apetit

română

Etimologie

Din franceză appétit.

Pronunție

• AFI: /a.pe'tit/

Substantiv

Declinarea substantivului apetit
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	apetit	apetituri
Articulat	apetitul	apetiturile
Genitiv-Dativ	apetitului	apetiturilor
Vocativ	apetitule	apetiturilor

1. (franțuzism) poftă de mâncare; (p.ext.) dorință nestăpânită de a face ceva.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online