Comuna Mărașu, Brăila
| Mărașu | |||
| — comună — | |||
| |||
  Mărașu Mărașu (România) | |||
| Coordonate: 44°49′59″N 27°58′34″E / 44.83306°N 27.97611°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Județ |  Brăila | ||
| SIRUTA | 43493 | ||
| Reședință | Mărașu | ||
| Componență | |||
| Guvernare | |||
| - primar al comunei Mărașu[*] | Antonel Colceag[*][1] (PSD, octombrie 2020) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 61,12 km² | ||
| Populație (2021) | |||
| - Total | 2.236 locuitori | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Cod poștal | 817080 | ||
| Prezență online | |||
site web oficial  GeoNames | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Mărașu este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Băndoiu, Măgureni, Mărașu (reședința), Nedelcu, Plopi și Țăcău.
Așezare
[modificare | modificare sursă]Ea se află în Insula Mare a Brăilei, pe malul unuia dintre cele două brațe ale Dunării, Dunărea Veche, reședința ei aflându-se la o distanță de 50 kilometri de orașul Brăila.
Unul din punctele de atracție turistică din apropiere este parcul natural din Insula Mică a Brăilei. Lacul Zăton se află la 4 km de satul Mărașu.
Demografie
[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Mărașu
Români (89,53%)
Alte etnii (0%)
Necunoscută (10,47%)
Componența confesională a comunei Mărașu
Ortodocși (89,22%)
Alte religii (0,13%)
Necunoscută (10,64%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Mărașu se ridică la 2.236 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.913 locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (89,53%), iar pentru 10,47% nu se cunoaște apartenența etnică.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,22%), iar pentru 10,64% nu se cunoaște apartenența confesională.[4]
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Mărașu este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Antonel Colceag[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 6 | |||||||
| Partidul Național Liberal | 3 | |||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 1 | |||||||
| Uniunea Salvați România | 1 | |||||||
Istorie
[modificare | modificare sursă]La sfârșitul secolului al XIX-lea, Mărașu era o târlă (așezare temporară) de pe teritoriul comunei Stăncuța și avea 166 locuitori.[6] Comuna Mărașu s-a constituit în 1931, atunci ea având în compunere satele Agana, Băndoiu, Bou, Cojocaru, Frecăței, Iapa, Mărășu, Nedeicu, Salcia, Strâmba, Tacan și Zagna.[7]
În 1950, comuna a fost arondată raionului Măcin din regiunea Galați și apoi (după 1956), raionului Hârșova din regiunea Dobrogea. Satul Strâmba a luat în 1964 numele de Măgureni, tot atunci desființându-se și satele Atârnați și Iapa.[8][9] În 1968, a revenit la județul Brăila, reînființat; tot atunci, s-a format și comuna Frecăței, cu sate desprinse din comuna Marasu, iar satele Cojocaru, Pantea, Scânteia și Zatna au fost comasate cu satul Mărașu.[10][11]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Mărașul, tîrle” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 283.
- ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 73. .
- ^ „Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ^ „Decretul nr. 798 din 17 decembrie 1964 pentru Îmbunătățirea împărțirii administrative a teritoriului Republicii Populare Romîne”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
| ||||||||||||||||
| |||||||||||