Sari la conținut

Athanasius Kircher

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Athanasius Kircher

Kircher prezentat în Mundus Subterraneus, 1664
Date personale
Născut[1][2][3][4][5] Modificați la Wikidata
Geisa, Turingia, Sfântul Imperiu Roman[6][5][7] Modificați la Wikidata
Decedat (78 de ani)[2][5][8] Modificați la Wikidata
Roma, Statele Papale[5][6] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatRoma Modificați la Wikidata
Naționalitategermană Germania
ReligieBiserica Catolică[9] Modificați la Wikidata
Ocupațieom de știință, călugăr iezuit
Locul desfășurării activitățiiHeilbad Heiligenstadt[6]
Würzburg[6] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba latină[10][11] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea Pontificală Gregoriană
Gymnasium Theodorianum[*][[Gymnasium Theodorianum (school)|​]]  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversitatea Pontificală Gregoriană
Universitatea din Würzburg[*]​  Modificați la Wikidata
Profesor pentruCaspar Schott[*][[Caspar Schott (matematician german)|​]], Gioseffo Petrucci[*][[Gioseffo Petrucci (Italian author (-1680))|​]]  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Despre acest sunet Athanasius Kircher (ajutor·info) (câteodată ortografiat incorect Kirchner) (n. , Geisa, Turingia, Sfântul Imperiu Roman – d. , Roma, Statele Papale) a fost un om de știință german, membru al Ordinului iezuit, care a publicat peste 40 de lucrări importante, dintre care cele mai notabile sunt în domeniile studiilor orientale, geologiei și medicinei.[12] Printre altele, a fost unul dintre primii savanți care a efectuat studii serioase asupra hieroglifelor egiptene. Kircher a fost, de asemenea, un pionier în studiul microbilor cu ajutorul microscopului, studii care i-au permis, cu mult înaintea timpului său, să constate faptul că ciuma neagră este cauzată de un microorganism și să sugereze măsuri preventive eficace de stopare a extinderii unei astfel de epidemii.

Ceasul magnetic al lui Athanasius Kircher.

Pentru inventivitatea, multitudinea domeniilor abordate și profunzimea sa științifică, Athanasius Kircher a fost comparat adesea cu Leonardo da Vinci. Deși a fost categoric „superstarul științific” al timpului său, spre sfârșitul vieții sale a fost eclipsat de raționalism, de René Descartes și de alți savanți ai iluminismului. Făcându-i-se o târzie, dar binemeritată dreptate, la sfârșitul secolului al XX-lea, calitățile științifice marcante ale operei sale, la care se adaugă o estetică elevată a scriiturii sale, au retrezit admirație și apreciere. Un om de știință contemporan, Edward W. Schmidt, l-a caracterizat ca fiind „ultimul renascentist”.

Mențiuni literare

[modificare | modificare sursă]

Numele savantului Athanasius Kircher este menționat în romanul Orizont pierdut (1933) al lui James Hilton. Astfel, consulul britanic Hugh Conway descoperă în biblioteca lamaseriei Shangri-La din Tibet un exemplar rar al lucrării China scrise de Kircher, carte care a fost publicată în 1667 la Antwerpen.[13]

Opera

[modificare | modificare sursă]

Cele mai importante opere ale Kircher, în ordine cronologică, sunt:

  • 1631 - Ars Magnesia
  • 1635 - Primitiae gnomoniciae catroptricae
  • 1636 - Prodromus coptus sive aegyptiacus
  • 1637 - Specula Melitensis encyclica, hoc est syntagma novum instrumentorum physico- mathematicorum
  • 1641 - Magnes sive de arte magnetica
  • 1643 - Lingua aegyptiaca restituta
  • 1645 – 1646 - Ars Magna Lucis et umbrae in mundo
  • 1650 - Obeliscus Pamphilius
  • 1650 - Musurgia universalis, sive ars magna consoni et dissoni
  • 1652 – 1655 - Oedipus Aegyptiacus
  • 1654 - Magnes sive (ediția a treia, exhaustivă)
  • 1656 - Itinerarium extaticum s. opificium coeleste
  • 1657 - Iter extaticum secundum, mundi subterranei prodromus
  • 1658 - Scrutinium Physico-Medicum Contagiosae Luis, quae dicitur Pestis
  • 1660 - Pantometrum Kircherianum ... explicatum a G. Schotto
  • 1661 - Diatribe de prodigiosis crucibus
  • 1663 - Polygraphia, seu artificium linguarium quo cum omnibus mundi populis poterit quis respondere
  • 1664 – 1678 - Mundus subterraneus, quo universae denique naturae divitiae
  • 1665 - Historia Eustachio-Mariana
  • 1665 - Arithmologia
Arithmologia
  • 1666 - Obelisci Aegyptiaci ... interpretatio hieroglyphica
  • 1667 - China Monumentis, qua sacris qua profanis
  • 1667 - Magneticum naturae regnum sive disceptatio physiologica
  • 1668 - Organum mathematicum
  • 1669 - Principis Cristiani archetypon politicum
  • 1669 - Latium
  • 1669 - Ars magna sciendi sive combinatorica
  • 1673 - Phonurgia nova, sive conjugium mechanico-physicum artis & natvrae paranympha phonosophia concinnatum
  • 1675 - Arca Noe
  • 1676 - Sphinx mystagoga
  • 1676 - Obelisci Aegyptiaci
  • 1679 - Musaeum Collegii Romani Societatis Jesu
  • 1679 - Turris Babel, Sive Archontologia Qua Primo Priscorum post diluvium hominum vita, mores rerumque gestarum magnitudo, Secundo Turris fabrica civitatumque exstructio, confusio linguarum, & inde gentium transmigrationis, cum principalium inde enatorum idiomatum historia, multiplici eruditione describuntur & explicantur. Amsterdam, Jansson-Waesberge 1679.
  • 1679 - Tariffa Kircheriana sive mensa Pathagorica expansa
  • 1680 - Physiologia Kicheriana experimentalis

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Athanasius Kircher (în engleză), Benezit Dictionary of Artists 
  2. ^ a b The Fine Art Archive, accesat în  
  3. ^ FINA Wiki, accesat în  
  4. ^ BeWeB 
  5. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în  
  6. ^ a b c d Katalog der Deutschen Nationalbibliothek, accesat în  
  7. ^ RKDartists, accesat în  
  8. ^ https://www.musiklexikon.ac.at/ml/musik_K/Kircher_Athanasius.xml, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  9. ^ Athanasius Kircher's China Illustrata[*][[Athanasius Kircher's China Illustrata (articol științific)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  10. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  11. ^ CONOR.SI[*]​  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  12. ^ Je m'appelle Byblos, Jean-Pierre Thiollet, H & D, 2005, p. 254.
  13. ^ James Hilton, Orizontul pierdut, Editura Miron, București, f.a., pp. 107-108.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Athanasius_Kircher&oldid=15515755