Baze de Date

Baze de Date
(Proiectarea Bazelor de Date)
(Proiectarea Bazelor de Date)
Curs
http://info.tech.pub.ro/BD/
Facultatea de Electronica, Telecomunicatii
si Tehnologia Informatiei
Prof. Felicia Ionescu
Prof. Felicia Ionescu
http://info.tech.pub.ro/~fionescu/
Prof. Felicia Ionescu Cap.1 - Introducere in Baze de
date
2
Modul de acordare a notelor
Modul de acordare a notelor
Regulamentil studiilor de licenta:
http://www.electronica.pub.ro/informatii/fisiere/2008-UPB_Regulament_pt_ETTI.pdf
Notarea:
40 puncte - laborator
BD: 40 puncte - verificari pe parcurs, 20 puncte - verificare finala
PBD: 60 puncte verificare finala
Conditiile de promovare a disciplinei sunt:
minim 20 puncte la laborator (50%) si
minim 50 puncte in total
Daca sunt indeplinite conditiile de promovare, nota se calculeaza
prin rotunjirea punctajului total obtinut
In cazul nepromovarii disciplinei, se refac toate activitatile aferente
acesteia (ca diferen)
Prof. Felicia Ionescu Cap.1 - Introducere in Baze de
date
3
Bibliografie
Bibliografie
Felicia Ionescu, Baze de date relationale si aplicatii, Editura
Tehnica, Bucureti, 2004
C. J. Date, An Introduction to Database Systems, 8th Edition, 2004
R. Elmasri and S. B. Navathe, Fundamentals of Database
Systems, Fourth Edition, 2004
A. Silberschatz, H. Korth, S. Sudarshan, Database System
Concepts, Fourth Edition, McGrow Hill, 2004
M. Piatini, O. Diaz (editors), Advanced Database Technology and
Design, Artech House, 2005
DOCUMENTATIE:
http://141.85.107.254/Documentatie/Baze_de_date/Baze_de_date_
Relationale/
Prof. Felicia Ionescu Cap.1 - Introducere in Baze de
date
4
Capitolul 1: Introducere
Capitolul 1: Introducere
Definitii baze de date, sisteme de baze de date
Componentele sistemelor de baze de date
Arhitectura interna a sistemelor de baze de date
Avantajele oferite de sistemele de baze de date
Clasificari ale sistemelor de baze de date
Clasificare dupa modelul de date
Clasificare dupa numarul de utilizatori
Clasificare dupa numarul de statii pe care este memorata baza de date
Modelarea datelor
Modele conceptuale de nivel inalt
Modele specifice de date
Evolutia sistemelor de baze de date
Prof. Felicia Ionescu Cap.1 - Introducere in Baze de
date
5
Sisteme de baze de date
Sisteme de baze de date
Bazele de date se folosesc in aproape toate domeniile de activitate actuale:
Activitati bancare si comerciale (depozite bancare, vanzari produse)
Productie (gestiunea stocurilor, gestiunea financiar-contabila, salarizare etc.)
Evidenta populatiei, taxe si impozite
Servicii (servicii medicale, rezervari bilete de calatorie etc.)
Definitie (in sens larg): O baza de date (database) este o colecie de date
corelate din punct de vedere logic, care reflecta un anumit aspect al lumii
reale i este destinata unui anumit grup de utilizatori. In acest sens pot fi
considerate ca fiind baze de date:
Fise de evidenta (mentinute manual)
Fisiere de documente sau foi de calcul tabelar (Microsoft Word, Microsoft Excel)
Baze de date mentinute computerizat
Definitie (in sens restrans): O baz de date este o colecie de date creat i
meninut computerizat, care permite operaii de:
Introducere (insert)
Stergere (delete)
Actualizare (update)
Interogare (query)
Prof. Felicia Ionescu Cap.1 - Introducere in Baze de
date
6
Componentele unui Sistem de Baze de Date (1)
Componentele unui Sistem de Baze de Date (1)
Un sistem de baze de date (Database System) este un sistem
computerizat de meninere a evidenei unei anumite activiti, folosind baze
de date
Componentele unui sistem de baze de date sunt: hardware, software,
utilizatori si date persistente
Hardware:
Sistemele de baze de date sunt instalate pe calculatoare de uz general
Bazele de date sunt memorate fizic ca fisiere pe discuri magnetice (hard-discuri)
Software:
Sisteme de operare, biblioteci, instrumente de dezvoltare, interfete
Sistemul de Gestiune a Bazelor de Date (SGBD) (Database Management
System DBMS) - recepioneaz cererile utilizatorilor de acces la baza de date,
le interpreteaz, execut operaiile corespunztoare i returneaz rezultatul
Aplicatii de baze de date: (Database Applications) sunt programe care ofer
anumite utilizari ale unei baze de date
Prof. Felicia Ionescu Cap.1 - Introducere in Baze de
date
7
Componentele unui Sistem de Baze de Date (2)
Componentele unui Sistem de Baze de Date (2)
Utilizatori:
Programatori de aplicatii
Utilizatori finali
Administratorul bazei de date
Analisti si proiectanti ai bazelor de date
Datele persistente sunt memorate in fisiere pe hard-disk
Limbaje conceptuale pentru lucrul cu bazele de date:
Limbaje pentru Definirea Datelor(LDD) (Data Definition Languages DDL)
Limbaje pentru Manipularea Datelor (LMD) (Data Manipulation Languages
DML)
SGBD
Baza de date
Utilizator
final
Program
aplicaie
Date
Date Date
Date
Prof. Felicia Ionescu Cap.1 - Introducere in Baze de
date
8
Arhitectura interna a unui
Arhitectura interna a unui
Sistem de BD
Sistem de BD
Arhitectura pe 3 niveluri relativ independente: nivelul intern, nivelul
conceptual i nivelul extern (Standard ANSI/X3/SPARC -1975)
Schema descrierea datelor pe un anumit nivel: schema interna,
conceptuala si scheme externe (vedere utilizator)
Corespondente intre niveluri (mappings)
Schema intern
Schema conceptual
Vedere
utilizator #1
Vedere
utilizator #2
Vedere
utilizator #n
Nivelul extern
SGBD
Nivelul conceptual
Nivelul intern
Date
memorate
Prof. Felicia Ionescu Cap.1 - Introducere in Baze de
date
9
Avantaje oferite de Sistemele de BD
Avantaje oferite de Sistemele de BD
Compactitate ridicat a datelor
Reprezentarea unor asocieri complexe intre date
Timp de dezvoltare a bazelor de date redus
Viteza mare de actualizare si regasire a datelor
Redundanta controlata a datelor (si cat mai scazuta)
Flexibilitate, mentinerea datelor actualizate la zi
Independenta datelor fata de suportul hardware utilizat
Securitatea datelor: autentificarea utilizatorilor si autorizarea accesului
Impunerea de restrictii (constrangeri) de integritate la introducerea si
actualizarea datelor
Mentinerea integritatii datelor in caz de defecte: salvare si refacere
Posibilitatea de partajare a datelor intre mai multe categorii de utilizatori
Posibilitatea de introducere a standardelor
Prof. Felicia Ionescu Cap.1 - Introducere in Baze de
date
10
Clasificarea Sistemelor de Baze de Date (1)
Clasificarea Sistemelor de Baze de Date (1)
Clasificare dupa modelul de date:
Modelul ierarhic de date
Modelul de date retea
Modelul relational
Modelul obiect-orientat
Modelul obiect-relational
Clasificare dupa numarul de utilizatori
Sisteme mono-utilizator
Sisteme multi-utilizator
Clasificare dupa numarul de statii pe care este memorata baza de date:
Baze de date centralizate
Baze de date distribuite
Arhitectura client-server:
Server (back-end): SGBD-ul si baza de date
Client (front-end): program (programe) de aplicatie
Prof. Felicia Ionescu Cap.1 - Introducere in Baze de
date
11
Clasificarea Sistemelor de Baze de Date (2)
Clasificarea Sistemelor de Baze de Date (2)
Sisteme de baze de date centralizate: a- mono-utilizator; b- multi-utilizator
Aplicaie
Client
SGBD
BD
a
Server
Reea
de comunicaie
Aplicaie
Client
Aplicaie
Client
Aplicaie
Client
SGBD
BD
Server
b
Reea
de comunicaie
Aplicaie
Client
Aplicaie
Client
Aplicaie
Client
SGBD
BD
Server
SGBD
BD
Server
Sistem de baze de date distribuit
Prof. Felicia Ionescu Cap.1 - Introducere in Baze de
date
12
Modelarea datelor
Modelarea datelor
Un model este o abstractizare a unui sistem:
capteaz cele mai importante trsturi caracteristice ale sistemului (concepte)
conceptele trebuie sa fie relevante din punct de vedere al scopului pentru care
se definete modelul respectiv
Tehnica de identificare a trsturilor caracteristice eseniale ale unui sistem
se numete abstractizare
Un model de date stabilete regulile de organizare i interpretare a unei
colecii de date.
n proiectarea bazelor de date se folosesc 2 categorii de modele:
Modele conceptuale de nivel nalt (modelul Entitate-Asociere, modelul
Entitate-Asociere Extins) descriu concis colectiile de date care modeleaz
activitatea dorit fr s detalieze modul de reprezentare sau de prelucrare a
datelor - schem conceptual de nivel nalt
Modele specializate (modelul ierarhic, modelul reea, modelul relaional, etc.) -
descriu reprezentarea mulimilor de entiti i a asocierilor dintre acestea prin
structuri de date specifice - schem conceptual (logic)
Trecerea de la modelul conceptual de nivel nalt la un model de date
specific proiectare logic a bazei de date.
Prof. Felicia Ionescu Cap.1 - Introducere in Baze de
date
13
Modelul Entitate
Modelul Entitate
-
-
Asociere
Asociere
Modelul Entitate-Asociere (Entity-Relationship Model) defineste multimile
de entiti i asocierile dintre ele, dar nu impune nici un mod specific de
structurare i prelucrare (gestiune) a datelor; Introdus n 1976 de P.S. Chen
O entitate (entity) este orice exista in realitatea obiectiva si poate fi
identificat n mod distinctiv
Exemple: o persoana, o planta, o activitate, un concept etc.
Un atribut (attribute) este o proprietate care descrie un anumit aspect al
unei entiti
Exemple: persoanele au nume, prenume, adresa etc.
Tip de entitate (entity type): se refera la entittile similare, care pot fi
descrise prin aceleasi atribute
Exemple: tipul persoana, tipul planta
Multime de entitati (entities set): colecia tuturor entitilor de acelai tip
dintr-o baz de date constituie o mulime de entiti
Exemple: multimea tuturor persoanelor, multimea tuturor plantelor
O entitate este o instanta a unui tip de entitate si un element al multimii de
entitati de acel tip
In exprimarea curenta, adeseori nu se face diferentierea dintre entitate, tip
de entitate si multime de entitati, dar diferenta este evidenta
Asemanare cu modelul obiect: tip de entitate - clasa; entitate - obiect
Prof. Felicia Ionescu Cap.1 - Introducere in Baze de
date
14
Asocieri
Asocieri
O asociere (relationship) este o legtur (coresponden) ntre entiti din
dou sau mai multe mulimi de entiti; asocierile pot avea atribute
Tipul asocierii (relationship type) se refera la asocierile similare, care pot
fi definite intre entitati din 2 sau mai multe multimi de entitati
Multime de asocieri (relationship set): multimea asocierilor de acelasi tip
O asociere este o instanta a unui tip de asociere si un element al multimii
de asocieri de acel tip
In exprimarea curenta, adeseori nu se face diferentierea dintre asociere, tip
de asociere si multime de asocieri, dar diferenta este evidenta
Gradul unui (tip de) asociere (degree): numrul de (mulimi de) entiti
asociate; dupa grad, asocierile pot fi:
binare (de gradul 2, ntre 2 mulimi de entiti) majoritatea asocierilor
multiple (ntre k mulimi de entiti, k > 2)
Categorii (tipuri) de asocieri binare - dup numrul elementelor din fiecare
dintre cele dou mulimi puse n coresponden:
unul-la-unul (one-to-one) 1:1; exemplu: sot-sotie
unul-la-multe (one-to-many) 1:N; exemplu: parinte-fii
multe-la-unul (many-to-one) N:1; exemplu: fii-parinte
multe-la-multe (many-to-many) M:N; exemplu: profesori-studenti
Prof. Felicia Ionescu Cap.1 - Introducere in Baze de
date
15
Categorii de asocieri binare (1)
Categorii de asocieri binare (1)
Asocieri binare intre multimile de entitati A si B
unul-la-unul 1:1 unul-la-multe- 1:N
Prof. Felicia Ionescu Cap.1 - Introducere in Baze de
date
16
Categorii de asocieri binare (2)
Categorii de asocieri binare (2)
Asocieri binare intre multimile de entitati A si B
multe-la-multe- M:N
multe-la-unul- N:1
Prof. Felicia Ionescu Cap.1 - Introducere in Baze de
date
17
Cardinalitatea asocierilor
Cardinalitatea asocierilor
Cardinalitatea (multiplicitatea) unei asocieri fa de o mulime de entiti
(cardinality, multiplicity) este numrul maxim de elemente din acea mulime
care pot fi asociate cu un element din alt mulime a asocierii
Exemplu: asocierea unul-la-multe dintre mulimile A i B prezint multiplicitatea
1 fa de mulimea A i multiplicitatea N (se nelege o valoare oarecare N > 1)
fa de mulimea B
Raport de cardinalitate (cardinality ratio): raportul dintre valorile
cardinalitilor unei asocieri fa de dou din mulimile de entiti asociate
Exemple pentru asocieri binare: 1:1, 1:N, N:1, M:N
Asocierile multiple (k-are, k > 2) prezint cte un raport de cardinalitate pentru
fiecare pereche de mulimi de entiti pe care le asociaz.
Prof. Felicia Ionescu Cap.1 - Introducere in Baze de
date
18
Diagrama Entitate
Diagrama Entitate
-
-
Asociere
Asociere
Diagrama Entitate-Asociere (Entity-Relationship Diagram) reprezint
grafic modelul Entitate-Asociere prin mulimile de entiti i asocierile dintre
acestea
Multimi (tipuri) de entitati:
Puternice (de sine statatoare)
Slabe (depind de alte multimi de entitati)
Notatii:
A
B
Asociere binar 1:N
ntre 2 tipuri de entiti
1 N
Tip entitate
Tip de entitate puternic
Tip entitate
Tip de entitate slab
Nume
atribut
Atribut
Prof. Felicia Ionescu Cap.1 - Introducere in Baze de
date
19
Exemplu de diagrama Entitate
Exemplu de diagrama Entitate
-
-
Asociere (1)
Asociere (1)
Multimi de entitati puternice:
SECTII (Numar, Nume, Buget)
ANGAJATI (Nume, Prenume, DataNasterii, Adresa, Functie, Salariu)
PROIECTE (Denumire, DataInceperii, Termen, Buget)
Multimi de entitati slabe: DEPENDENTI (Nume, Prenume, DataNasterii, GradRud)
ANGAJATI
SECTII
1
N
DEPENDENTI
1
N
PROIECTE
M
N
Lucreaza Intretin
Numr Buget
Nume
Denumire Buget
GradRudenie
Salariu
Cuprind
Nume
Prof. Felicia Ionescu Cap.1 - Introducere in Baze de
date
20
Exemplu de diagrama Entitate
Exemplu de diagrama Entitate
-
-
Asociere (2)
Asociere (2)
Asocieri:
Asocierea SECTII - ANGAJATI - 1:N
Asocierea ANGAJATI - PROIECTE - M:N
Asocierea ANGAJATI - DEPENDENTI - 1:N
Raportul de cardinalitate al unei asocieri este stabilit de proiectant astfel
nct s reflecte ct mai corect modul de organizare a activitii modelate
Modul de stabilire a tipurilor de entiti i a asocierilor nu este unic: aceeai
funcionalitate se poate obine printr-o varietate de diagrame E-A
O mulime de entiti se denumeste printr-un substantiv, iar o asociere se
denumeste (de regula) printr-un verb, deoarece o asociere reprezint o
interaciune ntre entiti
Modelul E-A nu precizeaz modul cum sunt realizate asocierile ntre
mulimile de entiti: acest aspect depinde de modelul de date specializat
utilizat pentru definirea bazei de date
Exemple: n modelul ierarhic asocierile sunt realizate explicit, prin pointeri de la o
entitate la entitile asociate; n modelul relaional asocierile se realizeaz prin
egalitatea valorilor unor atribute comune ale multimilor de entiti (chei)
Prof. Felicia Ionescu Cap.1 - Introducere in Baze de
date
21
Modelul Entitate
Modelul Entitate
-
-
Asociere Extins
Asociere Extins
Modelul Entitate-Asociere Extins (Enhanced Entity-Relationship Model)
permite definirea de subtipuri ale unui tip de entiti, care motenesc
atribute de la tipul de entitate respectiv
Crearea ierarhiilor: specializare si generalizare
Tipurile i a subtipurile formeaza ierarhii de tipuri de entiti complexe,
organizate pe mai multe niveluri
Diagrama Entitate-Asociere Extinsa
ANGAJAT
TEHNICIAN SECRETARA
Nume Prenume Salariu
VitezaRedactare Calificare
DataNasterii Adresa
INGINER
Specialitate
d
Prof. Felicia Ionescu Cap.1 - Introducere in Baze de
date
22
Modelul de date ierarhic
Modelul de date ierarhic
Modelul ierarhic (Hierarchical Model): baza de date se reprezinta printr-o
structur ierarhic de nregistrri (records) conectate prin legturi (links).
A fost primul model folosit pentru dezvoltarea bazelor de date
Cel mai cunoscut SGBD ierarhic: sistemul IMS (Information Management
System) dezvoltat de IBM n programul de cercetri Apollo, n perioada anilor
1960
O nregistrare de date n modelul ierarhic este o instan a unui tip de
nregistrare (record type) i const dintr-o colecie de cmpuri (fields),
fiecare cmp coninnd valoarea unui atribut.
Un tip de legtur n modelul ierarhic: tip de asociere cu raportul de
cardinalitate 1:N (printe-fiu) ntre dou tipuri de nregistrri
Schema conceptual a unei baze de date n modelul ierarhic se reprezint
printr-un numr oarecare de scheme ierarhice
O schem ierarhic este un arbore direcionat, reprezentat pe mai multe
niveluri, n care nodurile sunt tipuri de nregistrri, iar arcele sunt tipuri de
legturi
Prof. Felicia Ionescu Cap.1 - Introducere in Baze de
date
23
Baze de date ierarhice
Baze de date ierarhice
Numai legturi de tipul printe-fiu, care corespund asocierilor 1:1 i 1:N din
modelul E-A
Asocierile M:N se pot reprezenta prin multiplicarea nregistrrilor de tip fiu,
atunci cnd sunt referite de mai multe nregistrri de tip printe
mare redundan a datelor
Avantaje: simplitatea i eficiena de calcul
Deficiente:
nu exista separare intre descrierea logica si fizica a datelor
interogarile trebuie s fie prevzute explicit in structura datelor
Utilizari actuale - aplicatii specializate, baze de date XML
f
1
f
2
f
3
FACULTATI
p
1
p
2
p
3
PROFESORI
s
1
s
2
s
3
STUDENTI
s
1
s
2
s
4
FACULTATI
PROFESORI
STUDENTI
FACULTATI
PROFESORI
STUDENTI
1
N
M
N
(a) Diagrama E-A (b) Schema ierarhica (c) Arbori de instantiare
a datelor
Prof. Felicia Ionescu Cap.1 - Introducere in Baze de
date
24
Modelul de date retea
Modelul de date retea
Modelul reea (Network Model) folosete o structur de graf pentru
definirea schemei conceptuale a bazei de date
Modelele ierarhic si retea modele pre-relationale
Standardizat n 1971, de o comisie DBTG (Database Task Group).
Sisteme de gestiune comerciale in modelul retea: IDS II (Honeywell),
UNISYS (Burroughs), IDMS (Computer Associates)
Nodurile grafului sunt tipuri de entiti (nregistrri - records), iar muchiile
reprezint asocierile (legturile-links) dintre tipurile de entiti
Asocierile M:N se reprezint fr duplicarea nregistrrilor, fiecare
nregistrare putnd fi referit de mai multe nregistrri, ceea ce elimin
(micoreaz) redundana
Dezavantaje:
aceleasi ca si la modelul ierarhic, la care se adauga
complexitatea mare in reprezentarea datelor
Actualmente modelul retea:
este rar utilizat pentru baze de date de uz general
se utilizeaza pentru aplicaii specializate
de ex, pentru baze de date grafice (scene virtuale)
f
1
f
2
f
3
FACULTATI
p
1
p
2
p
3
PROFESORI
s
1
s
2
s
3
STUDENTI
s
4
Modelul retea
Prof. Felicia Ionescu Cap.1 - Introducere in Baze de
date
25
Modelul de date relational
Modelul de date relational
Modelul relaional (Relational Model) se bazeaz pe noiunea de relaie
(relation) din matematic, care corespunde unei mulimi de entiti
Fundamentat de E.F. Codd (IBM), prin lucrarea "Un model Relaional de
Date pentru Bnci Mari de Date Partajate" (1970)
Dezvoltare extraordinara a sistemelor de gestiune a bazelor de date
relationale, datorit simplitii i a fundamentrii matematice a modelului
Alte lucrri ale cercetatorilor C.J. Date, P. Chen, R. Boyce, J.D. Ullman, R.
Fagin, W. Armstrong, M. Stonebraker etc. au perfecionat modelul relaional
Primul Sistem de Gestiune a Bazelor de Date Relaionale (SGBDR) a fost
prototipul System R (IBM, 1970)
Dup aceasta numeroase companii au realizat sisteme de gestiune
relaionale: Oracle, Microsoft, Ingres, Sybase, IBM, Informix
SGBDR folosesc limbajul SQL (Structured Query Language), pentru care
au fost emise mai multe standarde ANSI (American National
Standardization Institute) si ISO (International Standardization Office)
Majoritatea SGBD-urilor relaionale actuale implementeaz versiunea SQL2
(SQL92) sau versiuni ulterioare (SQL-1999, SQL-2003, SQL-2006)
Prof. Felicia Ionescu Cap.1 - Introducere in Baze de
date
26
Modelul obiect
Modelul obiect
-
-
orientat
orientat
Modelul obiect (Object Model) este un concept unificator
Necesar in domenii in care se manipuleaza date de tipuri complexe:
proiectarea sistemelor de calcul: programare, hardware, interfete
proiectarea asistat de calculator (CAD-CAM)
sisteme de informaii geografice
fizic, biologie, medicin i altele
Strategii pentru dezvoltarea sistemelor de gestiune a bazelor de date
obiect-orientate (SGBDOO):
Extinderea unui limbaj de programare obiect-orientat cu capaciti de
administrare a obiectelor persistente: sistemul GemStone (extinde Java si C++)
Extinderea unui limbaj de programare relaional cu capaciti de orientare spre
obiecte. Exemplu: limbajul OQL (Object Query Language) (sau Object SQL),
Exist mai multe astfel de sisteme, cum sunt: Ontos, Versant, O2.
Dezvoltarea unui limbaj obiect-orientat pentru baze de date complet nou: SIM
(Semantic Information Manager).
Dificultati:
Complexitate in dezvoltare a bazei de date i a aplicaiilor
Interogarile trebuie s fie prevzute explicit in structura datelor
Utilizare SGBDOO: cam 5% din sistemele de gestiune actuale
Prof. Felicia Ionescu Cap.1 - Introducere in Baze de
date
27
Modelul obiect
Modelul obiect
-
-
relational
relational
Modelul obiect-relaional (Object-Relational Model) reprezint extinderea
modelului relaional cu caracteristici ale modelului obiect
Modelul obiect-relaional pstreaz structurarea datelor n relaii, si, in plus:
permite definirea unor noi tipuri de date, ca domenii ale atributelor
permite extinderea tipurilor de date prin motenire
Sistemele de gestiune a bazelor de date obiect-relaionale (SGBDOR) se
realizeaz prin extinderea sistemelor relaionale, de regula n mod gradat,
adugndu-se de la o versiune la alta ct mai multe caracteristici posibile
ale modelului obiect
Aceasta abordare asigur rularea n continuare a aplicaiilor relaionale
existente n noile versiuni de sisteme SGBDOR, ceea ce permite
productorilor s-i pstreze clienii i domeniile de utilizare
Limbajele de programare pentru SGBDOR sunt implementri de standarde
mai recente ale limbajului SQL: SQL3 (SQL-1999), SQL-2003, SQL-2006
Prof. Felicia Ionescu Cap.1 - Introducere in Baze de
date
28
Complexitatea datelor si a interogarilor
Complexitatea datelor si a interogarilor
Clasificare propusa de M. Stonebraker (1996)
SGBDR SGBDOR
Sisteme de fiiere SGBDOO
Complexitatea
datelor
Complexitatea
interogrilor
SGBDR prelucreaz tipuri simple de date, dar permit interogri complexe
SGBDOO prelucreaz tipuri de date complexe, dar n care rezolvarea
interogrilor este destul de dificil
SGBDOR permit prelucrarea datelor complexe i rezolvarea interogrilor
complexe; sistemele de baze de date obiect-relaionale sunt considerate
sisteme de baze de date universale
Prof. Felicia Ionescu Cap.1 - Introducere in Baze de
date
29
Evolutia sistemelor de baze de date
Evolutia sistemelor de baze de date
1960 Modele prerelationale: ierarhic si retea
Primele produse de baze de date (DBOM, IMS, IDS, Total, IDMS)
Standarde Codasyl
1970 Modelul relational prototipuri de SGBDR
Lucrari teoretice asupra modelului relational
Arhitectura interna pe 3 niveluri a bazelor de date (ANSI and Codasyl)
Modelul Entitate-Asociere
1980 Dezvoltarea SGBDR comerciale
Primul standard SQL (1986 - ANSI, ISO)
Baze de date distribuite
1990 Arhitectura client/server a sistemelor de baze de date (two-tier arch.)
Baze de date obiect-orientate
Baze de date obiect-relationale
Standarde SQL: SQL 92, SQL 99
2000 Arhitectura pe 3 niveluri a sistemelor de baze de date (three-tier arch.)
Baze de date in sistemul WWW (World Wide Web)
Prof. Felicia Ionescu Cap.1 - Introducere in Baze de
date
30
Sisteme de Gestiune a Bazelor de date
Sisteme de Gestiune a Bazelor de date
Sisteme Comerciale
Oracle ($$$$)
DB2 (IBM) ($$$)
SQL Server (Microsoft) ($$)
Sisteme Open Source
PostgreSQL
MySQL
Prof. Felicia Ionescu Cap.1 - Introducere in Baze de
date
31