nominativ

română

Etimologie

Din latină nominativus, franceză nominatif.

Pronunție

• AFI: /no.mi.na'tiv/

Substantiv

Declinarea substantivului nominativ
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	nominativ	nominative
Articulat	nominativul	nominativele
Genitiv-Dativ	nominativului	nominativelor
Vocativ	nominativule	nominativelor

1. caz al flexiunii nominale a cărui funcție specifică este aceea de subiect și care este considerat forma de bază a substantivului.

Traduceri

caz gramatical

engleză: nominative (English) germană: Nominativ (Deutsch) m.

islandeză: nefnifall (íslenska) n. suedeză: nominativ (svenska) c.

Adjectiv

Declinarea adjectivului nominativ
	Singular	Plural
Masculin	nominativ	nominativi
Feminin	nominativă	nominative
Neutru	nominativ	nominative

Cuvinte compuse

• obligație nominativă

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online
• DEX online: „nominativ”