L

Curs I-IV: Gtobalizarea: introducere istoricd Si sistematicd

I. Generalitdgicu privire la evolulia societdlii giinplegerea generald a globalizdrii

Tablou istoric privind evolulia societd{ii(Giddens112)

Try
$tr*rs FfiMei$ l$qry qrrr

nt"l$rtr:l{*t* *f 1w*g:l*ryrinuq hum hu:x:6,lm|rlngxx'l **wg#hq}}q nf e'*ii'l* pla,nix f"csisit*ii

tlffi{l

fi*firi46qusli$s* rkl$niltxl fo ap *nd !'xffu$wncec cdy.rr gemler fi:efrywss"fda*t r$rthout Xqsednn6tru# {vidl c*tnmul.rrJirr'*. terwr}e #ff*{*ies agtrm "l l"vd*r**fpuu,rd t}rruuqNt rqffix #uppif,ns.nlcs:i try }n*rfuE md ryxlherrr$i tuur*ru Srryr Wry*ei*# ll:;rfrouxe*qg

ar*rq!@*

ffi*;tktr
line$e *etrg

kdodby*hre{s" ra*:rywryn a fsqv Siue hwid*:d peryic t* rnaury*m*m#*.

ilepert:ttffi cn th* l|*luilxq d {t*r{ffiAdatd alTyle fi* t*T*sr $!*;s$tence M*rkmdhy dtes{# }ri*qrsiilit}*s S*se $-Sluef* cr vcint*r l*ng*.

gn$Sm * *re niffirttr rerrrur;: Ae w:lwtelesn6 drsaihffirm

,-4i { i

t*r s*lrt* m*ttum* Sp@e i{hn*g;htrnHlI mn M"wi&lxnjr:n r.ndr.u*re*gtwi ffiietrc*I; $sra sitffi el*s, urr-*:u:htr*cle *ildf &r-s#ffi?#fri1rr**wf SffiStaqffi cn ary-rewh"am
{rxri1,rn*}'rq d;iler#r$
i.;

,.,t

app8.safus oi fim*lsiffi#r$ SffffiF*r*r

hE*dd.

Prelufind o sugestiea lui Giddens,putem consideracd teoriile care acceptd9i globalizareapot fi grupateistoric in trei mari categorii: conceptualizeazd teorii care promoveazdo globalizare ,,lungd": intreagaistorie a umanitdlii estede fapt evolufia acesteiaspre globalizare;globalizareaeste prezentd(in nuce sau concret) in toate stadiile evoluliei specieiumane(am putea spunecd omul este sd devind,,global"); ,,programat" o vezi schemacivilizafiilor a lui Giddensde pe prima pagind; ,,The emergence of theselarge-scalecivilizations and empiresshowsthat the long-term process of globalization has involved invasion, wars and violent conquestevery bit as (Giddens115); betweensocieties." and mutual exchange much as cooperation o Observalie cu privire la primul tip de societateqi la noliunea de ,,progres"in generein legdturdcu evolulia umanit6lii:,,Huntersand gatherersare not merely'primitive'peopleswhoseways of life no longerhold any interestfor us. Studying their cultures allows us to seemore clearly that modern institutions are far from being'natural'features of all human life. Of course, in which huntersand gatherershave we should not idealize the circumstances of war, the lack of major inequalities of the absence lived, but, nonetheless, wealth and power and the emphasison cooperationrather than competition are all instructive remindersthat the world createdby modern industrial civilization is not necessarilyto be equatedin any obvious way with 'progress'." (Giddens113); teorii care acceptdo globalizare ,,medie": pe la mijlocul mileniului trecut se petrec anumite fenomenefundamentale(cum ar fi revolulia qtiinlif,rcd,industrializarea, marile cuceriri geogtafice,secularizarea, dezvoltarca capitalismului,democratizarea societdlilor occidentaleetc.) care pot fi grupatesub titulatura genericdde procesului globalizdrii pentru declarryarea Modernitate,iar acesteasunt responsabile (vezi in acestsensPeter Sloterdijk, Der Kristallpalast - Palatul de uistal); o call tn acestsens,sd poateinvoca faptul cd ,,Theperiod sociologists modernity has witnesseda much morc rapid globalization of social life, connectinglarge-scalesocietiestogetherin a whole variety of ways, from

3 to and internationalpolitical agreements long-rangeeconomic exchanges global tourism, electronic communicationstechnology and more fluid migration patterns.In all theseways, people acrossthe world have become than in previous times." (Giddens more interconnectedand interdependent 11 0 ) teorii care suslin existenfaunei globalizdri ,,scurte"; globalizarcaesteun proces evolufia umanitAfi in perioada nemaiintdlnit pdnd acum in istorie, care caracterizeazd perspectivd,globalizarea strict contemporani, din ultimii 30-40 de ani (din aceastd poate fi legatdqi de alte fenomenece sunt consideratecaracteristicepentru societatea contemporanE: consumerismul,postmodemismul,cddereacomunismului etc.) obs. Giddens,pe care l-am invocat, vorbeqtedoar de doud tipuri de globalizare, cea o concluzie a acestuiacare ,,dd dreptate" ambelor tipuri de ,,lung6" qi cea o,scurt6"; globalizare: ,,Globalizationrefers to the fact that we all increasingly live in one world, (...) so that individuals, groups and nationsbecomeever more interdependent.
l

[G]lobalization in this sensehas beenoccurring over a very long period of human history and is certainly not restrictedto the contemporaryworld. Nevertheless, current debatesare much more focusedon the sheerpace and intensity of globalization over the past 30 yearsor so. It is this central idea of an intensification of which marks this short period out as rather different" the globaliz-ationprocess (Giddens126).

2. Globalizarea ,,medie" - Abordarea procesului globalizdrii din perspectiva elementelor con stit utiv e ale modernitdgii

procesului globalizdriipoate fi pus5 pe seamamai multor factori, gi perpetuarea Declanqarea iar majoritateaautorilor, evidenliazdcel pulin trei categorii defactori generali care pot fi invocali:

Factori culturali generali,cum ar fi:

4 o Demoltarea unei rasionalitdgiinstrumentale,menitda depdqidiferenfele culturale, intelectualeetc. t Raliunea va cdpdtaun rol cheie, de fundamentgi mediator unic intre oameni.Vezi exemplul paradigmatical lui Descartes, Discursul despre metodd,in care atribuie fiecdruia o lumind naturald a raliunii, diferenfele dintre oameni fiind date doar de :utilizarea unor metode diferite: ' incercdrile de a construi un limbaj universal pot fi privite ca o continuarea aceleiagiidei (vezi Leibniz, cu ideile de characteristica universalis Si calculus ratiocinator); . in general, toateproiectele de demoltare a comunicdrii interumaneSi interculturale au o portanfdin procesulde globalizare.Fiinfa umani este priviti ca fiind in mod natural ofiinld care comunicd (in senslarg: cultural, social). Obs.: chiar gi in cazul unor proiecte aparentizolafioniste, atunci cdnd se urmdregteaparentprezelarca culturilor in cauzd(cum ar fi programeleculturilor nafionalecaracteristicesfhrgitului de sec.XVIII gi urmdtoareledoui secole,care au stat la bazademersurilor nafionaliste), aceasta se realizeazdnu doar in acestscop strict, ci gi in acelaal unei comunicIri cu alteritatea,al unei mai bune cunoagteride sine in,,exterior"; . Trebuie amintitl aici gi ideea existenleiuneifiinle umaneprivitd ca valoare in sine, prev[zutd cu anumite drepturi fundamentale (drepturi ale omului), capabili si urmireascd qi sd implementezeo societate ,,ralionald" care s5 respecteacestedeziderate,se va impune treptat (nu doar pe cdi pur ,,culturale", dar gi politice, economiceetc.) in intreaga lume; ' sinteticd a Trecdndin registru culturii politice, putem reline prezentarea acestuiprocesin formularea lui Giddens:,,In addition to how we think, the content of ideashas also changed.Ideals of self-betterment,freedom, equality and democraticparticipation are largely creationsof the past two of social or three centuries.Such ideals have servedto mobilize processes and political change,including revolutions. Theseideascannot be tied to tradition, but rather suggestthe constantrevision of ways of life in the

5 pursuit of human betterment.Although they were initially developedin the West, such ideals have becomegenuinely universal in their application, promoting changein most regions of the world." (Giddens

r25);
Aceastdralionalitare a individului nu esteuna staticl, ci dinamicd, perfectibild, qi va fi legatdde valori cheie ale majoritilii societdlilor de astdzi,acceptate de cele mai multe ori tacit saunecritic (ceeace arati pentru unii cd pot fi consideratechiar ,,naturale")precumprogresul, adaptabilitatea Si mobilitatea, educabilitatea fiinlei umanei speciei umane; La nivelul societdfii ralionalitateaconstrucliei esteatestat[ Si depregnan;a trdim intr-o lume de norrne gi stipuldri factorului juridic al acesteia: juridice pe care le privim ca rezultatul unor deliberdri de facturd ralionald, in care esteurmdrit binele de ansamblual societdfii. Putem vorbi chiar de exacerbarea dimensiunii juridice - relaliile interumanesunt privite ca fiind traductibile in contractede tipjuridic, reductibile deseorila acestea (ceea ce duce la eliminareatreptatda ceeace se poate numi factorul interuman tacit - recognoscibilin tradifii, obiceiuri, cutume etc.); . in ciuda unui ,,cult" al ideii libertdlii umane,in sensantropologic, numeroase comportamenteinterpersonale sunt chiar efectul unei preeminenfea elementuluijuridic, contractual;astfel, oamenii se juridice ale comporti lindnd cont de eventualeleconsecinle acfiunilor lor in senslarg: exprimdri verbale,gesturi, acliuni stricto sensuetc.: Mobilitatea individuald amintitd anterior estegi \na concretd,fizicd. Libertateade migcarea fiinlei umane esteo achizilie a modemitatii, chiar tipuri de construc(ii politice, dacd qi astdzise constatdnumeroase culturale, economicecare au scop manipulareafluxurilor umane (numeroaseexemplein acestsens:cartiereelitiste qi periferii insalubrecu o rata mare de delincven!6;ziduri efective,cum a fost cel al Berlinului sau estecel dintre Israel qi Palestina;condilionareaprin vize de cdldtorie etc.).

6 Aceast[ mobilitate imbrac[ forme diverse:turism, migrafiile gi emigrafiile cavzateeconomic,politic etc., mobilitdli profesionale(pentru o privire

critici asupra subiectului , vezi ZygmuntBauman , Globalizarea Siefectele ei sociale) - a se Acceptarea gtiinlelorexacte la paradigma $tiinlei(demulteori redusd gi culturala ceea ce seint6mpli qi in zilelenoastre) ca valoaresocialS fundamental6:
r Aceasta implici faptul cd societatea(statul) dezvoltS, iniliazd, frnartleazd, programe,institute etc. de cercetareqtiinlificd - se vorbeqtedepolitici de cercetarei acestea capdtdin zilele noastrechiar semnificalie strategicd; . Complementaracestorpolitici nafionale,gtiinfa nu mai estepractic profesatdindividual ci de comunitd{i, care comunic[ rezultatelela nivel global (prin manifestdri: congrese,simpozioaneetc., prin publicalii / pe internet); majoritateaechipelor de cercetare reviste care pot fi accesate sunt intemafionale,multe proiecte de cercetaresunt condifionatede participareinternafionald; . intreaga educalie umand estemodelatd de Stiin{d gi de achizifiile acesteia; chiar deprinderile umane sunt modelate astdzide gtiinfd (vezi introducerea pentru copii a abilitalilor de utilizare a computerului in locul celor de scrierein unele state); Existenfa urruiproces general de secularizare,strdnslegat de cei doi factori amintifi anterior: . Valorile religioaseiqi pierd treptat din valoareapublicd acceptatdde societatesau acordat[ de stat si devin din ce in ce mai mult
I

Se creeazdastfel un spaliu laic interconfesional,in principiu global; Se dezvoltd mecanismede ,,atenuare a asperitdfilor" doctrinare,grupuri de discufie gi comunicareinterconfesionald, aparilia migcirilor ecumeniste etc. Dezvoltareasocietdlii civile (chiar un cult al acesteia, menit a o substitui simbolic spafiului eclesial),ca spafiu privilegiat al dialogului cu privire la orice subiect,inclusiv cele religioase(prezenla icoanelorin gcoli,

7 religiei in qcoli, portul unor finute / vegtmintecu incdrc[turd religioasdvezi problema voalului islamic in Franfa,a rasei preofegtiin Turcia etc.) ' Are loc un procesde secularizarea politicului; spafiul politic estedin ce in ce mai mult infeles ca un spaliu al raliunii instrumentale,in care valorile ce nu fin direct de supraviefuirea(conservarea) acestuiasunt eliminate sau marginalizate; o A se vedeateoretizareaacestuiiniliald a acestuiprocesla Machiavelli (Principele), in care scopul actului politic este prezervarea puterii, a statusquo-ului, gi nu Binele comunit[1ii sau respectarea valorilor tradifionale ale acesteia(valori religioasede pilda); Desacralizareapoliticd a naturii (Naturii): mediul inconjurdtor esteprivit in primul r6nd economic gi financiar, ca spafiu al resurselorgi al exploatdrii acestora;subsolul estedeseoridecuplat de partea,,vizibilil'a mediului. Yezi cazul RogiaMontand saucel al gazelor de qist.

Factori economici.Unii autori, curn esteGiddens,chiar leagddecisiv globalizareade aparilia unui nou tip de societatedin punct de vedereeconomic,societateqindustriald, societatesocietatearezultatdin urma unui procesde industrializare. Pe scurt, industrializarea,,refersto the emergence of machineproduction, basedon the use of inanimatepower resources(like steamor electricity)." (Giddens 116) o Obs.: Firegte,trebuie subliniat cd, industrializarea nu descrie un simplu proces de procesede naturdpoliticd, facturd economicd- ea esteinsoliti de numeroase social6,culturald etc., care au afectatprofund, gi nu doar pe cale imitativd sau de rdspdndire,,pagnicd", ?ntreaga DupS cum aratdGiddens, lume contemporanS. ,,The application of industrial technology has by no meansbeen limited to peacefulprocesses From the earliestphases of of economicdevelopment. industrialization, modern production processes have beenput to military use and this has radically alteredways of waging war, creating weaponry and modesof military organizationmuch more advancedthan those of non-industrial cultures.

8 Together,superior economic strength,political cohesionand military superiority accountfor the seemingly inesistible spreadof Westernways of life acrossthe world over the pasttwo centuries."(Giddens117-8) Un alt factor de naturdeconomicdestereprezentatde dezvoltareacapitalismulut ,,Capitalismdiffers in a fundamentalway from pre-existing production systems, it involves the constantexpansionof production and the ever-increasing because accumulationof wealth. In traditional production systems,levels of production were fairly static, as they were gearedto habitual, customaryneeds.Capitalism promotesthe constantrevision of the technology of production, a processinto which scienceis increasinglydrawn. The rate of technological innovation fostered in modern industry is vastly greaterthan in any previous type of economic order." (Giddens125); . Trebuie subliniat qi caracterulfinanciar al capitalismului; mobilitatea capitalului; . Capitalismul nu trebuie insd inleles doar ca un procespur economic. Exemple: manierain care esteconceptualizatcapitalismul de Marx gi Weber; o Marx; in ciuda aspectelornegative care caracteizeazdcapitalismul (alienarea,dezumarizarea, depresiunileeconomicecicl ice, un gomajridicat etc.), existd gi altele care fin de progresul implicat, la nivelul intregii societdf i, de acesta:industrializarea,urbanizarea, progresultehnologic Ai revolulia qtiinlificI, creqterea productivitdfii, un nou tip de ralionalitate etc. (Fireqte,acestea nu sunt elementepozitive per se, care legitimeazd.capitalismul, ci tocmai unele care suslin in viziunea sa istoricd trecerea- prin lupta de clas6- la o societatesuperioard, in care esteabolitd exploatarea omului de citre om: comunismul) o Weber:acesta considerd cd principalasursda apariliei capitalismului estedezvoltareaunei etici protestante,ce presupune aparilia unui nou tip de comportamentuman, religios, social qi cultural concomitent(dar gi economic!),bazat pe un nou tip de

9 rafionalitate(instrumentali) gi pe ascetismeconomic (scopul activitAfii economicenu mai este simpla acumularea bogdliilor I averilor, ci devine optimizarearafionald a profitului), cu deschideri spre legalism, etatism, institulionalism, birocralie etc.

, i

Factori politici:aparilia statelor-nafiune incepdndcu sec.al XVII-lea (modelul westfalic) inseamndnu doar un proces de fragmentarizareqi de consolidarea entitAlilor politice in izolare unele de altele (cum adesea se prezintdin mod unilateral), ci gi o institufionalizare gi o reglementarecrescdndd a relaliilor dintre acestea, aparilia dreptului internalional, ca qi a organizafiilor ce vor aveamenirea sd veghezela respectarea acestuia; o A se vedeain acestsenstitulatura primei organizalii av6nd scopul amintit, SocietateaNaliunilor - posibilitateade a gdndi comportamentulintema{ional al entitdfilor politice izolateca interdependenfd funclionald, comunitardchiar, a nafiunilor-state,ca o (unicd) societate(cel pufin semantic,in intenfie, dacdnu efectiv-politic); o Totodat6aparilia statelor-naliune poateintroduce gi un alt factor determinantal - un procesului de globalizare,gi anumecompetilia intre acestea,acerbddeseori factor de a atragein sfera schimbirilor majore (politice, economiceetc.) un numir din ce in ce mai mare de state; ' chiar cele doud rdzboaiemondiale pot fi privite din aceastd perspectivda ,,globaliz6rii politicului" (dar gi, ulterior, infelegerealumii ca spafiul al confruntdrii - globale - intre cele doud mari Blocuri, cel Estic Ai cel vestic, dar gi gdndireasocietSliide azi ca expresiea triumfului final al modelului occidental/ liberal al democraliei- vezi F. Fukuyama,SJkrSitulistoriei Si ultimul om); r ,,The strugglebetweennationsto expandtheir power, develop their wealth and triumph militarily over their competitorshas beenan energizing sourceof changeover the past two or three centuries." (Giddens 126); o Un alt factor politic estedezvoltareamodelului democratic,care poate fi infeles in (cel pufin doul maniere); ,,de susin jos", ca expresiea implementarii unei organizdnpolitice cubaze ralionale qi progresiste(a se vedearolul Iluminismului

i :

'

10 in acestproces),universalistein principiu (a gdndi democrafiaca unicul model de organizarerafionald a societdfii contemporane, indiferent de tradifii, cultur6, religie etc., dar qi a considerafrreascdpolitica gi politicile de implementaregi favorizarea acesteia);,,dejos in sus", ca expresiaa faptului cd trdim intr-o societate?ncare acfiunile politice au inceput sd afectezedin ce in ce mai mult[

t"-:' tHri ";J;:tkt,,r",n,"", gein traditional chan civlizations was

normally confined to elites. One aristocratic family, for example,would replaceanotheras rulers, while for the majority ofthe population life would go on relatively unchanged. This is not true of modem political systems,in which the activities of political leadersand government officials constantlyaffect the lives of the massof the population. Both extemally and internally, political decision-makingpromotesand directs social changefar more than in previous times." (Giddens 126)

qi mobilitatea reprezintdnu doar fenomenepunctualeidentificabile ca Obs.: Interdependenta atare,ci qi categorii metateoreticecu privire la globalizare,ele ghid6nd chiar manierain care incercdm si conceptualizdmglobalizarea.

Vom reveni pe larg in cursurile urmltoare asuprafiecdruia dintre factorii amintili anterior, cu referire insd strict la procesegi fenomeneale societdlii contemporane.

Temerecapitulative orientative: pro gi contraacceptiriinofiunii de ,,progres"pentru descrierea Oferili argumente evolu{ieisocietdliiumane; in ce senssepoatevorbi de o globalizare respectiv,,scurt6"? ,,lungd", o,medie", Comentafi, apelAnd la exemple concrete, unul din factorii generali decisivi in pentru ceea ce am numitglobalizarea,,medie";

LT Ce importanld consideraqic[ au factorii culturali in procesulde globalizare? Argumentafi; Ce semnificatie are procesul de industrializarepentru tema globalizdrii? Cum putem sb leg6m proiectul filosofic al lui Descartes din Discurs asupra metodeide procesul globalizdrii? Oferdi cdtevasensurice pot fi ataqate procesului de secularizare; Prezentafipe scurt cdtevadintre ideile principale expusede Max Weber in Etica prote stantd gi spiritul capitalismului; Care esteviziunea lui Bauman despreglobalizare gi mobilitate?

gi efectele ZygmuntBauman, Globalizarea ei sociale, Antet,Bucureqti, s.a. AnthonyGiddens, Sociologt,6thedition,revised andupdated with Philip W. Sutton, Polity Press,2009 RayKiely, Industrialization andDevelopment, UCL Press, London,1998 gi spiritul capitalismului,Humarritas, Ma:< Weber, Eticaprotestantd Bucuregti, 1993(sau reeditdri)