Sari la conținut

Tartar (mitologie)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Tartar
Civilizațiareligia în Grecia Antică[*]  Modificați la Wikidata
Căsătorit cuGeea  Modificați la Wikidata
UrmașiTyphon
Telchines[*][[Telchines (Greek minor gods, original inhabitants of Rhodes)|​]]
Colophonus[*][[Colophonus (giant in Greek mythology)|​]]
Corydon[*][[Corydon (giant in Greek mythology)|​]]
Echidna
Effra[*][[Effra |​]]
Emphytus[*][[Emphytus (genus of insects)|​]]
Enceladus[*][[Enceladus (mythological giant)|​]]  Modificați la Wikidata
FrațiNyx  Modificați la Wikidata

Tartar (în greacă: Τάρταρος, Tartaros; în latină: Tartarus) este cea mai joasă regiune a lumii, fiind atât de adânc sub pământ pe cât este pământul sub cer. Conform poetului grec Hesiod, o nicovală de bronz are nevoie de nouă zile pentru a ajunge, în cădere, din cer până pe pământ, deci unui obiect i-ar trebui tot atât timp pentru a cădea de pe pământ în Tartar. Tartarul este descris ca fiind un loc întunecat, umed, trist, înconjurat de un zid de bronz, iar după acesta un strat triplu de noapte. Alături de Haos, Gaia și Eros este una dintre primele entități care există în univers.

Pe când Hades este tărâmul morților în mitologia greacă, Tartarul conține și el un număr de personaje. În legendele timpurii, este în principiu închisoarea zeilor înfrânți; Titanii au fost exilați în Tartar după ce au pierdut bătălia împotriva zeilor olimpieni, iar Hecatonchirii stau deasupra lor, ca gardieni la porțile de bronz. Când Zeus îl învinge pe monstrul Typhon, născut din Tartar și Gaia, îl aruncă și pe el în același abis.

Pe de altă parte, în miturile mai târzii, Tartarul devine un loc de pedeapsă pentru păcătoși. Seamănă cu Iadul și este opus al Elysium, viața de apoi pentru cei binecuvântați. Când eroul Aeneas vizitează lumea de dedesubt, se uită în Tartar și vede torturi aplicate Titanilor, Tityos, Otus și Ephialtes și Lapith. Rhadamanthus (și, în unele versiuni, fratele său, Minos) judecă morții și le stabilește pedeapsa.

  • Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
  • Anca Balaci, Mic dicționar de mitologie greacă si romană, Editura Mondero, București, 1992, ISBN 973-9004-09-2
  • George Lăzărescu, Dicționar de mitologie, Casa Editorială Odeon, București, 1992, ISBN 973-9008-28-3
  • N.A.Kun, Legendele și miturile Greciei Antice, Editura Lider, București, 2003, ISBN 973-629-035-2

Legături externe

[modificare | modificare sursă]