puppy
Aspect
(English)
Etimologie
Din forma veche popi < inevitabil din franceza veche popée („păpușă, jucărie”).
Pronunție
- AFI: /'pʌpi/
Substantiv
puppy, pl. puppies
- (zool.) cățel, cățeluș
- Rosy gave birth to three adorable puppies.
- (zool.) pui (de șobolan, de focă)
- (argou, la pl.) sâni, țâțe
- (fam.) lucru; bagatelă, fleac, nimic
- I have another two dozen of these puppies to finish before I can go home.
- (peior.) persoană proastă și infatuată
Sinonime
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Vezi și
Verb
Conjugarea verbului to puppy | |
Infinitiv | to puppy |
Prezent simplu pers. 3 sg. |
puppies |
Trecut simplu | puppied |
Participiu trecut | puppied |
Participiu prezent | puppying |
- (despre cățea) a făta