Elemente portante

ale acoperisurilor
St. Dicusar Dorina
Gr. 3TMAP 15-31
 Acoperisurile sunt elemente de constructii care
delimiteaza cladirile la partea superioara
avnd functiunea principala de a le proteja
mpotriva actiunii agentilor climatici: vnt,
ploaie, zapada si variatii de temperatura.
Alcatuirea acoperisurilor se stabileste n raport
cu satisfacerea unor exigente functionale, de
ordin mecanic, de izolare termica si hidrofuga,
de durabilitate, economicitate si nu n ultimul
rnd exigente estetice.
n componenta oricarui tip de acoperis
se disting
urmatoareleparti importante:
structura de rezistenta;
nvelitoarea;
elemente accesorii legate de
colectarea si ndepartarea apelor.
 a)Structura de rezistentaasigura rezistenta si stabilitatea
acoperisului, putnd fi realizata sub forma de sarpanta, de placi
plane, de elemente cu simpla sau dubla curbura, functie de
destinatia si dimensiunile n plan ale cladirii.
b)nvelitorilese realizeaza din materiale cu un anumit grad
de impermeabilitate iar adoptarea lor se face functie de panta
acoperisului, n conditiile evitarii riscului de infiltratii, tabelul
5.1.
n raport cu panta, acoperisurile pot fi:
nclinate, cu panta peste 10% cnd pot fi cu sau fara pod;
plate, cu panta ntre 2% si 10% din care fac parte si
acoperisurile terasa.
 c)Elementele accesorii ale acoperisuluiau rolul de
colectare si ndepartare a apelor, concretizndu-se sub
forma de dolii, guri de scurgere, jgheaburi, burlane etc.
Particularitatile fiecarui tip de nvelitoare mpreuna cu
elementele accesorii aferente, precum si detaliile
constructive caracteristice sunt prezentate n paragraful
"nvelitori".
Deoarece de cele mai multe ori acoperisul separa medii cu
parametri climatici foarte diferiti, acesta trebuie sa
ndeplineasca si o serie de exigentehigrotermice. Astfel,
pentru a asigura conditiile de confort pe timp de vara si de
iarna, n limitele unui consum minim de energie,
acoperisurile sunt izolate termic.
 Alcatuirea de principiu a acoperisurilor trebuie sa
asigure eliminarea continua a umiditatii
interioare, sau n ultima instanta, ceea ce se
acumuleaza iarna sa poata fi eliminat vara.
Din punct de vederehigrotermicse deosebesc:
acoperisuri reci, la care ntre straturile de izolatie termica
si nvelitoare exista un volum de aer cu temperatura apropiata de
cea a aerului exterior (fig. 5.1.A);
acoperisuri calde, la care izolatia hidrofuga face corp
comun cu straturile inferioare ale acoperisului (fig. 1.B). Acestea
pot fi compacte sau ventilate, n ultimul caz fiind prevazute cu o
retea de canale care vin n contact cu exteriorul.
 Acoperis cu pod

Aceste acoperisuri se realizeaza din planuri nclinate care
delimiteaza la interior un spatiu numit pod, care poate fi folosit
n scopuri gospodaresti, iar cnd dimensiunile n plan si spatiu o
permit se poate amenaja partial sub forma de mansarda (fig.
5.1.A.c). Alteori din lipsa de spatiu se realizeaza numai un pod
tehnic, care prezinta o serie de avantaje legate de reducerea
consumului de material lemnos pentru sarpanta si de o
comportare corespunzatoare din punct de vedere higrotermic
(fig. 5.1.A.b).
 n functie de destinatia si configuratia n plan a
cladirii, acoperisurile pot avea diferiteforme:

cu o singura panta, ntlnite la cladiri de latimi reduse si de mica

importanta (magazii, garaje), (fig. 5.2.A);
cu doua pante, la cladiri industriale, agrozootehnice si mai putin la
cladiri civile, care au lungimea mare n raport cu latimea (fig. 5.2.B.);
cu patru pante, ntlnite frecvent la cladiri de locuit si social -
culturale, cu dimensiuni apropiate n plan (fig. 5.2.C). Pentru forme
simple n plan, trasarea acoperisurilor se face ducnd liniile de intersectie
ale planurilor de scurgere, care pentru nclinari egale coincid cu
bisectoarea unghiurilor formate de liniile de contur ale stresinilor.
 Ansambul elementelor portante, care constituie
structura de rezistenta a acoperisurilor cu plane nclinate
este sarpanta, denumire cu rezonanta veche n
activitatea de constructii, specifica acoperisurilor realizate
din lemn (din elemente liniare), care si simplifica
alcatuirea odata cu folosirea elementelor de suprafata.
Mentinnd termenul
consacrat,structura de
rezistentaa
acoperisurilor nclinate
se poate executa n mai
multevariantesub
forma de:

-sarpanta pe
scaune, careia i se mai
spune sarpanta
dulghereasca si se
executa din lemn;
-sarpanta pe
ferme, la care ferma n
sensul ei clasic se
realizeaza din grinzi cu
zabrele executate din
lemn, metal si beton
armat.
 n ordinea transmiterii sarcinilor gravitationale o sarpanta contine: suportul
nvelitorii (asteriala sau sipci, functie de tipul nvelitorii), capriorii si panele (fig.
5.3). Adoptarea tipului de suport se face n functie de rigiditatea nvelitorii si de
limitarea gradului de permeabilitate la aer a unor nvelitori discontinue (de
exemplu tigla).

Asterialase realizeaza din scnduri de 18 ... 22 mm grosime, se foloseste la

nvelitori din tabla plana, carton bitumat si uneori la cele din tigla si azbociment.
Sipcilese folosesc la nvelitori din sindrila, tigla, azbociment, ultimele n zonele
n care nu sunt vnturi puternice.
Caprioriipreiau sarcinile de la asteriala sau sipci si le transmit panelor. Se
realizeaza din rigle de lemn rotund sau ecarisat dispuse la distanta de 60 -90 cm.
Panelese realizeaza din grinzi ce se dispun pe cant la distanta de 2 ... 3 m si
transmit sarcinile aferente popilor sau fermelor.
Sarpanta pe scaune
Sarpanta pe scaune se foloseste la
cladirile cu deschideri mici si
mijlocii, n special la acoperisurile
cu panta mare unde utilizarea
fermelor este neeconomica.
Elementul principal al sarpantei pe
scaune estepopulcare transmite
sarcinile aferente elementelor
portante ale cladirii (peretilor
interiori, exteriori si uneori
planseelor). Sistemul
decontrafiserigidizeaza acoperisul
n sens transversal si longitudinal la
actiunea sarcinilor orizontale.
Clestiiau rolul de a consolida acest
ansamblu asigurnd stabilitatea
ntregului acoperis. Uneori, la
deschideri mici clestii preiau si
transmit ncarcarile panei de
creasta.
Sarpanta pe scaune
Legenda :
a - plan;
b - sectiune
transversala.

1 - cosoroaba;
2 - pana;
3 - caprior;
4 - pop;
5 - contrafisa;
6 - talpa;
7 - cleste;
8 - asteriala;
9 - sipca;
10 - nvelitoare.
 A. Sarpante cu descarcare

B. Sarpante cu descarcari longitudinale

C. Sarpanta tip caprior si coarda
 Sarpante pe ferme
Sarpantele pe ferme se folosesc, de obicei, la cladiri cu
deschideri mari cum ar fi teatrele, cinematografele,
cladirile industriale etc. Ferma ca element principal de
rezistenta se poate realiza din lemn rotund sau ecarisat,
din metal, din beton armat sau precomprimat, sub forma
de grinzi cu zabrele, grinzi cu inima plina, arce cu tirant
etc.
 Sarpanta poate fi alcatuita din:
- capriori din lemn cu astereala, cu sipci si contrasipci din lemn;
- capriori din lemn, fara astereala;
- ferme din lemn cu pane intermediare;
- ferme metalice cu pane intermediare;
- grinzi si pane din beton armat;
- placa din beton armat.
Termoizolarea acoperisurilor
 Indiferent de tipul de spatiu de sub acoperis, mansarda,
spatiu tehnic sau de depozitare, este necesar sa se
prevada o termoizolatie care sa asigure confortul termic
atat pe timpul perioadei calde, cat si, mai ales, in perioada
rece.
Exista mai multe metode de termoizolare a acoperisurilor:
cu termoizolatia intre capriori sau deasupra capriorilor, in
functie de materialul termoizolant folosit sau de alcatuirea
sarpantei.
 Folii de protectie pentru
invelitori
In functie de locul in care se monteaza, exista doua tipuri de folii
de protectie:
- Folii bariera impotriva vaporilor este o folie care se pozeaza
intotdeauna pe fata calda a termoizolatiei (doar catre interior), cu
rolul de a preveni infiltrarea vaporilor in materialul termoizolant si
formarea condensului care ar conduce la umezirea termoizolatiei,
respectiv la pierderea capacitatilor termoizolante ale acestuia. Din
punct de vedere al materialului, ele se pot realiza din tesaturi
speciale, din aluminiu, cu sau fara armatura, din polietilena etc.
 Folii de protectie la apa se pozeaza la partea exterioara a
temoizolatiei sau deasupra scandurilor de astereala in functie de
alcatuirea detaliului de acoperis (ventilat sau neventilat) si au rolul
de a proteja termoizolatia (si astereala) de infiltratiile accidentale de
apa de pe invelitoare. Foliile pot fi fabricate din diverse materiale,
cele mai performante dintre acestea permitand evacuarea vaporilor
acumulati accidental in materialul termoizolant, fiind in acelasi timp
impermeabile la apa. Este recomandat ca aceste folii sa conduca apa
inflitrata accidental in jgheab pentru a impiedica scurgerea acesteia
pe pazie sau pe fatada.
Dispunerea termoizolatiei sub
nvelitoare.
Acoperisuri plate
usoare:
a. cu suport din tabla
cutata;
b. cu suport din fsii de
b.c.a.
1 - suport;
2 - strat de difuzie;
3 - bariera de vapori;
4 - termoizolatie;
5 - sapa suport;
6 - hidroizolatie;
7 - protectia
hidroizolatiei.
Acoperisuri terasa
Terasele fac parte din categoria acoperisurilor
plate, avnd o larga utilizare la cladiri de locuit si
social - culturale, datorita avantajelor pe care le
prezinta: nu necesita sarpante care sunt costisitoare;
au naltime de constructie redusa; sunt elastice; pot fi
utilizate n scopuri gospodaresti etc.
Pantele acoperisurilor terasa sunt cuprinse ntre
2...7%, fiind conditionate de ndepartarea ct mai
rapida a apei si de faptul ca acestea sunt circulabile
sau necirculabile. Cele circulabile au panta de 2 ... 3%.
Alcatuirea de principiu a unui acoperis terasa se
face n raport cu cerintele pe care trebuie sa le
satisfaca . Astfel, datorita structurii lor compacte si a
utilizarii unor nvelitori continue cu permeabilitate
redusa la aer si vapori de apa, aceste acoperisuri fac
parte din categoria elementelor nerespirante, fiind
astfel recomandate peste spatii cu umiditati normale
de exploatare (50...60%). La umiditati ridicate ale
aerului interior (de peste 75%) se adopta terase cu un
anumit grad de ventilare.
 Partile principale ale unui acoperis terasa,
diferentiate prin functiune si alcatuire
Terase neventilate
constructiva sunt: planseul - ca element de
rezistenta; stratul de panta; bariera de
vapori; termoizolatia; suportul
hidroizolatiei; stratul de difuzie;
hidroizolatia; protectia hidroizolatiei;
elementele accesorii (dolii, guri de
scurgere etc.)
Legenda: 1- protectie hidroizolatie;
2 - hidroizolatie;
3 - strat de difuzie;
4 - suport hidroizolatie;
5 - termoizolatie;
6 - bariera de vapori;
7 - strat de difuzie;
8 - strat de panta;
9 - placa din beton armat;
10 - tencuiala;
11 - nisip.
Terasa neventilata. Alcatuire.
Elementul de rezistentala acoperisul terasa se realizeaza sub
forma de plansee din beton armat monolit sau prefabricat, a caror
alcatuire constructiva depinde de structura de rezistenta a cladirii,
de marimea sarcinilor transmise, de forma n plan si marimea
deschiderilor cladirii etc.. Pentru suprafete mici se adopta plansee
din placi de beton armat, a caror alcatuire devine mai complexa pe
masura cresterii dimensiunilor n plan.
Stratul de pantaasigura panta necesara scurgerii apelor meteorice
si se realizeaza din betoane usoare, sau materiale granulare usoare,
pilonate, pentru a nu ncarca nerational elementul de rezistenta.
 Bariera de vaporise dispune, de regula, sub
termoizolatie si se realizeaza din carton asfaltat
sau mpslitura de sticla bitumata. Pentru
umiditati mai mari se pot folosi folii din mase
plastice. Rolul barierei este de a reduce cantitatea
de vapori de apa ce intra n structura terasei, care
prin condensare poate periclita functionalitatea
acesteia.
Stratul de izolatie termicase dispune numai la
acoperisurile care limiteaza spatii ncalzite. Se
realizeaza din materiale usoare, bune izolatoare
termic, cum ar fi: placi din betoane usoare;
produse de vata minerala; spume ntarite din
mase plastice (polistiren expandat, poliuretan
 Suportul hidroizolatieise realizeaza frecvent
dintr-o sapa slab armata (f5/20 cm) din mortar de
ciment. Grosimea stratului este de circa 4 cm, cu
un dozaj de 1/2 sau 1/3.Sapa se poate turna n
cmp continuu sau pe suprafete restrnse, cnd
dorim sa limitam actiunea variatiilor de
temperatura.
Stratul de difuziea vaporilor de apa se
amplaseaza sub nvelitoare si se realizeaza, de
obicei, din carton asfaltat (C.B.P.) sau mpslitura
de sticla bitumata (I.B.P.), perforate, avnd nisip
grauntos aderent pe fata inferioara, care la
asezare creeaza un interspatiu foarte subtire prin
care pot migra vaporii de apa. Din aceste motive
 Hidroizolatiaare rolul de a mpiedica
patrunderea apei din precipitatii n acoperis, din
care cauza trebuie sa fie continua si impermeabila.
Ea este expusa la multiple solicitari: lovituri,
variatii de temperatura, deformatii ale suportului,
actiunea radiatiei solare etc., astfel ca alegerea
materialelor din care se realizeaza hidroizolatia si
straturile nvecinate are un rol important n
atenuarea acestor cauze. Hidroizolatia se poate
executa din carton asfaltat, pnza bitumata,
mpslitura din fibre de sticla bitumata, dispuse n
mai multe straturi, din folie de aluminiu cu suport
din bitum filerizat livrata n suluri si reprezentata
de produsul intern numit "tbal" sau din membrane
 Sistemul independentse utilizeaza, de obicei, la acoperisuri cu pante mici,
sub 5% iar conditiile impuse suportului sunt minime.n acest caz hidroizolatia
nu adera la suport fiind separata de un strat de hrtie kraft sau nisip.n
consecinta, sunt eliminate solicitarile provenite din variatiile de temperatura
si umiditate.
Sistemul semi - independenteste frecvent folosit n tara noastra,
asigurnd legatura dintre hidroizolatie si suport prin puncte izolate ce coincid
cu perforatiile stratului de difuzie. Se preteaza pentru pante mai mari de 5%.
Sistemul aderentesteindicat pentruacoperisuri cu pante mari, la care
hidroizolatia este lipita pe toata suprafata suportului, suportnd toate
consecintele care decurg din acest mod de legatura.
n toate cazurile continuitatea hidroizolatiei se asigura prin suprapunerea
fsiilor nvecinate, lateral si la capete, fiind lipite apoi cu bitum.
Hidroizolatiile bituminoase se pot realiza n doua moduri: prinmetoda la
caldsimetoda la rece.
 Stratul de protectiese dispune peste hidroizolatie si are rolul de a asigura
protectia acesteia la actiunea diferitilor factori cum ar fi: socuri mecanice, uzura,
radiatie solara etc. Alegerea lui este conditionata si de tipul terasei (circulabila
sau necirculabila). De fiecare data natura materialelor de protectie va fi n
concordanta cu cerintele pe care le implica modul de exploatare al terasei
Lucrarile accesoriilegate de functionalitatea complexa a acoperisurilor terasa
se refera la protectia spre exterior si la rosturi a straturilor terasei, precum si la
colectarea si ndepartarea apelor. Primele elemente au fost analizate n capitolul
"Pereti" fiind dispuse n prelungirea lor si considerate ca elemente constructive
ale acestora.
n raport cu sistemul de scurgere al apelor distingem:
- acoperisuri terasa cu scurgere spre exterior, prin jgheaburi si burlane, ntlnite
la cladirile cu un numar redus de niveluri;
- acoperisuri terasa cu scurgere spre interior, cnd pantele de scurgere si
doliile colectoare sunt orientate spre partea centrala.
Sunt recomandate pentru cladiri cu mai multe niveluri, iar tuburile de scurgere
(din fonta sau material plastic) sunt scoase prin spatii cu folosinta limitata, fiind
legate de elementele portante ale cladirii.
Terase ventilate
Terasele ventilate au n structura lor o retea de canale de aerare care sunt
puse n legatura cu aerul exterior prin orificii de admisie si evacuare

Sectiune printr-un canal de ventilare.

1 - fsii din B.C.A.;
2 - canal de ventilare transversal;
3 - canal de ventilare longitudinal;
4 - suport hidroizolatie;
5 - gura de evacuare;

6 - orificiu de admisie .
Scurgerea apelor de pe invelitori
Scurgerea apelor, indiferent de tipul de invelitoare sau de forma
acesteia, reprezinta un aspect foarte important. Jgheaburile si
burlanele constituie principala modalitate de scurgere a apelor de pe
acoperis si pot fi fabricate din diverse materiale, tabla zincata, inox,
cupru, aluminiu, PVC, polietilena etc.
Dimensiunile jgheaburilor si burlanelor depind in general de modul de
productie al fabricantului, dar se pot incadra in trei categorii, fiecare:
- jgheaburi : 90 110 mm, 120 135 mm sau 150 160 mm
- burlane : 55 60 mm, 80 95 mm sau 110 130 mm
Formele depind de materialul din care sunt alcatuite si de modul de
asamblare pentru utilizare; exista atat produse cu forme drepte, cu
profil patrat sau dreptunghiular, cat si produse cu forme rotunjite,
curbe.
Kiturile de montaj cuprind si o gama variata de accesorii, capete de
jgheab, racorduri, bratari de prindere, parafrunzare etc.
Scurgerea apelor de pe invelitori
1.Scurgere cu jgheab ascuns
2. Scurgere cu jgheab si burlan drept
3. Scurgere cu jgheab si burlan rotund
1. Acopersi cu stresina
infundata
2. Acoperis cu stresina
semiinfundata
3. Acoperis cu stresina
neinfundata.
(capriorii sunt
placati cu scandura
sau alte tipuri de
placaj)
4. Acoperis cu
streasina
neinfundata
(capriorii sunt la
vedere)
 Iluminarea spatiilor de sub acoperis

Iluminarea naturala a spatiului de sub acoperis s-a facut

mult timp cu ajutorul lucarnelor, in perioada moderna
trecandu-se la ferestre de mansarda, fiecare dintre cele
doua avand avantajele proprii, dar si unele dezavantaje. In
ambele cazuri, nu se asigura doar iluminarea, ci se
indeplinesc si nevoile de aerisire si ventilare a spatiului
interior. Luminatoarele reprezinta o alta metoda de a
asigura lumina naturala, din belsug, in zona de sub
acoperis.
 Lucarnele elemente clasice de arhitectura, cu un important rol estetic
sau functional, sunt alcatuite astfel incat sa permita amplasarea ferestrei
in pozitie verticala. Acest lucru le confera doua avantaje: o fereastra mai
putin expusa intemperiilor si, de asemenea, un spatiu suplimentar creat
prin iesirea in afara planului acoperisului. Lucarnele pot avea cele mai
diverse forme (triunghiulare, rotunde, ascutite etc.) si dimensiuni, de
acesti factori depinzand cat de multa lumina patrunde in interiorul
mansardei. Ele pot fi adaugate si ulterior constructiei, iar o atentie
speciala trebuie acordata imbinarilor cu acoperisul.
 Ferestrele de mansarda
situate in planul acoperisului si
astfel mai expuse intemperiilor,
au nevoie de o etanseizare
adecvata. Ele asigura mai multa
lumina in spatiul de sub acoperis
si pot fi amplasate si la verticala,
daca mansarda o permite.
Gradul de inclinatie este
definitoriu: expunerea la
intemperii e direct proportionala
cu cantitatea de lumina care
patrunde prin fereastra.
Posibilitatile realizarii
ferestrelor de mansarda sunt
multiple, ele putand fi simple,
dar si cu balcon integrat (in
momentul deschiderii ferestrei,
partea de jos se ridica si se
creeaza astfel un spatiu protejat,
care permite iesirea la geam a
unei persoane).
Luminatoarele pot fi sau nu integrate in acoperis si se diferentiaza de ferestre prin faptul ca sunt mult mai mari.
Ele pot fi alcatuite din sticla sau din materiale plastice transparente sau translucide (policarbonat, plexiglas sau
PVC), pe structura proprie (autoportante) sau pe structura existenta a acoperisului. Pentru a realiza o protectie
solara eficienta, pot fi luate in considerare utilizarea unor jaluzele la interior sau utilizarea de brise-soleil-uri la
exterior. Pentru a asigura si ventilarea spatiilor in planul luminatoarelor se pot monta ochiuri mobile cu actionare
mecanica sau electrica (cu telecomanda).
 Bibliografia
http://
www.prestcon.ro/CONSTRUCTII-din-LEMN-SARPANTE-din
-Lemn-pt-CASE.html
http://
www.spatiulconstruit.ro/ghid-de-constructii/acoperisuri-c
u-panta-forme-si-dimensiuni-object_id=3
http://www.scritub.com/stiinta/arhitectura-
constructii/Acoperisuri-si-invelitori1246172412.php