limbii române literare. Privire sintetică, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,
Bucureşti, 1978.
Gheţie, Ion, Introducere în studiul limbii române literare, Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti,
1982.
Gheţie, Ion, Din nou despre “momentul 1750” în procesul de unificare a românei literare, în LR,
XXXVI, nr. 5, p. 399—407, 1987.
Gheţie, Ion, Introducere în dialectologia istorică românească, Editura Academiei Române,
Bucureşti, 1994.
Gheţie, Ion (coord), Istoria limbii române literare. Epoca veche (1532-1780), Editura Academiei
Romîne, Bucureşti, 1997.
Gheţie, Ion, Graiurile dacoromâne în secolele al XIII-lea — al XVI-lea (pînă la 1521), Editura
Academiei Române, Bucureşti, 2000.
Gheţie, Ion, Chivu, Gheorghe, Contribuţii la studiul limbii române literare. Secolul al XVIII-lea
1688-1780, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2000.
Gheţie, Ion/ Mareş, Alexandru, Introducere în filologia românească, Editura Enciclopedică
Română, Bucureşti, 1974.
Gheţie, Ion/. Mareş, Alexandru, Graiurile dacoromâne în secolul al XVI-lea, Editura
Academiei,Bucureşti, 1974.
Gheţie, Ion/ Mareş ,Alexandru, Originile scrisului în limba română, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti, 1985.
Gheţie, Ion/ Mareş, Alexandru, Diaconul Coresi şi izbânda scrisului în limba română, Minerva,
Bucureşti, 1994.
Gheţie Ion/ Mareş, Alexandru, De cînd se scrie româneşte, Univers Enciclopedic, Bucureşti,
2001.

20
Gheţie, Ion / Seche, Mircea, Discuţii despre limba română literară între anii 1830—1860, în
SILRL, I, p. 261—290, 1969.
Graur, Alexandru, Limba literară, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1979.
***, Gramatica limbii române (GALR) I Cuvântul, Academia Română, Institutul de Lingvistică
„Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2005.
***, Gramatica limbii române (GALR) II Enunţul, Academia Română, Institutul de Lingvistică
„Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2006.
Gruiță,G., Acordul în limba română, Editura Știinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti1981.
Iordan, Iorgu, Limba română contemporană, Editura Ministerului Învăţămîntului, Bucureşti,
1956.
Iordan, Iorgu, Toponimia românească, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1963.
Iordan, Iorgu, Limba literară. Studii şi articole, Scrisul Romînesc, Craiova, 1977.
Iordan, Iorgu, Istoria limbii române (pe-nţelesul tuturora), Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,
Bucureşti. 1983.
Iorga, Nicolae , Istoria literaturii române în secolul al XVIII-lea (1633-1821), vol. I, Epoca lui
Dimitrie Cantemir— Epoca lui Chesarie de Rîmnic, vol. II, Epoca lui Petru Maior — Excursuri.
Ediţie îngrijită de Barbu Theodorescu, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1969.
Iorga, Nicolae, Istoria Bisericii Româneşti şi a vieţii religioase a românilor. Ediţia a doua,
revăzută şi adăugită, vol. I, Editura Ministeriului de Culte, Bucureşti, 1929.
Iorga, Nicolae, Studii şi documente cu privire la Istoria Românilor, Editura Ministerului de
Instrucţie, Bucureşti, 1904.
Istrate, Gavril, Limba română literară. Studii şi articole, Minerva, Bucureşti, 1970,
Ivănescu, Gheorghe, Probleme capitale ale vechii române literare, Tipografia Alexandru A.
Ţerek. Extras din Buletinul Institutului de Filologie Romînă, vol. XI – XII (1944 – 1945),
Iaşi, 1947.
Ivănescu, Gheorghe, Storia delle parlate popolari e storia delle lingue letterarie, în “Philologica”,
II, Bucureşti, p. 1-25, 1972.
Ivănescu, Gheorghe, Istoria limbii române, Editura Junimea, Iaşi, 1980.
Ivănescu, Gheorghe, Studii de istoria limbii române literare. Ediţie îngrijită şi Postfaţă de Al.
Andriescu, Junimea, Iaşi, 1989.
Lobiuc, Ioan, Contactele lingvistice ucraino-romîne (pe baza Atlasului lingvistic român şi a
tuturor celorlalte surse documentare), Editura Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”,
Iaşi, 2004.
Mihăescu, H., Influenţa grecească asupra limbii române pînă în secolul al XVI-lea, Editura
Academiei, Bucureşti, 1966.
Minuţ, Ana-Maria, Morfosintaxa verbului în limba română veche, Editura Universităţii, Iaşi,
2002.
Mitric, Olimpia, Carte românească manuscrisă din Nordul Moldovei. Prefaţă de Dan Horia
Mazilu, Editura Atos, Bucureşti, 1998.
Moldovanu, Dragoş, Miscellanea philologica, în “Limba romînă”, XXXIII, p. 411-425, 1984.

21
 Moldovanu, Dragoş, Dimitrie Cantemir între umanism şi baroc. Tipologia stilului cantemirian
din perspective figurii dominante, Editura Universităţii, Iaşi, 2002.
Morariu, Leca, Morfologia verbului predicativ român. Partea a II-a: Flexiunea, în „Codrul
Cosminului”, II-III, 1925-1926, p. 301.
Munteanu Şt./ Ţîra, V. D. Istoria limbii române literare. Privire generală. Ediţia a II-a, revăzută
şi adăugită, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1983.
Munteanu, Eugen, Cartea înţelepciunii lui Iisus Sirah. Traducere din limba greacă,
introducere, note şi comentarii de Eugen Munteanu, în vol. Cristian Bădiliţă et alii
(coord.), Septuaginta, IV/II (cărţile sapienţiale), Colegiul Noua Europă/ Polirom,
Bucureşti/ Iaşi, p. 235-438, 2007.
Munteanu, Eugen, Lexicologie biblică romînească, Humanitas, Bucureşti, 2008.
Olteanu, Pandele (coord.), Slava veche şi slavona românească, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1975.
Panaitscu, P. P., Începuturile şi biruinţa scrisului în limba română, Editura Academiei,
Bucureşti, 1965.
Panaitescu, P. P., Contribuţi la istoria culturii româneşti. Ediţie îngrijită de Silvia Panaitescu.
Prefaţă, note şi bibliografie de Dan Zamfirescu, Editura Minerva, Bucureşti, 1971.
Panaitescu, P. P., Interpretări româneşti, ediţia a II-a. Postfaţă, note şi comentarii de Ştefan S.
Gorovei şi Maria Magdalena Székely, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1994.
Pavel, Eugen, Arheologia textului, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2012.
Păcurariu, Mircea, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, ediţia a II-a, Editura Institutlui Biblic şi
de Misiune, Bucureşti. 1991.
Păcurariu, Mircea, Biserica Ortodoxă Română – sprijinitoare a luptei altor popoare pentru
libertatea şi independenţa naţională, în BOR, an XCVII, 1979, nr.1-2, p.184-196.
Philippide, A., Originea românilor. I-Ce spun izvoarele istorice, Iaşi. II-Ce spun limbile română şi
albaneză, Tipografia „Viaţa. Românească”, Iaşi. 1923-1927.
Philippide, A., Istoria limbii române, Editura Polirom, Iaşi, 2011.
Puşcariu, Sextil, Limba română. I, Privire generală. Prefaţă de G. Istrate, note, bibliografie de
Ilie Dan, Minerva, Bucureşti, 1976.
Puşcariu, Sextil, Istoria literaturii române. Epoca veche. Ediţie îngrijită de Magdalena Vulpe,
Postfaţă de Dan C. Mihăilescu, Eminescu, Bucureşti, 1987.
Roman, Alexandra, Contribuţii la problema unificării limbii române literare (în legătură cu ediţiile
româneşti din secolul al XVIII-lea ale Psaltirii), în LR, XXIII, nr. 1, p. 13-24, 1974.
Rosetti Alexandru/ Cazacu, Boris/ Onu Liviu, Istoria limbii române literare, vol. I, De la origini
pînă la începutul secolului al XIX-lea. Ediţia a doua, revăzută şi adăugită, Editura Minerva,
Bucureşti, 1971.
Rosetti, Alexandru , Istoria limbii române, I, De la origini pînă la începutul secolului al XVII-lea.
Ediţie definitivă, Editura Academiei, Bucureşti, 1986.

22
Russo, D., Studii istorice greco-române. Opere postume publicate supt îngrijirea lui
Constantin C. Giurescu de Adriana Camariano şi Nestor Camariano, tom. I-II, Fundaţia
pentru Literatură şi Artă “Regele Carol II”, Bucureşti, 1939.
Rusu, Valeriu (coord.), Tratat de dialectologie românească, Scrisul Romînesc, Craiova, 1984.
Saramandu, N, Reluarea și anticiparea complementului indirect..., SCL, XVII, 1996, nr. 4, p.
423- 433.
Sofroni, V., Preocupări de limbă în literatura română veche, AUI, VII, p. 11-41, 1961.
Ştefan, I., Ecouri ale curentelor italienizant şi latinist în a doua jumătate a secolului al XIX-lea,
SILRL, I, p. 309—334, 1969.
Ştrempel, Gabriel, Catalogul manuscriselor româneşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,
Bucureşti, 1978.
Şuteu, Flora, Proiectele ortografice ale Societăţii Academice Române, în LR, XV, nr. 5, 503—519,
1966.
Şuteu, Flora, Influenţa ortografiei asupra pronunţării literare româneşti, Editura Academiei
Romîne, Bucureşti, 1978.
Teodorescu, Mirela, Normă şi grai în scrierile Mitropolitului Varlaam, în SLLF, III, p. 185—206,
1974.
Uriţescu, Dorin, Variantele dialectale ale limbii române în perioada 1780-1880, Note de lectură.
Fonetica”. În Dacoromania (Cluj-Napoca), XIII, 2008, pp. 33-56.
Uriţescu, Dorin, Fonologie, morfofonologie şi structură morfemică/ "Phonology, Morphophonemics
and Morphemic Structure", in Romanian /, Studii şi Cercetări Lingvistice (Bucharest) XL, 5,
pp. 451 - 458.
Ursu, N. A., Cu privire la “momentul 1750” în dezvoltarea limbii române literare, în LR, XXXIV,
nr. 6, p. 520—531, 1985.
Ursu, N. A., Contribuţii la istoria literaturii române. Studii şi note filologice, Editura Cronica,
Iaşi, 1997.
Ursu, N. A., Contribuţii la istoria culturii româneşti. Studii şi note filologice, Editura Cronica,
Iaşi, 2002.
Ursu, N. A., Contribuţii la istoria culturii româneşti în secolul al XVII-lea. Studii filologice,
Editura Cronica, Iaşi, 2003.
Ursu, N. A./ Ursu, Despina, Împrumutul lexical în procesul modernizării limbii române literare
(1760-1860), Editura Cronica, vol. I, Iaşi, 2004; vol. II, Iaşi, 2006.
Ursu, N. A., Dimitrie Eustatiev Brașoveanul, Gramatica Românească, 1757, Prima gramatică a
limbii române, Editura Științifică, București 1969.
Vasiliu, Emanuel, Fonologia istorică a dialectelor dacoromâne, Editura Academiei Republicii
Socialiste România, Bucureşti, 1968.
Zamfir, Dana-Mihaela, Morfologia verbului în dacoromâna veche (Secolele al XVI-lea — al
XVII-lea), Editura Academiei Române, Bucureşti, 2005.

23