Sari la conținut

Situl urban Cartierul „Cetatea Timișoara”

Adaugă legături
45°45′23″N 21°13′45″E (Situl urban Cartierul „Cetatea Timișoara”) / 45.75639°N 21.22917°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Situl urban Cartierul „Cetatea Timișoara”
Macheta sitului, în Piața Libertății
Macheta sitului, în Piața Libertății
Poziționare
Situl urban Cartierul „Cetatea Timișoara” se află în România Timișoara
Situl urban Cartierul „Cetatea Timișoara”
Situl urban Cartierul „Cetatea Timișoara”
Coordonate45°45′23″N 21°13′45″E ({{PAGENAME}}) / 45.75639°N 21.22917°E
LocalitateTimișoara
Țara România
AdresaMărginit de:
 • Piața Victoriei,
 • Piața Iancu Huniade,
 • Str. Carol Telbisz,
 • Str. Proclamația de la Timișoara,
 • Str. Martin Luther,
 • Piața Ionel I.C. Brătianu,
 • Str. Oituz,
 • Str. Gheorghe Dima,
 • Str. Sfântul Ioan
Edificare
Stil arhitecturalclasicist, baroc, Secession
Data începerii construcțieianii 1720
Restaurarepermanent
Stare de conservarevariabilă
Înălțime1–2 etaje
Materialepreponderent cărămidă
Clasificare
LMITM-II-s-A-06095
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Situl urban Cartierul „Cetatea Timișoara” este un monument istoric format dintr-o parte a cartierului Cetate și dezvoltat în zona intra muros a Cetății Timișoara în secolele al XVIII-lea, al XIX-lea și al XX-lea. Situl conține multe clădiri istorice și ilustrează concepția urbanistică a epocilor.

Istoric

[modificare | modificare sursă]

După cucerirea în 1716 de către habsburgi a Cetății Timișoara s-a trecut la fortificarea ei. Zona intra muros din vechea cetate otomană a fost complet distrusă în timpul asediului. Ea a fost lărgită și a fost reconstruită după normele habsburgice. Zona s-a dezvoltat după o concepție urbanistică unitară, „pe planșetă”.[1]

Descriere

[modificare | modificare sursă]
Planul sitului cu obiectivele din el conform LMI
Planul sitului cu poziția obiectivelor din lista de mai jos

Cartierul Cetate reprezintă cel mai bine Timișoara istorică. Situl urban Cartierul „Cetatea Timișoara” este situat în zona intra muros a cetății habsburgice, situată în mijlocul cartierului.[1]

Un sit este un teren delimitat topografic cuprinzând acele creații umane în cadru natural care sunt mărturii cultural-istorice semnificative din punct de vedere arhitectural, urbanistic, arheologic, istoric, artistic, etnografic, religios, social (en), științific, tehnic sau al peisajului cultural.[2] Situl urban Cartierul „Cetatea Timișoara”este o zona din Timișoara delimitată practic de ceea ce este astăzi cunoscut drept Inelul 1.[3] Ca orice monument istoric, situl este înconjurat de o zonă de protecție stabilită după caz, în zonele urbane fiind de regulă de 100 m față de limita exterioară a sitului.[2]

Asociația Română a Inginerilor Consultanți (ARIC) consideră că situl are o suprafață de 45 923 m², din care 32 890 m² piețe publice și zone pietonale. Lungimea totală a străzilor pietonale este de 1207 m. În sit există rețele de utilități, din care cea de alimetare cu apă are o lunginme de 2530 m, cea de canalizare una de 1825 m, iar cea de termoficare de 5566 m.[1]

Zona este organizată în jurul a trei piețe cu destinații bine definite: Piața Unirii, Piața Libertății și Piața Sfântul Gheorghe. Trama stradală este regulată, formată din străzi drepte, perpendiculare, rezultând cvartaluri dreptunghiulare. Inițial această zonă a fost separată de restul vecinătăților printr-un sistem defensiv puternic și sofisticat.[1][4]

Situl cuprinde în el 34 de clădiri și două monumente — Monumentul „Sf. Treime” din Piața Unirii și Statuia „Sf. Maria” și „Sf. Ioan Nepomuk” din Piața Libertății — care au în lista monumentelor istorice din județul Timiș din 2015 coduri separate.[5].

Reabilitări

[modificare | modificare sursă]

Chestiunea reabilitării obiectivelor din zonele istorice ale Timișoarei s-a pus încă din anii 1980. Sub conducerea arh. Șerban Sturdza în 1988 a fost reamenajată Piața Unirii.[6] Actual activitarea de reabilitare este coordonată de Direcția de Cultură și Patrimoniu a primăriei.[7]

Între 31 ianuarie 2006 – 1 martie 2010 Societatea Germană pentru Cooperare Tehnică (germană Deutsche Gesellschaft für Technische Zusammenarbeit – GTZ)[8] a desfășurat proiectul „Reabilitarea prudentă și revitalizarea economică a cartierelor istorice din Timișoara”, proiect finanțat în colaborare de Ministerul Federal pentru Cooperare Economică și Cooperare din RFG. Proiectul a cuprins cursuri de reabilitări clădiri istorice pentru meseriași, arhitecți sau ingineri constructori, schimburi de experiență cu orașe partenere și proiectul similar din Sibiu, stabilirea de măsuri pentru reabiltare, sprijinirea primăriei în accesarea de fonduri structurale europene, întocmirea de materiale informative, realizarea unor evenimente care să atragă atenția locuitorilor asupra valorii clădirilor istorice și consilierea proprietarilor de clădiri istorice.[9]

La 21 decembrie 2011, între Municipiul Timișoara în calitate de beneficiar și Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operațional Regional și Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest, s-a semnat contractul de finanțare nerambursabilă nr. 2748 pentru proiectul „Reabilitarea spațiilor publice din centrul istoric al municipiului Timișoara”. Valoarea contractului a fost de peste 65 de milioane de lei, din care 42 de milioane au provenit din fonduri ale Uniunii Europene, puțin peste 9 milioane din fonduri guvernamentale, aproape 2 milioane din fonduri ale primăriei Timișoara, peste 12 milioane fiind TVA. Valoarea totală a contribuțiilor nerambursabile a fost de 53 de milioane de lei. Durata proiectului a fost de 39 de luni, începând din 30 decembrie 2011. Lucrările erau prevăzute să se desfășoare între iunie 2012 și decembrie 2014. Proiectul a prevăzut reabilitarea piețelor Unirii, Libertății, Sfântul Gheorghe și General Traian Doda (fostă Țarcului) și a 10 străzi: Constantin Mușat, Vasile Alecsandri, Lucian Blaga, Florimund Mercy, Francesco Griselini, Radu Negru, Strada fără nume, General Praporgescu, Enrico Carusso, și Eugeniu de Savoya. Au fost prevăzute reabilitarea infrastructurii tehnico-edilitare, a pavimentului și dotarea cu mobilier urban. În urma finalizării proiectului Piața Unirii și-a păstrat concepția din 1988, Piața Libertății a devenit în loc de parc o piață de evenimente, iar cele 10 străzi reabilitate au devenit pietonale.[10][11][12][13] Tot în cadrul acestui proiect, în 2009 în zona sitului au fost amplasate șapte „obiecte de artă urbană”: lucrarea „Totem”, amplasată în fața Palatului Baroc, „Marea Piramidă”, amplasată pe str. Enrico Carusso, „Coajă de om” și „Axul pământului acordat cu stelele”, amplasate pe str. Eugeniu de Savoya, „Superman”, amplasat pe str. Florimund Mercy în capătul dinspre Piața Unirii, „Eva”, amplasată pe str. Vasile Alecsandri și „Phone Boy”, amplasat în Piața Libertății.[14]

Proiectul nu a inclus reabilitarea clădirilor istorice, deoarece această sarcină revine proprietarilor lor. Totuși, în această perioadă au fost reabilitate numeroase clădiri, cum ar fi Casa Brück, fostul han „La Trompetist”, clădirea Bibliotecii Academiei[7] și multe altele.

Clădiri

[modificare | modificare sursă]
Clădiri din perimetrul sitului
Poz.[15]
Cvartal[15] 		Descriere[15] Adresă,[15]
Coordonate 		Data construirii/[15]
Arhitect[15] 		Imagine Note
2
1 		Palatul Ignácz Dorogi. Stil eclectic istoricist neobaroc.[16] Str. General Eremia Grigorescu nr. 6
45°45′31″N 21°13′36″E / 45.7586°N 21.2266°E ({{PAGENAME}}) 		1895
3
1 		Palatul Sándor Kecskeméti. Stil eclectic istoricist neobaroc. Renovare 2011.[16] Str. General Eremia Grigorescu nr. 4
45°45′31″N 21°13′36″E / 45.7586°N 21.2268°E ({{PAGENAME}}) 		1898
4
1 		Palatul Marczel Káldori. Stil Secession. Str. Emanoil Ungureanu nr. 15
45°45′31″N 21°13′38″E / 45.7586°N 21.2271°E ({{PAGENAME}}) 		1907
5
1 		Palatul Szever Pápáfy (hanul „Curtea Rusească”). Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste și neobaroce.[17] Str. Emanoil Ungureanu nr. 17,
45°45′32″N 21°13′38″E / 45.7589°N 21.2271°E ({{PAGENAME}}) 		1899
6
2 		Cazarma U (cazarma Franz Ioseph). Stil clasicist.[18] Str. General Eremia Grigorescu nr. 2
45°45′31″N 21°13′40″E / 45.7587°N 21.2278°E ({{PAGENAME}}) 		c. 1850
7
3 		În secolul al XIX-lea era hanul „La cei Șapte Principi Electori”, ulterior hotelul „Bristol”. Din 1960 este una dintre clădirile liceului „Nikolaus Lenau”. Actual clădirea a fost renovată în stil clasicist.[19] Piața Unirii nr. 7
45°45′31″N 21°13′44″E / 45.7585°N 21.2288°E ({{PAGENAME}}) 		1752
c. 1900 (fațada)
8
3 		Casa cu Lei (Casa Lajos Weisz). Stil Secession eclectic. Decorată cu coloane clasiciste din ordinul ionic, elemente neobaroce și zoomorfe (leii).[20][21] Piața Unirii nr. 6
45°45′31″N 21°13′42″E / 45.7585°N 21.2284°E ({{PAGENAME}}) 		1758
1906 (fațada)
12–15
4 		Casele canonicilor. Stil eclectic istoricist. Inițial au avut o fațadă comună.[22] De la vest la est:
  • Casa Johann Szervinatz[23]
  • Casa Nika (Nikola) Koszta[24]
  • Casa Jakob Sorgenfrei[25]
  • Casa Franz Krautwaschl.[26]
 Piața Unirii:nr. 8–11
45°45′31″N 21°13′46″E / 45.7585°N 21.2295°E ({{PAGENAME}}) 		sec. al XVIII-lea LMI
24
5 		Localul „La Regele Greciei”. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste și neobaroce. Decorat cu pilaștri dubli cu capiteluri ionice. Str. George Coșbuc nr. 1
45°45′30″N 21°13′48″E / 45.7584°N 21.2301°E ({{PAGENAME}}) 		1758
25
5 		Casa Nanet[te] Stojadinovich. Stil baroc provincial. Str. George Coșbuc nr. 3
45°45′30″N 21°13′49″E / 45.7584°N 21.2304°E ({{PAGENAME}}) 		1786
LMI
26
5 		Casa Johann Palekutsevny. Fără stil, friză clasicistă. Str. Paul Chinezu nr. 3
45°45′30″N 21°13′51″E / 45.7584°N 21.2307°E ({{PAGENAME}}) 		1767
35
5 		Casa Capitlului de Cenad. Stil Secession. Decorațiuni antropomorfe și zoomorfe.[27] Str. Matei Corvin nr. 2
45°45′31″N 21°13′49″E / 45.7587°N 21.2302°E ({{PAGENAME}}) 		1903
Eduard Reiter
39
7 		Biserica evanghelică luterană. Stil clasicist. Fațada este decorată cu pilaștri din ordinul doric, iar turnul cu pilaștri din ordinul ionic.[28][29] Piața Ionel I.C. Brătianu nr. 3
45°45′28″N 21°13′54″E / 45.7579°N 21.2317°E ({{PAGENAME}}) 		1839
Anton Schmidt
40
7 		Casa parohială protestantă. Stil clasicist cu elemente baroce. Arce Rundbogenstil.[29] Piața Ionel I.C. Brătianu nr. 2
45°45′28″N 21°13′54″E / 45.7577°N 21.2317°E ({{PAGENAME}}) 		1836
41
7 		Casa cu Axa de Fier. Stil clasicist cu elemente neoromanice.[29] Piața Ionel I.C. Brătianu nr. 1
45°45′27″N 21°13′54″E / 45.7575°N 21.2318°E ({{PAGENAME}}) 		1836
Anton Schmidt 		LMI
42
7 		Casa Bersuder. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste și baroce. Str. George Coșbuc nr. 2
45°45′29″N 21°13′54″E / 45.7581°N 21.2316°E ({{PAGENAME}}) 		1937
43
7 		Casă, cu elente clasiciste și arce Rundbogenstil. Str. Paul Chinezu nr. 4
45°45′30″N 21°13′52″E / 45.7582°N 21.2311°E ({{PAGENAME}}) 		1836
LMI
44
7 		Casa Constantin Nikolits. Stil Secession.[17] Str. Paul Chinezu nr. 2
45°45′29″N 21°13′52″E / 45.7580°N 21.2310°E ({{PAGENAME}}) 		1836
c. 1900 (renovare)
2003 (mansardare)
45
7 		Casă. Stil clasicist. Decorată cu pilaștri cu capiteluri corintice. Piața Țepeș Vodă nr. 1
45°45′28″N 21°13′52″E / 45.7577°N 21.2310°E ({{PAGENAME}}) 		1836
46
9 		Casă. Stil clasicist, decorată cu pilaștri dubli cu capiteluri „Turnul Vânturilor”. Str. Paul Chinezu nr. 1
45°45′28″N 21°13′50″E / 45.7578°N 21.2306°E ({{PAGENAME}}) 		1859 LMI
47
9 		Casa „La Regele Prusiei”. Stil clasicist cu elemente baroce. Arce Rundbogenstil. Str. Palanca nr. 1
45°45′27″N 21°13′50″E / 45.7575°N 21.2306°E ({{PAGENAME}}) 		sec. al XIX-lea
48
8 		Domul romano-catolic „Sf. Gheorghe”. Stil baroc austriac.[30][31] Piața Unirii nr. 12
45°45′29″N 21°13′49″E / 45.7581°N 21.2303°E ({{PAGENAME}}) 		1736–1774
Joseph Emanuel Fischer von Erlach
LMI
49
9 		Banca Economică a Ungariei de Sud (după 1920 Banca Șvăbească).[32][33] Stil Secession, decorată cu pilaștri cu figuri antropomorfe. Piața Unirii nr. 13
45°45′28″N 21°13′48″E / 45.7578°N 21.2301°E ({{PAGENAME}}) 		1904
László Székely
50
9 		Casa Wolfgang Prenner.[33] Stil eclectic istoricist. Piața Unirii nr. 14
45°45′27″N 21°13′48″E / 45.7576°N 21.2301°E ({{PAGENAME}}) 		sec. al XIX-lea
51
10 		Palatul Episcopal Ortodox Sârb (Rascian). Stil inițial baroc austriac. Din 1906 stil neosârbesc, cu un fronton monumental de ispirație rusă.[34][35] Reabilitat în 2013. Piața Unirii nr. 4
45°45′28″N 21°13′40″E / 45.7577°N 21.2279°E ({{PAGENAME}}) 		1747
1906 (fațada, László Székely)
52
10 		Casa Comunității Ortodoxe Sârbești. Stil clasicist cu elemente neobaroce. Arce Rundbogenstil.[36][37] Reabilitată în 2007. Piața Unirii nr. 5
45°45′30″N 21°13′40″E / 45.7582°N 21.2279°E ({{PAGENAME}}) 		1824
53
10 		Palatul Comunității Ortodoxe Sârbești. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste și neobaroce. Decorată cu pilaștri cu capiteluri compozite/corintice. Str. Emanoil Ungureanu nr. 14
45°45′30″N 21°13′39″E / 45.7583°N 21.2274°E ({{PAGENAME}}) 		1896
54
10 		Catedrala Ortodoxă Sârbă. Stil clasicist cu elemete baroce.[38][39] Str. Emanoil Ungureanu nr. 12
45°45′29″N 21°13′40″E / 45.7580°N 21.2277°E ({{PAGENAME}}) 		1748
LMI
57
11 		Grădinița germană. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste. Decorată cu pilaștri cu capiteluri corintice. Str. Erenia Grigorescu nr. 3
45°45′30″N 21°13′36″E / 45.7584°N 21.2266°E ({{PAGENAME}}) 		1894
58
11 		Palatul Gizella Schneider. Stil eclectic istoricist cu elemente neobaroce. Decorată cu pilaștri cu capiteluri corintice. Str. Erenia Grigorescu nr. 145°45′30″N 21°13′37″E / 45.7583°N 21.2270°E ({{PAGENAME}}) 1897
59
11 		Casa Anton Schöffer. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste și neobaroce. Decorată cu pilaștri dubli cu capiteluri corintice. Str. Mărășești nr. 14
45°45′30″N 21°13′35″E / 45.7584°N 21.2263°E ({{PAGENAME}}) 		1828
62
11 		Palatul László Králik. Stil Secession cu decorațiuni vegetale și geometrice.[40] Str. Gheorghe Lazăr nr. 4
45°45′28″N 21°13′35″E / 45.7578°N 21.2265°E ({{PAGENAME}}) 		1913
László Székely
63
11 		Liceul „Nikolaus Lenau”. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste.[41][42] Str. Gheorghe Lazăr nr. 2
45°45′28″N 21°13′37″E / 45.7578°N 21.2269°E ({{PAGENAME}}) 		1875–1879
Heinrich Baader (1847–1928),
Johann Reiber
64
12 		Casa David Rothmänner. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste. Decorată cu pilaștri. Str. Gheorghe Lazăr nr. 8
45°45′28″N 21°13′33″E / 45.7578°N 21.2257°E ({{PAGENAME}}) 		1808
65
12 		Palatul Szimon Brück. Stil Secession cu decorații vegetale, zoomorfice și geometrice. Str. Mărășești nr. 7
45°45′29″N 21°13′33″E / 45.7581°N 21.2258°E ({{PAGENAME}}) 		1905
László Székely
67
13 		Spitalul Militar. Stil eclectic clasicist.[43][44] Str. Gheorghe Lazăr nr. 7
45°45′25″N 21°13′31″E / 45.7569°N 21.2254°E ({{PAGENAME}}) 		1766
1818 (supraetajare) 		LMI
69
14 		Clădirea Comunității Israelite. Stil Seccesion. Decorațiuni geometrice vegetale și antropomorfe. La capete, edicule.[45] Str. Gheorghe Lazăr nr. 5
45°45′27″N 21°13′35″E / 45.7575°N 21.2263°E ({{PAGENAME}}) 		1906
Lipót Baumhorn
73
14 		Palatul Janko Baruch. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste. Str. Emanoil Ungureanu nr. 5
45°45′26″N 21°13′37″E / 45.7571°N 21.2269°E ({{PAGENAME}}) 		1893
1902 (supraetajare)
75
14 		Palatul Guido Luxeder. Stil eclectic istoricist cu elemente neobaroce. Poarta încadrată de pilaștri din ordinul ionic. Str. Eugeniu de Savoya nr. 20
45°45′25″N 21°13′36″E / 45.7570°N 21.2266°E ({{PAGENAME}}) 		1894
76
14 		Palatul Jakab Csendes. Stil Secession.[46] Str. Eugeniu de Savoya nr. 22
45°45′25″N 21°13′35″E / 45.7570°N 21.2264°E ({{PAGENAME}}) 		1905
Martin Gemeinhardt
77
14 		Casa Prințului Eugeniu de Savoya. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste. Str. Eugeniu de Savoya nr. 24
45°45′25″N 21°13′34″E / 45.7570°N 21.2261°E ({{PAGENAME}}) 		1817 LMI
78
15 		Palatul Peter Solderer (hanul „La Trei Coroane”). Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste și neobaroce.[47][48][49] Str. Vasile Alecsandri nr. 7
45°45′25″N 21°13′42″E / 45.7569°N 21.2282°E ({{PAGENAME}}) 		1744
1888 (renovare)
80
15 		Palatul Miksa (Max) Steiner (Palatul Băncii de Scont). Stil Secession.[50][51] Str. Gheorghe Lazăr nr. 1
45°45′27″N 21°13′40″E / 45.7574°N 21.2278°E ({{PAGENAME}}) 		1909
Márcell Komor,
Dezső Jakab
81
15 		Casa Johann Stojanovich (cafeneaua „Spieluhr”). Stil eclectic istoricist[52] Str. Emanoil Ungureanu nr. 8
45°45′27″N 21°13′38″E / 45.7575°N 21.2273°E ({{PAGENAME}}) 		1758 LMI
88
16 		Palatul Maleniza (Jossim Maleniza, apoi Peter Malanitza; „La Vulturul Negru”). Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste (pilaștri dorici la et. II).[53] Str. Vasile Alecsandri nr. 4
45°45′25″N 21°13′42″E / 45.7569°N 21.2282°E ({{PAGENAME}}) 		1740
91
16 		Casa „La Elefant”. Redecorată în sec. al XX-lea cu elemente clasiciste și neobaroce. Renovată între 1980–1981. Reabilitată în 2009.[54][55] Piața Unirii nr. 3
45°45′27″N 21°13′42″E / 45.7574°N 21.2283°E ({{PAGENAME}}) 		1754
1932 (supraetajare 2 et)
92
16 		Casa „La Trei Husari”. Stil interbelic cu elemente istoriciste; decorațiuni clasiciste și neobaroce.[56] Piața Unirii nr. 2
45°45′27″N 21°13′43″E / 45.7574°N 21.2286°E ({{PAGENAME}}) 		1828
1935 (supraetajare 2 et)
93
16 		Casa Salamon Brück („La Crucea de Aur”). Stil Secession. Reabilitată 2012.[7][57][58] Str. Florimund Mercy nr. 9
45°45′27″N 21°13′43″E / 45.7574°N 21.2287°E ({{PAGENAME}}) 		1911
László Székely
94
16 		Casa Franz (Ferencz) Emmer. Stil Secession, decorații vegetale și antropomorfe.[59][60] Str. Florimund Mercy nr. 7
45°45′26″N 21°13′43″E / 45.7571°N 21.2287°E ({{PAGENAME}}) 		1907
László Székely
95
16 		Palatul Hermann Brach („La Cocoșul Negru”). Stil eclectic istoricist cu elemente neobaroc și Secession.[61][62] Str. Florimund Mercy nr. 5
45°45′24″N 21°13′43″E / 45.7568°N 21.2287°E ({{PAGENAME}}) 		1905
96
17 		Palatul Elena și Robert Decker. Stil interbelic. Str. Episcop Augustin Pacha nr. 5
45°45′24″N 21°13′47″E / 45.7568°N 21.2296°E ({{PAGENAME}}) 		1933
99
17 		Palat pe locul casei Jakob Hetz. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste.[63] Str. Florimund Mercy nr. 4
45°45′24″N 21°13′44″E / 45.7568°N 21.2290°E ({{PAGENAME}}) 		sec. al XIX-lea
100
17 		Administrația Camerală. Stil baroc. Decorată cu pilaștri. Str. Florimund Mercy nr. 6
45°45′26″N 21°13′44″E / 45.7571°N 21.2290°E ({{PAGENAME}}) 		1734
101
17 		Palatul baroc. Stil baroc. Decorat cu pilaștri baroc cu capiteluri corintice și frontoane la ferestre. Restaurat între 1979–2006.[64][65] Piața Unirii nr. 1
45°45′27″N 21°13′45″E / 45.7574°N 21.2293°E ({{PAGENAME}}) 		1754
1886 (mansardare, Jacques (Jakob) Klein) 		LMI
102
17 		Filiala Academiei Române (Casa Wellauer, Casa Zsigmond Ormós). Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste. Decorată cu semicoloane ionice. Arce Rundbogenstil. Pe fațadă, statuia Atenei în stil clasicist. Str. Episcop Augustin Pacha nr. 7
45°45′25″N 21°13′47″E / 45.7570°N 21.2296°E ({{PAGENAME}}) 		1752
105
18 		Casa Papp von Sprung, azi Banca Transilvania. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste și neobaroce. Poarta decorată cu semicoloane dorice. Str. Palanca nr. 2
45°45′27″N 21°13′48″E / 45.7575°N 21.2301°E ({{PAGENAME}}) 		1808
106
18 		Casa canonicilor. Stil clasicist. Decorată cu pilaștri cu capiteluri corintice. Arce Rundbogenstil. Restaurat 2010. Str. Palanca nr. 4
45°45′26″N 21°13′50″E / 45.7573°N 21.2305°E ({{PAGENAME}}) 		1837
2010 (mansardare)
107
18 		Palatul Sindicatului Industrial. Stil Seccesion.[66] Str. Eugeniu de Savoya nr. 4
45°45′24″N 21°13′50″E / 45.7567°N 21.2306°E ({{PAGENAME}}) 		1758
1925 (supraetajare, László Székely)
108
18 		Palatul Joseph Schweinitzer, fosta casă Lazarus Imler. Stil eclectic istoricist neobaroc. Arce Rundbogenstil.[67] Str. Eugeniu de Savoya nr. 6
45°45′24″N 21°13′49″E / 45.7567°N 21.2304°E ({{PAGENAME}}) 		1752
c. 1890 (supraetajare)
109
18 		Hanul „La Trompetist” (din 1894 hotel „Hungaria”). Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste și neobaroce. Decorat cu pilaștri din ordinele ionic și corintic. Reabilitat.[68][69][7] Casa inițială de pe acest spațiu a fost construită în 1752, de judecătorul Anton Seltman, iar la început avea doar un etaj. Este cunoscut faptul că domnitorul Alexandru Ioan Cuza, în drumul său de exil, a făcut un scurt popas in Timisoara, la acest hotel, în 7 și 8 martie 1866.[70] Str. Episcop Augustin Pacha nr. 6
45°45′24″N 21°13′48″E / 45.7567°N 21.2299°E ({{PAGENAME}}) 		1752
1894 (supraetajare)
110
18 		Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național al Județului Timiș. Casa Artelor. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste. Decorată cu pilaștri cu capiteluri cu frunze de acant și păsări. Str. Episcop Augustin Pacha nr. 8
45°45′28″N 21°13′48″E / 45.7579°N 21.2300°E ({{PAGENAME}}) 		1752 LMI
112
19 		Palatul Dicasterial. Stil renascentist cu elemente neoromanice.[71][72] Str. Eugeniu de Savoya nr. 2
45°45′28″N 21°13′53″E / 45.7579°N 21.2314°E ({{PAGENAME}}) 		1860
 LMI
113
20 		Palatul Deschan. Stil clasicist, cu pilaștri și semicoloane din ordinul corintic (corpul de sud), stil baroc provincial copurile de est, nord și vest).[73] Str. Proclamația de la Timișoara nr. 5
45°45′22″N 21°13′52″E / 45.7561°N 21.2312°E ({{PAGENAME}}) 		1735
1802 (corpul de sud) 		LMI
114
20 		Casa Contelui de Mercy. Stil baroc provincial, balconul susținut de coloane duble ionice; la etaj pilaștri dubli cu capiteluri corintice.[74] Str. Proclamația de la Timișoara nr. 7
45°45′22″N 21°13′54″E / 45.7562°N 21.2318°E ({{PAGENAME}}) 		1722 (demolată)
1828 		LMI
117
21 		Casa cu „Pomul Breslelor”. Decorațiuni secession.[71][75] Str. Proclamația de la Timișoara nr. 3
45°45′22″N 21°13′50″E / 45.7560°N 21.2306°E ({{PAGENAME}}) 		1828 LMI
118
21 		Casa Zsivan Mihailovitz (Jivan Mihailovici). Stil Secession. Str. Francesco Griselini nr. 1
45°45′22″N 21°13′51″E / 45.7562°N 21.2307°E ({{PAGENAME}}) 		sec. al XIX-lea
119
21 		Casa Peter Georgevits. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste și neobaroce. Str. Eugeniu de Savoya nr. 1
45°45′23″N 21°13′51″E / 45.7564°N 21.2307°E ({{PAGENAME}}) 		1758
122
21 		Palatul Episcopal romano-catolic. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste. Restaurat 1995.[76][77] Str. Episcop Augustin Pacha nr. 4
45°45′22″N 21°13′48″E / 45.7562°N 21.2300°E ({{PAGENAME}}) 		1752 LMI
125
22 		Hotelul „la Cerbul de Aur”. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste. Decorat cu pilaștri cu capiteluri ionice și dorice. Piața Sfântul Gheorghe nr. 4
45°45′22″N 21°13′46″E / 45.7561°N 21.2295°E ({{PAGENAME}}) 		1730
127
22 		Palatul Băncii Imobiliare. Stil Secession cu elemente clasiciste. Decorată cu pilaștri cu capiteluri ionice. Str. Eugeniu d Savoya nr. 7
45°45′23″N 21°13′45″E / 45.7565°N 21.2291°E ({{PAGENAME}}) 		1907
128
22 		Palatul băncii Albina. Stil interbelic.[78] Str. Florimund Mercy nr. 2
45°45′N 21°13′E / 45.75°N 21.22°E ({{PAGENAME}}) 		1939
Silvestru Răfiroiu
129
23 		Casa Catharina Hertl (Casa Strohmayer[79]). Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste. Decorat cu pilaștri corintici. Renovat 2017[49] Str. 9 Mai nr. 1
45°45′22″N 21°13′41″E / 45.7560°N 21.2280°E ({{PAGENAME}}) 		1842
Anton Schmidt (1786–1863)[79]
130
23 		Librăria fraților Moravetz. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste. Decorată cu pilaștri cu capiteluri dorice. Str. 9 Mai nr. 3
45°45′22″N 21°13′42″E / 45.7560°N 21.2283°E ({{PAGENAME}}) 		sec. al XIX-lea
131
23 		Casa Johann Jankovich. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste și neobaroce. Str. Florimund Mercy nr. 1
45°45′22″N 21°13′43″E / 45.7560°N 21.2286°E ({{PAGENAME}}) 		1740
133
23 		Palatul Ágoston Gálgon. Stil Secession. Decorațiuni antropomorfe și geometrice.[45] Str. Eugeniu de Savoya nr. 9
45°45′24″N 21°13′43″E / 45.7566°N 21.2286°E ({{PAGENAME}}) 		1912
134
23 		Palatul Ferencz Waismayer (Palatul Bersuder). Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste.[63] Decorat cu pilaștri cu capiteluri „turnul vânturilor”. Arce Rundbogenstil. Str. Eugeniu de Savoya nr. 11
45°45′24″N 21°13′41″E / 45.7566°N 21.2281°E ({{PAGENAME}}) 		1893
Josef Eckert jr.
135
23 		Palatul Basilius Markovits. Stil eclectic istoricist cu elemente neobaroce. Str. Vasile Alecsandri nr. 2
45°45′22″N 21°13′41″E / 45.7562°N 21.2280°E ({{PAGENAME}}) 		1853
136
23 		Casa CM (în medalion). Stil eclectic istoricist cu elemente neobaroce. Str. Vasile Alecsandri nr. 2A
45°45′23″N 21°13′41″E / 45.7563°N 21.2280°E ({{PAGENAME}}) 		1828
137
24 		Primăria veche. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste. Arce Rundbogenstil. În 1782 corpul de vest a fost refăcut de Joseph Aigner. În 1935 reparație capitală, fațadă unitară a celor două corpuri.[80] Piața Libertății nr. 1
45°45′22″N 21°13′39″E / 45.7561°N 21.2274°E ({{PAGENAME}}) 		1734
Pietro del Bronzo[80] 		LMI
139
24 		Casa Netsa Nedelkovich. Decorată cu pilaștri. Str. Vasile Alecsandri nr. 3
45°45′23″N 21°13′40″E / 45.7565°N 21.2277°E ({{PAGENAME}}) 		1740
141
24 		Oficiul Vămii. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste. Fațadă decorată cu pilaștri. Str. Vasile Alecsandri nr. 5
45°45′24″N 21°13′40″E / 45.7566°N 21.2277°E ({{PAGENAME}}) 		1740
142
25 		Palatul Băncii de Credit. Stil Secession. Decorat cu semicoloane dorice și pilaștri ionici.[81] Str. Coriolan Brediceanu nr. 2
45°45′22″N 21°13′36″E / 45.7562°N 21.2268°E ({{PAGENAME}}) 		1912
László Székely
143
25 		Casă. Stil eclectic istoricist cu elemente neoromantice. Arce Rundbogenstil. Str. Coriolan Brediceanu nr. 4
45°45′22″N 21°13′35″E / 45.7562°N 21.2264°E ({{PAGENAME}}) 		19
 LMI
144
25 		Claustrul mănăstirii Franciscanilor.[82] Str. Emanoil Ungureanu nr. 1
45°45′23″N 21°13′37″E / 45.7564°N 21.2269°E ({{PAGENAME}}) 		1740 LMI
147
 Casa asociațiilor profesionale. Decorațiuni nooromantice și „maure”. Arce Rundbogenstil. Str. Eugeniu de Savoya nr. 13
45°45′24″N 21°13′34″E / 45.7567°N 21.2261°E ({{PAGENAME}}) 		1859
148
25 		Sinagoga din Cetate. Stil eclectic istoricist cu elemente maure și neoromantice.[83][84] Str Mărășești nr. 6
45°45′23″N 21°13′34″E / 45.7565°N 21.2261°E ({{PAGENAME}}) 		1865
Karl Schumann
LMI
149–151
26 		Spitalul orășenesc. Stil baroc provincial.[85] Str. Mărășești nr. 3–5
45°45′21″N 21°13′31″E / 45.7558°N 21.2253°E ({{PAGENAME}}) 		1744 (corpul de vest)
1758 (corpul de est)
c. 1850 (reconstruit) 		LMI
152, 154
27 		Comenduirea Generală (Centrul Militar Zonal Timiș). Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste și neoromantice. Piața Libertății nr. 6
Str. Mărășești nr. 4
45°45′20″N 21°13′34″E / 45.7555°N 21.2262°E ({{PAGENAME}}) 		1859
153
27 		Cazinoul Militar. Stil baroc târziu. Decorat cu pilaștri dubli cu capiteluri corintice.[86][87] Piața Libertății nr. 7
45°45′20″N 21°13′35″E / 45.7556°N 21.2264°E ({{PAGENAME}}) 		1755
1910 (supraetajare) 		LMI
155
28 		Palatul Bancii Agrare. Stil modern interbelic.[88] Piața Libertății nr. 2
45°45′21″N 21°13′41″E / 45.7557°N 21.2280°E ({{PAGENAME}}) 		1901
1934 (fațada, Konrad Richter)
156
28 		Palatul Casei de Economii. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste și neoromantice. Decorat cu pilaștri dubli. Arce Rundbogenstil.[89] Piața Sfântul Gheorghe (frontul de vest)
45°45′21″N 21°13′42″E / 45.7557°N 21.2284°E ({{PAGENAME}}) 		1855
? (supraetajare, Karl May)
1913 (edicule, László Székely)
163
29–30 		Palat pentru Episcopia Romano-Catolică („Bega Mică”). Stil eclectic cu elemente Secession. Decorată cu pilaștri. Str. Episcop Augustin Pacha nr. 2
45°45′20″N 21°13′48″E / 45.7556°N 21.2299°E ({{PAGENAME}}) 		1915
Ernő Foerk[90]
164
29–30 		Locuințe pentru călugării catolici. Stil eclectic. Decorată cu pilaștri cu capiteluri ionice. Str. Carol Telbisz nr. 2
45°45′19″N 21°13′48″E / 45.7554°N 21.2300°E ({{PAGENAME}}) 		1916
165
29 		Palatul Băncii Szana. Stil eclectic cu elemente Secession. Et. I decorat cu semicoloane, iar et. II–III cu pilaștri.[91] Piața Sf. Gheorghe (frontul de est)
45°45′21″N 21°13′45″E / 45.7557°N 21.2293°E ({{PAGENAME}}) 		1922
József Krémer jr.
167
29–30 		Magazinul „Bega”. Stil modern postbelic. Str. Proclamația de la Timișoara nr. 2
45°45′20″N 21°13′50″E / 45.7555°N 21.2306°E ({{PAGENAME}}) 		1972
Vasile Oprișan
169
31 		Biblioteca Județeană. Stil eclectic istoricist. Decorat cu pilaștri cu capiteluri ionice. Piața Libertății nr. 3
45°45′19″N 21°13′41″E / 45.7554°N 21.2280°E ({{PAGENAME}}) 		1727
c. 1890 (supraetajare, László Székely)
170
31 		Locuința Generalului. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste. Piața Libertății nr. 4
45°45′19″N 21°13′41″E / 45.7552°N 21.2280°E ({{PAGENAME}}) 		1727
171
31 		Casa József Kossak (atelierul foto Kossak). Stil eclectic istoricist cu elemente neorococo.[92] Str. General Praporgescu nr. 2
45°45′19″N 21°13′43″E / 45.7553°N 21.2285°E ({{PAGENAME}}) 		1740
1894 (supraetajare, Eduard Reiter)
172
31 		Casa Băncii „La Leu”. Între 1920–1923 cabaretul „Alhambra”. Stil Secession, pilaștri și decorațiuni geometrice și zoomorfe (bufnițe).[93] Str. Enrico Carusso nr. 3
45°45′19″N 21°13′44″E / 45.7553°N 21.2288°E ({{PAGENAME}}) 		1747
1920 (reamenajare)
174
32 		Cazarma Statului Major. Stil eclectic istoricist.[94][95] Str. Carol Telbisz nr.4 
45°45′17″N 21°13′42″E / 45.7547°N 21.2284°E ({{PAGENAME}}) 		1857[94]
175
33 		Universitatea Politehnica din Timișoara, Facultatea de Chimie (fostul Palat al Școlilor Comunale). Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste și neobaroce.[94] Decorat cu pilaștri cu capiteluri ionice și corintice. Arce Rundbogenstil. Str Carol Telbisz nr. 6
45°45′14″N 21°13′43″E / 45.7540°N 21.2287°E ({{PAGENAME}}) 		1893
Jacques (Jakob) Klein
176
33 		Biserica romano-catolică „Sf. Ecaterina”. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste. Decorată cu pilaștri cu capiteluri ionice și compozite.[96] Str. Ianos Bolyai nr. 6
45°45′15″N 21°13′42″E / 45.7542°N 21.2284°E ({{PAGENAME}}) 		1755
1890 (reconstruire turn și boltă)
LMI
179
33 		Hotel Victoria (hanul „La Vulturul de Aur”). Stil Secession. Decorat cu un edicul. Str. Lucian Blaga nr. 3
45°45′15″N 21°13′40″E / 45.7543°N 21.2278°E ({{PAGENAME}}) 		1907
182
33 		Oficiul Cameral al Sării, azi parte a Colegiului Tehnic „Ion I.C. Brătianu”. Fără stil, fără decorațiuni. Piața Iancu Huniade, colț cu str. Lucian Blaga
45°45′14″N 21°13′40″E / 45.7538°N 21.2277°E ({{PAGENAME}}) 		1758
183
33 		Colegiul Tehnic „Ion I.C. Brătianu”. Stil simplu cu decorațiuni eclectice. Piața Huniade nr. 2
45°45′13″N 21°13′42″E / 45.7537°N 21.2283°E ({{PAGENAME}}) 		c. 1900
185
35 		Comenduirea Garnizoanei (Generalatul Nou). Cea mai veche clădire din Timișoara.[97][98] Piața Libertății nr. 4
45°45′18″N 21°13′38″E / 45.7550°N 21.2273°E ({{PAGENAME}}) 		1727
193
35 		Casa de Mode (Modex). Stil modern postbelic (baroc modern). Piața Iancu Huniade nr. 3
45°45′14″N 21°13′37″E / 45.7540°N 21.2269°E ({{PAGENAME}}) 		1974
Anca Selegian,
Ivan Stern
195
35 		Localul „La Ancora de Aur”. Stil eclectic istoricist Str. Alba Iulia nr. 9
45°45′15″N 21°13′35″E / 45.7541°N 21.2264°E ({{PAGENAME}}) 		c. 1800
198
35 		Banca Albina. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste și neobaroce. Decorată cu pilaștri antropomorfi cu capiteluri corintice și pilaștri cu capiteluri ionice. Str. Alba Iulia nr. 3
45°45′17″N 21°13′36″E / 45.7546°N 21.2267°E ({{PAGENAME}}) 		c. 1800
199
35 		Casa cu flori (Florăria Wilhelm Mühle). Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste și neobaroce.[99] Decorată cu pilaștri dubli cu capiteluri corintice. Str. Alba Iulia nr. 1
45°45′17″N 21°13′36″E / 45.7547°N 21.2268°E ({{PAGENAME}}) 		1902
200–201
36 		Opera și Teatrul Național. Stil eclectic istoricist clasicist. Decorată cu pilaștri cu capiteluri corintice și dorice. Ferestre cu fontoane triunghiulare. Arce Rundbogenstil.[100][101] Str. Alba Iulia nr. 2
Str. Mărășești nr. 2
45°45′15″N 21°13′33″E / 45.7543°N 21.2259°E ({{PAGENAME}}) 		1882
1936 (fațada, Duiliu Marcu) 		LMI
202
36 		Casa cu Atlanți. Stil eclectic clasicist. Decorată cu pilaștri cu figuri antropomorfe (atlanți). Balconul de deasupra porții susținut de coloane cu capiteluri ionice. Intrarea este protejată de două țevi de tun îngropate.[102] Str. Victor Vlad Delamarina nr. 1
45°45′18″N 21°13′36″E / 45.7551°N 21.2266°E ({{PAGENAME}}) 		1808
c. 1900 (reconstrucție, Lipót Baumhorn) 		LMI
207
37 		Palatul Băncilor Bănățene (Hotel Timișoara). Stil modern interbelic de factură eclectică.[103][104] Str. Mărășești nr. 1
45°45′16″N 21°13′31″E / 45.7544°N 21.2254°E ({{PAGENAME}}) 		1932
Mathias Hubert
208
38 		Spitalul Mizericordienilor (Spitalul de oftalmologie). Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste și neoromantice.[105] Str. Sfântul Ioan nr. 3
45°45′20″N 21°13′29″E / 45.7556°N 21.2247°E ({{PAGENAME}}) 		1737
Johann Theodor Kostka 		LMI
209
38 		Biserica mizericordienilor. Stil baroc provincial.[106][105] Str. Sfântul Ioan nr. 5
45°45′21″N 21°13′29″E / 45.7558°N 21.2247°E ({{PAGENAME}}) 		1753 LMI
210 Casă. Stil baroc provincial. Str. Francesco Griselini nr. 2
45°45′23″N 21°13′52″E / 45.7564°N 21.2311°E ({{PAGENAME}}) 		Sec. al XVIII-lea LMI

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b c d Asociația Română a Inginerilor Consultanți, Reabilitarea spațiilor publice din centrul istoric al municipiului Timișoara, aric.org.ro, accesat 2018-06-13
  2. ^ a b Legea nr. 422/18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice (republicată), Monitorul Oficial, nr. 938/20 noiembrie 2006
  3. ^ Direcția pentru Cultură și Patrimoniul Cultural Național a Județului Timiș, Lista Monumentelor Istorice: 2010 – Județul Timiș Arhivat în , la Wayback Machine., cimec.ro, accesat 2017-11-08
  4. ^ Piețele și harta orașului: Patrimoniu în așteptare, turdearhitectura.ro, accesat 2018-05-25
  5. ^ Lista monumentelor istorice pe patrimoniu.gov.ro
  6. ^ Șerban Sturdza, Curriculum Vitae Arhivat în , la Wayback Machine., oar.archi, accesat 2017-12-04
  7. ^ a b c d Stefan Both, Prima piață istorică din Timișoara cu clădiri renovate complet: „Avem de reparat 70 de ani de indolență și nepăsare“, adevarul.ro, 21 noiembrie 2017, accesat 2018-06-13
  8. ^ Prezentare GTZ[nefuncțională – arhivă], primariatm.ro, accesat 2018-06-13
  9. ^ Prezentarea proiectului „Reabilitarea prudentă și revitalizarea economică a cartierelor istorice din Timișoara”[nefuncțională – arhivă], primariatm.ro, accesat 2018-06-13
  10. ^ Inceperea implementarii proiectului "Reabilitarea spatiilor publice din centrul istoric al Municipiului Timișoara" Arhivat în , la Wayback Machine., primariatm.ro, accesat 2018-06-13
  11. ^ Începe implementarea proiectului "Reabilitarea spatiilor publice din centrul istoric al Municipiului Timișoara" Arhivat în , la Wayback Machine., primariatm.ro, 31 mai 2012, accesat 2018-06-13
  12. ^ Oana Dima, A fost finalizată reabilitarea centrului istoric al Timișoarei, timpolis.ro, 30 decembrie 2015, accesat 2018-06-13
  13. ^ Piețele din centrul istoric al Timișoarei intră în reabilitare, pe bani europeni, administratie.ro citând AGERPRES, 1 iunie 2012, accesat 2018-06-13
  14. ^ Liana Păun, Cum au fost alese noile statui care împodobesc centrul istoric al Timișoarei și cu ce probleme se confruntă patronii firmelor care au contribuit la reabilitare, pressalert.ro, 9 martie 2016, accesat 2018-06-13
  15. ^ a b c d e f Conform cartării cvartalurilor, v. bibliografia
  16. ^ a b Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 149
  17. ^ a b Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 149
  18. ^ Cazarma U Arhivat în , la Wayback Machine., timisoara-info.ro, accesat 2018-06-10
  19. ^ Fostul han "La Cei Sapte Principi Electori" Arhivat în , la Wayback Machine., timisoara-info.ro, accesat 2018-06-06
  20. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 133
  21. ^ Casa cu Lei Arhivat în , la Wayback Machine., timisoara-info.ro, accesat 2018-06-06
  22. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 135
  23. ^ Casele Canonicilor - Casa Szervinatz Arhivat în , la Wayback Machine., timisoara-info.ro, accesat 2018-06-06
  24. ^ Casele Canonicilor - Casa Nika Koszta Arhivat în , la Wayback Machine., timisoara-info.ro, accesat 2018-06-06
  25. ^ Casele Canonicilor - Piata Unirii Arhivat în , la Wayback Machine., timisoara-info.ro, accesat 2018-06-06
  26. ^ Casele Canonicilor - Casa Krautwaschl Arhivat în , la Wayback Machine., timisoara-info.ro, accesat 2018-06-06
  27. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 148
  28. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 151
  29. ^ a b c Biserica Evanghelică, timisoara-info.ro, accesat 2018-06-06. (Arhivat)
  30. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 116–124
  31. ^ Domul Arhivat în , la Wayback Machine., timisoara-info.ro, accesat 2018-06-06
  32. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 72–73
  33. ^ a b Liana Păun, Timișoara uitată: Palatul Baroc, locul care a găzduit cele mai importante fețe regale ale Europei. Când a fost construit și prin ce transformări a trecut, pressalert.ro, 9 martie 2014, accesat 2018-06-07
  34. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 128–129
  35. ^ Palatul Episcopal Ortodox Sârb Arhivat în , la Wayback Machine., timisoara-info.ro, accesat 2018-06-06
  36. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 127
  37. ^ Casa Comunității Sârbești Arhivat în , la Wayback Machine., timisoara-info.ro, accesat 2018-06-06
  38. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 125–127
  39. ^ Biserica sârbească Arhivat în , la Wayback Machine., timisoara-info.ro, accesat 2018-06-06
  40. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 164–165
  41. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 162–163
  42. ^ Liceul Nikolaus Lenau Arhivat în , la Wayback Machine., timisoara-info.ro, accesat 2018-06-07
  43. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 154
  44. ^ Spitalul Militar Arhivat în , la Wayback Machine., timisoara-info.ro, accesat 2018-06-07
  45. ^ a b Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 160
  46. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 164–165
  47. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 162
  48. ^ [ http://www.timisoara-info.ro/ro/atracii-turistice/cartiere-istorice/cetate/obiective/212-casa-solderer.html Arhivat în , la Wayback Machine. Casa Solderer], timisoara-info.ro, accesat 2018-06-09
  49. ^ a b Liana Păun, Timișoara uitată: Personalitățile de altădată ale orașului și clădirile grandioase în care locuiau. Ce cârciumi frecventau „mondenii” urbei de pe Bega, pressalert.ro, 23 martie 2014, accesat 2018-05-27
  50. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 129
  51. ^ Fosta Bancă de Scont Arhivat în , la Wayback Machine., timisoara-info.ro, accesat 2018-06-09
  52. ^ Fosta cafenea "Cafe Spieluhr" Arhivat în , la Wayback Machine., timisoara-info.ro, accesat 2018-06-10
  53. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 161
  54. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 132
  55. ^ Casa "La Elefant" Arhivat în , la Wayback Machine., timisoara-info.ro, accesat 2018-06-09
  56. ^ Casa "La Trei Husari" Arhivat în , la Wayback Machine., timisoara-info.ro, accesat 2018-06-09
  57. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 132–133
  58. ^ Casa Bruck Arhivat în , la Wayback Machine., timisoara-info.ro, accesat 2018-06-09
  59. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 158–159
  60. ^ palatul Emmer Arhivat în , la Wayback Machine., timisoara-info.ro, accesat 2018-06-10
  61. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 159
  62. ^ Palatul Brach Arhivat în , la Wayback Machine., timisoara-info.ro, accesat 2018-06-10
  63. ^ a b Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 163
  64. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 130–132
  65. ^ Palatul Baroc Arhivat în , la Wayback Machine., timisoara-info.ro, accesat 2018-06-10
  66. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 153
  67. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 79
  68. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 152
  69. ^ Casa "La Trompetist" Arhivat în , la Wayback Machine., timisoara-info.ro, accesat 2018-06-10
  70. ^ Oana Eremie, [Fără titlu][nefuncțională], imgrumweb.com, 29 ianuarie 2018, accesat 2018-07-02
  71. ^ a b Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 150
  72. ^ Palatul Dicasterial Arhivat în , la Wayback Machine., timisoara-info.ro, accesat 2018-06-10
  73. ^ Palatul Deschan Arhivat în , la Wayback Machine., timisoara-info.ro, accesat 2018-06-10
  74. ^ Palatul Mercy Arhivat în , la Wayback Machine., timisoara-info.ro, accesat 2018-06-10
  75. ^ Casa cu Pomul Breslelor Arhivat în , la Wayback Machine., timisoara-info.ro, accesat 2018-06-10
  76. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 154–155
  77. ^ Palatul Episcopiei Romano-Catolice Arhivat în , la Wayback Machine., timisoara-info.ro, accesat 2018-06-10
  78. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 146–147
  79. ^ a b Elena Miklós, Anton Schmidt (1786–1863), constructorul uitat al Timișoarei moderne, Analele Banatului, S.N., Arheologie – Istorie, XXI, 2013, p. 397
  80. ^ a b Primăria veche Arhivat în , la Wayback Machine., timisoara-info.ro, accesat 2018-06-10
  81. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 140–141
  82. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 141
  83. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 168
  84. ^ Sinagoga din Cetate Arhivat în , la Wayback Machine., timisoara-info.ro, accesat 2018-06-10
  85. ^ Fostul Spital Civil Arhivat în , la Wayback Machine., timisoara-info.ro, accesat 2018-06-12
  86. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 137
  87. ^ Cazinoul Militar Arhivat în , la Wayback Machine., timisoara-info.ro, accesat 2018-06-11
  88. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 142–143
  89. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 145
  90. ^ Stefan Both, Povestea arhitectului timișorean care a proiectat Domul din Szeged, Poșta din Zagreb și Seminarul din Timișoara, adevarul.ro, 10 februarie 2016, accesat 2020-06-15
  91. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 144
  92. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 146
  93. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 147
  94. ^ a b c Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 166
  95. ^ Fosta Cazarmă a Statului Major Arhivat în , la Wayback Machine., timisoara-info.ro, accesat 2018-06-12
  96. ^ Biserica parohiala romano - catolica Arhivat în , la Wayback Machine., timisoara-info.ro, accesat 2018-06-12
  97. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 63
  98. ^ Comenduirea Garnizoanei Arhivat în , la Wayback Machine., timisoara-info.ro, accesat 2018-06-12
  99. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 142
  100. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 180–185
  101. ^ Palatul Culturii Arhivat în , la Wayback Machine., timisoara-info.ro, accesat 2018-06-12
  102. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 143
  103. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 182
  104. ^ Palatul bancilor Banatene Arhivat în , la Wayback Machine., timisoara-info.ro, accesat 2018-06-12
  105. ^ a b Biserica si spitalul mizericordienilor Arhivat în , la Wayback Machine., timisoara-info.ro, accesat 2018-06-12
  106. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 168

Bibliografie

[modificare | modificare sursă]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Situl_urban_Cartierul_„Cetatea_Timișoara”&oldid=16394165