Câmpia de Vest

Câmpia de Vest este partea românească a câmpiei Tisei, ea însăși parte din câmpia Dunării mijlocii, denumită „Marea Câmpie Ungară”. Se întinde pe o lungime de peste 375 km și pe o lățime medie de 45 km.

Limitele

Câmpia de Vest este delimitată:

spre Nord – de râul Tur;
spre Est – de Dealurile de vest și Carpații Occidentali;
spre Vest – de granițele cu Ungaria și Serbia;
spre Sud – de granița cu Serbia.

Relieful

Relieful este alcătuit din trei trepte:

câmpia înaltă de peste 100 m, mai veche (din Pleistocen) și în general situată spre dealuri;
câmpia orizontală, netedă, care prezintă acumulări de nisip;
câmpia joasă în care râurile au tendință de înmlăștinare.

Clima

Clima câmpiei de Vest este continentală. Temperaturile medii anuale se încadrează în intervalul 10-12°C. Se observă diferențe între partea nordică (9-10°C) și partea sudică (10-11°C). Precipitațiile medii anuale sunt între 550-600 mm.

Vegetația

Vegetația naturală s-a păstrat doar pe areale extrem de restrânse. Solurile sunt din clasa molisolurilor (cernoziomuri) și solurilor intrazonale (hidromorfe, halomorfe, psamosolurilor în Câmpia Careiului).

Hidrografia

Drenează aceleași râuri ca Dealurile de Vest. Râurile care străbat câmpia au o direcție E-V cu excepția celor din Banat care se orientează NE-SV sau chiar N-S. În partea de câmpie joasă au albii abia schițate și tendințe de înmlăștinire și revărsare.

Canalele de mare importanță:

-Canalul Crișurilor:

-Canalul Morilor

S-au amenajat importante bazine piscicole: Cefa, Tămașda, Ineu.

Resursele subsolului

Resursele sunt legate de falierea fundamentului: ape minerale, petrol, gaze naturale. Apele minerale apar pe tot cuprinsul Câmpiei de Vest: Tășnad, Oradea, Băile Felix, Salonta. Petrolul și gazele naturale formează una dintre cele mai importante resurse ala câmpiei: Turna, Teremia, Călaceu.

Populația

Etnii: români, maghiari, romi, bulgari, sârbi, germani, slovaci. Densitatea medie este de 50-75 loc/km`2, valorile uneori trec de 1000 loc/km`2 (Timișoara, Oradea, Arad). Sporul natural are valori egale cu media pe țară cu excepția Câmpiei Banatului.

Așezări

Urbane: 18 localități,4 cele mai importante fiind: Timișoara, Arad, Oradea, Satu Mare. Rurale: sunt rare și de dimensiuni mari( peste 3000 de locuitori) și au un grad de geometrizare ce se accentuează de la N(nord) spre S(sud).

Agricultura

Agricultura este o ocupație veche și importantă pentru acest spațiu. Cultura plantelor se practică în condiții de randament sporit. Creșterea animalelor se remarcă prin toate tipurile de animale (În Banat mai ales porcine).

Industria

Din punct de vedere industrial, actual industriile sunt concentrate în cele 4 orașe principale: construcții de mașini, utilaj greu, industria textilă, anvelope.

Transporturile

Majoritatea se desfășoară de-a lungul liniei de transport a Câmpiei de Vest: Halmeu, Stamora Moravița (aliniament N-S). Se desprind o serie de magistrale: 4 (Satu Mare-Oradea-Timișoara), 3 (Crișul Repede), 2 (Valea Mureșului), 1 (Timișoara-Caransebeș). E traversată de artere rutiere importante, și de rute fluviale.

Regionarea

A. Câmpia Someșului (între Depresiunea Oaș, Dealul Codrului, cumpăna de ape dintre Crasna și Erin.

-câmpii tabulare:

-Câmpia Turului

-Câmpia Ardud

-câmpii joase:

-Câmpia Joasă a Someșului

-Câmpia Eceda

B. Câmpia Crișurilor (între Câmpia Someșului, Dealurile de Vest, Mureș)

-câmpii înalte:

-Câmpia Aradului

-Câmpia Tășnadului

-Câmpia Buduslăului

-Câmpia Miersigului

-Câmpia Cermeiului

-Câmpia Careiului (în partea vestică a unității, cu dune de nisip fixate prin plantații de salcâm și viță de vie)

-câmpii joase:

-Câmpia de subsidență a Crișurilor

C. Câmpia Banatului (între Mureș și granița cu Ungaria)

-câmpii înalte:

-Câmpia Vingăi

-câmpii joase:

-Câmpia Lugojului

-Câmpia Timișului

Bibliografie

Geografia României, I, Geografia fizică (1983) (tratat)

Geografia României, II, Geografie umană și economică (1984) (tratat)

Legături externe

D. Marioara - Dealurile si câmpia de vest