tracă
Etimologie
Din trac.
Pronunție
- AFI: /'tra.kə/
Substantiv
| Declinarea substantivului tracă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | tracă | trace |
| Articulat | traca | tracele |
| Genitiv-Dativ | tracei | tracelor |
| Vocativ | traco | tracelor |
- persoană care făcea parte dintr-o veche populație indo-europeană din Tracia.
- limba vorbită de traci.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online