Matthias Erzberger
| Matthias Erzberger | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [3][4][5][6][7]  Münsingen, Baden-Württemberg, Germania |
| Decedat | (45 de ani)[3][8][5][4][7] Bad Griesbach im Schwarzwald(d), Baden-Württemberg, Germania |
| Înmormântat | Baden-Württemberg |
| Cauza decesului | omor |
| Cetățenie |  Germania[1] |
| Ocupație | politician jurnalist diplomat scriitor |
| Locul desfășurării activității | Stuttgart[9] Berlin[9] Compiègne[9] |
| Limbi vorbite | limba germană[10] |
| Reichsminister der Finanzen | |
| În funcție – | |
| Guvern | Bauer cabinet[*] |
| Precedat de | Bernhard Dernburg[*] |
| Succedat de | Joseph Wirth[*] |
| Membru al Reichstagului Imperiului German | |
| Deputat în Reichstagul Republicii de la Weimar | |
| Ministru federal de Finanțe | |
| Partid politic | ZENTRUM[2][*] |
| Alma mater | Universitatea din Fribourg[*] |
Modifică date / text  | |
Matthias Erzberger (n. , Münsingen, Baden-Württemberg, Germania – d. , Bad Griesbach im Schwarzwald(d), Baden-Württemberg, Germania) a fost un politician german, ministru de finanțe din partea Deutsche Zentrumspartei („Centrul”), predecesorul CDU. Erzberger a fost asasinat în data de 26 august 1921 de Organisation Consul, o grupare teroristă de dreapta care a pregătit ascensiunea NSDAP.
Familia și studiile
[modificare | modificare sursă]Matthias Erzberger s-a născut în familia unui croitor din Regatul Württemberg. Familia sa, de condiție socială modestă, a fost una din puținele familii catolice din localitate, dominată de protestanți și evrei. Pentru a dobândi un venit suplimentar, tatăl său a îndeplinit și serviciul de curier poștal.
După absolvirea seminarului de învățători a studiat economia la universitatea din Fribourg. În anul 1902 a publicat o vastă monografie pe tema secularizării din 1802, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la evenimentul respectiv.
Activitatea diplomatică
[modificare | modificare sursă]Începând cu octombrie 1914 a lucrat în centrala Ministerului German de Externe. La data de 23 februarie 1915, Papa Benedict al XV-lea l-a primit pe Erzberger într-o lungă audiență privată, în care cei doi au discutat modalitățile prin care s-ar putea evita intrarea Italiei în război. Erzberger l-a rugat pe papa Benedict al XV-lea să intervină la Viena în sensul unor concesii pentru minoritatea italiană din Austro-Ungaria.
În iunie 1915 a fost trimis de guvernul de la Berlin în misiune diplomatică la Budapesta, pentru a-l convinge pe premierul István Tisza la concesii în favoarea românilor din Ungaria. Premierul Tisza a refuzat, iar Regatul României a intrat un an mai târziu în război contra Austro-Ungariei.
Asasinatul
[modificare | modificare sursă]În cursul zilei de 26 august 1921 s-a întâlnit cu Carl Diez, deputat din partea Centrului. Cei doi au participat la o slujbă religioasă, după care au efectuat o plimbare. În timpul acestei plimbări, atentatorii au deschis focul asupra lor. Diez a fost rănit în plămâni, iar Erzberger a murit pe loc. Atentatorii s-au refugiat în Ungaria, de unde s-au întors la în 1932, pentru a face carieră în organizațiile SA, respectiv SS. În anul 1933 atentatorii au fost grațiați de autoritățile naziste. Decizia de grațiere a fost anulată în 1945, iar unul din atentatori a fost condamnat la 15 ani de închisoare.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b MSIe2/Ierțbergher, Mattias[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ § 1 Satz 2 (PDF), Q2054326[*], , accesat în
- ^ a b Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b Matthias Erzberger, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
- ^ a b Matthias Erzberger, Opća i nacionalna enciklopedija
- ^ Matthias Erzberger, Hrvatska enciklopedija[*]
- ^ a b Matthias Erzberger, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în
- ^ Эрцбергер Маттиас, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
- ^ a b c „Matthias Erzberger”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în