IMPLICATII ALE NIVELULUI DE EDUCATIE ASUPRA SOMAJULUI SI

PROFESIEI POPULATIEI
Master Student Costescu Emilia Mihaela
"Constantin Brancusi" University of Targu Jiu, Faculty of Economics and Business Administration
[email protected]

Abstract: This article aims to explain how a good education system influence the unemployment. The
relationship between unemployment and level of education is obvious: the rate unemployment decreases as it
passes from a lower level of education to a higher, respectively, as they get older. The education contributes to
revenue growth to an individual and it is strongly correlated with the reduction of poverty, illiteracy and income
inequality. This article contains information on the labor market insertion of young graduates. The purpose of
this work can only be benefic in a potential balancing of supply and demand in the labor market.
Occupational structure analysis indicates some changes in the last 10 years in Romania and also in the
Ueropean Union. It is true also, that the crisis had a dramatic impact on economies and labour markets and
Romania is experiencing a general decline of the number of jobs available. The higher education graduates find
jobs harder which corresponds to the skills acquired in college, so they end up accepting jobs for which they are
overqualified, or another jobs in a totally different field.
Scopul acestui articol este de a explica cum un sistem educational eficient influenteaza somajul. Relatia
dintre educatie si nivelul de educatie este evidenta
Cuvinte cheie : populatie, piata de munca, process educational, forta de munca, dezvoltare
Clasificare JEL : I21, I25, J64

Everything we don`t have from birth and which we need when we are older we are
given through education. This education comes from the nature, people or things.
Jean Jacques Rousseau

1. Introduction
De-a lungul timpului principiile privind educatia s-au schimbat, in prezent educatia este vitala pentru
orice economie deoarece, pe de o parte, prin educaie relaiile dintre om i societate

devin mult mai complexe i, pe de alt parte, actuala societate are nevoie de for
de munc bine pregatita profesional n contextul globalizrii. ( Serban Claudia, 2012, p.
126)
Exista in popor conceptia ca munca si numai munca este izvorul libertatii si al fericirii. O afirmatie
foarte adevarata deoarece numai prin munca putem asista la dezvoltarea unui stat, la intregirea relatiilor omsocietate, la imbogatirea starii materiale si morale a populatiei, la dezvoltarea nivelului de educatie, iar lista
poate continua cu numeroase raspunsuri. Pentru a putea muncii, omul are insa nevoie de o educatie, de o
pregatire care sa l cultive nu numai pentru scoala ci si pentru viata. Invatatura nu-i ofera numai stiinta, soliditate
si eruditie, ci il face apt si pentru societate limpezandu i ideile si pazindu l de greseli si prejudecati. Toti oamenii

au nevoie de educatie deoarece ea innobileaza toate meseriile, facandu-le pe toate deopotriva cinstite, inaltand
toate sentimentele si cugetarile noastre.1 (Bacescu, Marius., et al., 2008, p. 452)

Munca este factorul de productie care detine puterea de a pune in miscare ceilalti factori de productie
ajungandu-se astfel la transformarea lor in bunuri economice. Multi cercetatori au adus in discutie importanta
acestui factor de productie. Astfel, Keyns defineste munca drept cea care produce totul. Pentru Adam Smit
munca este sursa unica a avutiei natiunilor (Smith, 1962), 2 , iar pentru Marx munca este unica surs a
valorii sau, mai exact nsi substana acesteia; mrfurile ca valori de schimb nu sunt dect msuri determinate
de timp de munc solidificat, cristalizri ale muncii. Deci, cantitatea de munc, mrimea substanei creatoare de
valoare este cea care determin i permite msurarea valorii unei mrfi. .( Apud F. Gilbert, 1998). 3
Pentru a sublinia importanta dintre educatie si forta de munca, de-a lungul timpului multi cercetatori si
au aratat interesul in a arata ca exista o relatie de interdependenta intre aceste procese.
Cercetarea la nivel mondial (...) a stabilit fr echivoc c educaia conduce la creterea veniturilor
individuale; c e pozitiv corelat cu creterea macroeconomic; c e puternic corelat cu reducerea srciei, a
analfabetismului i a inegalitii veniturilor; i c are efecte complementare importante asupra realizrii (...) unui
numr mai mic de copii i a unei rate mai mici a mortalitii infantile, unei mai bune alimentaii i construciei
societilor democratice. Expansiunea oportunitilor educaionale (...) este n cele mai multe societi mai uor
de implementat dect redistribuirea altor bunuri, cum ar fi pmntul sau capitalul. Pe scurt, educaia e unul dintre
cele mai puternice instrumente cunoscute prin intermediul crora pot fi reduse srcia i inegalitatea, pentru a
pune bazele unei dezvoltri durabile, unei guvernri sntoase i unor instituii eficiente (Apud Hannum E.,
Buchmann C., 2003, p. 1) 4
A. Inkeles sugereaza ca "societatea moderna" can not exist without adequate personal attitude which is,
an overwhelmingly proprtion, the result of education. . (A. Inkeles, D. B. Holsinger , 1974)5
Prezent la Summitul G-7 de la Kln, premierul Tony Blair vorbeste in fata Camerei Comunelor (21 iunie
1999) despre necesitatea educatiei pentru dezvoltarea economiei lumii. Tot aici a fost adoptat o Cart asupra
scopurilor nvrii pe tot parcursul vieii (Charter on Aims and Ambitions for Lifelong Learning), pentru a
atrage atenia lumii asupra necesarelor msuri de rspuns la principala provocare a prezentului: pregtirea i
nzestrarea tuturor persoanelor pentru a putea supravieui i prospera n viitoarea economie bazat pe cunoatere.
Educaia i nvarea pe tot parcursul vieii sunt paaportul pentru succes n economia global de astzi, nu
numai pentru rile noastre (celor mai dezvoltate), ci pretutindeni, de jur-mprejurul lumii (Cart asupra
scopurilor nvrii pe tot parcursul viei (Nicoleta Duta , 2011)6
2. Nivelul de educatie al populatiei
Romania fiind o tara in curs de dezvoltare, populatia este mai saraca decat in tarile dezvoltate iar acest
lucru influenteaza direct gradul de educatie al populatiei. De cele mai multe ori parintii nu isi pot permite sa
plateasca scolarizarea copiilor, acestia ajungand in cele din urma sa renunte la studii. Din fericire, in tara noastra
chiar daca veniturile populatiei sunt cu mult sub limita celor din alte state din Uniunea Europeana, tinerii elevii
isi continua studiile avand speranta ca la absolvire vor avea posibilitatea de a si gasi un loc de munca mai usor si
care sa corespunda domeniului in care s au specializat.
1

Bacescu, M. Bacescu A., Dumitrescu, F., Bacescu, M., Politici macroeconomice de integrare a Romaniei in Uniunea
Europeana, Editura Economica, 2008, pag. 452

A.Smith, Avuia naiunilor, Editura Academiei R.S.R., 1962

Apud F. Gilbert, Economie politic, Ed. Humanitas, Bucureti, 1998
4
Apud Hannum E., Buchmann C. The Consequences of Global Educational Expansion. Social Science
Perspectives, New York, American Academy of Arts & Sciences, 2003, pag.
5
A. Inkeles, D. B. Holsinger, Education and Individual Modernity in Developing Countries, Leiden, Editura
Brill, 1974
6
Nicoleta Duta, Formarea cadrelor didactice universitare opinii privind modalitile necesare pentru
perfecionarea activitii didactice, 2011
2
3

In fiecare stat sistemul educational trebuie sa fie accesibil tuturor, indiferent de situatia financiara sau de
nivelul de educatie. Acest lucru poate reprezenta un factor important in reducerea inegalitilor i prevenirea
marginalizrii. nvarea pe tot parcursul vieii nu trebuie s fie accesibil doar persoanelor cu o situatie
financiara buna sau cu un anumit statut, cu nivel superior de instruire, aceast form a pregtirii este necesar
tuturor persoanelor.
In tabelul urmator sunt prezentate datele culese de pe Eurostat referitoare la numarul persoaneler care au
absolvit diverse nivele de educatie.
Tabelul nr.1 Nivelul de educatie din Romania comparativ cu Uniunea Europeana
Indicator
(%)
Populatia
(15-64
ani) in
functie de
nivelul de
educatie

Zona/
Tara
Uniunea
Europeana
Romania

Uniunea
Europeana
Ocupare nivelul de
educatie
Romania

Clasificare ISCED 97

2004

2005

Preprimar, primar i
37
34
gimnazial nivele 0-2
Liceal si post liceal - 41
45
nivelele 3-4
Universitar nivelele 5-6
20
20
Preprimar,
primar
i 35
33
gimnazial nivele 0-2
Liceal si post liceal - 56
58
nivelele 3-4
Universitar nivelele 5-6
9
9
Rata de ocupare - total
65
64
Preprimar,
primar
i 51
48
gimnazial nivele 0-2
Liceal si post liceal - 70
69
nivelele 3-4
Universitar - nivelele 5-6
83
83
Rata de ocupare - total
59
58
Preprimar,
primar
i 40
40
gimnazial nivele 0-2
Liceal si post liceal - 66
64
nivelele 3-4
Universitar - nivelele 5-6
85
84
Sursa: www.eurostat .com

2006

2007

2008

2009

2010

33

33

32

31

31

45

46

46

46

46

20
32

20
31

21
30

22
30

23
30

58

59

59

59

58

10
65
49

10
65
49

11
66
48

11
65
46

12
64
45

70

70

71

69

68

83
59
40

84
59
40

84
59
41

83
59
42

82
59
43

65

64

64

62

62

86

86

86

84

82

Se poate observa ca in perioada analizata 2004-2010 in Uniunea Europeana, in medie de 33% din totalul
adultilor au absolvit cel putin o scoala primara sau gimnaziala. 45% de persoane au absolvit liceul sau o scoala
profesionala si 21 % au absolvit studiile universitare.
In ceea ce priveste Romania observam ca in ultimii 3 ani, 30% din populatie a absolvit invatamantul
primar, preprimar si gimnazial. La capitolul studii universitare absolvite Romani este in dezavantaj, comparativ
cu Uniunea Europeana in tara noastra cativa au absolvit o universitate, doar 10%.
The future number of people and the qualifications they hold (supply) is largely predetermined by
demographic development and education and training decisions already made, although most young people,
aged 15-24, are still in the process of acquiring qualifications.

3. Relatia dintre nivelul de educatie si ocupatie

Educaia i ocupaia sunt doi indicatori ai modului n care este structurat o
societate. De asemenea, sunt doi factori care contribuie la dezvoltarea sustenabil a unei
ri. Rolul educaiei n a oferi acces la piaa muncii (ocupare) se reflect prin
oportunitile crescute de angajare pentru populaia educat. Oamenii cu niveluri ridicate
ale educaiei au anse mai bune pe piaa muncii, concretizate n rate mai ridicate de
ocupare. (Serban Claudia, 2012, pp. 125-135) 7
In continuare voi prezenta, prin intermediul datelor statistice, relatia dintre nivelul
de educatie al populatiei si ocupatia acesteia. Datele disponibile pe Barometrul de Opinie
Public (mai 2003), arata structura ocupaional din Romnia, modificrile intervenite la
nivelul acesteia precum si relaia dintre nivelul de educaie al populaiei i ocupaia
acesteia.
Tabelul nr. 2
Ocupatia in 2003

Conductori de
uniti,
patroni,
ntreprinztori
Ocupatii intelectuale
Tehnicieni sau
maistrii
Functionari in
administratie
Lucratori in servicii
si comert
Cadru militar
Mestesugari si
mecanici reparatori
Agricultori cu
calificare sau n
gospodrie proprie
Someri
Casnica
Zilier in agricultura
Muncitori calificati
Muncitori necalificati
Pensionar
Altele
7

Relaia dintre nivelul de educaie i ocupaie (%)

Fara
scoala

Invatam
ant
primar

Liceu

Invatama
nt
postliceal

6,5

Invatama
nt
profesion
al
23,9

21,7

17,4

Invatama
nt
universita
r
30,4

2
2,4

13,3
19,5

6,1
70,7

78,5
7,3

8,9

4,4

51,1

20

15,6

6,3

21,3

51,3

11,3

10,1

10,6

63,2

50
21,1

28,6
5,3

21,4
-

5,2

56,6

26,9

6,1

4,3

0,9

4,6
5,9
1,6
3,6
-

14,6
45,4
45,1
11,5
25
53,5
19,1

37,7
30,8
43,1
46,1
40,6
16,8
19,1

33,3
15,4
2
36,1
25
10,8
31

7,7
2,9
3,9
5,6
6,3
8,6
14,3

6,9
1
0,8
1,6
6,7
16,6

Serban Claudia, Implicaii ale nivelului de educaie asupra pieei muncii, Economie teoretic i aplicat
Volumul XIX (2012), No. 3(568), pp. 125-135

Elev/Student

33,3
6
55,3
Sursa: Barometrul de Opinie Public, mai, 2003.

Din datele prezentate se poate observa ca intre nivelul de educatie al populatiei si

ocupatia acesteia exista o relatie de interdependenta. Cel mai mare procent este atribuit
ocupatiilor intelectuale si functiilor de conducere, persoanele care exercita aceste functii
sunt absolveni ai nvmntului superior de scurt sau lung durat (78,5%, respectiv
30,4%). In ceea ce priveste studiile postliceale putem observa ca tehnicienii si maistrii
detin un procent de 70,7% si sunt urmati de personalul din cadrul militar cu un procent
de 28.6%. Cei care au absolvit liceul au ocupatii in administraie (51,1%), servicii i
comer (51,3%), cadru militar (50%).
Muncitorii calificai (46,1%) i necalificai (40,6%) sunt absolveni ai
nvmntului profesional, complementar sau de ucenici i unii dintre ei ai
nvmntului obligatoriu de 10 ani (treapta I de liceu). Persoanele care au absolvit doar
invatamantul primar sunt agricultori cu calificare sau n gospodrie proprie (56,6).
Cu ct un individ investete mai mult n educaia sa, cu att ansele acestuia de a
avea o poziie social mai bun prin ctigurile asociate ocupaiei cresc. Educaia
superioar crete ansele de a avea un loc de munca din categoriile legiuitori, nali
funcionari i conductori, specialiti cu ocupaii intelectuale i tiinifice, tehnicieni sau
funcionari. Acest lucru sugereaz importana investiiei n educaie. Cu ct accesul la
infrastructura educaional, cultural, la informaie i alte resurse similare este mai facil,
cu att este mai probabil s ai un nivel de educaie mai ridicat, respectiv o ocupaie cu un
prestigiu mai mare i ctiguri mai bune.
Changes in the structure of occupations and skill requirements mean that we have to adopt less linear
approaches to learning and work. Sound labour market information, guidance and counselling that considers
peoples skills portfolios, skills development at the workplace and (more) formal flexible learning paths that take
existing skills into account need to complement one another. In short, Europe should give greater emphasis to
bring the world of education and work together, to increase utilisation of skills and stimulate employer demand. 8
Figura 2. Schimbarea structurii ocupaionale, Uniunea European, 2000-2020

Cedefop,
Skills
supply
and
demand
in
Europe,
Cedefop
www.cedefop.europa.eu/en/Files/3052_en.pdf, [accesat 1 iulie 2013] page 79

Luxembourg

2010,

Source: European Centre for the Development of Vocational Training, Skills supply and demand in Europe,
Publications Office of the European Union, Luxembourg 2010, page 92
Conform datelor obtinute de pe Cedefop putem observa ca trendurile principale inregistrate in ultima
perioada tind sa se mentina si in urmatorii 10 ani. De asemenea, se preconizeaza o schimbare semnificativ n
cererea de munc spre lucrtori calificai, ceea ce implic faptul c locurile de munc viitoare vor deveni mai
intensive n ceea ce privete cunoaterea i abilitile. Cele mai previzibile creteri se preconizeaz pentru
ocupaiile care necesit lucrtori bine calificai, care desfoar activiti nonmanuale. Dac n 2010 aproape
40% din populaia ocupat o reprezenta nivelul superior (cunoatere i abiliti intensive), cum sunt managerii,
profesionitii i tehnicienii, n 2020, ponderea se ateapt s creasc la mai mult de 42% n Uniunea European.
Schimbrile sunt legate de structura sectorial n schimbare, globalizare i progresul tehnologic, care pot s
disloce multe ocupaii rutiniere (Cedefop, 2010).
4. Relatia educatie somaj
Piaa forei de munc e definita de Abraham Frois ca ansamblul relaiilor economice cu privire la
angajarea i utilizarea forei de munc, precum i cu privire la asigurarea proteciei sociale a deintorilor acestei
mrfi speciale. (Abraham Frois, 1994, pag. 240) 9 n ara noastr cererea de for de munc a cunoscut o
cretere continu pe msura industrializrii rii, intensitatea acestei creteri cunoscnd variaii sensibile de la o
perioad la alta. n perioada de tranziie la economia de pia cererea de for de munc s-a redus. (Steliana Per
et al., 1994) 10
Corelaia dintre educaie i fora de munc nu este nici independent de condiiile de pe piaa muncii,
nici limitat numai la nivelul de educaie al persoanelor. Diferenele apar din aspectele muncii omului. Indivizii
decid ct de mult i de intens s lucreze. Mediul afecteaz comportamentul lor, inclusiv stimulentele cu care ei se
confrunt (Stiglitz, 2002). Pentru multi dintre noi somajul poate fi o situatie traumatica. Pierderea locului de
munca poate insemna schimbarea destinului unei familii, si in special a viitorului copiilor care au nevoie de
sprijin financiar din partea parintilor pentru a termina o facultate.

Abraham Frois, Economie politic, Editura Humanitas, 1994, pg.240

Steliana Per i colab. Piaa muncii n Romnia. Centrul de informare i documentare economic, Academia
Romn, INCE/IEN, Bucureti, 1994
9

10

Educaia are un rol deosebit de important n reducerea omajului de lung durat att prin formarea
iniial, nzestrnd fora de munc cu aptitudinea de a face fa schimbrilor, recalificrilor, ct i prin nvarea
pe tot parcursul vieii. Prin educatie
De asemenea, putem spune c rata omajului atat in ceea ce priveste dimensiunea i dinamica acesteia
este invers proporional cu nivelul de educaie: scade pe msur ce nivelul de educaie crete i invers.
Persoanele cu un pregatire profesionala adecvata au toate sansele sa se integreze pe piata muncii, sa isi gasesca
un loc de munca care sa corespunda cu domeniul absolvit. O tara care reuseste sa reduca la minim somajul da
dovada de o politica macroeconomica eficienta si ca a utilizat mijloacele optime pentru absorbtia fortei de munca
ramase fara lucru. O societate cu cat avanseaza mai rapid cu atat sansele ca gradul de acoperire al numarului de
persoane neangajate este mai scazut.
n ceea ce privete numrul omerilor n Romnia acesta a crescut conform datelor obtinute de pe site-ul
Ageniei Naionale pentru Ocuparea Fortei de Munca. Mai jos sunt prezentate pe regiuni rata somajului precum
i numarul omerilor existeni la data de 30 iunie 2012.
Numrul omerilor * i rata omajului, pe regiuni in Romania la 30 iunie 2012
Regiune
Nord-Est
Nord-Vest
Sud-Muntenia
Sud-Est
Sud-Vest Oltenia
Centru
Bucureti-Ilfov
Total

Total

Din care femei:

Din total
Rata somajului
provenind din
total
mediul privat **
65.752
27.240
17.649
5,02
47.407
21.800
18.370
3,86
70.195
30.303
22205
5,55
54.620
23.605
14.186
5,04
60.090
25.137
15.917
6,55
55.468
24.854
18.629
5,09
23.872
12.746
15.184
1,92
404.114
178.398
135.748
4,49
Sursa: Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc

Rata somajului
feminin
4,43
3,74
5,19
4,72
5,94
5
2,06
4,23

* nregistrai la Ageniile teritoriale pentru Ocuparea Forei de Munc.

**Angajatori cu capital integral privat sau la care acionarii privai dein peste 2/3 din capital
Regiunea Sud-Muntenia nregistreaz cel mai mare numar de omeri din ar, ace tia fiind n numar de
70.195 de persoane. Pe locul 2 se afla Regiunea Nord-Est cu un numar de 65.725 omeri i este urmat de
Regiunea Sud-Vest Oltenia cu un numar de 60.090 omeri. Pe ultimul loc n clasamnet se gse te Regiunea
Bucureti-Ilfov unde numarul omerilor depete 20 de mii.
n ceea ce privete ponderea femeilor n rndul omerilor acestea sunt n numar de 135.740 persoane n
ntreaga ara. Rata omajului feminin atinge cotele cele mai mari n Regiunea Sud-Vest Oltenia ajungnd la
aproape 6%, i este urmat de Regiunea Sud-Muntenia cu un procent de 5,19%.

Rata ridicat a omajului n rndul tinerilor, comparativ cu alte categorii de

vrst, precum i faptul c perioada necesar gsirii unui loc de munc este cu
att mai redus cu ct nivelul de instruire este mai ridicat, confer o mai mare
importan diplomei la nceputul carierei dect pe parcursul acesteia. Dar,
deinerea unei diplome de absolvire a unei forme de nvmnt, fie aceasta chiar
i superioar, nu garanteaz ocuparea unui loc de munc, ci doar mrete ansele
de ocupare a unuia. (Claudia Serban, 2012, pp. 125-135) 11
Creterea alarmant a nivelului omajului, asociat cu o diminuare a ocuprii forei
de munc vor constitui probleme de interes deosebit care au nevoie de rezolvare.
In continuare cu ajutorul Raportului instituional privind rezultatele studiului de monitorizare a inseriei
pe piaa muncii a absolvenilor din nvmntul superior, elaborat de Universitatea Alexandru Ioan Cuza din
11

Serban Claudia, Implicaii ale nivelului de educaie asupra pieei muncii, Economie teoretic i aplicat
Volumul XIX (2012), No. 3(568), pp. 125-135

Iasi, sunt prezentate raspunsurile studentilor in ceea ce priveste continuarea studiilor si gasirea unui un loc de
munca dupa terminarea studiilor de licenta.
Acest raport contine informaii importante i prefigureaz ntr-o prim instan eventuale politici
educaionale viitoare. Scopul acestora nu poate fi dect benefic ntr-o eventual echilibrare a cererii i
ofertei de pe piaa muncii. Raspunsurile absolventilor au fost:

Sursa: Carmen Cretu, Adrian Netedu, Raport instituional privind rezultatele studiului de monitorizare a
inseriei pe piaa muncii a absolvenilor din nvmntul superior
Din graficul anterior observam ca numarul absolventilor care si-au gasit un loc de munca in anul 2005 a
fost dublu fata de anul 2009 ceea ce arata situatia critica prin care trece Romania in momentul actual. Criza
economic prin care trece Romnia a dus la o scdere general a numrului locurilor de munc disponibile.
Absolvenii de studii superioare gsesc tot mai greu job-uri care s corespund competenelor dobndite n
facultate, aa c sfresc prin a accepta joburi pentru care sunt supracalificai, sau altele n cu totul alt domeniu.
Ceea ce este bine, din punctul meu de vedere, este ca in anul 2009, 57,8% dintre absolventi au ales sa isi
completeze studiile de licenta cu cele de master, ceea ce denota ca in prezent absolventii cunosc importanta si
necesitatea perfectionarii intr-un anumit domeniu, iar acest lucru nu se poate face decat prin educatie. Ce este si
mai important este faptul ca dupa terminarea studiilor de master absolventii sa isi gasesca un loc de munca
corespunzator domeniului absolvit, iar momentul de recesiune prin care trece tara noastra este o piedica in calea
studentilor, care in cele mai multe cazuri sfarsesc prin a si incasa indemnizatia de somaj (care de altfel este foarte
mica si se acorda pe o perioada de 6 luni).
De asemenea, tot din acest raport se observa ca unii angajatori apreciaza mai mult studiile de licenta
decat cele de master si ca nu fac distinctie ntre studiile facute la o facultate de stat sau privata. Angajatorii
consider c armonizarea pieei muncii cu oferta educaional cade n primul rnd n sarcina facultilor i
apoi n sarcina studenilor. Absolvenii i angajatorii sunt de acord c pregtirea practic din facultate
rmne deficitar.

Concluzii

Educaia este un ornament n vremuri de prosperitate i un refugiu n

vremuri de restrite (Aristotel), prin ea asigurndu-se premisele necesare depirii
situaiilor nefavorabile aprute pe piaa muncii ca urmare a contextului intern sau
global i naintrii spre societatea cunoaterii.
Relaia educaie-piaa muncii este permanent i vizeaz individul nc de
la intrarea n structurile de nvmnt instituionalizate.
Oamenii trebuie s se pregteasc pentru locuri de munc care se schimb rapid
datorit dinamicii dezvoltrilor n tehnologii i n organizarea muncii.

Bibliografie
2. Arnott, Richard J.; Stiglitz, Joseph E. 1985. Labor turnover, wage structure and moral hazard: The
ineffciency of competitive markets, in Journal of L abor Economics (Chicago, IL), Vol. 3, No. 4 (Oct.), pp. 434462.
3. Bacescu, M. Bacescu A. Dumitrescu, F., Bacescu, M., Macroeconomic Policies of integration of Romania into
the European Union, Economic Publishing House, 2008, page 452
4. Cedefop, Skills supply and demand in Europe, Cedefop Luxembourg 2010,
www.cedefop.europa.eu/en/Files/3052_en.pdf, [accesat 1 iulie 2013], pag. 79
5. Costescu E., Manescu A., Education and economical growth - relations of causality, Research and Science
Today journal, Targu Jiu, july, 2013
Cretu,Carmen, Netedu, Adrian Raport instituional privind rezultatele studiului de monitorizare a inseriei pe
piaa muncii a absolvenilor din nvmntul superior, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iasi

6. Duta, Nicoleta Forming the university teaching staff - opinions on the modalities for improving the didactic
activity, 2011
7. Gilbert, F. Political Economy, Humanitas, Bucharest, 1998
8. Grupul romnesc pentru studiul valorilor sociale, Valorile romanilor Newsletter, no.7, 2009
9. Hannum E., Buchmann C. The Consequences of Global Educational Expansion. Social Science Perspectives,
New York, American Academy of Arts & Sciences, 2003, page 1
10. Hoff,, Karla,, and Joseph E.. Stiglitz., Modern Economic Theory and Development. in Gerald M..Meier and
Joseph E.. Stiglitz (eds..),, Frontiers of Development Economics: The Future in Perspective, Oxford, Oxford
University Press, 2001, pp. 389--486
11. Inkeles, A., Holsinger, B., Education and Individual Modernity in Developing Countries, Leiden, Editura
Brill, 1974
12. Keynes, John, Teoria general a folosirii minii de lucru, dobnzii i banilor, Editura tiinific,
Bucuresti,B1970
13. OECD, Highlights from education at a glance 2010www.sourceoecd.org/education/9789264084698 [accesat
15 iulie 2013]
14. OECD, Investing in competencies for all, Meeting of OECD Education Ministers, 2001,
http://www.oecd.org/dataoecd/48/20/1870557.pdf [accesat 15 iulie 2013]
15. Neagu Gabriela, Educatie, insertie si mobilitate profesionala,
http://www.iccv.ro/oldiccv/romana/revista/rcalvit/pdf/cv2004.1-2.a04.pdf accesat 02 august 2013
16. Per Steliana et al. - The labor market in Romania. Economic Information and Documentation Centre,
Romanian Academy, INCE / BC, Bucharest, 1994Smith, A., Wealth of Nations, RSR Academy Publishing, 1962
17. Per, Steliana, Romania's economic history N.N. Constantinescu Acad. Coordinator, Volume 2, Economic
Publishing House, Bucharest, 2000
18. Puca, Vasile, Romania towards the European Union - accession negotiations (2000-2004), European
Institute Publishing House, Iai, 2007
19. Stiglitz, J.E., (eds.): Frontiers of development economics: The future in perspective. Oxford, Oxford
University Press, pp. 389-459
20. Stiglitz, J.E., Employment, Social justice and societal well-being, Internaional Labour Review, Vol. 141,
No. 1-2, 2002, http://www.ilo.org/public/english/revue/download/pdf/stiglitz.pdf, [accesat 3 august 2013]
21. Serban, Claudia, Implications of level of education on the labor market, Theoretical and Applied Economics ,
volume XIX (2012), No. 3 (568), pp. 125-135
22. World Bank, The growth Report. Strategies for Sustained Growth and Inclusive Development, 2008,
http://www.growthcommission.org/storage/cgdev/documents/report/growthreportfrontmatter.pdf , Washington,
[accesat 18 iulie 2013]