cașcaval
Etimologie
Din italiană cacio cavallo, dialectal cascavallo, prin filieră orientală: confer neogreacă κασκαβάλι (kaskaváli), turcă kaşkaval.
Numele italian al brânzei era Caciocavallo, însemnând „brânză calare”. Unii cred că la început era făcută din lapte de iapă. Mai probabil este ca denumirea provine din faptul că se pune la scurs „călare” peste un băț.
Pronunție
- AFI: /kaʃ.kaˈval/
Substantiv
| Declinarea substantivului cașcaval | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | cașcaval | cașcavaluri |
| Articulat | cașcavalul | cașcavalurile |
| Genitiv-Dativ | cașcavalului | cașcavalurilor |
| Vocativ | cașcavalule | cașcavalurilor |
- sortiment de brânză românească, din pastă opărită, moale sau semitare, din lapte de vacă sau de oaie.
- (mar.) pană metalică folosită la fixarea arborelui gabier pe gabie.
- (argou) (intl.) femeie.
- (argou) (la sg.) bani.
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Expresii
- (fam.) A se întinde la cașcaval = a avea pretenții exagerate
Traduceri
specie de brânză
|
|