Leopold I al Sfântului Imperiu Roman
Leopold I (n. , Viena, Monarhia Habsburgică – d. , Viena, Monarhia Habsburgică) aparținând Casei de Habsburg a fost împărat al Sfântului Imperiu Roman între 1658–1705. A fost de asemenea rege al Ungariei, Boemiei, Croației etc.[13][14]
Leopold este cunoscut de asemenea și prin conflictele sale cu Franța, prin Războiul de nouă ani și Războiul Spaniol de Succesiune. În acesta din urmă, el a sperat să pună în aplicare Tratatul celei de-a doua partiții, care dădea scaunul de domnie al Regatului Spaniei fiului său, Arhiducele Carol. Leopold a condus războiul extrem de bine, monarhia habsburgică obținând victorii decisive la Schellenberg și Blenheim. Ulterior morții sale, survenită în 1705, tronul a revenit fiului său cel mai mare, Iosif I, Împărat al Sfântului Imperiu Roman.
Originea și studiile
[modificare | modificare sursă]A fost al doilea fiu al împăratului Ferdinand al III-lea și al Mariei Anna de Spania (fiica lui Filip al III-lea al Spaniei și a Margaretei de Austria).
A fost bunicul împărătesei Maria Terezia.
A fost educat și format pentru a urma o carieră bisericească, dar în urma decesului fratelui său mai mare, a devenit moștenitor al tronului.
Cariera politică
[modificare | modificare sursă]În 1655 a fost ales rege al Ungariei, în 1656 rege al Boemiei, în 1657 rege al Croației și în iulie 1658, la mai mult de un an de la decesul tatălui său, a fost ales împărat romano-german la Frankfurt, în ciuda intrigilor cardinalului francez Jules Mazarin care dorea să îl impună pe tronul imperial pe Ferdinand Maria, prinț elector de Bavaria, pentru a opri ascensiunea Habsburgilor.
Politica ecleziastică
[modificare | modificare sursă]Împăratul Leopold I a acordat privilegii deopotrivă creștinilor uniți cu Roma (așa numitele diplome leopoldine), cât și ortodocșilor. Aceștia din urmă au primit dreptul de liberă alegere a mitropolitului, precum și dreptul de a avea mai multe episcopii. În baza așa numitelor privilegii ilirice emigranții sârbi în frunte cu patriarhul Arsenie al III-lea Crnojevic au părăsit teritoriul aflat sub stăpânire otomană și s-au așezat în ținutul Sirmiei, administrat de austrieci. Pe baza privilegiilor leopoldine sediul mitropoliei ortodocșilor sârbi a fost mutat anul 1713 de la Krusedol la Carloviț.[15]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b Leopold I, Holy Roman Emperor, SNAC, accesat în
- ^ a b Leopold I, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
- ^ a b Leopold Habsburg, Find a Grave, accesat în
- ^ a b Leopold I von Österreich, Holy Roman Emperor, The Peerage, accesat în
- ^ a b Leopold I, Gran Enciclopèdia Catalana
- ^ „Leopold I, Împărat al Sfântului Imperiu Roman”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ „Leopold I, Împărat al Sfântului Imperiu Roman”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ https://data.matricula-online.eu/de/oesterreich/wien/01-hofburgpfarre/01%252C2-02/?pg=5 Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b Union List of Artist Names, , accesat în
- ^ a b c The Peerage
- ^ RKDartists, accesat în
- ^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ „Titulatura completă, în facsimil (în latină)”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Titulatura în facsimil (în germană)
- ^ de Tischler, Ulrike (). Die habsburgische Politik gegenüber den Serben und Montenegrinern. München: Oldenbourg. ISBN 978-3-486-56525-6.Pag. 294
Vezi și
[modificare | modificare sursă]
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Control de autoritate |
|  |
|---|