fes
Aspect
Etimologie
Din turcă fes.
Pronunție
- AFI: /fes/
Substantiv
Declinarea substantivului fes | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | fes | fesuri |
Articulat | fesul | fesurile |
Genitiv-Dativ | fesului | fesurilor |
Vocativ | fesule | fesurilor |
- acoperământ al capului pentru bărbați, de forma unui trunchi de con, făcut din pâslă sau postav (roșu) și adesea împodobit cu un ciucure, purtat mai ales de musulmani.
- căciuliță croșetată sau calotă de fetru purtată (de femei și de copii) pe vârful capului.
Expresii
- (fam.) Interesul poartă fesul, = se spune la adresa celui care face anumite acțiuni numai pentru a dobândi avantaje
- A-i turti (cuiva) fesul = a face pe cineva să rămână uimit în fața unei prostii săvârșite; a comite o mare prostie
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online