Scribd
Încărcați
211 vizualizări99 pagini

CSS Prezentare

Încărcat de

catalin
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PPTX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
211 vizualizări99 pagini

CSS Prezentare

Încărcat de

catalin
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PPTX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
Sunteți pe pagina 1/ 99

CSS

(Cascading Style Sheets)

2
Curs 6
1. Introducere
2. Legarea la foaia de stil
3. Crearea unui CSS
4. Obiectele (regulile) CSS
5. Crearea Foilor de Stil
6. Configurarea fonturilor
7. Configurarea textului
8. Configurari pentru culori si fundal
9. Controale pentru chenare si afisarea elementelor

3
Tehnologii WEB - curs
Introducere
• Prin utilizarea CSS (Cascading Style Sheets), in
traducere "foi de stil in cascada", se realizeaza o
formatare a intregului website, prin schimbarea
sau adaugarea unor elemente in codul CSS, ne mai
fiind nevoie sa se lucreze la fiecare pagina sau la
fiecare element din pagina.
• CSS se ocupa in general cu aspectul si controlul
grafic al elementelor din pagina, cum ar fi: textul,
imaginile, fondul, culorile si asezarea acestora in
cadrul ferestrei paginii.

3
Introducere

• CSS foloseste stiluri, acestea inglobeaza, sub un


anumit nume, atribute de formatare care se aplica
asupra unui element individual din pagina, asupra
unui grup de elemente sau la nivelul intregului
document.
• CSS functioneaza cu HTML, insa nu este HTML.

• El extinde functionalitatile HTML, permitand


redefinirea etichetelor HTML existente.

4
Introducere

• Prin utilizarea CSS aspectul documentului pe


ansamblu, sau a unui element individual din
interiorul sau, poate fi controlat mult mai usor.

• Stilurile
pot fi aplicate asupra unui element, a unui
document sau chiar asupra unui intreg site web.

5
Introducere
• Tag-urile principale intr-o pagina web sunt:
<html>
<head>
<title>… </title>
</head>
<body>
…
</body>
</html>
• In tag-ul principal vom utiliza mai multe tag-uri pentru a
stabili formatarea paginii si continutul.
6
• Un tag foarte important, care este folosit pentru
a împărți și de a defini structura unei pagini
este
<div>.
• Folosind acest tag s-ar putea împărți pagina web
în cutii(boxes).
• Tag-ul div, se poate adăuga si in alte etichete
pentru a defini conținutul său (link-uri, text,
imagini, etc), care mai târziu să fie introdus intr-
un fisier de tip stil CSS.

8
Tehnologii WEB - curs
Codul acestei pagini web de marcare ar arata ca mai jos, ca un exemplu la
modul de a utiliza tag-uri div:
<html>
<head>
<title> … </title>
</head>
<body>
<div id="wrapper">
<div id="header">…
</div>
<div id="navigation">…
</div>
<div id="footer">…
id="menu">… </div>
</div></div>
</body> <div id="content">…
</html></div>
8
• După cum puteți vedea, am dat tag-ul div un
identificator (ID).
• Acest lucru este util pentru a defini fiecare tag
individual în foaia de stil.
• "ID-ul" este folosit pentru a marca o etichetă
pentru un stil unic, în timp ce "clasa" este folosit
pentru elemente de design recurente.
• De asemenea, primul tag-ul div în markup,
"wrapper" vom folosi să-și încheie în jurul valorii
de toate celelalte etichete.
• Acest lucru este util mai târziu pentru a poziționa
pagina de web dupa cum dorim.
9
Curs 6
1. Introducere
2. Legarea la foaia de stil
3. Crearea unui CSS
4. Obiectele (regulile) CSS
5. Crearea Foilor de Stil
6. Configurarea fonturilor
7. Configurarea textului
8. Configurari pentru culori si fundal
9. Controale pentru chenare si afisarea elementelor

11
Tehnologii WEB - curs
Legarea la foaia de stil

• Astfel cum sa stabilit, foaia de stil CSS este locul unde se


definesc elemente de design pentru pagina web.
• Se poate alege pentru a crea o foaie de stil intern sau o
foaie de stil extern.
• Sa vedem cum se utilizeaza un stil extern.

• Dacă examinați pagina web din browser-ul de web acum,


nu va apărea nimic.
• Explicatia este ca pur și simplu pentru că nu am dat încă
etichetele pentru a stabili culoare sau formă.

11
Legarea la foaia de stil

• Și din moment ce foaia de stil va fi un fișier extern


separat, primul lucru ce trebuie facut este să se
asigure că pagina de web include o cale catre
fisierul de stil CSS

• Astfel se adauga linia de cod in <head></head>:


<link rel="stylesheet" type="text/css"
href="style.css" />

12
Curs 6
1. Introducere
2. Legarea la foaia de stil
3. Crearea unui CSS
4. Obiectele (regulile) CSS
5. Crearea Foilor de Stil
6. Configurarea fonturilor
7. Configurarea textului
8. Configurari pentru culori si fundal
9. Controale pentru chenare si afisarea elementelor

14
Tehnologii WEB - curs
Crearea unui CSS
Sintaxa CSS este formata din:
1. selector
2. proprietate (property)
3. valoare (value)

• Selectorul este tag-ul pe care doriți să-l definiți în


design
• proprietatea specifica ce fel de atribut doriți să-l
adăugați
• iar valoarea arata cum se adaugă proprietatea

15
1. Selectorul
• Selectorul, cu excepția tag-ul corpului, este scris in
fisierul de tip CSS:
• fie cu "#"
• sau înainte de numele selector "."
• Un selector poate fi definit prin orice număr de
proprietăți și pentru a lucra trebuie să fie inclus în
interiorul {}.
#selector {
property:value
;
property:value
16
;
1. Selectorul
• Vom defini acum urmatoarele tag-uri ca selectoare
în foaia de stil, în funcție de un număr de
proprietăți diferite și valori.
• Selectoare care pot sa fie definite în CSS:
1. body
2. wrapper
3. header
4. navigation
5. menu
6. content
7. footer

16
2. Proprietăți și valori posibile în CSS

a)Proprietatea background poate fi definita cu o


imagine sau culoare, sau ambele:

• Pentru a afișa o imagine, valoarea trebuie să includă o


cale pentru sursa de imagine.
• Pentru a afișa doar o culoare, este folosit un
hexazecimal.
• Pentru ambele, se foloseste un format hexazecimal
inainte de definirea sursei de imagine.

17
2. Proprietăți și valori posibile în CSS
b) Proprietatea de culoare (color) este utilizata pentru a
defini culoarea textului unui selector.
• Valoarea este scrisa ca numar hexazecimal (de exemplu, #
FFFFFF pentru alb)

c) Proprietatea font-family vă permite să decideți ce tip de


font ar trebui să aibă textul paginii web.
Standardul este să includă cel puțin trei tipuri de font-
family, deci în cazul în care browser-ul web nu are suport
pentru primul tip de font, mai are alte tipuri de unde poate
alege modalitatea de afisare a textului (de exemplu,
Trebuchet MS, Arial, Times New Roman)

18
2. Proprietăți și valori posibile în CSS
d)Proprietatea font-size definește dimensiunea fontului și
este specifica în pixeli.
e)Proprietatea margine (margin) este utilizata pentru a
defini pozitia selectorului.
• Valorile sunt scrise pentru a defini distanța de la cadrul
browser-ului la fereastra, pe formatul sus, stânga, jos,
dreapta.
• Daca vrem sa pozitionam pagina de web în centru, vom
scrie 0px 0px auto.
• Nu este obligatoriu ca toate cele patru valori sa fie
definite întotdeauna.

19
2. Proprietăți și valori posibile în CSS

f)Proprietatea lățime (width) definește lățimea în


pixeli pentru caseta selector, iar proprietatea
înălțime (height) definește înălțimea în pixeli

g) Proprietatea float ne permite să poziționați


elemente din interiorul selectoarelor, aliniată în
principal, la stânga sau la dreapta.

20
2. Proprietăți și valori posibile în CSS

• Aşadar, pentru a crea un fişier CSS, deschideţi un


editor de texte preferat (se recomandă
NotePad++) şi salvaţi noul document ca în
format
.css (numele pe care îl dăm fişieului css atunci
când creăm calea în tag-ul head al paginii web) în
folderul unde este amplasată pagina web.

• Apoi se va adauga urmatorul cod:


21
2. Proprietăți și valori posibile în CSS
body {
background: #f3f2f3;
color: #000000;
font-family: Trebuchet MS, Arial, Times New Roman;
font-size: 12px;
}
#wrapper {
background: #FFFFFF;
margin: 60px auto;
width: 900px;
height: 1024px;
}

22
2. Proprietăți și valori posibile în CSS
#header {
background: #838283;
height: 200px;
width: 900px;
}

#navigation {
background: #a2a2a2;
width: 900px;
height: 20px;
}

23
2. Proprietăți și valori posibile în CSS
#menu {
background: #333333;
float: left;
width: 200px;
height: 624px;
}

#content {
background: #d2d0d2;
width: 900px;
height: 624px;
}

24
2. Proprietăți și valori posibile în CSS

#footer {
background: #838283;
height: 180px;
width: 900px;
}

25
2. Proprietăți și valori posibile în CSS
Rezultatul este urmatorul:

26
Curs 6
1. Introducere
2. Legarea la foaia de stil
3. Crearea unui CSS
4. Obiectele (regulile) CSS
5. Crearea Foilor de Stil
6. Configurarea fonturilor
7. Configurarea textului
8. Configurari pentru culori si fundal
9. Controale pentru chenare si afisarea elementelor

28
Tehnologii WEB - curs
Obiectele (regulile) CSS

Exista trei tipuri principale de obiecte CSS:

1. selector

2. clasa

3. identificator

28
Obiectele (regulile) CSS
1) Selectorul HTML

Selectorul HTML se foloseste pentru a redefini modul


de afisare a continutului etichetei HTML.
Un selector HTML reprezinta partea etichetei HTML
care indica navigatorului tipul de eticheta.
Exemplu:
h1 { font-family:"Arial"; font-size:15px; }
Aici selectorul este "h1".
Definirea unui selector HTML folosind CSS are ca
rezultat redefinirea etichetei HTML.
Selectorul si eticheta desi par identice, totusi nu
sunt.
29
Obiectele (regulile) CSS
2) Clasa
 Clasa este un obiect care poate fi aplicat oricarei etichete HTML.
 O clasa trebuie creata in interiorul etichetei HTML inainte de a fi
definita intr-un cod CSS.
 Crearea clasei in interiorul etichetei se face simplu, prin
specificarea cuvantului class si numele clasei, ca in exemplu de mai
jos:
<h1 class="nume_clasa"> Text </h1>
- "nume_clasa", poate fi orice nume dorim.
 Apoi in interiorul codului CSS, clasa trebuie definita prin adaugarea

unui caracter punct (.) inaintea numelui clasei, ca in exemplu


urmator:
.nume_clasa { font-family:"Arial"; font-size:15px; }
 Numele aceleasi clase poate fi atribuit mai multor etichete HTML

din aceeasi pagina, si toate vor prelua acelasi stil css.


30
Obiectele (regulile) CSS
3) Identificator
 Obiectele de tip identificator (ID) sunt asemanatoare cu clasele.
 Pot fi aplicate oricarei etichete HTML, dar spre deosebire de clase,
numele unui identificator trebuie atribuit numai unei singure
etichete HTML dintr-o pagina, pentru alta eticheta se adauga un ID
cu nume diferit.
 Ca si clasa, identificatorul trebuie intai creat in interiorul etichetei
HTML.
 Modul de creare este simplu, prin specificarea cuvantului id si
numele clasei, ca in exemplu de mai jos:
<h1 id="nume_id"> Text </h1>
- "nume_id", poate fi orice nume dorim.
 In interiorul codului CSS, identificatorul este definit prin
adaugarea
unui caracter diez (#) inaintea numelui, ca in exemplu urmator:
31
#nume_id { font-family:"Arial"; font-size:15px; }
Curs 6
1. Introducere
2. Legarea la foaia de stil
3. Crearea unui CSS
4. Obiectele (regulile) CSS
5. Crearea Foilor de Stil
6. Configurarea fonturilor
7. Configurarea textului
8. Configurari pentru culori si fundal
9. Controale pentru chenare si afisarea elementelor

33
Tehnologii WEB - curs
Crearea Foilor de Stil
1. Etichete HTML si stiluri CSS

 CSS ofera posibilitatea de a schimba aspectul fiecarei etichete in


parte, prin stabilirea unui anume stil in interiorul ei, cu atributul
"style".
 Acest lucru este util mai ales pentru a anula alte stiluri ale

elementului respectiv sau de a da elemente grafice de stil doar


etichetei respective.
 Sintaxa pentru definirea stilurilor in interiorul unei etichete

HTML
este urmatoarea:
<eticheta style="proprietate:valoare;"> text ...
</eticheta>

34
Crearea Foilor de Stil
1. Etichete HTML si stiluri CSS

 CSS permite si definirea unor reguli de stil generale intr-o pagina


web.
 Acest set de reguli trebuie scris in sectiunea de antet (head) a

documentului, in cadrul tag-ului <style>.


 Sintaxa pentru definirea CSS intr-un document HTML, in interiorul

etichetei <head> </head>, este urmatoarea:


<style type="text/css">
selector_1 {proprietate1:valoare1; proprietate2:valoare2;
... }
...
selector_n {proprietate1:valoare1; proprietate2:valoare2;
... }
35
</style>
Crearea Foilor de Stil
1. Etichete HTML si stiluri CSS

Definireatuturor stilurilor intr-o locatie comuna


usureaza modificarea mai rapida a unei pagini.
 Exemplu de cod CSS:

<style type="text/css">
h1 { font-family:’Arial’; font-size:15px; font-weight:bold;
color:#1111ff; }
p {font-family:’Arial’; font-size:12px; color:blue; }
</style>

35
Crearea Foilor de Stil
1. Etichete HTML si stiluri CSS

• Dupa ce a fost creata foaia de stil externa, aceasta poate fi


folosita de un document HTML utilizand urmatoarea
sintaxa, in interiorul tag-ului <head> </head>:
<link rel="stylesheet" href="nume_fisier.css"
type="text/css">
• Eticheta LINK apare in antetul documentului (sectiunea
head), iar atributele folosite transmit navigatorului:
• tipul de legatura ("rel" – legatura cu o foaie de stil, "type" - tipul
codului din fisier)
• si locatia inspre fisierul ce contine codul CSS ("href" – calea si
numele complet al fisierului, inclusiv extensia).
36
Crearea Foilor de Stil
1. Etichete HTML si stiluri CSS
• O alta modalitate de utilizare a foilor de stil externe intr-un
document HTML o reprezinta importul acestora folosind comanda
@import.
Sintaxa pentru importul unei foi de stil externe este urmatoarea:
<style type="text/css">
@import url(nume_fisier.css);
</style>
• Pentru a importa un fisier CSS extern se foloseste in cadrul sectiunii
HEAD a documentului HTML eticheta STYLE.
• In cadrul acestei etichete este adaugata instructiunea "@import" de
mai sus, unde "nume_fisier.css" reprezinta calea si numele fisierului
ce contine regulile CSS definite.

37
Crearea Foilor de Stil
2. Definirea selectorilor
• Selectorii HTML pot fi definiti prin adaugarea unui numar
de definitii compatibilie cu eticheta HTML la care se
refera, avand urmatoarea forma generala:
selector_HTML { proprietate1:valoare1;
proprietate2:valoare2; ... }
• Dupa redefinirea etichetei HTML, stilurile etichetelor
respective din documentul HTML vor fi modificate
automat.
• Prin redefinirea unei etichete, proprietatile prestabilite
existente nu sunt anulate, ci se adauga altele noi.

38
Crearea Foilor de Stil
2. Definirea selectorilor

• Utilizarea selectorilor de tip clasa ofera posibilitatea


configurarii unor stiluri care se pot aplica doar acelor
elemente care sunt etichetate cu clasa respectiva.

• Sintaxa generala de definire a unei clase CSS este:


.nume_clasa { proprietate1:valoare1;
proprietate2:valoare2; ... }

39
Crearea Foilor de Stil
2. Definirea selectorilor
• Exista cazul in care o clasa este asociata unui selector
HTML, ceea ce inseamna ca acea clasa poate fi folosita
doar cu eticheta HTML respectiva.
• Pentru a defini o clasa care sa afecteze in mod direct un

anume selector HTML, se foloseste urmatoarea sintaxa:


selector_HTML .nume_clasa { proprietate1:valoare1;
proprietate2:valoare2; ... }
• Selectoarele de clasa sunt acceptate de toate
navigatoarele.
• Numele unei clase e recomandat sa fie diferit de
cuvantele rezervate JavaScript.
40
Crearea Foilor de Stil
2. Definirea selectorilor
 Asemanator cu selectorii de clasa se definesc si identificatorii (id-
ul).
 Acestia sunt folositi pentru crearea de stiluri care pot fi atribuite
unei singure etichete HTML dintr-o pagina.
 Sintaxa generala de definire a unui identificator este:

#identificator { proprietate1:valoare1; proprietate2:valoare2; ... }


 Identificatorii permit definirea unui element sub forma unui
obiect, fiind folositi doar o singura data in cadrul unei pagini web
pentru identificarea tag-ului respectiv, astfel poate fi manipulat si
cu ajutorul functiilor JavaScript.
 Numele unui identificator e recomandat sa fie diferit de
cuvantele
rezervate JavaScript.
41
Crearea Foilor de Stil
3. Crearea etichetelor HTML personalizate

• Majoritatea etichetelor HTML au unele proprietati


prestabilite.
• Acestea fie raman asa cum sunt, fie pot fi
redefinite.
• Exista insa cazuri in care se doreste crearea unor etichete
personalizate, pornind de la zero.
• In acest caz se folosesc etichetele <span> si <div>.

• Eticheta <span> nu are proprietati mostenite.

• Ea reprezinta doar o locatie vida care creaza o eticheta in

42
linie.
Crearea Foilor de Stil
3. Crearea etichetelor HTML personalizate
• Pentru a configura o eticheta in linie trebuie definita o
clasa sau identificator care sa poata fi aplicat apoi unei
etichete <span>.
• Exemplu cu, forma generala, in care selectori sunt
precedati de eticheta <span> :
...
<span class="nume_clasa"> ... </span>
...
<span id="span1"> ... </span>
...
<span class="clasa_span"> ... </span>
...
43
Crearea Foilor de Stil
3. Crearea etichetelor HTML personalizate
• Acum iata cum pot fi definiti acestia in interiorul unei foi de
stil:
.nume_clasa { proprietate1:valoare1;
proprietate2:valoare2; ... }

#span1 { proprietate1:valoare1;
proprietate2:valoare2; ... }

span .clasa_span { proprietate1:valoare1;


proprietate2:valoare2; ... }

44
Crearea Foilor de Stil
3. Crearea etichetelor HTML personalizate
• In momentul in care se doreste configurarea unui bloc
separat de restul continutului unui document HTML,
solutia este eticheta <div>.
• Aceasta creaza o zona proprie in pagina, cu linie noua atat
deasupra sa cat si dedesubtul sau.
• Pentru crearea etichetelor DIV se procedeaza la fel ca si in
cazul etichetelor in linie SPAN, prin definirea mai intai a
unei etichete de tip clasa sau identificator, urmata apoi de
aplicarea ei asupra unei etichete <div>.

45
Crearea Foilor de Stil
3. Crearea etichetelor HTML personalizate
• Iata forma generala de aplicare a unei etichete <div> intr-
o pagina HTML :
...
<div class="nume_clasa"> ... </div>
...
<div id="div1"> ... </div>
...
• Definirea acestor etichete <div> intr-un cod CSS se face
astfel:
• div { proprietate1:valoare1; proprietate2:valoare2; ... }
• .nume_clasa { proprietate1:valoare1;
proprietate2:valoare2; ... }
• #div1 { proprietate1:valoare1; proprietate2:valoare2; ... }
46
Crearea Foilor de Stil
4. Definirea de reguli similare
 Daca mai multi selectori folosesc aceleasi definitii CSS, acestia pot
avea aceeasi lista de elemente, fiind scrisi separat prin virgule.
 Sintaxa generala pentru definirea unei liste cu mai multi selectori

este urmatoarea:
selector1, selector2, ... { proprietate1:valoare1;
proprietate2:valoare2; ... }
 Impreuna cu selectorii pot fi de asemenea definiti
identificatorii si
clasele.
 Dezavantajul ar fi ca in momentul in care este modificata o valoare

a unei proprietati incluse in definitie, valoarea respectiva se va


modifica in toate etichetele reprezentate de acesti selectori.
47
Crearea Foilor de Stil
5. Definirea etichetelor in context (imbricate)
• Cand o eticheta este inconjurata de alte etichete (aflandu-
se astfel una in interiorul alteia), spunem ca aceste
etichete sunt imbricate.
• Eticheta exterioara se numeste, in acest caz, eticheta
parinte, iar cea inferioara se numeste copil.
• Se pot crea reguli care revin numai etichetelor copil,
sintaxa generala a unei astfel de reguli fiind:
selector1 selector2 ... { proprietate1:valoare1;
proprietate2:valoare2; ... }
• Unde "selector1" este selectorul parinte iar "selector2"
este selectorul copil.
48
Crearea Foilor de Stil
6. Determinarea ordinii executiei

• Deoarece exista mai multe moduri de a aplica stilurile, pot


aparea situatii in care unei etichete sa-i fie aplicate mai
multe stiluri.

• Foile de stil din doua sau mai multe surse, folosite


simultan, pot cauza contradictii.

• De aceea exista cateva reguli care determina ordinea


executiei (numita si cascada), acestea sunt:
49
Crearea Foilor de Stil
6. Determinarea ordinii executiei

1.Regulile CSS scrise in interiorul paginii HTML, in cadrul etichetei


"style" din sectiunea "head" au o prioritate mai mare decat cele
scrise intr-un fisier extern, iar regulile scrise in interiorul etichetelor
au o prioritate mai mare decat cele din cadrul etichetei "style" din
sectiunea "head".
2.Existenta atributului !important – confera prioritate maxima la
afisare definitiei in care este utilizat.
3.Sursa regulilor – exista numeroase navigatoare care permit
utilizatorului sa-si defineasca propriile foi de stil. Totusi, foile de stil
ale autorului le anuleaza pe cele ale vizitatorului daca acestea din
urma nu au valoarea "!important".

50
Crearea Foilor de Stil
6. Determinarea ordinii executiei

4.Specificitate – cu cat o regula dispune de mai multi selectori


HTML, de clasa si de identificator, cu atat prioritatea ei creste. ID-
urile au valoarea 100, clasele au valoarea 10, iar selectorii HTML au
valoarea 1.

5.Momentul aparitiei – cu cat un stil apare mai tarziu, cu atat


importanta lui este mai mare. Astfel, definitiile unei etichete copil au
prioritatea mai mare si anuleaza toate stilurile precedente cu care
intra in conflict.

51
Crearea Foilor de Stil
7. Adaugarea comentariilor la CSS
• Este bine ca uneori sa fie adaugate comentarii in codul CSS, mai ales
in cazul fisierelor externe.
• Comentariile ajuta la intelegerea codului, facandu-se astfel
cunoscut, pentru mai tarziu, rolul anumitor elemente din codul CSS.
• Comentariile nu au nici un efect si pot fi plasate in jurul regulilor,
fiind utile si in cazul navigatoarelor care nu suporta CSS.
• Pentru a adauga comentarii in regulile de stil avem la dispozitie
doua modalitati:
• In cazul in care comentariul se intinde pe un singur rand este suficienta
folosirea perechii de caractere ’//’ urmata de comentariu.
• In cazul in care comentariul contine mai multe linie, trebuie plasat intre
’/*’
care deschide zona de comentariu si ’*/’ care indica sfarsitul
comentariului.
52
Curs 6
1. Introducere
2. Legarea la foaia de stil
3. Crearea unui CSS
4. Obiectele (regulile) CSS
5. Crearea Foilor de Stil
6. Configurarea fonturilor
7. Configurarea textului
8. Configurari pentru culori si fundal
9. Controale pentru chenare si afisarea elementelor

54
Tehnologii WEB - curs
Configurarea fonturilor
• Alegerea potrivita a fonturilor si folosirea acestora in
cadrul paginilor web este importanta, poate atrage critici
si comentarii din partea vizitatorilor, mai ales daca
formatarea clasica prin scris normal, aldin sau cursiv nu
este folosita corespunzator.
• CSS include facilitati de control asupra aspectului
fonturilor, prin posibilitatea de a stabili familia de fonturi,
atributele ingrosat si inclinat, dimensiunea literelor
precum si spatiul dintre linii.

54
Configurarea fonturilor
Exista cinci familii de fonturi de baza:

1)serif – au un ornament (serif) plasat la terminatia literei,


care ii ofera o distinctie speciala. Sunt folosite pentru
tiparire, chiar daca textele sunt mai mari sau mai mici. Nu
sunt indicate pentru afisarea textelor pe ecran.

2)sans serif – sunt fonturi care nu folosesc serife, fiind


indicate pentru continut text general.

55
Configurarea fonturilor
3)monospace – fonturile monospatiate pot avea serife, ele
se deosebesc prin faptul ca fiecare litera ocupa aceeasi
cantitate de spatiu. Sunt cele mai indicate pentru textele
care trebuie citite cu exactitate, ca de exemplu liniile de
program.
4)cursive – imita scrisul de mana, intr-o maniera stilizata.
Sunt indicate in scopuri decorative, nefiind recomandate
pentru scrierea unor texte mai lungi.
5)fantasy – nu se incadreaza in nici una dintre categoriile
de mai sus, fiind fonturi care au un caracter predominant
ornamental (reprezentand ilustratii sau pictograme).

56
Configurarea fonturilor
1. Stabilirea fontului
• Fontul folosit pentru afisarea unui text poate fi stabilit
prin proprietatea "font".
• Pentru definirea fontului in cadrul unei reguli, trebuie
specificata, dupa selectorul din cadrul foii de stil,
proprietatea font-family urmata de numele fontului sau a
fonturilor (despartite prin virgula).
• Este bine ca numele fonturilor sa fie incadrate intre
ghilimele simple sau duble, mai ales daca numele
acestora contine spatii.
• Forma generala fiind urmatoarea:

selector { font-family:"nume_font1",
58 "nume_font2", ..., nume_generic }
Configurarea fonturilor
1. Stabilirea fontului
• Dupa ultima virgula se pot folosi urmatoarele nume
generice de fonturi:
• "serif"
• "sans-serif"
• "cursive"
• "monospace"
• "fantasy"
• Includerea unei asemenea valori este optionala, insa
recomandata.
• Exemplu:

h1 { font-family:"Arial", "Helvetica", sans-serif }


58
Configurarea fonturilor
2. Stabilirea dimensiunii fontului

• Cu ajutorul CSS se poate stabili dimensiunea fontului folosind valori


absolute (exprimate in diferite unitati de masura: pixeli, centimetri),
procentuale, sau chiar relative.
• Pentru a defini dimensiunea fontului in cadrul unei reguli trebuie
specificata proprietatea font-size urmata de o valoare a dimensiunii
care poate lua una din urmatoarele tipuri de valori:
• unitate de masura - exprimata in pixeli, puncte, inci sau centimetri
• expresie absoluta - xx-small, x-small, small, medium, large, x-large si xx-large
• expresiile smaller sau larger, ca raport cu elementul parinte
• procent - un numar exprimat in procente (cu %), care indica marimea
textului in raport cu dimensiunea elementului parinte

59
Configurarea fonturilor
2. Stabilirea dimensiunii fontului

• Iata forma generala a codului CSS pentru stabilirea


dimensiunii fontului:

selector { font-size:valoare }

• Exemplu exprimat in pixeli:


h1 { font-size:15px; }

60
Configurarea fonturilor
3. Text inclinat
• Atributul "font-style" permite scrierea textelor inclinate in doua
moduri: "cursiv" si "oblic".
• Notiunile pot fi confundate, insa cursivul se refera la versiunea unui
font a carui caractere au o inclinare spre dreapta, iar oblicul este un
font inclinat fortat spre dreapta.
• Pentru a crea caractere cursive in cadrul unei reguli trebuie
precizata proprietatea font-style, astfel:
selector { font-style:valoare }
• Unde "valoare" poate fi unul din urmatoarele cuvinte:
normal, italic
sau oblique
Exemplu:
h1 { font-style:italic; }
61
Configurarea fonturilor
4. Grosimea fontului
• Ingrosarea este una dintre metodele utilizate des pentru scoaterea
in evidenta a unui text.
• CSS confera mai multa flexibilitate in utilizarea textului ingrosat
decat elementul HTML <b>, prin posibilitatea introducerii unei
valori proprietatii font-weight, dupa cum urmeaza:
• bold – scrie fontul folosind caractere ingrosate
• bolder - mareste grosimea fontului relativ la grosimea curenta
• lighter – micsoreaza grosimea fontului fata de grosimea curenta
• o valoare cuprinsa intre 100 si 900 (multiplu de 100) – reprezinta
valoarea ingrosarii, bazata pe versiunile alternative disponibile ale
fontului
• normal – elimina formatarea cu caractere aldine (ingrosate)

62
Configurarea fonturilor
4. Grosimea fontului

• Forma generala pentru stabilirea grosimii fontului este


urmatoarea:

selector { font-weight:valoare }

• Exemplu:

h1 { font- weight:bold; }

63
Curs 6
1. Introducere
2. Legarea la foaia de stil
3. Crearea unui CSS
4. Obiectele (regulile) CSS
5. Crearea Foilor de Stil
6. Configurarea fonturilor
7. Configurarea textului
8. Configurari pentru culori si fundal
9. Controale pentru chenare si afisarea elementelor

65
Tehnologii WEB - curs
Configurarea textului

1. Configurarea textului

• Textele alcatuiesc o buna parte din paginile web.

• Metodele de afisare a textelor prin controlul nu numai a


fontului, dimensiunii si culorilor, ci si prin alte elemente,
pot imbunatati aspectul pagini si pot atrage atentia
asupra anumitor elemente din text.

65
Configurarea textului
2. Spatiul dintre cuvinte

• CSS da posibilitatea modificarii spatiului intre cuvinte atat


prin marire, cat si prin micsorare.
• Spatiul dintre cuvinte poate fi modificat folosind
proprietatea word-spacing, urmata de o valoare
exprimata intr-o anumita unitate, fiind de obicei stabilita
in pixeli.
• Pentru anularea spatierii intre cuvinte, valoarea
proprietatii trebuie sa fie: normal.

66
Configurarea textului
2. Spatiul dintre cuvinte
Sintaxa generala este urmatoarea:
selector { word-spacing:valoare }
• O valoare pozitiva semnifica un plus de spatiu adaugat la
valoarea implicita, iar o valoare negativa reduce acest
spatiu.
• Daca valoarea este egala cu 0 atunci spatiul dintre cuvinte
este fixat la valoarea prestabilita, neproducand de fapt
nici un efect, fiind similar cu valoarea normal.
• Exemplu in care marim spatiul intre cuvintele din eticheta
"h2" cu 8 pixeli:
h2 { word-spacing:8px; }
67
Configurarea textului

3. Spatiul intre linii

• Inaltimea randurilor se refera la spatiul dintre liniile


paragrafului.
• Modificarea spatiului intre linii poate avea ca efect o mai
buna si usoara citire a textului in cazul in care aceasta este
mai mare (creaza o regiune cu spatiu intre liniile de text).
• Alteori, daca inaltimea este mai mica (folosita la randurile
de titlu), poate conferi un aspect mai stilat.

68
Configurarea textului
3. Spatiul intre linii
• Pentru a modifica inaltimea randurilor se foloseste
proprietatea line-height, urmata de o valoare care poate
fi exprimata in trei moduri:
1. un numar care inseamna multiplicarea dimensiunii fontului
cu
numarul respectiv pentru a obtine valoarea spatierii;
2. o valoare de tip absolut, exprimata in pixeli, puncte sau orice
alta unitate de masura folosita in CSS, care indiferent de
dimensiunea stabilita a fontului, inaltimea liniei va avea o
valoare exacta;
3. un procent, care stabileste inaltimea liniei ca fiind egala cu un
anumit procent din dimensiunea fontului folosit pentru
scrierea textului.
69
Configurarea textului
3. Spatiul intre linii
• Sintaxa generala pentru modificarea spatiului intre linii
este:
selector { line-height:valoare }
• Exemplu in care marim inaltimea liniei cu 50% din
dimensiunea fontului:
h1 { line-height:150%; }
• Inaltimea liniei poate de asemenea fi definita si in cadrul
proprietatii "font-size", prin introducerea caracterului "/"
urmat de valoarea pentru inaltimea randului, imediat
dupa dimensiunea fontului.
Exemplu: h1 { font-size:12px/28px; }
70
Configurarea textului

4. Alinierea textului
• Un text poate fi aliniat de la marginea din stanga, din
dreapta, centrat sau la ambele margini (stanga-dreapta).
• Proprietatea text-align ofera posibilitatea controlului
asupra alinierii textului.
• Definirea alinierii se face specificand dupa
proprietatea
text-align una din valorile: left, right, center sau
justify.
• Forma generala este:

selector { text-align:valoare }
71
Configurarea textului

4. Alinierea textului
• Proprietatea poate fi aplicata numai elementelor la nivel
de bloc (DIV, UL, Hx, p), valoarea sa implicita fiind in
majoritatea cazurilor stabilita la valoarea "left".
• Exemplu in care textul din eticheta "h2" este aliniat
"stanga-dreapta":
h2 { text-align:justify; }
• In cazul in care alinierea textului este "stanga-dreapta",
spatierea cuvintelor si a literelor se schimba pentru a se
obtine linii de aceeasi lungime.

72
Configurarea textului

5. Alinierea pe verticala a textului

• Cu ajutorul proprietatii vertical-align se poate preciza


pozitia unor elemente (in linie) in raport cu textul din jurul
lor.
• Asta inseamna ca proprietatea poate fi folosita doar cu
etichete in linie care nu determina un salt la linie noua, de
obicei utilizandu-se cu eticheta "span".
• Sintaxa pentru utilizarea proprietatii vertical-align este:

selector { vertical-align:valoare }

73
Configurarea textului
5. Alinierea pe verticala a textului
• Pentru definirea alinierii pe verticala a textului se
foloseste una din urmatoarele optiuni:
• super – pentru scrierea textului in stil exponent, deasupra liniei
de baza;
• sub - pentru scrierea textului in stil indice, sub linia de baza;
• baseline – pentru scrierea textului pe linia de baza;
- una din valorile: "top", "middle", "bottom", "text-top", "text-bottom" –
pentru a alinia textul relativ la alinierea parintelui acestuia;
- valoare procentuala – care ridica sau coboara linia de baza a elementului
proportional cu dimensiunea fontului elementului parinte.
• Exemplu in care textul din eticheta <span> va aparea ca
exponent fata de textul din stanga-dreapta lui:
75
span { vertical-align:super; }
Configurarea textului
6. Formarea paragrafelor
• Cu ajutorul proprietatii text-indent se poate stabili ce
spatiu suplimentar este inserat la inceputul primei linii de
text dintr-un paragraf.
• Pentru aceasta, proprietatea text-indent este urmata de o
valoare exprimata intr-o unitate de masura (pixeli sau em)
sau in procente (proportional cu latimea paragrafului).
• Sintaxa generala este:

selector { text-indent:valoare }
• Valorile pozitive determina o indentare tipica (spre dreapta), in timp
ce valorile negative determina o indentare inspre margine, fiind
necesar sau marirea umplerii (padding) sau marirea marginilor.
75
Configurarea textului
6. Formarea paragrafelor

• Exemplu de cod CSS in care va fi determinat un spatiu de


20 pixeli la inceputul paragrafului din eticheta <p>:
p { text-indent:20px; }
• Daca se utilizeaza o valoare exprimata in unitati "em",
atunci rezultatul va fi relativ la dimensiunea fontului
elementului asupra caruia se aplica.
• Pentru eliminarea decalarii se utilizeaza valoarea 0.

76
Configurarea textului
7. Aplicarea elementelor decorative
• CSS permite ornarea textului prin scoaterea lui in evidenta
in patru moduri: subliniere, supraliniere, taierea textului
cu o linie sau crearea de texte care clipesc.
• Aplicarea de elemente ornamentale unui text se
realizeaza prin proprietatea text-decoration, urmata de
una din valorile:
• underline – pentru a sublinia textul
• overline – pentru a trasa o linie deasupra textului
• line-through – pentru a taia textul cu o linie
• blink – pentru a face textul sa apara si dispara intermittent (a
fost eliminat)

77
Configurarea textului
7. Aplicarea elementelor decorative
• Forma generala este :

selector { text-decoration:valoare }
• Pentru a elimina decoratiile se foloseste valoarea "none".

• Prin folosirea acestei valori se elimina si sublinierile link-


urilor, chiar daca navigatorul are prestabilit sa le arate
subliniat.
• Exemplu de cod in urma caruia link-urile nu vor mai fi
afisate subliniat:
a:link { text-decoration:none; }

78
Configurarea textului
8. Spatiile albe
• Intreruperile de linie si spatiile albe dintr-un document
HTML sunt tratate ca un singur spatiu sau sunt ignorate,
daca nu este utilizata eticheta <pre>.
• CSS permite afisarea acestor spatii, precum si a
intreruperilor textului, utilizand proprietatea white-space,
urmata de valoarea "pre".
• Forma generala este:

selector { white-space:valoare }

79
Configurarea textului
8. Spatiile albe
• In locul cuvantului "valoare" poate fi adaugat:
• "pre", "nowrap" sau "normal"
• Utilizarea valorii "nowrap" impiedica trecerea la linia
urmatoare.
• Valoarea "normal" permite navigatorului sa decida asupra
modului de tratare a spatiilor.
• De obicei, acestea vor fi transformate intr-un singur spatiu.
• Exemplu in urma caruia spatiile albe si trecerea la linia noua vor fi
afisate asa cum au fost scrise:
p { white-space:pre; }
• Spre deosebire de eticheta <pre> care schimba fontul cu unul monospatiat,
valoarea "pre" a proprietatii white-space nu are nici un efect asupra fontului
elementului la care se aplica.
80
Curs 6
1. Introducere
2. Legarea la foaia de stil
3. Crearea unui CSS
4. Obiectele (regulile) CSS
5. Crearea Foilor de Stil
6. Configurarea fonturilor
7. Configurarea textului
8. Configurari pentru culori si fundal
9. Controale pentru chenare si afisarea elementelor

82
Tehnologii WEB - curs
Configurari pentru culori si fundal
HTML permite configurarea unor culori si elemente
grafice de fundal doar pentru anumite elemente
CSS permite definirea culorii si a fundalului pentru orice
element din pagina web

1. Configurarea fundalului
Se poate schimba fundalul (background) intregii pagini,
sau pentru un anumit element din pagina, fie el de tip
DIV, paragraf, imagine, tabel sau formular.

82
Configurari pentru culori si fundal
a) Culoarea fundalului
• Pentru a schimba culoarea fundalului se utilizeaza proprietatea
background-color, urmata de o valoare care reprezinta numele
culorii sau valoarea RGB, exprimata in cod hexa.
• Sintaxa generala este:
selector {background-color:valoare }
• Daca se foloseste valoarea "transparent" navigatorul va afisa
culoarea prestabilita sau cea a elementului parinte.
• Pentru schimbarea fundalului intregii pagini se aplica aceasta
proprietate selectorului "body".
• Exemplu in care culoarea de fundal a paginii este schimbata
in
albastru:

83
body { background-color:#0000ff; }
Configurari pentru culori si fundal
b) Imaginea de fundal
• Puteti utiliza pentru fundal si o imagine, pentru aceasta se
foloseste proprietatea background-image, urmata de adresa URL a
locatiei imaginii.
• Sintaxa generala este:
selector { background-image:url('adresa_URL'); }
• Unde "adresa_URL" este calea si numele imaginii care va fi
folosita
• Daca in locul adresei URL se foloseste valoarea "none",
navigatorul nu va folosi nici o imagine.
• Exemplu in care pentru fundalul paginii este folosita o
imagine:
body {
84 background-image:url('cale/imagine.gif'); }
Configurari pentru culori si fundal
c) Repetarea imaginii de fundal
• Pe langa posibilitatea afisarii unui element grafic ca fundal, CSS
ofera si un mod de repetare a acestuia.
• Pentru a repeta imaginea de fundal se foloseste proprietatea
background-repeat, urmata de o valoare care poate avea una din
urmatoarele optiuni:
repeat – pentru a repeta imaginea pe toata suprafata
elementului respectiv;
 repeat-x – pentru a repeta imaginea numai pe
orizontala;
 repeat-y – pentru a repeta imaginea numai pe
verticala;
no-repeat – pentru a afisa imaginea o singura data, fara
repetare.
85
Configurari pentru culori si fundal
c) Repetarea imaginii de fundal

• Forma generala este:


selector { background-repeat:valoare }

• Exemplu de cod in care imaginea folosita pentru fundalul


paginii se va repeta pe verticala pe toata inaltimea
documentului:
body { background-repeat:repeat-y; }

86
Configurari pentru culori si fundal
d) Controlul imaginii de fundal
• CSS poate defini modul de tratare a fundalului la derularea paginii,
pentru aceasta se foloseste proprietatea background-attachment
cu optiunea "fixed", pentru a lipi imaginea de fundal de fereastra
navigatorului sau optiunea "scroll", pentru a permite derularea
imaginii de fundal alaturi de elementul corespunzator atunci cand
vizitatorul deruleaza pagina.

Sintaxa generala este:


selector
{ background-
attachment:valoar
e}
87
Configurari pentru culori si fundal
e) Pozitia imaginii de fundal
• Pentru a pozitiona imaginii de fundal in functie de coltul din
stanga-sus al elementului se utilizeaza proprietatea background-
position urmata de doua valori (coordonate x si y) separate prin
spatiu, 'x' pentru pozitia orizontala si 'y' pentru cea verticala.
• Forma generala a acestei proprietati este:
selector { background-position:valoare }
• Coordonatele x si y pot fi exprimate ca valori absolute sau ca
procente.
• Se pot folosi si cuvintele cheie:
• "left", "center" sau "right" pentru coordonata x
• respectiv "top", "center" sau "bottom" pentru coordonata y
Exemplu in care imaginea de fundal a paginii este pozitionata la 10
pixeli (x si y) relativ la coltul din stanga-sus:
89
body { background-position:10px 10px; }
Configurari pentru culori si fundal
f) Stabilirea simultana a proprietatilor fundalului

• Toate proprietatile fundalului pot fi configurate cu ajutorul


proprietatii background.
• Se poate stabili simultan printr-o lista de valori
proprietatile
fundalului, enumerate in orice ordine si separate prin
spatiu.
• Cand se utilizeaza proprietatea background, nu este necesar sa fie
specificate toate proprietatile, cele nespecificate fiind stabilite la
valoare lor implicita.
• Sintaxa generala este:
selector {background:val_bg-color val_bg-img val_bg-
89 repet val_bg-attach val_bg-position }
Configurari pentru culori si fundal
f) Stabilirea simultana a proprietatilor fundalului
 Valoarea implicita a proprietatii background-color este
"transparent".
 Valoarea implicita a proprietatii background-image este "none".

 Valoarea implicita a proprietatii background-attachment este

"scroll".
 Valoarea implicita a proprietatii background-position este "top

left".
• Exemplu in care sunt aplicate mai multe proprietati pentru
background, in aceeasi definitie:
div { background:#e8e8fe url('imagine.jpg') 50%
repeat }
- DIV-ul va avea culoarea de fundal "#e8e8fe", cu o imagine
90
pozitionata la jumatatea distantei X, Y si care se repeta.
Configurari pentru culori si fundal

2. Stabilirea culorii din prim-plan

• Proprietatea color poate schimba culoare oricarui


element, fie el text, linie orizontala sau element de tip
formular.

• Sintaxa generala pentru utilizarea acestei proprietati


este:
selector { color:valoare }

91
Configurari pentru culori si fundal

2. Stabilirea culorii din prim-plan


Valoarea culorii poate fi:
 numele culorii - una din cele 16 culori predefinite (red, green,

blue, white, silver, ...)


 valoare in hexa - sub forma #rrggbb

 valoare RGB - sub forma rgb(r, g, b), unde r, g, b pot fi reprezentate

prin numere intregi cuprinse intre 0 si 255 sau procente de rosu,


verde si albastru cu valori intre 0% si 100%.

Exemplu de cod CSS in care culoarea textului din eticheta "h3" este
definita verde:
h3 { color:green; }
92
Curs 6
1. Introducere
2. Legarea la foaia de stil
3. Crearea unui CSS
4. Obiectele (regulile) CSS
5. Crearea Foilor de Stil
6. Configurarea fonturilor
7. Configurarea textului
8. Configurari pentru culori si fundal
9. Controale pentru chenare si afisarea elementelor

94
Tehnologii WEB - curs
Controale pentru chenare si afisarea elementelor

Indiferent daca o eticheta este de sine statatoare sau


imbricata in alte etichete, aceasta poate fi tratata ca
un element distinct pe ecran si poate fi controlata prin
intermediul CSS.

Orice element creat intr-o foaie de stil este prezentat


in propriul lui cadru.

Notiunea de element se refera la componentele unui


document HTML, configurate prin intermediul
etichetelor HTML.

94
Controale pentru chenare si afisarea elementelor
Caseta (cadrul elementului) dispune de numeroase
proprietati, intre care se numara: marginile, chenarul,
completarea (umplerea, cunoscuta ca "padding"),
latimea si inaltimea, care pot fi modificate cu ajutorul
CSS.
Elementele HTML au patru laturi (sus, dreapta, jos si

stanga) la care se pot aplica proprietatile CSS specifice,


restul proprietatilor CSS (font, text, culoare, fundal) se
aplica in continutului casetei.
Continutul poate include texte, liste, formulare sau

imagini.

95
Controale pentru chenare si afisarea elementelor

1. Latimea si inaltimea unui element


• Latimea si inaltimea elementelor pot fi specificate cu ajutorul
proprietatilor width si height.
• In mod prestabilit acestea sunt determinate automat de catre
navigator, fiind egale cu necesarul afisarii intregului continut.
• Pentru definirea latimii si inaltimii se folosesc urmatoarele tipuri
de valori:
• o valoare de tip numeric, de obicei in pixeli
• un procent, care stabileste o valoare proportionala in functie de cea a
elementului parinte
• valoarea auto, care foloseste latimea si inaltimea calculata de navigator, si
care reprezinta cantitatea de spatiu maxim pe care o poate ocupa
elementul pentru afisarea intregului continut

96
Controale pentru chenare si afisarea elementelor
1. Latimea si inaltimea unui element

• Sintaxa generala pentru configurarea latimii si inaltimii este:

selector { width:valoare; height:valoare }

• Exemplu in care elementul cu id="un_id" va avea latimea de 300


pixeli si inaltimea de 500 pixeli:
#un_id { width:300px; height:500px; }

97
Alte elemente CSS:

• Controale pentru chenare si afisarea elementelor


• Controale de pozitionare

• Configurari pentru vizibilitate si mouse

• Pseudo-clase

• Pseudo-elemente

98
Întrebări?

99

S-ar putea să vă placă și