coș
Aspect
Etimologie
Din slavă (veche) košĩ < proto-slavă *košь. Confer bulgară кош (koš), slovacă kôš.
Pronunție
- AFI: /koʃ/
Substantiv
Declinarea substantivului coș | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | coș | coșuri |
Articulat | coșul | coșurile |
Genitiv-Dativ | coșului | coșurilor |
Vocativ | coșule | coșurilor |
- obiect de diferite forme, făcut dintr-o împletitură de nuiele, de papură, de rafie etc., cu sau fără toarte, care servește la transportarea sau la depozitarea unor obiecte; coșarcă.
- conținutul unui coș.
- unealtă de pescuit de formă ovală, cilindrică etc., făcută din împletitură de nuiele sau de mlajă și folosită la prinderea peștilor mici.
- (la jocul de baschet) cerc metalic fixat perpendicular pe un panou de lemn și prevăzut cu o plasă fără fund prin care trebuie să fie trecută mingea pentru a se marca un punct; punct marcat în acest fel.
- parte din instalația unei mori mici, în formă de ladă cu gura largă și fără fund, în care se toarnă grăunțele de măcinat.
- pâlnie în formă de piramidă la mașina de treierat, în care se bagă snopii.
- lada teascului în care se strivesc boabele, semințele etc.
- împletitură de nuiele care se așază ca o ladă pe fundul carului, înlocuind loitrele și codârla când se transportă lucruri mărunte.
- acoperământ de piele sau de pânză al unei trăsuri, care se poate ridica sau strânge.
- canal îngust, izolat sau făcut în zid și trecut prin acoperișul unei case, prin care iese fumul de la sobă, de la vatră etc.; horn, hogeac.
- conductă verticală folosită la evacuarea gazelor de ardere dintr-o instalație de încălzire cu focar.
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Expresii
- A arunca(sau a da) la coș = a arunca un lucru nefolositor sau lipsit de valoare
- (reg.) A fi rupt(sau fript) în coș = a fi foarte flămând
- A fi tare în coș = a fi sănătos, zdravăn
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din latină cossus.
Pronunție
- AFI: /koʃ/
Substantiv
Declinarea substantivului coș | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | coș | coșuri |
Articulat | coșul | coșurile |
Genitiv-Dativ | coșului | coșurilor |
Vocativ | coșule | coșurilor |
- bubuliță purulentă care se formează pe față sau pe corp ca urmare a unei leziuni sau a unei inflamații a glandelor sebacee.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online