Scribd
Încărcați
14 vizualizări

OK Lab2 JavaScript 1 2015

Încărcat de

andreea elena
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
14 vizualizări

OK Lab2 JavaScript 1 2015

Încărcat de

andreea elena
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
Sunteți pe pagina 1/ 16

JavaScript (I) 23

Lucrare de laborator nr. 2


JavaScript (I)

1. Scopul lucrării

În această lucrare se studiază realizarea de scripturi JavaScript


şi modalităţile de includere ale acestora într-un document HTML.
Aplicaţiile folosesc instrucţiunile de atribuire, decizie şi repetare din
limbajul JavaScript. Se studiază deasemenea despre funcţii în
JavaScript şi despre vectori (array).

2. Breviar teoretic

JavaScript este un limbaj de programare folosit în dezvoltarea


de aplicaţii web pentru a schimba conţinutul sau valorile atributelor
unor elemente HTML dintr-un document web, cât şi pentru a face
diverse calcule într-o pagină web (validări ale datelor introduse de
utilizator, formule, etc.). Programul scris în limbajul JavaScript este
executat de către browserul web.
Codul JavaScript poate fi plasat în secţiunea head sau în
secţiunea body a unui document HTML, sau în fişiere externe ce au
extensia .js . Introducerea codului JavaScript într-un document
HTML, se face cu ajutorul tagului script. Pentru codul JavaScript care
se găseşte într-un fişier extern, trebuie specificat în tagul script şi
atributul src, cu valoarea numelui fişierului ( dacă nu se găseşte în
acelaşi folder cu documentul HTML, trebuie specificată şi calea ).
Exemplu:
<script src=”calcul.js”>
Browserele web nu sunt singurele platforme care rulează cod
JavaScript. Astfel platforma Node.js foloseşte JavaScript pentru
programarea aplicaţiilor. De asemenea sunt baze de date ce folosesc
JavaScript ca limbaj pentru interogări.
Limbajul JavaScript este diferit de limbajul Java (numele de
JavaScript a fost ales din considerente comerciale). În acelaşi timp,
24 JavaScript (I)

mare parte din sintaxa limbajului JavaScript este asemănătoare cu


sintaxa limbajului C (deci şi cu limbajul Java).
Ca şi în limbajul Java, avem acelaşi operator de atribuire = şi
avem cei 5 operatori aritmetici ( pentru adunare +, scădere -, înmulţire
*, împărţire / şi operatorul modulo %.).
Observaţie:
JavaScript, spre deosebire de limbajul C şi limbajul Java, nu face
trunchierea la împărţirea între două numere întregi. Exemplu:
În limbajele C şi Java:
double nr=1/2; //nr=0 (se face trunchiere)
În limbajul JavaScript:
var nr=1/2; //nr=0.5 (nu se face trunchiere)
Comentariile la nivel de linie // şi pentru un bloc /* şi */ , sunt
aceleaşi ca în limbajul C.
Pentru a declara variabile, se foloseşte cuvântul cheie var .
Numele variabilelor în JavaScript, ca şi în Java este sensibil la
litere mici/mari. Spre deosebire de Java, aceeaşi variabilă poate fi
folosită pentru a primi tipuri diferite de date.
Tipul unei variabile poate fi aflat folosind operatorul typeof.
În JavaScript sunt 6 tipuri de bază de valori: numere, stringuri,
Boolean, obiecte, funcţii şi valori nedefinite.
Ca şi în limbajul Java o constantă String se introduce folosind
ghilimelele duble ” Dar, se poate folosi şi caracterul apostrof ’ .
Exemplu:
“creion”
sau
„creion‟
La fel ca şi în Java se poate folosi operatorul + pentru a
concatena şiruri.
var s=”Ion ”+”Ionescu”;
Pentru a afişa date se poate folosi metoda alert a obiectului
Window. Ea afişează o casetă cu mesajul text transmis ca parametru,
şi are un buton OK de confirmare.
Primul exemplu complet de cod JavaScript inclus într-un
document HTML, pe care îl dăm în această lucrare de laborator, este
pentru afişarea (folosind metoda alert) următorului text din Biblie :
Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui !

<!DOCTYPE html>
<html>
JavaScript (I) 25

<body>
<h2>Primul program</h2>
<script>
alert(
"Cautati mai intai Imparatia lui Dumnezeu si neprihanirea Lui !");
</script>
</body>
</html>

Putem afişa date şi cu metoda write a obiectului document, dar


doar pentru teste asupra paginii web ( document.write apelată după ce
o pagină web a fost încărcată , va şterge tot ce s-a afişat. )
Pentru a afişa date (mesaje text şi valorile unor variabile) , fără
a mai fi nevoie de fiecare dată să facem un click pe butonul OK,
pentru confirmare, ca în cazul metodei alert, putem folosi funcţia
console.log , care scrie rezultatele în consola limbajului JavaScript.
Consola se foloseşte şi pentru a vizualiza erorile de sintaxă JavaScript.
Această consolă se afişează la majoritatea browserelor, apăsând tasta
F12 (implicit, consola este invizibilă). Exemplu:
console.log(“O zi buna !”);
Pentru a citi date de la tastatură se poate folosi metoda prompt
a obiectului window. Ea afişează o cutie de dialog, în care utilizatorul
introduce datele de intrare. Are două argumente: primul este textul
care se afişează în cutia de dialog. Al doilea argument este opţional şi
specifică textul implicit de intrare.
Metoda prompt returnează sub formă de String data de intrare
introdusă, dacă utilizatorul face click pe butonul OK, altfel dacă
utilizatorul face click pe butonul Cancel, metoda returnează null.
Exemplu:
var s=prompt(”nume universitate”,”Universitatea ”);
var sir=prompt(“numar=”);
În continuare vom da un exemplu complet de cod JavaScript
inclus într-un document HTML, pentru afişarea la consolă, folosind
operatorul typeof, a tipurilor de date pentru anumite valori constante.

<!DOCTYPE html>
<html>
<body>
<p>Exemplu pentru afisarea tipului unei date</p>
<script>
26 JavaScript (I)

console.log(typeof -1.5);
console.log(typeof "abc");
console.log(typeof true);
</script>
</body>
</html>

JavaScript este mult mai liberă în ceea ce priveşte conversia


automată de tipuri de date, decât limbajul Java.
Astfel, operatorul binar + folosit pentru a aduna două numere
sau pentru a concatena două stringuri, doar dacă primul operand este
un string şi al doilea este un număr, va forţa conversia automată a
operandului numeric la string şi apoi va realiza concatenarea celor
două stringuri. Exemplul următor ilustrează această conversie
automată.

<!DOCTYPE html>
<html>
<body>
<p>Exemplu pentru operatorul + de la Stringuri</p>
<script>
var s1=2+3+" creioane." //face adunare, deci 5 creioane.
console.log(s1);
var s2="creioane : "+2+3+".";
//Fiind mai intai un string, face concatenare, deci creioane : 23.
console.log(s2);
</script>
</body>
</html>

Ultimul exemplu complet de cod JavaScript inclus într-un


document HTML pe care îl dăm, ilustrează sintaxa instrucţiunii
switch, identică ca în Java.
Citim de la tastatură un număr natural între 1 şi 7 , şi afişăm la
ziua corespunzătoare din săptămână.

<!DOCTYPE html>
<html>
<body>
<h2>Exemplu instructiunea switch</h2>
JavaScript (I) 27

<script>
var nr=Number(prompt(
"Introduceti un numar natural intre 1 si 7 :",""));
switch(nr){
case 1: alert("Duminica");
break;
case 2: alert("Luni");
break;
case 3: alert("Marti");
break;
case 4: alert("Miercuri");
break;
case 5: alert("Joi");
break;
case 6: alert("Vineri");
break;
case 7: alert("Sambata");
break;
default:alert("Ati dat un numar gresit!");
}
</script>
</body>
</html>

În continuare ilustrăm folosirea metodei prompt pentru a citi două


numere de la tastatură. Pentru cele două numere calculăm şi afişam
maximul dintre ele. Vom da doar codul JavaScript.
<script>
var nr1=Number(prompt("nr1=",""));
//prompt() returneaza un string
//Folosim functia Number() pentru a converti un string
// la numar.
var nr2=Number(prompt("nr2=",""));
var max;
if(nr1>nr2)max=nr1;
else max=nr2;
alert("maxim dintre "+nr1+" si "+nr2+" = "+max);
</script>
</body>
</html>
28 JavaScript (I)

</script>

Funcţii
O funcţie se defineşte cu ajutorul cuvântului cheie function .
Exemplu:

function diametru(raza)
{
return 2*raza;
}
Variabilele declarate în interiorul unei funcţii sunt variabile
locale. Parametrii funcţiei sunt ca şi variabile locale ale ei. Variabilele
declarate într-un script, în afara oricărei funcţii, sunt variabile globale.
În HTML, toate variabilele globale ale unui script JavaScript, aparţin
obiectului window. Ele pot fi accesate şi din interiorul unei funcţii cu
condiţia ca să nu mai fie declarată o variabilă locală, care să aibă
acelaşi nume, în acea funcţie.
În JavaScript o funcţie poate fi apelată într-un punct al
programului, chiar dacă ea este definită după codul care a apelat-o.
Ca exemplu de funcţie vom scrie funcţia estePrim ce are ca
argument un număr şi scoate ca rezultat valoarea true, dacă numărul
este prim.

<!DOCTYPE html>
<html>
<body>
<h2>Numar prim</h2>
<p>Presupunem ca numarul se introduce corect!</p>

<script>
var nr=Number(prompt("nr="));
if(estePrim(nr))
alert("Numarul "+nr+" este prim.");
else alert("Numarul "+nr+" nu este prim.");
function estePrim(x)
{
var i;
for(i=2;i<=Math.floor(Math.sqrt(x));i++)
if(x%i==0)return false;
return true;
JavaScript (I) 29

}
</script>
</body>
</html>

Vectori
Un vector (array) este declarat cu ajutorul parantezelor drepte :
[ ].
Exemplu:
var nume=[”Ion”,”Maria”,”George”];
Elementele tabloului se accesează prin indexare, primul element are
indexul 0, ca şi în Java.
Dimensiunea vectorului este memorată în proprietatea length .
Putem adăuga elemente la sfârşitul unui vector şi prin folosirea
metodei push. Exemplu:
var a=[];
a.push(7);//echivalent cu: a[0]=7:
a.push(3.4);
Putem scoate ultimul element dintr-un vector, folosind metoda
pop. Exemplu:
var nr=a.pop();
În mod similar, pentru a adăuga sau a scoate un element de la
începutul unui vector, se folosesc metodele unshift şi respectiv shift .
Metoda indexOf are ca parametru de intrare un element şi ea
returnează indexul primei apariţii a acestui element, în vector. Dacă
elementul căutat nu este prezent, metoda va returna valoarea -1 .
Similar, metoda lastIndexOf returnează indexul ultimei apariţii a
elementului în vector.
O altă metodă de bază pentru vectori este metoda slice , ce are
doi parametrii: un index de început (inclusiv) şi un index de sfârşit
(exclusiv). Metoda returneză un vector ce are elementele vectorului
pentru care se apelează metoda, cuprinse între cei doi indecsi.
Exemplu:
var b=[2,-10,-20,6].slice(1,3); //[-10,-20]
Al doilea parametru al metodei slice , poate să lipsească, şi în
acest caz vor fi luate în noul vector toate elementele de la indexul de
început până la sfârşitul vectorului.
Pentru a concatena doi vectori se foloseşte metoda concat.
30 JavaScript (I)

Ca exemplu pentru vectori (modul de declarare, proprietatea


length, şi modul de accesare al valorilor din vector), vom calcula,
folosind o funcţie separată, numărul de numere pozitive dintr-un
vector iniţializat cu câteva valori numerice.

<!DOCTYPE html>
<html>
<body>
<h2>Exemplu de array</h2>
<script>
var a=[1,5,-2,-7,10];
var contorPozitive=calcul(a);
alert("contor = "+calcul(a));
function calcul(a)
{
var contor=0;
var i;
for(i=0;i<a.length;i++)
if(a[i]>=0)contor++;
return contor;
}
</script>
</body>
</html>

3. Probleme rezolvate

Problema 1
Se citeşte un număr natural N. Se citesc N numere întregi. Să
se calculeze şi afişeze maximul dintre ele.

Soluţie
<!DOCTYPE html>
<html>
<body>
<h2>Maximul dintre N numere</h2>
<script>
var N=Number(prompt("N="));
var nr=Number(prompt("nr="));
var max=nr;
JavaScript (I) 31

var i;
for(i=2;i<=N;i++){
nr=Number(prompt("nr="));
if(nr>max)max=nr;
}
alert("maxim = "+max);
</script>
</body>
</html>

Problema 2
Se citeşte un număr natural N. Se citesc N numere întregi. Să
se calculeze şi afişeze câte numere pare s-au introdus.

Soluţie
<!DOCTYPE html>
<html>
<body>
<h2>Cate numere pare sunt dintre N numere</h2>
<p>Presupunem ca se introduc corect, doar numere naturale!</p>
<script>
var N=Number(prompt("N="));
var contor=0;
var i;
for(i=1;i<=N;i++){
nr=Number(prompt("nr="));
if(nr%2==0)contor++;
}
alert("contor numere pare = "+contor);
</script>
</body>
</html>

Problema 3
Se citeşte un număr natural. Să se calculeze şi afişeze divizorii
acestui număr.

Soluţie
<!DOCTYPE html>
<html>
32 JavaScript (I)

<body>
<h2>Afisare divizori numar</h2>
<p>Presupunem ca numarul se introduce corect!</p>
<script>
var nr=Number(prompt("nr="));
var sirDivizori="";
var i;
for(i=1;i<=nr;i++)
if(nr%i==0)sirDivizori=sirDivizori+i+" ";
alert("Divizorii lui "+nr+" sunt:\n"+
sirDivizori);
</script>
</body>
</html>

Problema 4
Se citesc de la tastatură două numere întregi. Să se calculeze
cel mai mare divizor comun al lor şi să se afişeze rezultatul. Se va
scrie o funcţie separată cmmdc .

Soluţie
<!DOCTYPE html>
<html>
<body>
<h2>CMMDC a doua numere</h2>
<p>Presupunem ca numarele se introduc corect!</p>
<script>
var a=Number(prompt("a="));
var b=Number(prompt("b="));
alert("cmmdc = "+cmmdc(a,b));
function cmmdc(x,y)
{
while(x!=y)
if(x>y)x=x-y;
else y=y-x;
return x;
}
</script>
</body>
</html>
JavaScript (I) 33

Problema 5
Se citeşte un număr natural N. Să se calculeze termenul de
rang N din şirul lui Fibonacci. Se va scrie o funcţie recursivă care
returnează termenul de rang N din şirul Fibonacci.
Apoi, se va scrie şi varianta nerecursivă a acestei funcţii şi se
vor compara cele două implementări (recursivă şi nerecursivă) pentru
N=42 şi N=50.

Soluţie
<!DOCTYPE html>
<html>
<body>
<h2>Calcul termen din sirul lui Fibonacci</h2>
<script>
var N=Number(prompt("N="));
alert("termenul de rang "+N+" = "+fib(N));
function fib(N)
{
//implementare recursiva.
if(N==0)return 1;
if(N==1)return 1;
return fib(N-1)+fib(N-2);
}
</script>
</body>
</html>

//Varianta nerecursiva:
function fib(N)
{
if(N==0)return 1;
if(N==1)return 1;
var ultim=1;
var penultim=1;
var i;
var termenCrt;
for(i=2;i<=N;i++){
termenCrt=ultim+penultim;
penultim=ultim;
34 JavaScript (I)

ultim=termenCrt;
}
return termenCrt;
}

Problema 6
Să se afişeze maximul dintr-un vector iniţializat cu cîteva
valori întregi. Se va scrie o funcţie separată ce are ca parametru
vectorul şi care returnează maximul din vector.

Soluţie
<!DOCTYPE html>
<html>
<body>

<h2>Exemplu de array</h2>
<script>
var a=[1,5,-2,-7,10,8];
var max=maxim(a);
alert("maxim = "+maxim(a));
function maxim(a)
{
var max=a[0];
var i;
for(i=1;i<a.length;i++)
if(a[i]>max)max=a[i];
return max;
}
</script>
</body>
</html>

Problema 7
Fie un vector iniţializat cu câteva valori numerice. Mai
adăugăm la sfârşitul lui câteva valori folosind metoda push. Să afişăm
valorile din vector, separate prin spaţii, într-o casetă alert.

Soluţie
<!DOCTYPE html>
<html>
JavaScript (I) 35

<body>
<h2>Exemplu de array</h2>
<script>
var a=[1,-1,2,-2];
var s;
s=afisare(a);
alert(s);
a.push(7);
a.push(100);
s=afisare(a);
alert(s);
function afisare(a)
{
var s="";
var i;
for(i=0;i<a.length;i++)
s=s+a[i]+" ";
return s;
}
</script>
</body>
</html>

Problema 8
Citim un număr natural N. Citim N numere de la tastatură,
folosind metoda prompt . Să se afişeze dacă cele N numere sunt
diferite între ele sau nu.

Soluţie
<!DOCTYPE html>
<html>
<body>
<h2>Sunt N numere diferite ?</h2>
<script>
var N=Number(prompt("N="));
var a=[];//nu merge var a[];
var i;
for(i=0;i<N;i++){
var nr=Number(prompt("nr="));
a.push(nr);
36 JavaScript (I)

}
if(suntDiferite(a))alert("Sunt toate diferite.");
else alert("Nu sunt toate diferite.");
function suntDiferite(a)
{
var i,j;
for(i=0;i<a.length-1;i++)
for(j=i+1;j<a.length;j++)
if(a[i]==a[j])return false;
return true;
}
</script>
</body>
</html>

4. Probleme propuse

Problema 1
Se citesc trei numere naturale folosind metoda prompt .
Afişaţi la consolă câte numere pare au fost introduse.

Problema 2
Se citesc trei numere folosind metoda prompt . Afişaţi la
consolă maximul dintre cele 3 numere.

Problema 3
Se citeşte un număr natural. Să se afişeze câţi divizori are.

Problema 4
Se citeşte un număr natural N. Se citesc N numere. Să se
afişeze suma lor.

Problema 5
Se citeşte un număr natural N. Se citesc N numere. Să se
afişeze pentru fiecare număr, dacă este posibil, valoarea radicalului.
(Pentru a putea extrage radicalul trebuie ca numărul citit de la
tastatură să fie un număr pozitiv).
JavaScript (I) 37

Problema 6
Se citesc două numere naturale. Să se afişeze dacă sunt prime
între ele sau nu. Se va scrie o funcţie separată ce returnează true dacă
cele două numere (argumentele funcţiei) sunt prime între ele.

Problema 7
Se citesc N numere naturale. Să se calculeze şi afişeze câte
numere prime s-au introdus. Se va scrie o funcţie separată pentru
număr prim.

Problema 8
Se citesc N numere naturale. Să se calculeze şi afişeze cel mai
mare divizor comun al lor.

Problema 9
Se citeşte un număr natural. Să se afişeze dacă este termen în
şirul lui Fibonacci.

Problema 10
Se citeşte un număr natural N. Se citesc N valori numerice
într-un vector. Se citeşte un număr x. Să se afişeze de câte ori apare x
în vector.

Problema 11
Se citeşte un număr natural N. Se citesc N valori numerice
într-un vector. Să se afişeze dacă cele N valori sunt în ordine
crescătoare.

Problema 12
Se citeşte un număr natural N. Se citesc N valori numerice
naturale într-un vector. Să se afişeze câte numere prime sunt în vector.

Problema 13
Se citeşte un număr natural na. Se citesc na valori numerice
diferite între ele, în vectorul a. Se citeşte un număr natural nb. Se
citesc nb valori numerice diferite între ele, în vectorul b. Să se
calculeze vectorul c, intersecţia mulţimilor a şi b. Să se afişeze acest
vector.
38 JavaScript (I)

Problema 14
Se citeşte un număr natural na. Se citesc na valori numerice
diferite între ele, în vectorul a. Se citeşte un număr natural nb. Se
citesc nb valori numerice diferite între ele, în vectorul b. Să se
calculeze vectorul c, reuniunea mulţimilor a şi b. Să se afişeze acest
vector.

Problema 15
Se citeşte un număr natural N. Să se copieze primii N termeni
ai şirului lui Fibonacci într-un vector şi să se afişeze acest vector.

Problema 16
Se citeşte un număr natural N. Se citesc N numere într-un
vector a. Se citeşte un număr x. Să se afişeze dacă numărul x este
prezent în vector sau nu. Se va scrie o funcţie separată ce returnează
true dacă x este în vector. În această funcţie se va utiliza metoda
indexOf .

Problema 17
Se citeşte un număr natural N. Se citesc N numere într-un
vector a. Să se calculeze ante-maximul din vector ( al doilea număr ca
mărime din vector, după maxim). Exemplu:
a=[-1,-1,10,5,7,6] , ante-maximul este 7 (maximul este 10).
După citirea vectorului, pentru a afla ante-maximul, se va face
o singură parcurgere a vectorului.
Indicaţie:
Se va iniţializa maximul cu maximul dintre primele două
numere din vector şi ante-maximul cu minimul dintre primele două
numere din vector.

S-ar putea să vă placă și