MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

UNIVERSITATEA “1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA

FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE SOCIALE

SPECIALIZAREA

EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORTIVĂ

Studiu comparativ privind pregătirea tehnică în

jocul de fotbal la juniori A, postul de atacant și
postul de fundaș

Autor

Pacurar Paul
An III, Grpa II

Alba Iulia
 STUDIU COMPARATIV PRIVIND PREGATIREA TEHNICA IN JOCUL DE FOTBAL LA
JUNIORI A, POSTUL DE ATACANT SI POSTUL DE FUNDAS
PACURAR PAUL

CAPITOLUL I – INTRODUCERE

1.1. Motivaţia alegerii temei

În primul rând, sunt un împătimit al sportului şi în special al fotbalului,

practicându-l de mic copil, până la vârsta de 33 ani la diferite echipe din judeţ. Însă acum,
joc la Metalurgistul Cugir, in Liga III, mai joc de plăcere cu prietenii şi în diferite
competiţii pe teren sintetic în oraşul meu. Când sunt pe teren, parcă mă simt alt om, liber şi
lipsit de griji, gândindu-mă doar la satisfacţia şi energia jocului. În al doilea rând, îmi place
să urmăresc “sportul rege”, să mă destind de fiecare dată când văd magia jocului şi să
studiez tehnica, tactica şi evoluţia echipelor preferate de-a lungul timpului.
Astăzi, fotbalul înfierbântă zeci de mii de oameni pe stadioane şi alte milioane în
faţa micilor ecrane. Orice întrecere sportivă, în fond a constituit dintotdeauna un spectacol,
pentru că orice victorie sau înfrângere are nevoie de martori care să aplaude succesul sau să
sufere pentru înfrângere.

1.2. Gradul de actualitate a temei

Ca joc sportiv, fotbalul se situează pe cea mai înaltă treaptă a ierarhiei activităţilor
agonistice (de intrecere, concurs, emulaţie) fireşti pentru fiinţa umană, având un rol
determinant în formarea trăsăturilor de personalitate. Datorită amestecului de fantezie,
creativitate, îndemanare şi rezistenţă, el înflăcărează inimile a milioane de oameni.
Sintagma care îi este atribuită - "sportul mulţimii" ne conduce cu gândul că este un adevărat
fenomen social care angrenează oameni de toate categoriile şi de toate vârstele de pe toate
meridianele lumii. Aceasta face ca preocuparea pentru desfaşurarea jocului de fotbal în
condiţii cât mai bune să devină permanentă. Fotbalul prin tradiţie este un sport popular, de
masă, atât la nivelul practicanţilor cât şi la nivelul spectatorilor; dintre sporturile care pot fi
încadrate în această categorie „populară” sunt baschet, volei, handbal, rugby, hochei etc.,
fotbalul este global cel mai popular.

1.3. Scopul lucrării

Scopul lucrării este acela de a evidenţia structurile favorabile în vederea pregătirii
tehnice a jocului de fotbal în funcţie de post (aici fundaş și atacant ) și are ca scop mărirea
potenţialului bio-psiho-motric având ca rezultat o formă şi un randament mai bun al
jucătorilor.
Antrenamentele tehnice fiecărui post diferă şi de aceea cred în pregătirea lor separat, prin
mijloace specifice postului. Direcţiile de bază ale pregătirii se realizează în practică prin
pregătire fizică generală, tehnică, tactică, morală şi teoretică, toate formele pregătirii fiind
legate între ele şi reciproc condiţionate. Toate acestea constituie procesul unitar al pregătirii
fotbalistului şi se realizează cu ajutorul mijloacelor generale, a metodelor şi a încărcăturilor
2
 STUDIU COMPARATIV PRIVIND PREGATIREA TEHNICA IN JOCUL DE FOTBAL LA
JUNIORI A, POSTUL DE ATACANT SI POSTUL DE FUNDAS
PACURAR PAUL

specifice folosite în antrenamente. Însa în antrenamentul tehnic, vreau să dovedesc că

echipa are un parcurs mai bun în meciuri oficiale dacă marchează cât mai multe goluri
(rolul atacanților în mare parte) şi daca nu primeşte multe goluri (rolul fundaşilor) , de
aceea pun o mare bază pe antrenamentele specifice separate pentru perfecţionarea celor
două posturi.

1.4. Obiectivele cercetării

În jocul de fotbal, fundaşii au rolul de a opri atacurile echipei adverse şi de a face tot
tot posibilul ca echipa lor să nu primeasca gol, iar atancaţii au rolul de a creea faze
periculoase de atac pentru echipa adversă şi pentru a marca goluri. Astfel, obiectivele
stabilite sunt:
- Creşterea performanţei şi a randamentului fundaşilor şi a atacantilor;
- Evidenţierea efectelor benefice ale antrenamentelor tehnice diferite ale fundaşilor cu ale
atacanţilor;
- Observarea şi conducerea antrenamentelor în scopul unui rezultat mai bun în meciurile
oficiale;
- Verificarea eficienţei programului implementat;

1.5. Ipoteza cercetării

Dacă se folosesc în pregătirea jucătorilor de fotbal, complexe de exerciţii, diferite pentru postul
de fundaş şi postul atacant şi dacă ne ocupăm de ei separat şi îmbunătăţim elementele tehnice
specifice postului, vom aveam rezultate mai bune şi o formă sportivă mai mare.

CAPITOLUL II – FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A TEMEI

Fotbalul – Istoric
Apariţia şi evoluţia jocului de fotbal au fost relatate de foarte mulţi autori, printre care
un rol important l-au avut C. Manuşaride şi C.Ghemigean care au reuşit să aprofundeze
această problematică în cartea “Aproape totul despre fotbal”,(1986). Istoria jocului de fotbal ne
relatează faptul că jocurile cu mingea, practicate încă din cele mai vechi timpuri, au evoluat
paralel cu fenomenele sociale, economice şi politice ale perioadelor respective.

CAPITOLUL III – METODOLOGIE

Antrenamentul sportiv este un proces pedagogic desfăşurat sistematic şi continuu,
gradat, de adaptare a organismului uman la eforturi fizice şi psihice intense, implicate de
participarea în concursuri organizate pe diferite ramuri de sport.
Antrenamentul sportiv poate fi definit ca un proces complex de intervenţie, al cărui
scop este învăţarea şi perfecţionarea tehnicii sub o formă simplă sau înlănţuită, pentru un
individ, un grup sau o echipă, care vizează dezvoltarea calităţilor fizico-psihice, permiţând
3
 STUDIU COMPARATIV PRIVIND PREGATIREA TEHNICA IN JOCUL DE FOTBAL LA
JUNIORI A, POSTUL DE ATACANT SI POSTUL DE FUNDAS
PACURAR PAUL

atingerea unor performanţe sportive maxime, în acord cu potenţialităţile subiectului, grupului

sau echipei.
Antrenamentul sportiv este un sistem de pregătire sportivă, organizat pe componente
biologice, motrice şi psihologice, dispus pe categorii de vârstă şi sex, în vederea obţinerii
capacităţii de performanţă în competiţii, angrenând în activitate antrenori, sportivi, medici,
psihologi, biologi, conducători, sponsori, cât şi factori ca: baza materială de antrenament şi
condiţii, inclusiv factorii de climă.
În sinteză, conceptul de antrenament poate fi definit ca „o idee generală despre
caracteristicile esenţiale ale antrenamentului sportiv, o abstractizare şi generalizare a
experimentelor acumulate în timp. În concept sunt cuprinse, deci, toate aspectele cu caracter
metodologic, biologic, psihologic şi sociologic, ce caracterizează şi noţiunea de antrenament
sportiv.

1.1. Subiecții cercetării

În cercetarea mea, am urmărit în mod special 4 fundaşi şi 4 atacanţi, însă am facut

studiu pe toată echipa disponibilă de juniori Metratron Ciugud, în afară de portari care au fost
în număr de doi.

1 Fleacă D. 1996 Fundaş

2 Mocan M. 1997 Fundaş
3 Popa D. 1998 Fundaş
4 Rad R. 1995 Fundaş
5 Barbu S. 1995 Atacant
6 Oprişan M. 1996 Atacant
7 Puică O. 1997 Atacant
8 Pavel R. 1997 Atacant
9 Hârbea S. 1996 Fundaş
10 Mîndroc D. 1997 Mijlocaş
11 Rusu E. 1996 Mijlocaş
12 Ghîb G. 1997 Mijlocaş
13 Mărginean D. 1997 Mijlocaş
14 Manoilă A. 1996 Portar
15 Petrescu D. 1995 Portar

4
 1. Menținerea mingii în aer

Fiecare sportiv are 2 repetări în care trebuie să jongleze mingea cu

ambele picioare cât mai mult posibil. Rezultatul cel mai bun se ia în
considerare. AICI (fig.1) Fig. 1 Mentinerea

2. Șut în aer și preluare

Subiectul trebuie să șuteze mingea în aer pe traectoria acestuia și să

stopeze apoi mingea în siguranță în jumatatea ariei circulare vizibile de la
mijlocul terenului de fotbal. Are la dispoziție 10 încercări. (fig.2)

Fig. 2 Sut in aer si preluare

3. Pase la punct fix

Subiectul trebuie să trimită mingea între picioarele

coechipierului care stă la 5 metri distanță de el și cu picioarele
departate. Coechipierul îi trimite mingea ușor, cu măna pe piciorul de
bază. Subiectul, fără preluare, trebuie să trimită mingea între
picioarele coechipierului din 10 încercari. (fig.3)
Fig.3 Pase la punct fix
4. Șut de la punct fix

De după linia de la 16 m a careului de fotbal, subiectul are voie să își așeze mingea în
ce poziție vrea, având 5 încercări pentru a învinge portarul și a marca golul.

5. Șut din alergare

Sportivul pleacă de la mijlocul terenului cu mingea la picior

și din mișcare, trebuie să marcheze golul fără a depasi linia careului
de 16 metri. Are la dispoziție 5 încercări. (fig. 4)
Fig.4 Sut din alergare
6. Șut din voleu

Un subiect stă pe punctul de la 11 metri, iar altul după linia de 16 metri. Cel de la 11
metri aruncă mingea cu mâna cât de lent și vizibil pentru ca cel de după 16 metri să se poată
orienta și să poată lovi mingea cum trebuie pentru a marca golul. Are la dispoziție 5 încercări.
 STUDIU COMPARATIV PRIVIND PREGATIREA TEHNICA IN JOCUL DE FOTBAL LA
JUNIORI A, POSTUL DE ATACANT SI POSTUL DE FUNDAS
PACURAR PAUL

7. Lovituri libere cu zid

“Zidul”, format din 4 oameni este așezat pe linia de 16 metri a terenului, iar
executantul de la o distanța de 9 metri de după zid, trebuie să evite coechipierii și să învingă
portarul din 5 încercări.

8. Centrări la punct fix

Sportivul, undeva în marginea careului parcurge niște

jaloane și trebuie să centreze în zona punctului cu var de la 11 metri,
unde un coechipier situat în careu trebuie să urmăreasca mingea și să
marcheze. Doar centrăriile bune se iau în considerare, din 5
Fig. 5 Centrari lapunct fix
încercări. (fig.5)

9. Centrări fructificate

Cel care ajunge la linia de 11 metri din explicația de mai sus, trebuie să marcheze gol,
având la dispoziție 5 centrări. Doar cele bune și pe om se pun la socoteală. Portarii nu au voie
să iasă mai mult de linia de 6 metri.

10. Centrări respinse

Subiectul stă pe punctul de la 11 metri din careu și trebuie să respingă centrările venite
în careu și să le proiecteze în afara careului de 16 metri. Doar centrările pe individ se pun la
socoteală și are la dispoziție 5 mingi care trebuie respinse cât mai departe de careu.

11. Lovituri cu capul

Doi subiecți stau la o distanță de 7 metri unul de celălalt, iar unul din ei primește
mingi trimise cu măna de celalalt, și trebuie să le proiecteze inapoi în brațele lui din 10 mingi
trimise încet și pe traiectoria lui.

12. Dribling printre jaloane

Individual, pe cronometru, fiecare subiect trebuie să

parcurgă un traseu drept, în număr de 12 jaloane fiecare la o
distanță de aproximativ 80 de cm. La fiecare jalon atins cu mingea,
penalizare 2 secunde. Fiecare are voie la o tură de probă, iar la a
doua se ia timpul în considerare. (fig.6) Fig. 6 Dribling printre jaloae

6
 STUDIU COMPARATIV PRIVIND PREGATIREA TEHNICA IN JOCUL DE FOTBAL LA
JUNIORI A, POSTUL DE ATACANT SI POSTUL DE FUNDAS
PACURAR PAUL

13. Dribling contra adversar cu finalizare

Fiecare subiect pleacă cu mingea de la mijlocul terenului și din 5 încercări, trebuie să

dribleze un alt subiect, care ii este adversar și stă pe linia de 16 metri încercând să-l oprească să
intre în careu pe cel cu mingea în tendința de a marca. Golul se pune numai dacă subiectul cu
mingea trece de adversar.

Probe Fizice

NUME POST ALERGARE

50M (secunde) FLOTĂRI
(repetări) ABDOMENE
(repetări)
Fleacă D. Fundaș7,4 25 51
Mocan M. Fundaș7,6 29 45
Popa D. Fundaș7,7 26 45
Rad R. Fundaș7,2 23 37
Barbu S. Atacant 6 20 47
Oprișan M. Atacant 6.5 28 75
Puică O. Atacant 7 40 45
Pavel R. Atacant 7,3 17 40
Hârbea S. Fundaș7,5 30 50
Mîndroc D. Mijlocaș 6.9 30 70
Rusu E. Mijlocaș 6,5 33 100
Ghib G. Mijlocaș 6,8 30 55
Mărginean D. Mijlocaș 6,2 20 60

CAPITOLUL IV - REZULTATELE ȘI INTERPRETAREA DATELOR

Datele obtinuțe au fost centralizate în următoarele grafice în care se poate observa
evoluția subiecților după cele 6 luni de antrenament precum și diferențele înregistrate. Am
făcut media aritmetică a probelor fundașilor, atacanților dar și pentru toată echipă, cu tot cu
mijlocași.

- Probele fizice:

1. Alergare 50 m (secunde)

S-au înregistrat rezultate favorabile, mai ales pentru

fundașii care au progresat față de faza inițială cu jumatate
de secundă (0,5 secunde) și pentru atacații care au
progresat aprox. 0,2 secunde.
Grafic 1 Alergare 50 m
7
 STUDIU COMPARATIV PRIVIND PREGATIREA TEHNICA IN JOCUL DE FOTBAL LA
JUNIORI A, POSTUL DE ATACANT SI POSTUL DE FUNDAS
PACURAR PAUL

2. Flotări

S-au înregistrat rezultate favorabile pentru toată echipa și

la proba aceasta, unde au crescut în forță mai mult
atacanții cu aproximativ 9 flotări și fundașii cu
aproximativ 4 flotări.

Grafic 2 Flotari

3. Abdomene
Progres în ambele tabere, fundașii cu aproximativ 10
abdomene și atacanții cu aproximativ 7 în plus față
de faza inițială.

Grafic 3 Abdomene

Probele tehnice:
1. Menținerea mingii în aer (duble)

Progres pe toată echipa. Fundașii au avut o medie cu

aproximativ 18 duble mai mult decât la faza inițală și atacanții
cu aproximativ 11.
Grafic 4 Mentinerea mingii in
aer
2. Șut în aer cu preluare

Progres și aici, fundașii au o medie de 7 preluări

fixe din 10, mai mult cu aproximativ 2 decât în media din
faza inițială. Și atacanții stau mai bine, însă vizibil mai
puțin decât fundașii. Grafic 5 Sut in aer cu preluare

3. Pase la punct fix

S-au înregistrat progrese în faza finală pe toată

echipa și mai exact cu aproximativ 0,3 puncte la fundași și
la atacanți cu 0,5 puncte mai mult decât în faza inițială.

Grafic 6 Pase la punct fix

8
 STUDIU COMPARATIV PRIVIND PREGATIREA TEHNICA IN JOCUL DE FOTBAL LA
JUNIORI A, POSTUL DE ATACANT SI POSTUL DE FUNDAS
PACURAR PAUL

4. Șut de la punct fix

Progres mai bun pe toată echipa, fundașii având o

medie de 3 goluri din 5 încercări, față de 2 goluri din faza
inițială, însă din păcate atacanții au rămas la fel cu o medie de
3,5 goluri din 5 încercări. Grafic 7 Sut de la punct fix

5. Șut din alergare

Rezultatele au fost mai bune și aici pentru ambele

posturi, fiecare crescându-și media de goluri egal, fundașii de
la 2 la 2,5 și atacanții de la 2,5 la 3.
Grafic 8 Sut din
alergare

6. Șut din voleu

Progresul a fost doar de partea atacanților, care au

crescut puțin, de la media de 2,25 la 2,5. Fundașii au rămas la
aceeași medie.
Grafic 9 Sut din
voleu
7. Lovituri libere cu zid

S-au înregistrat rezultate favorabile pentru fundași și

atacanți, însă per total echipa a rămas la fel, ceilalți membrii având o
formă mai scăzută. Fundașii au progresat de la o medie de 1,25 la Grafic 10 Lovituri libere cu zid

1,5 din 5 executări și atacanții de la o medie de 2 la o medie de 2,25.

8. Centrări la punct fix

Ambele posturi și-au mărit precizia centrărilor, fundașii

cu o medie de 0,5 puncte și atacanții la fel, cu 0,5 puncte.

Grafic 11 Centrari la punct

9. Centrări fructificate cu gol

9
 STUDIU COMPARATIV PRIVIND PREGATIREA TEHNICA IN JOCUL DE FOTBAL LA
JUNIORI A, POSTUL DE ATACANT SI POSTUL DE FUNDAS
PACURAR PAUL

S-au înregistrat progrese mari la atacanții care au avut o medie de reușită de 2,75 din 5
încercari în faza ințială și a crescut la 3,25 în faza finală. Fundașii nu au progresat deloc.

Grafic 12 Centrari fructificate cu gol

10. Centrări respinse

Progres pentru toată echipa. Fundașii s-au îmbunătățit cu o

medie de 0,5 față de faza inițială și atacanții cu 0,25.

Grafic 13 Centrari respinse

11. Lovituri cu capul

Rezultate favorabile la testul final pentru fundași, care au

măestrit mai bine arta lovirii mingii cu capul decât la testul inițial
cu un punct mai mult, însa atacanții din păcate nu au progresat și au
rămas la o medie de 3 lovituri precise din 5 încercări.
Grafic 14 Lovituri cu capul

12. Dribling printre jaloane (secunde)

S-au înregistrat rezultate favorabile, însă foarte puține. Fundașii

au progresat cu aproximativ 0,1 secunde și atacanții puțin mai
bine, cu aproximativ 0.3 secunde.
Grafic 15 Dribling printre
13. Dribling contra adversar cu finalizare jaloane

Rezultatele acestei probe au fost surpinzătoare. Per

total echipa a scăzut, chiar și atacanții care trebuiau să se
descurce cel mai bine și au scăzut cu 0,5 puncte, însă au
progresat fundașii cu 0,25 puncte, crescând la 2 execuții
reușite din 5 la proba finală față de cea inițială. Grafic 16 Dribling contra adversar cu finalizare

CAPITOLUL V – CONCLUZII

5.1 Concluzii

10
 STUDIU COMPARATIV PRIVIND PREGATIREA TEHNICA IN JOCUL DE FOTBAL LA
JUNIORI A, POSTUL DE ATACANT SI POSTUL DE FUNDAS
PACURAR PAUL

- Mijloacele de pregătire folosite în activitatea experimentală sunt moderne, atât din

repeteroriul românesc, cât și din cel internațional. Antrenamentele au avut ca scop
îmbunătățirea tehnicii atacanților și a fundașilor prin specializarea acestora separat, în
funcție de post și în studiul meu făcut pe echipa de fotbal din liga a IV-a Metatron
Ciugud la nivel de juniori, rezultatele au fost favorabile. Atacanții au o finalizare mai
bună și un control al balonului mai bun, iar fundașii un joc tehnico-tactic mai
îmbunătățit în aparăre și spre surprinderea mea și la nivel de creație și precizie.
- Perioada de cercetare a fost lungă, așa că subiețtii au avut timp să înțeleagă
antrenamentele și procedeele tehnice și să le perfecționeze chiar dacă metodele de
antrenament erau folosite doar o dată pe săptămână.
- Metodele de antrenament erau plăcute subiecților, deoarece erau simple și nu necesitau
mult efort, doar control, creație și ce le plăcea lor cel mai mult, finalizare.
- Datoria sprinturilor scurte specifice elementelor tehnice, viteza pe 50 de metri s-a
îmbunătățit. Menținerea mingii în aer și preluăriile, datorită antrenamentelor tehnice și
în care se folosește foarte mult mingea, s-a îmbunătățit și s-a observat în meciurile
oficiale.
- Echipa și-a dublat media de goluri înscrise în meciurile oficiale datorită
antrenamentului mai avansat specific atacantului de la o medie de un gol pe meci la
doua.
- Fundașii sunt mai siguri pe ei și pasează mai mult datorită elementelor tehnice folosite
în exerciții și sunt mai perspicace în careu, înlăturând pericolul mai ușor datorită
încrederii primite la antrenamente.

11
 STUDIU COMPARATIV PRIVIND PREGATIREA TEHNICA IN JOCUL DE FOTBAL LA
JUNIORI A, POSTUL DE ATACANT SI POSTUL DE FUNDAS
PACURAR PAUL

BIBLIOGRAFIE

Cărți:

1. A.I. Bichescu, (2013), Bazele jocului de fotbal, Editura Eftimie Murgu

2. A.I. Bichescu, (2010), Fotbal: Tehnica și tactica jocului, Editura Eftimie Murgu

3. Ciolcă S., (2006), Fotbal - Curs de aprofundare. Pregătire antrenori, Editura Fundatiei
Romania de Mâine

4. Ciolcă S., (2013), Fotbal - Fundamente teoretice și metodice, Universitatea Națională

de Educație Fizica și Sport Bucuresti

5. Editura Aquila, (2008), Totul despre Fotbal.

12
 STUDIU COMPARATIV PRIVIND PREGATIREA TEHNICA IN JOCUL DE FOTBAL LA
JUNIORI A, POSTUL DE ATACANT SI POSTUL DE FUNDAS
PACURAR PAUL

6. Ion Motroc (1994), Fotbal - de la teorie la practică, editura Rodos

7. M. Rădulescu, (2009),Fotbal: Tehnică - Factor prioritar, Editura Razescu

8. Miu S., Velea F., (2002), Fotbal - Specializare, Editura Fundației Romania de Mâine

9. N. Petrescu, N. Roșculeț, R, Bălăban, G. Stănculescu, I. Bălănescu, D. Tomescu (1992)

– Fotbal - joc si antrenament, Editura Uniunii de cultură fizica și sport

10. V. Cojocaru (1994), CURS DE FOTBAL - SPECIALIZARE - vol. I

Bibliografie online:

1. http://cadredidactice.ub.ro/balintgheorghe/files/2012/12/bazele-generale-ale-fotbalului-
3.pdf
2. http://www.academia.edu/6470734/
Fotbal_Tehnica_si_tactica_jocului_de_fotbal_Curs_de_baza
3. http://www.slideshare.net/mickysima/curs-fotbal-antrenori-13490143

4. http://www.scribd.com/doc/56046055/Curs-Fotbal-Popovici

5. http://www.fefsoradea.ro/PDF/curs/Dumitrescu/fotbal_master_ii.pdf

13
 STUDIU COMPARATIV PRIVIND PREGATIREA TEHNICA IN JOCUL DE FOTBAL LA
JUNIORI A, POSTUL DE ATACANT SI POSTUL DE FUNDAS
PACURAR PAUL

6. http://www.slideshare.net/mickysima/fotbal-curs-debaza-13518583

7. http://www.scribd.com/doc/42820163/An-1-Fotbal-curs-de-Baza-Teodor-Petrescu-
Ovidiu-Dehelean

8. http://www.scribd.com/doc/30945714/istoria-fotbalului

14