Stema Chișinăului
Stema municipiului Chișinău a fost realizată de artistul plastic Gheorghe Vrabie și aprobată la 8 august 1991 de către Comitetul executiv al Consiliului municipal Chișinău, care a și decis reproducerea acesteia, începând cu 31 august 1991, pe ștampilele, blanchetele, insignele orașului, pe obiectele design-ului urban și pe cele informative.
Varianta actuală se bazează pe stema municipiului Chișinău introdusă prin decretul regal din 31 iulie 1930, cu următoarea descriere oficială:
„Pe scut albastru, o acvilă de aur, cu aripile lăsate în jos, privind spre dreapta. Peste tot: stema Moldovei. Scutul timbrat de o coloană murală cu 7 turnuri, care simbolizează șapte coline pe care este amplasat Chișinăul”. |
În 1929, regele Carol a II-lea a conferit Chișinăului pentru merite deosebite în renașterea națională a Basarabiei un vultur de aur pe un blazon gotic azuriu cu coroana municipiului deasupra, iar pe pieptul vulturului – un cap de bour în blazon roșu. Această stemă elaborată de o comisiei de heraldiști sub conducerea lui Paul Gore, a fost aprobată drept stemă a Chișinăului și până în prezent n-a fost anulată legislativ nici de România, nici de Republica Moldova.
Sectoarele municipiului Chișinău
[modificare | modificare sursă]Vezi și
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Simbolurie orașului Arhivat în , la Wayback Machine. pe pagina oficială a municipiului.
- Stema vechiului Chișinău. Pecetea șoltuzului
- Simbolica municipiului Chișinău[nefuncțională] / orasulmeuchisinau.wordpress.com
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Constantin C. Giurescu, Târguri sau orașe și cetăți moldovene, București, Ed. Academiei Republicii Socialiste România, 1967, p. 125;
- Silviu Andrieș-Tabac, Promovarea identității municipiului Chișinău prin simbolica heraldică, în Identitățile Chișinăului. Materialele Conferinței, 12-13 septembrie 2011, Ed. Pontos, Chișinău, 2012, p. 10;
- Traian-Valentin Poncea, Geneza orașului medieval românesc extracarpatic (secolele X-XIV), Ed. Biblioteca Bucureștilor, București, 1999, p. 252
|