UNIVERSITATEA DIN

BUCURESTI
Facultatea de Georafie

Viscolul

Marinescu Miruna Gabriela

Indrumatori stiinttifici: Meteorologie-Hidrologie
Constantin Dana
Grupa 216
Tiscovschi Adrian

Bucuresti 2017
 Cuprins
• Definirea viscolului
• Modul de formare
• Repartitia geografica
• Moniorizare si supraveghere
• Combaterea efectelor negative
• Studiu de caz
• Concluzii personale
• Bibliografie
 1.Definirea viscolului
• Viscolul este un fenomen climatic deosebit de complex,
la producerea careia concura doua elemente mai
importante: viteza vantului și cantitatea de zapada
cazuta. Viscolul se definește ca ,,un transport de zapada
deasupra suprafetei pamantului provocat de
vant suficient de puternic și turbulent, insotit sau nu de
ninsoare”.
• In conditii de viscol, vizibilitatea scade simtitor, zapada
este puternic rascolita și foarte greu se poate aprecia
daca este vorba numai de o simpla spulberare a zapezii
deja cazuta, sau de spulberarea concomitenta atat a
zapezii de pe sol, cat și a celei care cade in timpul
viscolului..
 2.Modul de formare
• Cauzele genetice care duc la aparitia viscolelor sunt determinate
de particularitatile circulatiei generale a atmosferei, sub influenta
caracteristicilor suprafetei active.
• Viscolele se formeaza in situatii sinoptice asemanatoare cu cele in care se
produc ninsorile, situatii in care insa contrastul termic dintre masa de aer
rece aflata la sol și cea calda tropical din altitudine este deosebit de mare
(20-25°C).
• Cercetarile intreprinse in tara noastra de O.I.Balescu și N.N.Beșleaga
(1962) au dus la precizarea situatiilor sinoptice care determina producerea
viscolului. Cele mai importante sunt situatiile cand actioneaza un brau de
mare presiune atmosferica dezvoltat peste Europa Centrala și de Est, sau o
serie de anticicloni ( Azoric,Scandinav, Siberian) , concomitent cu
depresiunile ce se dezvolta pe Marea Mediterana și Marea Neagra.
• Cele mai puternice viscole din tara noastra s-au produs sub
influenta braului de mare presiune atmosferica dezvoltat peste
Europa Centrala și de Est care a actionat concomitent cu o serie de
depresiuni de pe Marea Mediterana .
• De mentionat, viscolul din februarie 1954, care s-a produs in mai
multe interval, dintre care primul s-a caracterizat printr-un viscol
violent, neobișnuit. El s-a produs in conditiile unei invazii de mase
aer cald și umed tropical, cu temperature de 7-8°C, peste aerul
arctic, foarte rece de la sol, cu temperature de -15°C. Cantitatea
mare de vapori de apa transportata de masa de aer tropical și
temperaturile foarte coborate ale aerului arctic au determinat
nisori abundente in toata partea de sud, sud-est și est a tarii. Vantul
a batut cu o viteza mai mare de 125km/ora, iar cantitatea de
zapada cazuta a format un strat a carui grosime a depașit 100 m.
• Datorita barajului orografic, viscolul din februarie 1954 a avut cea
mai mare intensitate din regiunile periferice din sud-estul tarii , in
mod deosebit in Baragan, peste care s-au plasat fronturile
atmosferice.
• In geneza viscolului, un rol deosebit revine și particularitatilor morfologice
ale suparafetei active și, in mod deosebit, barajului orografic al Carpatilor
Romanești. Datorita faptului ca viscolele sunt produse la interferenta a
doua tipuri de mase de aer cu caracteristici fizice mult diferite, care uneori
afecteaza numai patura inferioara a atmosferei pana la 600-800 m
altitudine, rolul barajului orografic apare și mai evident. Deoarece cele mai
multe viscole se produc ca urmare a invaziei aerului arctic Siberian peste
cel tropical, mediteraneean, cele mai multe fenomene de viscol se produc
in regiunile din sudul și estul tarii situate in fata Carpatilor, in timp ce, in
regiunile din spatele arcului carpatic, fenomenele de viscol devin o
raritate.
 Tipuri de viscol
In functie de complexitatea fenomenului, se pot deosebi mai multe
tipuri de viscole: viscol general, viscol cu ninsoare, viscol cu
transport de zapada la sol, viscol cu zapada in altitudine.
Viscolul general este fenomenul cel mai complex care include toate
elementele: ninsoare, vant tare, spulberarea si transportul zapezii
atat la sol cat si in altitudine: uneori nu se poate distinge daca
are loc ninsoarea sau este spulberata numai zapada de pe sol.
Viscolul cu ninsoare este fenomenul in timpul caruia sunt asociate
ninsoarea cu viteza mare a vantului.
Viscolul cu transport de zapada la sol este fenomenul in care vantul
bate tare, spulberand zapada de pe sol, fara sa ninga in timpul lui.
Viscolul cu transport de zapada in altitudine este fenomenul in care
vantul este atat de puternic incat zapada este spulberata la
altitudini mari.
 Datele medii de producere a viscolului si intervalul
mediu anual cu viscol
In Dobrogea, data medie a primelor viscole se plaseaza
in luna decembrie la marea majoritate a statiilor
(Constanta, Mangalia, Adamclisi, Tulcea, Sulina ,
Medgidia), si ultima decada a lunii noiembrie
(Harsova, Corugea).
In ceea ce priveste data medie de producere a ultimelor
viscole, pe intreg teritoriul Dobrogei aceasta a fost
semnalata in prima decada a lunii martie
Intervalul mediu anual favorabil producerii viscolului. Acesta
este intervalul cuprins intre cele doua date medii, dintre
primul si ultimul viscol, si variaza teritorial astfel:
pentru regiunile litorale sau de adapost aerodinamic acesta
este cuprins intre data medie a primului
viscol (decembrie) si data medie a ultimului
viscol (inceputul lunii martie), ceea ce inseamna 3-3.5 luni /
an;
pentru regiunile din nord-vest dar si in cele de vest, acest
interval creste cu altitudinea, pe masura ce se creeaza
conditii din ce in ce mai favorabile producerii ninsorilor si
cresterii vitezei vantului; in general, acesta este cuprins in
mod corespunzator, intre noiembrie si martie , ceea ce
inseamna 3.5-4 luni /an.
 3.Repartitia geogrfica
Desi durata intervalului posibil cu fenomene de viscol este
destul de mare (3-4 luni), uneori fiind egala cu durata
totala a perioadei reci a anului (daca tinem seama si de
intervalele de risc climatic in extrasezon), totusi numarul
mediu anual al zilelor cu viscol este scazut .
Cele mai putine zile cu viscol se produc in regiunile de
adapost aerodinamic precum si in zonele litorale (sub 1,5
zile/an) iar cele mai multe in partea de vest si regiunile mai
inalte din nord-vest (peste 2, chiar 4 zile/an) .
Figura 1.Numarul mediu anual de zile cu
viscol in dobrogea
Sursa:https://www.google.ro/imghp?hl=ro

Figura 2
Sursa:https://www.google.ro/imghp?
hl=ro
 Acestea au fost repartizate
neuniform in lunile cu viscol, maximul
fiind de 1,5 zile in luna ianuarie(luna cu
cele mai multe zile cu viscol) la
Corugea 2. In privinta numarului
maxim de zile cu viscol , acesta a fost
de 8 in zona litorala si 11 in vest si
nord-vest, in conditiile celor
mai violente viscole din ianuarie 1966.

Asadar, Dobrogea, alaturi de

Baragan poate fi considerata 'arena'
principala de manifestare a viscolului
datorita pozitiei lui intre Curbura
Carpatilor, pe de o parte si Marea
Neagra pe de alta parte,
care determina canalizarea maselor de
aer rece de origine arctica din nord si
nord - estul Europei, prin
aceasta 'Poarta Carpatica' spre
Campia Romana si Dobrogea,
concomitent cu interactiunea lor cu
cele calde, de origine tropicala de pe
Marea Mediterana (Bogdan, 1978, Figura 3:Numarul mediu lunar si anual de zile cu
1980). viscol in Dobrogea
Sursa:https://www.google.ro/imghp?hl=ro
 4.Monitorizare si supraveghere
Directia si viteza vantului in timpul viscolului
Aceasta completeaza aspectul de hazard climatic al
viscolului.
Directia evidentiaza sensul de advectie a aerului
rece, iar viteza, valoarea contrastului termo-baric
dintre cele doua mase de aer rece si cald, care
determina turbulenta si actiunea mecanica a
vantului. In timpul viscolelor s-a constatat faptul
ca predomina vanturile nordice, urmate de cele
nord-estice si nord-vestice
Figura4:Directia vantului in timpul viscolului si
viteza meie in Dobrogea
Sursa:https://www.google.ro/imghp?hl=ro
 Cantitatea de zapada depusa in timpul unui viscol.
• Viscolele sunt insotite, adesea, ninsori abundente, din care provin
mari cantitati de apa. Au fost situatii cand, zapada cazuta in timpul
viscolului, in luna ianuarie, considerata una dintre lunile cele mai
secetoase din an, sa confere acesteia calitatea de luna a maximei de
precipitatii cazuta in 24 ore. Este cazul statiei Constanta, care in
timpul viscolului din 2-4.I.2008 a inregistrat valoarea maxima de
100.9 mm.
• Valorile cele mai ridicate (peste 8 l/ m2) se produc in conditii mai
avantajoase de depunere (viscol mai putin violent) si de transport,
de umezeala, conditii care se intrunesc in partea septentrionala,
datorita ciclonilor mediteraneeni cu evolutie normala din in nordul
Dobrogei, consecinta a perturbatiilor mediteraneene (a ciclonilor
mediteraneeni cu caracter retrograd). Cantitatea medie de apa
scade treptat odata cu apropierea fata de mare pana la 4-5 l/ m2 .
Figura 5
Sursa:http://www.noaa.gov/
Figura6
Sursa:http://www.noaa.gov/
Figura7:Cantitatea medie de apa dintr o zi
cu viscol in Dobrogea
Sursa:https://www.google.ro/imghp?hl=ro
 5.Combaterea efectelor negative

Masurile preventive fata de viscole pe termen lung si scurt sunt mai

diversificate si eficiente, in comparatie cu cele de combatere.
• Masurile preventive pe termen lung cuprind:
• - amenajarea de perdele de protectie formate din specii forestiere si/sau
pomicole cu talie inalta, care impiedica spulberarea zapezii pe terenurile
agricole;
• - montarea de parazapezi de-a lungul principalelor artere de
circulatie, rutiere si feroviare, cu scopul de a impiedica blocarea acestora
prin troienirea zapezii (ex. la nord de E 81 intre Constanta si Valul lui
Traian).
• Masurile preventive pe termen scurt includ:
• - adapostirea animalelor; crearea rezervelor de hrana; alte masuri pentru
producerea unor pagube cat mai mici de catre viscol.
• Combaterea propriu-zisa a urmarilor viscolelor se realizeaza prin
operatiuni de dezapezire efectuate cu diferite mijloace, in functie de gradul
de dotare si organizare.
 6.Studiu de caz
Meteorologii români pomenesc în lucrările de specialitate despre
intervalul 4-7 ianuarie 1966 şi despre localitatea ieşeană Cotnari, acolo
unde vântul a fost înregistrat cu o viteză de 200 de kilometri la oră.
Potrivit raportărilor specialiştilor, fenomenul extrem a avut drept
consecinţă "declanşarea unui viscol de mare intensitate, necunoscut
până la acea dată şi vijelii foarte intense". Vântul a bătut cu o intensitate
ridicată timp de mai multe zile consecutiv în zona Cotnari.
Viteza estimată a vântului a fost de peste 200 de kilometri la oră, iar
momentul "ianuarie 1966 Iaşi" rămâne unul de referinţă în cercetarea
meteorologică din România.
Practic, viteza vântului ar fi atins acum 48 de ani 55 de metri pe
secundă, în condiţiile în care viscolul care troieneşte în utlimele zile
drumurile din România nu depăşeşte 18-20 de metri pe secundă.
 7.Concluzii personale

Din punctul meu de vedere ,acest fenomen este unul

interesant de urmarit,dar si de analizat.
Prin vastele lui desfasurari,dar si prin complexitatea
fenomenelor ce deriva din cadrul acestuia,specialisti din toate
colturile lumii au ramas impresionati,dar si in acelasi timp isi
ccontinua activitatea de urmarire.
Viscolul,se numara astfel printre principalele fenomene de risc.
 Bibliografie

• https://www.google.ro/imghp?hl=ro
• http://www.noaa.gov/
• http://www.meteoromania.ro/anm2/avertizari/
• Ciulache s.,Ionac Nicoleta, 1995, Fenomene atmosferice de
risc , Editura Universitatii Bucuresti
VA MULTUMESC!