Nicolas Léonard Sadi Carnot

Nicolas Léonard Sadi Carnot
Carnot în uniforma École Polytechnique
Date personale
Născut	1 iunie 1796 Paris
Decedat	24 august 1832 Paris, Franța
Înmormântat	cimetière ancien d'Ivry-sur-Seine[*][[cimetière ancien d'Ivry-sur-Seine (cemetery located in Val-de-Marne, in France)|​]]
Cauza decesului	cauze naturale (holeră)
Părinți	Lazare Carnot
Frați și surori	Hippolyte Carnot[*][[Hippolyte Carnot (French statesman (1801-1888))|​]]
Cetățenie	Franța
Ocupație	matematician fizician inginer militar[*]​ inginer
Limbi vorbite	limba franceză
Activitate
Rezidență	Franța
Domeniu	termodinamică
Alma Mater	École polytechnique Conservatoire national des arts et métiers Lycée Condorcet lycée Charlemagne[*][[lycée Charlemagne (Parisian high-school)|​]]
Conducător de doctorat	Siméon Denis Poisson
Cunoscut pentru	Termodinamică Ciclu Carnot

Nicolas Léonard Sadi Carnot (n. 1 iunie 1796, Paris, Prima Republică Franceză – d. 24 august 1832, Paris, Franța) a fost un fizician și inginer militar francez care, în lucrarea lui din 1824, Reflecții asupra puterii motrice a focului (Réflexions sur la puissance motrice du feu), a dat prima descriere de succes a motoarelor termice, descriere cunoscută azi sub numele de ciclul Carnot, punând astfel bazele pentru a doua lege a termodinamicii.

Sadi Carnot, de la numele poetului persan Saadi din Shiraz, foarte admirat de tatăl său, a fost fiul mai mare al inginerului și matematicianului Lazare Carnot, cunoscut ca „Marele Carnot”, atunci în vârstă de 43 de ani și aflat la culmea carierei sale.

Opera

Nu și-a publicat lucrarea într-un periodic științific ca articol științific, ci sub forma unei mici cărți. El este primul fizician care s-a ocupat de termodinamică, având meritul definirii unor concepte ca randamentul termic Carnot, ciclul termic Carnot și formulării teoremei lui Carnot etc. În opera sa menționată anterior face referire prin denumirea putere motrice la conceptul denumit ulterior de Gaspard-Gustave Coriolis lucru (al forței) și azi lucru mecanic.

Astfel, Carnot a determinat echivalentul mecanic al căldurii, ceea ce a însemnat recunoașterea posibilităților de transformare a căldurii în mișcare mecanică, stabilind legile termodinamicii.

• fr S. Carnot, Réflexions sur la puissance motrice du feu (1824), Blanchard, 1953

Bibliografie

• D Geană, Termodinamică chimică. Teoria echilibrului intre faze și chimic, Editura Politehnica Press, 2003
• Les débuts de la thermodynamique - D.S.L Cardwell in La Recherche en histoire des sciences, Le Seuil - La Recherche, 1983 (ISBN 2-02-006595-9) ;
• Carnot & la machine à vapeur, Jean-Pierre Maury - Collection Philosophies, Presses universitaires de France (1986) 128 pp. (ISBN 2-13-039880-4). Histoire du développement des machines à vapeur depuis leur naissance au XVII^e siècle jusqu’aux travaux théoriques de Carnot
• Victor Brodiansky, Sadi Carnot 1796-1832 : Réflexions sur sa vie et la portée de son œuvre, Presses Universitaires de Perpignan (26 septembre 2006) (ISBN 2-914518-86-2)
• Collectif, Sadi Carnot et l’essor de la thermodynamique, CNRS Éditions (1^er Septembre 1998) (ISBN 2-222-01818-8)
• Gaston Bachelard, La formation de l'esprit scientifique, Bibliothèque des textes philosophiques, VRIN (ISBN 2-7116-1150-7)
• Bertrand Gille : (s. dir.), Histoire des techniques, Gallimard, coll. « La Pléiade », 1978 (ISBN 978-2-07-010881-7);
• Jacques Grinevald, « Un manuscrit inédit de Sadi Carnot », Sadi Carnot et l’essor de la thermodynamique, Colloque international du CNRS, École Polytechnique, 11-13 juin 1974. Paris, Éd. du CNRS, 1976, p. 383-395. (Manuscrit concernant l’économie politique transcrit par J. Grinevald, republié dans Sadi Carnot, Réflexions sur la puissance motrice du feu, édition critique… par Robert Fox, Paris, J. Vrin, 1978. 22 cm, 371 p., ill.)
• Jacques Grinevald, « La Révolution carnotienne. Thermodynamique, économie et idéologie », Revue européenne des sciences sociales et cahiers Vilfredo Pareto, no 36, Paris, P.U.F., 1976, p. 39-79.