rue
 Vezi și : Rue, rué
|
(English)
Etimologie
Din engleza veche hrēow < de origine germanică.
Pronunție
- AFI: /ruː/
Substantiv
rue, (nenumărabil)
- (înv.) regret, mustrare, remușcare
- (înv.) compasiune, milă, compătimire
Sinonime
- 1: regret, repentance
- 2: compassion, pity
Cuvinte derivate
Etimologie
Din engleza veche hrēowan, poate influențat de hryggja din nordică veche < origine germanică.
Verb
| Conjugarea verbului to rue | |
| Infinitiv | to rue |
| Prezent simplu pers. 3 sg. |
rues |
| Trecut simplu | rued |
| Participiu trecut | rued |
| Participiu prezent | ruing, rueing |
- (ieșit din uz) a cauza remușcări
- (ieșit din uz) a cauza milă
- a regreta, a-i părea rău de, a avea remușcări
- I rued the day I crossed paths with her.
- (înv.) a compătimi
Etimologie
Din anglo-normandă ruwe, care provine din franceza veche rue < latină rūta. Provine greacă antică ῥυτή (rytí).
Substantiv
rue, pl. rues
Sinonime
Referințe
(français)
Etimologie
Din latină rūga ("rid, zbârcitură, cută").
Pronunție
- AFI: /ʁy/
Substantiv
rue f., rues pl.
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Expresii
- descendre dans la rue
- enfant de la rue
- être à la rue
- homme de la rue
- scène de rue
- vieux comme les rues
Vezi și
Etimologie
Din latină rūta < greacă antică ῥυτή (rytí).
Substantiv
rue f., rues pl.
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Omofone
Etimologie
Derivat regresiv din ruer.
Verb
- forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru ruer.
- forma de persoana a III-a singular la prezent indicativ pentru ruer.
- forma de persoana a I-a singular la subjonctiv prezent pentru ruer.
- forma de persoana a III-a singular la subjonctiv prezent pentru ruer.
- forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru ruer.