Commagene
| Commagene | ||||
| Regatul Commagene | ||||
| Կոմմագենէի Թագավորութիւն | ||||
| ||||
 Armenia sub Tigranes al II-lea cel Mare | ||||
| Capitală | Samosata | |||
|---|---|---|---|---|
| Limbă | limba greacă (oficial), armeană, siriacă, persană | |||
| Guvernare | ||||
| Formă de guvernare | monarhie absolută[*] | |||
| Rege | ||||
| - 163 - 130 î.Hr. | Prometeu (primul) | |||
| - 38 - 72 | Antioh al IV-lea (ultimul) | |||
| Istorie | ||||
Modifică date / text  | ||||
Commagene (în armeană Կոմմագենէի Թագավորութիւն) a fost un antic regat armean din perioada elenistică[1].
Puțin se cunoaște despre regiunea respectivă înainte de începutul celui de-al II-lea secol î.Hr. Cu toate acestea, se pare că, din puținele dovezi, Commagene făcea parte dintr-un stat mai mare, care a inclus, de asemenea, Regatul Sophene. Regii de mai târziu ai Commagene au pretins să fi provenit din timpul dinastiei Orontide și, prin urmare, ar fi fost legați de familia care a fondat Regatul Armenia. Cu toate acestea, precizia acestor creanțe este incertă[2].
Această ordine a durat până în 163 î.Hr., când satrapul local, Ptolemeu de Commagene, sa stabilit ca domnitor independent după moartea regelui seleucid, Antioh al IV-lea Epifanes[2]. Regatul Commagene și-a menținut independența până în anul 17 d.Hr., când devenit o provincie romană sub împăratul Tiberius. Acesta a reapărut ca un regat independent, atunci când Antioh al IV-lea a fost repus pe tron din ordin lui Caligula, ulterior detronat de același împărat, apoi restaurat la o pereche de ani mai târziu, de către succesorul său, Claudius. Statul reemergent a durat până în anul 72 d.Hr., atunci când împăratul Vespasian face regiunea o parte a Imperiului Roman în cele din urmă și definitiv[3].
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Wolfgang, Haase (). Aufstieg und Niedergang der römischen Welt: Geschichte und Kultur Roms im spiegel der neueren Forschung. Walter de Gruyter. p. 736. ISBN 3-11-007337-4.
- ^ a b Sartre, M., The Middle East under Rome (2007), p. 23
- ^ Hazel, J. (). Who's Who in the Roman World. Psychology Press. p. 13. ISBN 9780415291620. Accesat în .
| |||||||||
