exercita
Etimologie
Din latină exercitare.
Pronunție
- AFI: /eɡ.zer.tʃiˈta/
Verb
| Conjugarea verbului exercita | |
| Infinitiv | a exercita |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
exercit |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să exercite |
| Participiu | exercitat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz.) a practica, a îndeplini o profesie, o funcție etc.
- (v.tranz.) a face să fie simțit, a valorifica un drept, un privilegiu, o influență etc.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online