0% au considerat acest document util (0 voturi)
2K vizualizări9 pagini

Capitolul 4

Încărcat de

Rosculet Gabriel
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
2K vizualizări9 pagini

Capitolul 4

Încărcat de

Rosculet Gabriel
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
Sunteți pe pagina 1/ 9

Capitolul 4

Calculul de tractiune

4.1. Randamentul transmisiei


Pentru propulsarea autovehiculului puterea dezvoltată de motor trebuie să fie transmisă
roţilor motoare ale acestuia.
Transmiterea fluxului de putere este caracterizată de pierderi datorate fenomenelor de frecare
din organele transmisiei.
Deoarece valoarea globală a randamentului transmisiei depinde de numeroşi factori a căror
influneţă este dificil de apreciat, în calcule se operează cu valorile din figura 4.1.

Fig.4.1. Valori recomandate pentru


randamentul transmisiei

Se alege ηt=0,9.

4.2.Determinarea caracteristicii exterioare a motorului


4.2.1 Alegerea tipului motorului
Autopropulsarea automobilului se datorează energiei mecanice primite de roţile
motoare de la motorul automobilului. Ea este posibilă când oferta făcută de motor este în
concordanţă cu necesarul de momente şi puteri, necesar determinat din condiţiile în care se
deplasează automobilul.
Aprecierea motorului ca sursă de energie pentru autopropulsarea automobilului se
face prin oferta de putere (P) şi de moment (M). Oferta se exprimă funcţie de turaţia arborelui
motor (n), printr-un câmp de caracteristici P=f(n) şi M=f(n), numite caracteristici de turaţie.
Domeniul de ofertă este limitat de caracteristica de turaţie la sarcină totală (sau caracteristica
exterioară), care determină posibilităţile maxime ale motorului în privinţa puterii şi
momentului la fiecare turaţie din domeniul turaţiilor de funcţionare ale motorului.
Pentru autopropulsarea automobilelor majoritatea motoarelor sunt motoare cu ardere
internă (m.a.i.), cu piston în mişcare de translaţie şi anume; motoare cu aprindere prin
scânteie – M.A.S. (Otto) şi motoare cu aprindere prin comprimare – M.A.C. (Diesel).
In figura 4.2 sunt reprezentate caracteristicile exterioare, completate cu curbele
consumului specific de combustibil, pentru un motor cu aprindere prin scânteie (M.A.S) şi
respectiv cu aprindere prin comprimare (M.A.C.).
Opţiunea pentru un motor din categoriile de mai sus are în vedere tipul, caracteristicile şi
destinaţia automobilului.

Fig.4.2. Forme tipice de caracteristici exterioare pentru motoare cu ardere interna


a) motor cu aprindere prin scânteie (M.A.S.);
b) motor cu aprindere prin comprimare (M.A.C.)

De la solutiile similare se alege motor cu aprindere prin comprimare (M.A.C.).

4.2.1. Determinarea analitica a caracteristicii exterioare


Pentru un motor existent caracteristica exterioară se determină pe standul de încercat
motoare. În acest caz evaluarea caracteristicii exterioare revine la prelucrarea datelor
experimentale obţinute la încercarea pe stand a motorului. După prelucrarea datelor
experimentale -conform cu metodologia de încercare- se obţin mai multe puncte
semnificative ale dependenţei puterii sau momentului în funcţie de turaţia arborelui cotit al
motorului.
În literatura de specialitate se preferă pentru evaluarea caracteristicii exterioare polinomul
incomplet de gradul 3 de forma:

[ ( ) ( ) ( )]
n 2 3
n n
P(n )=Pmax⋅ α⋅ + β⋅ + γ⋅
nP nP nP
ai cărui coeficienţi sunt de forma:
Pentru M.A.C.:
c 2e −c a⋅( 2⋅c e −1 ) 0 ,55 2−1 , 05⋅( 2⋅0 ,55−1 )
α= 2
= =0 , 975
( c e−1 ) ( 0 ,55−1 )2
2⋅c e⋅( c a −1 ) 2⋅0 , 55⋅( 1 , 05−1 )
β= 2
= =0 ,272
( c e−1 ) ( 0 , 55−1 )2
1−c a 1−1 , 05
γ= 2
= =−0 , 247
( ce −1 ) ( 0 , 55−1 )2
nM M
ce = c a = max
in care : n P si Mr .

Pentru predimensionarea motorului se au în vedere parametrii respectivi ai motoarelor


automobilelor similare cuprinse în studiul soluţiilor similare sau valorile medii ale
parametrilor motoarelor actuale.
În tabelele 4.1, 4.2,4.3, 4.4. sunt cuprinse intervale de valori uzuale la motoarele actuale.

Tabelul 4.1. Valori recomandate pentru coeficienţii de elasticitate (ce) şi adaptabilitate (ca)
Tipul motorului ce=nM/ nP ca=Mmax/ MP
M.A.C. 0,55…0,75 1,05…1,15

Tabelul 4.2. Turaţii caracteristice ale motoarelor de automobile


Tipul motorului Destinatia n0 nP nm/ nP
M.A.C. microbuze 350-700 2000-4000 1,1

Tabelul 4.3. Turaţii caracteristice ale motoarelor de automobile


Tipul motorului Destinatia Mmax/MP nP/nM nm/ no
M.A.C. microbuze 1,2 1,6 2,6

Tabelul 4.4.Valori ale consumului specific de combustibil la putere maximă


Tipul motorului Destinatia ceP [g/kWh]
M.A.C. microbuze 300-450

Din definirea condiţiilor de autopropulsare deplasarea cu viteza maximă presupune


dezvolatarea la roată a unei forţe FRmax . Din definirea puterii ca produs intre forţă şi viteză
realizarea performanţelor de viteză maximă, în condiţiile prevăzute, presupune pentru motor
dezvoltarea unei puteri:

P vmax=
1
2
2
(Ga⋅f + ρ⋅c x⋅A⋅v max )⋅v max
=
3
[
7500⋅0,03+
1
2
⋅1,225⋅0,55⋅4 , 43⋅
115 2 115
3,6

3,6 ( )]( )
=94 [ kW ]
1000⋅ηt 1000⋅0,9

Punând condiţia ca puterea la viteza maximă să corespundă punctului de turaţie maximă de


funcţionare a motorului se obţine, cu ajutorul relaţiei , pentru puterea maximă a motorului
următoarea expresie:
P v max 94
Pmax = = =94 [ kW ]

[ ( ) ( ) ( )]
n n
2
n
3 [ 0,957+0,272−0,247 ]
α⋅ + β⋅ + γ⋅
nP nP nP
Tabelul 4.5. Valori ale turaţiilor semnificative ale motorului
Turatia n0 nM nce np nmax
Valoarea 600 2200 2400 4000 4000
Tabelul 4.6. Valori ale coeficienţilor caracteristici ai motorului
Coeficentul ce ca α β γ
Valoarea 0,55 1,05 0,975 0,272 -0,247

Tabelul 4.7. Valori pentru trasarea caracteristicii exterioare a motorului


Turatia P [kW] M [Nm] ce [g/kWh]
600 14 227 374 n0
800 19 229 361
1000 24 231 350
1200 29 232 340
1400 34 233 332
1600 39 234 325
1800 44 235 319
2000 49 235 315
2200 54 236 312 nM
2400 59 235 311 nce
2600 64 235 311
2800 69 234 312
3000 73 233 315
3200 78 232 319
3400 82 231 325
3600 86 229 332
3800 90 227 340
4000 94 224 350 nP

Caracteristica puterilor
100
90
80
70
60
Pe [kW]

50
40
30
20
10
0
400 800 1200 1600 2000 2400 2800 3200 3600 4000 4400

n [rot/min]
Caracteristica momentului motor
250

200

150
Me [N*m]

100

50

0
0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000 4500

n [rot/min]

Caracteristica consumului de combustibil

400

350

300

250
ce [g/kW*h]

200

150

100

50

0
0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000 4500

n [rot/min]

4.3. Determinarea rapoartelor de transmitere ale transmisiei


4.3.1. Determinarea valorii maxime a raportului de transmitere
Pentru valoarea maximă a raportului de transmitere, obţinut când este cuplată prima treaptă
de viteză în cutia de viteze se pot formula ca performanţe dinamice independente sau
simultane următoarele:
-panta maximă sau rezistenţa specifică a căii;
-acceleraţia maximă de pornire din loc.
Performanţele date prin forţele la roată necesare pot fi formulate ca valori maxime când
forţele la roată oferite prin transmisie au valori maxime, respective motorul funcţionează la
turaţia momentului maxim iar în transmisie este cuplat cel mai mare raport de transmitere,
respectiv:
i tmax =i CV ⋅i 0
1

Din condiţia de autopropulsare:


M max⋅i tmax⋅ηt
F Rmax =
rd
Pentru ca forţa la roată necesară să fie situată în domeniul de ofertă trebuie ca ea să nu
depăşească valoarea aderenţei pentru condiţia specifică de deplasare:

F Rmax ≤ϕ⋅G ad
sau
M max⋅i tmax⋅ηt
≤ϕ⋅G ad
rd
de unde:
ϕ⋅G ad⋅r d
i tmax ≤
M max⋅ηt
Funcţie de modul de organizare generală a transmisiei şi de parametrii constructivi ai
automobilului, greutatea aderentă are valorile:

− pentru automobile 4 x 2 cu puntea motoare în spate:


a
Gad =m2⋅Ga⋅
L
unde m2 este coeficientul de încărcare dinamică în regim de demarare la limita de aderenţă
pentru puntea spate dat de relaţia:
cos α
m2=
hg 1
1− ⋅ϕ
L = 1+0 ,23⋅0 , 75 =1,21.
unde φ se numeste coeficient de aderenta si ia valori intre : 0,6-0,8.
b
Gad =m2⋅Ga⋅
L =0 ,85⋅37500⋅0 ,35 =29456 N
Raportul de transmitere maxim se determina din enecuatiile:
ϕ⋅G ad⋅r d 0 , 75⋅29456⋅0 , 325
i tmax = =
M max⋅ηt 236⋅0 , 9 = 33,87
F Rmax⋅r d 12039 , 8⋅0 ,325
i tmax ≥ =
M max⋅¿ ηt 2 36⋅0 , 9 = 18,46
Se adopta itmax=23.
4.3.2. Determinarea valorii minime a raportului de transmitere
Valoarea minimă a raportului de transmitere al transmisiei este determinată din
condiţia cinematică de realizare a vitezei maxime de performanţă când motorul funcţionează
la turaţia maximă:
π 4000
⋅0 ,325
nm
π
i tmin = ⋅r r 30 115
30 v max = 3,6 =4,26
4.3.3. Determinarea raportului de transmitere din prima treapta a cutiei de viteze
În absenţa altor condiţii de dimensionare a transmisiei, valoarea minimă se consideră
realizată printr-o cutie de viteze având treapta finală cu raport de priză directă (i n =1).

In acest caz itmin=i0 de unde rezulta:


it
20
i CV =
it
max
= =
1
min 4,26 4,69
4.3.4. Determinarea numarului treptelor de viteze
In cazul etajării cutiei în progresie geometrică, între valoarea maximă şi minimă în cutia de
viteze sunt necesare n trepte date de relaţia:

log i cv
1 log 4,69
n≥1+ =1+
nmax 4000
log log
nM 2200
=3,59→n=4
4.3.5. Calculul rapoartelor de transmitre din cutia de viteze
Fiind determinat numărul de trepte şi ţinând seama că i n=1, raportul de transmitere într-o
treaptă k este dat de relaţia:
i CV = √ iCV
n−1 n−k
1
k

i CV = √ 11, 564−2
4−1
2 =2,80
i CV = √ 11, 56
4−1 4−3
3 =1,67
i CV =
4 1

4.3.5. Calculul si constructia diagramei “fierastrau”


Pentru calculul diagramei fierastrau se foloseste relatia de lagatura dintre viteza
unghiulara a arborelui cotiti si viteza liniara a automobilului :
ωe
va = ⋅r d
k i 0⋅i CV
k

Indiferent de treapta de viteza:


ωM
va = ⋅r d
k min i0⋅i CV
k
ω max
va = ⋅r d
k max i 0⋅i CV
k
n
[rot/min] ω [rad/s] v_1 [km/h] v_2 [km/h] v_3 [km/h] v_4 [km/h]
600 62,83 3,68 6,15 10,30 17,25
800 83,78 4,90 8,21 13,74 23,00
1000 104,72 6,13 10,26 17,17 28,75
1200 125,66 7,35 12,31 20,61 34,50
1400 146,61 8,58 14,36 24,04 40,25
1600 167,55 9,80 16,41 27,47 46,00
1800 188,50 11,03 18,46 30,91 51,75
2000 209,44 12,25 20,51 34,34 57,50
2200 230,38 13,48 22,56 37,78 63,25
2389 250,19 14,64 24,50 41,03 68,69
2400 251,33 14,70 24,62 41,21 69,00
2600 272,27 15,93 26,67 44,65 74,75
2800 293,22 17,15 28,72 48,08 80,50
3000 314,16 18,38 30,77 51,52 86,25
3200 335,10 19,60 32,82 54,95 92,00
3400 356,05 20,83 34,87 58,38 97,75
3600 376,99 22,05 36,92 61,82 103,50
3800 397,94 23,28 38,97 65,25 109,25
4000 418,88 24,50 41,03 68,69 115,00

Pe baza acestui tabel se traseaza diagrama “fierastrau”:


4500

4000

3500

3000

2500
n [rot/min]

2000

1500

1000

500

0
0 20 40 60 80 100 120 140
v [km/h]

4.3.6. Determinarea raportului de transmitere al treptei economice


Funcţie de tipul şi destinaţia automobilului, acesta este utilizat cu preponderenţă la
anumite viteze medii de mers.
Cinematic, funcţionarea automobilului cu cutia de viteze în trepte este asigurată în
condiţiile de mai sus dacă în transmisie se realizează raportul:
− pentru viteza urbană medie:
π n π 2400
i t u = ⋅ ec ⋅r d = ⋅ ⋅0 ,325=
30 v um 30 115
3,6 0,60
unde nec=(0,4…0,6)·nmax=0,6·4000= 2400 rot/min

S-ar putea să vă placă și