Sari la conținut

summum

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din latină summum.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
summum
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ summum '
Articulat summumul '
Genitiv-Dativ summumului '
Vocativ ' '
  1. extremă superioară a unei valori; limită maximă; maximum.


Traduceri