Algebra

Conf. dr. Rodica Ioan

Asist. drd. Vlad Copil

Cuprins

Tema 1. Elemente de teoria multimilor. Functii

Tema 2. Clase de echivalenta. Multime factor
Tema 3. Legi de compozitie. Semigrupuri
Tema 4. Grupuri
Bibliograe

iii

1
7
11
17
21

TEMA 1
Elemente de teoria multimilor. Functii
Definit
 ia 1.1. Pentru orice multime M submultimile sale formeaza
o multime numita multimea partilor lui M , notata cu P (M ).
Avem
N 2 P (M ) , N  M:
si
(8) M ) ; 2 P (M ) si M 2 P (M ):
Pentru orice doua multimi M si N se denesc
 reuniunea - M [ N = fxjx 2 M sau x 2 N g
 intersectia - M \ N = fxjx 2 M si x 2 N g
Definit
 ia 1.2. Fie
6= ; si M 2 P (M ). Se numeste complementara lui M ^n raport cu
multimea
M = M = fxjx 2
si x 62 M g:
Proprietati:
1) M \ M = ;.
2) M [ M =
.
Relatiile lui De Morgan fac legatura ^ntre "\", "[" si trecerea la
complementara:
 A[B =A\B
 A\B =A[B
pentru orice A; B 2 P (
).
Definit
 ia 1.3. Fie A; B 2 P (
). Se deneste diferenta lor
A B = fxjx 2 A si x 62 B g = A \ B:
Proprietatile reuniunii si intersectiei de multimi
^In cele ce urmeaza vom considera A; B; C multimi oarecare din
P (
).
 comutativitate
A\B =B\A
A[B =B[A
 asociativitate
(A \ B ) \ C = A \ (B \ C )
(A [ B ) [ C = A [ (B [ C )
C

1. ELEMENTE DE TEORIA MULT

 IMILOR. FUNCT
 II

 distributivitate
A \ (B [ C ) = (A \ B ) [ (A \ C )
A [ (B \ C ) = (A [ B ) \ (A [ C )
 element neutru
- ; pentru "[": A [ ; = ; [ A = A;
-
pentru "\": A \
=
\ A = A.
Ex. 1.4. Fie M = fa; b; c; dg. Sa se descrie P (M ). C^ate elemente
are P (M )?
Demonstrat
 ie. P (M ) contine urmatoarele multimi
- ; ^n numar de 1 = C40;
- fag; fbg; fcg; fdg ^n numar de 4 = C41;
- fa; bg; fa; cg; fa; dg; fb; cg; fb; dg; fc; dg ^n numar de 63 = C42;
- fa; b; cg; fa; b; dg; fa; c; dg; fb;4 c; dg ^n numar de 4 = C4 ;
- fa; b; c; dg ^n numar de 1 = C4 .
^In total, ^n P (M ) sunt
C40 + C41 + C42 + C43 + C44 = (1 + 1)4 = 24
elemente.

Ex. propus 1.5. Fie M o multime cu n elemente. C^ate elemente
are P (M )?
Ex. 1.6. Se considera multimile A; B; C 2 P (
). Sa se demonstreze relatiile:
a) A [ B = A [ (B \ A);
b) [(A [ B ) \ (A [ B )] [ [(A [ B ) \ (A [ B )] =
;
c) A (B \ C ) = (A B ) [ (A C ).
Demonstrat
 ie. a) Vom prelucra membrul drept al relatiei
E2 = A [ (B \ A) = (A [ B ) \ (A [ A) = (A [ B ) \
= A [ B:
b) Vom ^ncepe prin a studia expresiile care apar ^n membrul st^ang.
Astfel, tin^and cont de proprietatea de distributivitate, avem:
(A [ B ) \ (A [ B ) = A [ (B \ B ) = A [ ; = A
si respectiv
(A [ B ) \ (A [ B ) = A [ (B \ B ) = A [ ; = A;
deci membrul st^ang devine
E1 = A [ A =
:
c)Vom ^ncepe prin a studia expresiile care apar ^n membrul st^ang.
Vom aplica denitia diferentei de multimi si formulele lui De Morgan:
A (B \C ) = A\(B \ C ) = A\(B [C ) = (A\B )[(A\C ) = (A B )[(A C ):


1. ELEMENTE DE TEORIA MULT

 IMILOR. FUNCT
 II

1.7. Se considera multimile A; B; C; D 2 P (

). Sa se
demonstreze relatiile:
a) (A \ B ) [ (C \ D) = (A [ B ) \ (C [ D);
b) [A (A \ B )] [ B = A [ B ;
c) A [ B = (A \ B ) [ (A \ B ) [ (A \ B );
d) A \ B = (A [ B ) \ (A [ B ) \ (A [ B );
e) A (A (B (B C ))) = A \ B \ C .
Definit
 ia 1.8. Fie A o multime nita. Numarul elementelor lui A
se numeste cardinalul lui A si se noteaza jAj.
Ex. propus 1.9. Fie multimile (A ) =1 . Sa se demonstreze principiul includerii si al excluderii:
Ex. propus


n
[




=1

n
X

jA j

jA \A j+

;n

=1
16 6
16
6
Indicatie. Se demonstreaza prin inductie.
i

i<j

i<j<k

jA \A \A j+: : :+( 1) +1
n

:::

unde scrierea termenilor de mai sus reprezinta scrierea numerelor ca

fractii zecimale (c sunt cifre).
ij

=1

Definit
 ia 1.10. O multime A se numeste num
arabila daca este ^n
bijectie cu , adica daca elementele sale se pot "^nsirui".
- Multimea numerelor naturale este numarabila: 0; 1; 2; 3; : : :
- Multimea numerelor^ntregi este numarabila: 0; 1; 1; 2; 2; : : :
- Multimea numerelor rationale este numarabila, elementele sale
put^and  puse ^ntr-un sir care urmeaza ordinea data de sageti:
1
1
1
1
1 ! 2
3 ! 4 :::
.
%
.
2
2
2
2 :::
1
2
3
4
# %
.
3
3
3
3 :::
1
2
3
4
::: . :::
:::
:::
Ex. 1.11. Sa se demonstreze ca multimea numerelor reale
nu
este numarabila.
Demonstrat
 ie. este ^n bijectie cu intervalul [0; 1] (tema!), deci
este sucient sa aratam cacest interval nu este numarabil.
Presupunem ca [0; 1] este numarabil. Atunci elementele sale formeaza
un sir (a ) 2N :
a1 = 0; c11 c12 c13 c14 : : :
a2 = 0; c21 c22 c23 c24 : : :
a3 = 0; c31 c32 c33 c34 : : :
n


n
\




1. ELEMENTE DE TEORIA MULT

 IMILOR. FUNCT
 II

Consider ^n continuare numarul b din [0; 1] a carui scriere ca fractie

zecimala este b = 0; b1b2b3 : : : unde aleg b1 6= a11, b2 6= a22 s.a.m.d,
dar nu alegem toti b sa e 9. Atunci numarul b astfel ales nu este a1
pentru ca are prima sa zecimala diferita de prima zecimala a lui a1; b
nu este nici a2 pentru ca a doua zecimala a sa este diferita de cea de-a
doua zecimala a lui a2 s.a.m.d. Prin urmare b 62 (a ) 2N ceea ce este
^n contradictie cu faptul ca b 2 [0; 1].
Prin urmare presupunerea facuta este falsa, deci [0; 1] (si ^n consecinta nici ) nu este numarabil.

Definit
 ia 1.12. O functie f : X ! Y este injectiv
a daca si numai
daca pentru orice x1; x2 2 X , x1 6= x2 rezulta ca f (x1) 6= f (x2).
Negarea injectivitatii: f nu este injectiva , exista x1; x2 2 X ,
x1 6= x2 astfel ^nc^at f (x1 ) = f (x2 ).
Definit
 ia 1.13. O functie f : X ! Y este surjectiv
a daca si numai
daca f (X ) = Y .
Negarea surjectivitatii: f nu e surjectiva daca f (X ) 6= Y . Cum
^ntotdeauna f (X )  Y , rezulta ca f nu e surjectiva c^and incluziunea
este stricta. Adica f nu este surjectiva c^and exista y 2 Y astfel ^nc^at
pentru orice x 2 X sa avem f (x) 6= y.
Definit
 ia 1.14. O functie f : X ! Y este bijectiv
a daca este
injectiva si surjectiva.
Ex. 1.15. Fie f (x) = 2x, g (x) = x2 , f :
! ,g: ! .
Sa se arate ca f si g nu sunt bijective. Ce se poate spune despre
f; g : ! ?
Demonstrat
 ie. ^Intr-adevar, f : ! nu e bijectiva caci nu este
surjectiva, caci exista y 2 care nu este dublul niciunui numar ^ntreg
(se poate alege orice numar impar).
^In ceea ce priveste f : ! , aceasta este bijectiva. Pentru orice
x1 ; x2 2 cu proprietatea ca f (x1 ) = f (x2 ) ) 2x1 = 2x2 ) x1 = x2 ,
deci f e injectiva. f este si surjectiva caci pentru orice y 2 exista
x 2 , x = 2 astfel ^nc^at f (x) = y .
C^at despre g : ! si respectiv g : ! , aceste functii nu
sunt bijective caci nu sunt surjective, deoarece exista numere ^ntregi,
respectiv rationale ce nu sunt patratul unui numar ^ntreg, respectiv
rational.

Ex. 1.16. Sa se determine c^ate elemente are multimea


n2 + 2
M = xj x = 2
; n = 1; 100 :
n n+2
Demonstrat
 ie. De fapt trebuie sa vedem c^ate valori distincte ia
functia f : A ! , unde A = f1; 2; : : : ; 100g si f (n) = +2+2 .
i

n2

1. ELEMENTE DE TEORIA MULT

 IMILOR. FUNCT
 II

Daca f este injectiva, atunci ia numai valori distincte, deci M are

100 de elemente.
Daca f nu este injectiva, atunci exista n1 6= n2, n1; n2 2 A pentru
care f (n1) = f (n2), caz ^n care M are mai putin de 100 de elemente.
Studiem situatiile m 6= n, m; n 2 A pentru care f (m) = f (n). ^In
acest caz avem:
m2 + 2
n2 + 2
=
;
m2 m + 2 n2 n + 2
de unde prin calcul rezulta (m n)(mn 2) = 0, adica mn 2 = 0
(pentru ca m 6= n). Av^and ^n vedere faptul ca m; n 2 A rezulta ca
m; n 2 f1; 2g.
Prin urmare M are 99 de elemente.


TEMA 2
Clase de echivalenta. Multime factor
Definit
 ia 2.1. Fie  o relatie binara ^n A.  se numeste relatie de
echivalenta daca este re exiva, simetrica si tranzitiva.

Ex. 2.2. Fie A multimea studentilor unei facultati la un moment

dat.
Atunci A  A reprezinta multimea perechilor de studenti din facultatea considerata. ^Intruc^at un student poate sa faca parte dintr-o
singura grupa, putem considera relatia binara data de
G = f(x; y )j studentul x si studentul y sunt colegi de grupag:
Sa se demonstreze ca relatia binara denita de G este o relatie de
echivalenta.
Demonstrat
 ie. ^Intr-adevar studentul x este coleg cu el ^nsusi,
deci relatia este re exiva.
Daca x este coleg cu y, atunci si y este coleg cu x, deci relatia este
simetrica.
Daca x si y sunt colegi de grupa si respectiv y si z sunt colegi de
grupa, atunci si x este coleg cu z, prin urmare relatia este si tranzitiva.

Ex. 2.3. Fie A multimea tuturor triunghiurilor din plan, pe care
se deneste relatia binara data de
G = f(T1 ; T2 ) 2 A  Aj
T1 este asemenea cu
T2 g:
Sa se demonstreze ca relatia de asemanare a triunghiurilor este o relatie
de echivalenta.
Demonstrat
 ie. Vom folosi notatia uzuala pentru asemanarea triunghiurilor si anume "". Avem
 T  T pentru orice T 2 A;
 T1  T2 ) T2  T1 ;
 daca T1  T2 si T2  T3 atunci T1  T3.

Ex. 2.4. Pe multimea numerelor rationale
denim o relatie binara  prin
G = f(x; y ) 2  j x y 2 g:
Sa se demonstreze ca  este relatie de echivalenta.
Q

 MULT
2. CLASE DE ECHIVALENT
 A.
 IME FACTOR

Vom nota faptul ca (x; y) 2 G cu x  y. Astfel:

 x  x pentru orice x 2 , deoarece x x = 0 2 ;
 x  y ) y  x pentru ca daca x y 2 rezulta ca
y x = (x y ) 2 ;
 trebuie sa aratam ca daca x  y si y  z, atunci x  z. ^Intr-adevar,
daca x y 2 si y z 2 , atunci
x z = (x y ) + (y z ) 2 :

Definit
 ia 2.5. Multimea tuturor claselor de echivalenta se numeste
multimea factor a lui A prin relatia de echivalenta  si se noteaza A=.
^Impartirea multimii A ^n clase de echivalenta se numeste factorizarea multimii A prin relatia de echivalenta .
Demonstrat
 ie.

xb = fy 2 Aj x  y g:

2.6. ^In exercitiul 2.2 am aratat ca G era o relatie de echivalenta.

Daca x reprezinta un anumit student atunci xb este submultimea
tuturor studentilor facultatii care sunt colegi de grupa cu x. Deci A=G
este alcatuita din grupele facultatii respective, ^nsensul de submultimi
de studenti (evident doua grupe sunt distincte).
Ca submultimi de reprezentanti putem alege de exemplu, primii
studenti in ordine alfabetica din ecare grupa sau sei de grupa, etc.
Submultimile de reprezentanti se pot alcatui dupa diverse criterii.
Ex. 2.7. Fie pe urmatoarele relatii binare:
1) < ;
2) 6;
3) relatia de divizibilitate;
4) relatia de divizibilitate reciproca, denitastfel: m  n daca si numai daca mjn si njm (cu j am notat relatia de divizibilitate obisnuita).
Care dintre aceste relatii este o relatie de echivalenta? sa se scrie
multimea factor si sa se precizeze o submultime de reprezentanti.
Demonstrat
 ie. Relatia < nu e re exiva; 6 si j nu sunt simetrice Prin urmare relatiile binare de la 1), 2) si 3) nu sunt relatii de
echivalenta.
Relatia de divizibilitate reciproca este re exiva, simetrica si tranzitiva, deci este relatie de echivalenta.
Daca m  n, iar m; n 2 , atunci m = n adica ecare clasa
n
b = fn; ng, cu except
ia clasei b0 care este formata doar din 0.
Multimea factor este
Obs.

= = ff0g; f1;

1g; f2; 2g; : : : ; fn; ng; : : :g :

 MULT
2. CLASE DE ECHIVALENT
 A.
 IME FACTOR

O submultime de reprezentanti este de exemplu

f0; 1; 2; : : : ; n; : : :g :

2.8. Pe se deneste relatia binara  dupa cum urmeaza:

m  n , jm nj e multiplu de 2:
Sa se demonstreze ca  este o relatie de echivalenta.
Demonstrat
 ie. Avem jm mj = 0 = 0
2 pentru orice m 2 ,
deci  este re exiva.
^Intruc^at jm nj = jn mj pentru orice m; n 2 , rezulta ca  este
simetrica.
Ram^ane sa aratam ca  este tranzitiva. Pentru aceasta, sa presupunem ca m  n si n  p. Atunci exista k; h 2 astfel ^nc^at
jm nj = 2k si jn pj = 2h. Distingem mai multe cazuri:
Cazul I. Daca m > n si n > p, atunci jm nj = m n = 2k si
respectiv jn pj = n p = 2h, de unde prin adunarea acestor relatii
obtinem jm pj = 2(k + h), deci m  p.
Cazul II. Daca m > n si n 6 p, atunci jm nj = m n = 2k si
respectiv jn pj = p n = 2h, de unde prin scaderea acestor relatii
obtinem jm pj = 2jk hj, deci m  p.
Celelalte doua cazuri (m 6 n ^ n 6 p si m 6 n ^ n > p) se
trateaza analog; prin urmare  este si tranzitiva, deci este relatie de
echivalenta.

Ex. 2.9. Fie f : ! , f (x) = 2x4 si g : ! , g (x) = x2 1.
Sa se arate ca f si g denesc aceeasi relatie de echivalenta pe .
Demonstrat
 ie. Avem x1  x2 , f (x1 ) = f (x2 ), adica 2x41 =
4
2x2 de unde x2 = x1; deci ecare clasa de echivalenta este formata
din elementele x si x: xb = fx; xg.
^In ceea ce priveste functia g, avem x1  x2 , g(x1) = g(x2). Mai
precis x21 1 = x22 1, de unde x2 = x1.
Deci cele doua relatii coincid.

Ex.

TEMA 3
Legi de compozitie. Semigrupuri
Definit
 ia 3.1. Fie M 6= ; si  o operatie pe M . Un element a 2 M
se numeste idempotent daca a  a = a.
Ex. 3.2. Fata de adunarea din ; ; ; elementul 0 este singurul
element idempotent.
Fata de ^nmultirea din ; ; ; elementul 1 este singurul element
idempotent.
Fie M 6= ;,  o operatie pe M si a; b; c 2 M .
Evident, daca b = c, atunci avem a  b = a  c si b  a = c  a. Nu
putem arma ca si reciproca este adevarata. De exemplu: ^n din
0
b = 0
c nu rezulta ca b = c.
Definit
 ia 3.3. Daca din a  b = a  c ) b = c spunem ca a este
regulat la st^anga pentru legea de compozitie .
Definit
 ia 3.4. Daca din b  a = c  a ) b = c spunem ca a este
regulat la dreapta pentru legea de compozitie .
Definit
 ia 3.5. Elementul a 2 M se numeste regulat pentru legea
de compozitie "*" daca este regulat la st^anga si la dreapta pentru
operatia "*".
Obs. 3.6. Elementul neutru (c^and exista) este^ntotdeauna regulat.
C^and toate elementele unei multimi M sunt regulate la st^anga/
regulate la dreapta/ regulate fata de operatia "*" se spune ca legea de
compozitie respectiva admite regula de simplicare la st^anga/ regula
de simplicare la dreapta/ simplicare.
Definit
 ia 3.7. Fie multimea M 6= ;, dotata cu doua legi de compozitie comutative  si . Spunem ca este valabila proprietatea de
absorbtie pentru cele doua legi de compozitie daca pentru orice a; b 2 M
avem
(a  b)  a = a si (a  b)  a = a:
Obs. 3.8. Proprietatea de absorbtie nu este adevarata pentru
adunarea si^nmultirea din ; ; , dar este adevarata pentru reuniunea
si intersectia multimilor.
Definit
 ia 3.9. Se considera multimile nevide M si N cu operatiile
"*" si "". Introducem pe M  N operatia ? (produsul cartezian al
N Z Q R

N Z Q R

N Z Q

11

12

3. LEGI DE COMPOZIT
 IE. SEMIGRUPURI

operatiilor "*" si "") denita prin

(a; x) ? (b; y) = (a  b; x  y);
unde a; b 2 M si x; y 2 N .
Ex. 3.10. Sa se demonstreze ca daca operatiile "*" si "" sunt
asociative, atunci si operatia "?" este asociativa.
Demonstrat
 ie. Trebuie sa aratam ca pentru orice (a; x); (b; y ); (c; z ) 2
M  N avem
[(a; x) ? (b; y)] ? (c; z) = (a; x) ? [(b; y) ? (c; z)]:
^Intr-adevar
[(a; x) ? (b; y)] ? (c; z) = (a  b; x  y) ? (c; z) = ((a  b)  c; (x  y)  z);
iar
(a; x) ? [(b; y) ? (c; z)] = (a; x) ? (b  c; y  z) = (a  (b  c); x  (y  z)):
Tin^and cont de asociativitatea operatiilor "*" si "", va rezulta ca
"?" este asociativa.

Ex. 3.11. Sa se demonstreze ca daca operatiile "*" si "" au element neutru, atunci si operatia "?" are element neutru.
Demonstrat
 ie. Fie e si " elementele neutre pentru operatiile "*"
si "". Deci a  e = e  a = a pentru orice a 2 M si respectiv x  " =
"  x = x pentru orice x 2 N .
^In continuare vom arata ca (e; ") 2 M  N este elementul neutru
pentru operatia "?". ^Intr-adevar
(a; x) ? (e; ") = (a  e; x  ") = (a; x)
si
(e; ") ? (a; x) = (e  a; "  x) = (a; x):

Ex. 3.12. Pe se deneste legea de compozitie
(
0; daca 2j(a + b)
ab=
1; daca 2 (a + b)
Sa se arate ca legea "*" este comutativa si asociativa. Are element
neutru?
Demonstrat
 ie. Operatia este comutativa deoarece din "2j(a +
b) ) 2j(b + a)" si respectiv "2 (a + b) ) 2 (b + a)", deci a  b = b  a
pentru orice a; b 2 .
Cu alte cuvinte legea "*"
este
(
0; daca a + b par
ab=
1; daca a + b impar
Z

3. LEGI DE COMPOZIT
 IE. SEMIGRUPURI

Avem
si

13

a a + b + c par
(a  b)  c = 01;; dac
daca a + b + c impar
(

a b + c + a par
(a  b)  c = 01;; dac
daca b + c + a impar
Deci (a  b)  c = a  (b  c) pentru orice a; b; c 2 , adica "*" este
asociativa.
Operatia '*' nu are element neutru deoarece, de exemplu, 10x 6= 10
pentru orice x 2 .

Ex. 3.13. Fie multimea M =  pe care se deneste operatia
"*":
(a; b)  (a0; b0) = (aa0; ab0 + ba0); pentru orice (a; b); (a0; b0) 2 M:
Sa se studieze asociativitatea, comutativa si existenta elementului
neutru.
Demonstrat
 ie. Avem:
[(a; b)  (c; d)]  (e; f ) = (ac; ad + bc)  (e; f ) =
= (ace; acf + ade + bce)
si
(a; b)  [(c; d)  (e; f )] = (a; b)  (ce; cf + de)
= (ace; acf + ade + bce);
deci legea e asociativa.
Legea este si comutativa, caci
(a; b)  (c; d) = (ac; ad + bc) = (ca; cb + da) = (c; d)  (a; b):
Ram^ane de studiat existenta elementului neutru.
Din conditia
(e; e0)  (a; b) = (a; b)  (e; e0) = (a; b) pentru orice (a; b) 2 M
rezulta (ea; eb + e0a) = (a; b). Adica e = 1 si e0 = 0. Deci elementul
neutru pentru "*" este (1; 0) 2 M .

Ex. 3.14. Fie M o multime nevida, dotata cu legea de compozitie *.
Sa se arate ca daca legea de compozitie * admite regula de simplicare,
atunci tabla legii de compozitie * pe M nu contine pe o linie sau pe o
coloana elemente identice.
Demonstrat
 ie. ^In tabla legii de compozitie elementul a  b se a a
la intersectia liniei elementului a cu coloana elementului b.
Deci linia elementului a din tabla de compunere este formata din
elementele multimii fa  xjx 2 M g.
Z

14

3. LEGI DE COMPOZIT
 IE. SEMIGRUPURI

Presupunem prin absurd ca doua elemente de le linia lui a sunt

egale, adica a  x = a  y cu x 6= y. Se ajunge la o contradictie deoarece
aplic^and regula de simplicare, din a  x = a  y ) x = y.
Pentru coloane se procedeaza analog.

Ex. 3.15. Fie M o multime nevida ^nzestrata cu operatia a  b = b
pentru orice a; b 2 M . Sa se studieze comutativitatea si asociativitatea
acestei operatii.
Demonstrat
 ie. Operatia nu este comutativa daca M are cel putin
doua elemente, deoarece pentru a 6= b avem a  b 6= b  a ^ntruc^at a  b = b
si b  a = a. Daca M = fag atunci operatia este comutativa.
Operatia este asociativa, deoarece pentru orice a; b; c 2 M avem
(a  b)  c = a  (b  c) = c:

Ex. 3.16. Pe multimea numerelor naturale se deneste legea de
compozitie "*": m  n = n pentru orice m; n 2 . Sa se demonstreze
ca "*" este distributiva la st^anga fata de^nmultirea numerelor naturale,
dar nu este distributiva la dreapta.
Demonstrat
 ie. ^Intr-adevar, pentru orice m; n; p 2 avem
m  (n
p) = (n
p) = n
p = (m  n)
(m  p);
dar ^n general
(n
p)  m = m 6= (n  m)
(p  m) = m
m = m + :

Definit
 ia 3.17. Fie M 6= ; si  o lege de compozitie pe M . Daca
legea  este asociativa spunem ca (M; ) este semigrup.
Ex. 3.18. [2] Fie (M; ) un semigrup care admite regula de simplicare. Sa se arate ca M are cel mult un element idempotent.
Demonstrat
 ie. Fie a un element idempotent al lui M . Atunci,
conform denitiei avem a  a = a. Deci pentru orice x 2 M vom avea
a  a  x = a  x sau folosind asociativitatea a  (a  x) = a  x, de unde
aplic^and regula de simplicare avem a  x = x, pentru orice x 2 M .
Proced^and similar obtinem ca x  a = x, pentru orice x 2 M .
^In concluzie avem a  x = x  a = x, pentru orice x 2 M ; adica a
este element neutru fata de  ^n M .
Presupunem ^n continuare ca ar mai exista un al doilea element
idempotent a 2 M . Ration^and ca mai sus va rezultat ca a este de
asemenea element neutru.
Atunci a  a = a si a  a = a (am folosit ca a si a sunt elemente
neutre), deci a = a.
^In consecinta, elementul idempotent, daca exista, este unic. 
N

np

3. LEGI DE COMPOZIT
 IE. SEMIGRUPURI

15

3.19. Pe se deneste legea de compozitie  astfel

x  y = xy + 7(x + y ) + 42
p
p
a) Sa se calculeze 2  ( 2);
b) Sa se rezolve ecuatia x  x  x = x.
Demonstrat
 ie. a) Avem
p
p p
p
p p
2  ( 2) = 2
( 2) + 7( 2 + 2) + 42 = 40 :
b) Putem scrie x  y = (x + 7)(y + 7) 7. Astfel
x  x  x = ((x + 7)2 7)  x = (x + 7)2
(x + 7) 7;
deci ecuatia x 2x  x = x devine (x +7)3 7 = x , (x +7)3 = x +7 ,
(x + 7)((x + 7) 1) = 0 , (x + 7)(x + 6)(x + 8) = 0. Prin urmare
x 2 f 6; 7; 8g.

Ex. 3.20. Fie M = [k; +1)  si k 2 . Pe M se deneste legea
de compozitie  astfel:
x  y = xy k (x + y ) + k 2 + k :
a) Sa se determine k astfel ^nc^at 2  3 = 2;
b) Pentru k determinat la punctul anterior sa se rezolve ^n M
ecuatia x  x = 6.
Demonstrat
 ie. a) Avem 2  3 = 6 5k + k 2 + k , deci conditia
devine k2 4k + 4 = 0, de unde rezulta k = 2.
b) Pentru k = 2 legea de compozit
ie devine x  y = xy 2(x + y)+6.
2
Astfel ecuatia x  x = 6 devine x 4x +6 = 6 , x(x 4) = 0. Tin^and
cont de faptul ca trebuie sa rezolvam aceasta ecuatie ^n M = [2; +1),
determinam x = 4.

Ex. propus 3.21. Pe se deneste legea de compozitie  astfel
x  y = 2xy 6x 6y + 21 :
a) Sa se calculeze x  3 si 3  x;
b) sa se stabileascpa dacpa  este
p asociativ
pa;
c) sa se calculeze 1  2  3  : : :  2010.
Ex. propus 3.22. Pe se deneste legea de compozitie  astfel
x  y = (x 4)(y 4) + 4 :
a) Sa se stabileasca daca  admite element neutru;
b) sa se rezolve ecuatia x  x  x = x.
Ex. propus 3.23. Pe se deneste legea de compozitie  astfel
p
x  y = x3 + y 3 1 :
a) Sa se calculeze x  ( x);
b) sa se stabileasca daca  este asociativa si comutativa;
c) sa se calculeze ( 100)  ( 99)  : : :  99  100.
Ex.

TEMA 4
Grupuri
Definit
 ia 4.1. O multime G 6= ; dotata cu o lege de compozitie
 : G  G ! G se numeste grup daca sunt ^ndeplinite urmatoarele
conditii:
G1) (8) x; y; z 2 G : (x  y )  z = x  (y  z ) (asociativitate);
G2) (9) e 2 G astfel ^nc^
at (8) x 2 G: x  e = e  x = x (element
neutru);
G3) (8) x 2 G (9) x0 2 G astfel ^nc^
at x  x0 = x0  x = e (orice
element este simetrizabil).
Daca ^n plus are loc si
G4) (8) x; y 2 G x  y = y  x (comutativitate)
atunci G se numeste grup comutativ sau grup abelian.
Ex. 4.2. Pe se deneste legea de compozitie :
z1  z2 = z1 + z2 z1 z2 :
Sa se arate ca:
a) f1g e parte stabila fata de ;
b) ( f1g; ) e grup comutativ.
Demonstrat
 ie. a) ^Intr-adevar z1 ; z2 6= 1 ) (z1 1)(z2 1) 6= 0
adica z1  z2 6= 1.
b) Comutativitatea legii  este imediata av^and ^n vedere comutativitatea adunarii si ^nmultirii pe .
Vericam asociativitatea:
(z1  z2)  z3 = z1 + z2 + z3 z1z2 z2z3 z1z3 + z1z2z3 = z1  (z2  z3):
Determinam elementul neutru din relatia z  e = e  z = z (8)z 2
adica din z = z + e ze ) e = 0.
Ram^ane sa ar0atam ca orice element este simetrizabil,
adica (8)z 2
f1g exista z 2
f1g astfel ^nc^at z  z0 = z0  z = 0, de unde
rezulta imediat ca z0 = 1 2 f1g.
^In consecinta ( f1g; ) este grup comutativ.

Ex. propus 4.3. Se considera functiile f1 ; f2 ; f3 : nf0; 1g !
nf0; 1g denite astfel: f1(x) = x, f2(x) = 1 si f3(x) = 1 1 . Daca
G = ff1 ; f2 ; f3 g sa se arate ca G formeaza grup ^mpreuna cu compunerea functiilor.
C

17

18

4. GRUPURI

4.4. [2] Fie (M; ) un semigrup. Aratati ca urmatoarele

armatii sunt echivalente:
a) M este grup;
b) pentru orice a; b 2 M ecuatiile a  x = b si x  a = b au solutii ^n
M.
Ex. propus 4.5. [2] Fie (S; ) un semigrup nit cu simplicare.
Sa se arate ca (S; ) este grup.
Ex. propus 4.6. Sa se arate ca multimea
Ex. propus

8
<

= :A 2 M3( ) A = @

a b c
0 a b
0 0 a

1
A

; a 6= 0

9
=
;

formeaza grup ^n raport cu ^nmultirea matricelor.

Definit
 ia 4.7. Fie (G; ) si (G0 ; ?) doua grupuri. O functie f :
0
G ! G se numeste morsm de grupuri de la G la G0 daca (8) x; y 2 G
are loc relatia:
f (x  y ) = f (x) ? f (y ) :
Definit
 ia 4.8. Fie (G; ) si (G0 ; ?) doua grupuri. Un morsm de
grupuri f : G ! G0 se numeste izomorsm
de grupuri de la G la G0
daca0 exista un morsm de grupuri f 0 : G0 ! G astfel ^nc^at f  f 0 = 1
si f  f = 1 .
Obs. 4.9. Un morsm de grupuri f : G ! G0 este izomorsm de
grupuri daca si numai daca f este bijectiva.
Definit
 ia 4.10. Fie f : (G; ; e) ! (G0 ; ?; e0 ) un morsm de grupuri
(e si e0 noteaza elementele neutre ale celor doua structuri). Multimea
ker f = fx 2 Gjf (x) = e0g
se numeste nucleul lui f , iar multimea
Imf = ff (x)jx 2 Gg
se numeste imaginea lui f .



1
m
Ex. propus 4.11. Fie M =
1 1 ; m 2 . Sa se arate ca
a) (M;
) formeaza grup comutativ;
b) grupul (M;
) este izomorf cu ( ; +).
Ex. 4.12. Fie G o multime nevida ^nzestrata cu o operatie notata
multiplicativ si av^and proprietatile
a. operatia este asociativa;
b. este valabila simplicarea 3la st^anga;
c. exista a 2 G astfel ^nc^at x = axa; (8)x 2 G.
Sa se arate ca (G;
) este grup abelian.
G0

4. GRUPURI

19

^In (c) ^nlocuim x cu ax obtinem axaxax = a2xa

unde simplic^and2 la st^anga cu a gasim x(axa)x = axa , x5 = x3.
Simplic^and cu x obtinem
(4.1)
x3 = x; (8) x 2 G
^In particular, avem si a3 = a, daca x 2 G este arbitrar, rezulta ca
3
a x = ax, deci simplic^and cu a, avem
(4.2)
a2 x = x; (8) x 2 G:
Daca3^n (4.2) ^nlocuim x cu xa, gasim a2xa = xa si folosind (c)
avem ax = xa, unde aplic^and (4.1) rezulta
(4.3)
ax = xa; (8) x 2 G:
Relatia (4.3) ne arata ca a comuta cu toate elementele din G.
Atunci a comuta si cu ax = xa, asadar putem scrie
(4.4)
a = a(ax) = a(xa) = (xa)a = xa2
si cu relatia (4.2) avem
(4.5)
xa2 = x; (8) x 2 G
Din relatiile (4.2) si (4.5) putem spune ca a22 este element neutru
fata de operatia data pe multimea G. Not^and a = e, relatia (4.1) se
scrie x3 = xe si simplic^and la st^anga cu x, obtinem
(4.6)
x2 = e; (8) x 2 G:
Din (4.6) putem spune ca orice element este simetrizabil, simetricul
sau ind chiar el ^nsusi.
Rezulta ca (G;
)este grup. Dar un grup ^n care functioneaza relatia
(4.6) este, dupa cum stim un grup abelian, deoarece
xy = (xy ) 1 = y 1 x 1 = yx :

Definit
 ia 4.13. Fie (G; ) un grup, iar H  G. Spunem ca H e
subgrup al lui G si scriem H 6 G daca:
a) pentru orice x; y 2 H avem x1 y 2 H (H e parte stabila);
b) pentru orice x 2 H avem x 2 H (simetricul oricarui element
din H este tot ^n H ).
Obs. 4.14. Putem folosi caracterizarea echivalenta a notiunii de
subgrup:
H 6 G , (8) x; y 2 H ) x  y 1 :
Ex. 4.15. Fie (G;
) un grup. Multimea
Z (G) = fx 2 Gjxy = yx; (8) y 2 Gg
se numeste centrul lui G. Sa se arate ca Z (G) 6 G.
Demonstrat
 ie.

20

4. GRUPURI

Fie a; b 2 Z (G). Atunci

abx = a(bx) = (bx)a = b(xa) = (xa)b = xab; (8) x 2 G
deci ab 2 Z (G) pentru orice a; b 2 Z (G).
Fie ^n continuare a 2 Z (G); atunci
ax = xa , a 1 ax = a 1 xa , x = a 1 xa ,
, xa 1 = a 1xaa 1 , xa 1 = a 1x (8) x 2 G
si prin urmare a 1 2 Z (G) pentru orice a 2 Z (G).
^In consecinta Z (G) 6 G.

Ex. propus 4.16. Sa se determine subgrupurile lui ( ; +).
Ex. propus 4.17. Fie G un grup si H; K 6 G. Ce se poate spune
despre H \ K ? Dar despre H [ K ?
Ex. propus 4.18. Fie n 2  si U = fz 2 jz = 1g. Sa se arate
ca U este subgrup multiplicativ al lui ( ;
). U se numeste grupul
radacinilor de ordin n ale unitatii.
Ex. propus 4.19. Fie U = fz 2 jjz j = 1g si f : ( ; +) ! (U;
),
f (x) = cos 2x + i sin 2x. Sa se arate ca f este morsm de grupuri si
sa i se determine nucleul si imaginea.
Ex. propus 4.20. Fie f : G ! G0 un morsm de grupuri, iar e si
e0 sunt elementele neutre asociate celor doua structuri. Sa se arate ca:
a) ker f 6 G0 ;
b) Imf 6 G ;
c) f este injectiva , ker f = feg0;
d) f este surjectiva , Im f = G .
Demonstrat
 ie.

Bibliograe
1. V. Alexandru, N.M. Gosoniu, Elemente de teoria numerelor Editura Universitatii din Bucuresti, (1999).
2. C. Baetica, C. Boboc, S. Dascalescu, G. Mincu, Probleme de algebr
a Editura
Universitatii din Bucuresti, (2008).
3. B. Enescu, L. Vlaicu, Matematic
a Clasa XII Culegere de probleme Editura
Europontic, (1998).
4. I.D. Ion, N. Radu, Algebr
a, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,
(1991).
5. I.D. Ion, N. Radu, C. Nita, D. Popescu, Probleme de algebr
a Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, (1981).
6. I.D. Ion, S. B^arza, L. Tufan Lectii de algebr
a, Fascicula I, Editura Fundatiei
Rom^ania de M^aine, Bucureti, (2004).
7. C. Nastasescu, C. Nita, C. Vraciu Bazele algebrei, Editura Academiei, Bucuresti, (1986).
8. L. Tufan, Algebr
a Culegere de probleme Editura Fundatiei Rom^ania de
M^aine (2006).
9. C. Udriste, M. Postolache, Admitere Politehnic
a Geometry Balkan Press,
Bucuresti, (1998).

21