Lab 3 HTML
Lab 3 HTML
Limbajul HTML
Crearea formularelor utilizând diferite componente. Definirea și
utilizarea stilurilor CSS pentru formatarea și poziționarea
diverselor etichete HTML
Elemente de control
- Butoane de comandă:
o Tipul lor: Submit/Reset/Push
o Etichetele HTML: BUTTON şi INPUT
- Butoane de validare (checkboxes): eticheta HTML: INPUT
- Butoane radio: eticheta HTML: INPUT
- Meniuri: elementului HTML SELECT, în combinaţie cu OPTION şi
OPTGROUP.
- Câmpuri text:
o pentru o singură linie (prin intermediul elementului INPUT)
o din mai multe linii (prin intermediul elementului TEXTAREA).
- Elemente de control ascunse (hidden): eticheta HTML: INPUT
2 Limbajul HTML
Stilurile de formatare oferă celor care creează pagini Web să-și definească de
la început toate formatările necesare cum ar fi: fonturi, culori, margini, spaţierea
liniilor.
Stilurile de formatare s-au dezvoltat ulterior sub denumirea de CSS (Cascade
Style Sheets) fiind recomandate a se folosi în realizarea paginilor de către consorţiul
care se ocupă cu standardizarea Web (W3C – World Wide Web Consortium).
Rezolvare:
Titlul este de tip “Heading 1”, apoi se separă formularul de zona titlului
cu ajutorul unei bare orizontale.
Pentru realizarea formularului este nevoie de inserarea scheletului acestuia
(fig.3.2).
Informațiile despre numele utilizatorului si parola se introduc într-un TextField
(fig.3.3). Dacă se dorește ca Parola să nu fie vizibilă când se introduce, atunci la
proprietățile TextField-ului specific parolei se selectează la proprietatea Type –
Password.
Introducerea CV-ului se realizează cu ajutorul unei componente de tip
TextArea.
Câmpul “Casatorit” poate lua doar două valori True sau False, de aceea se
reprezintă sub forma unui CheckBox.
Limbajul HTML 3
Câmpul “Studii” conține un grup de butoane radio pentru a se putea selecta
doar o singură valoare dintre cele existente.
Câmpul “Selectare poza candidat” este un câmp de upload și se realizează cu
ajutorul unei componente de tip FileField.
Câmpul “Selectati cursul” este o listă expandabilă cu valori inițiale specificate.
Acest câmp se realizează cu ajutorul unei componente de tip ListMenu.
.
Limbajul HTML 5
Iniţiere în HTML-1
Unul din primele elemente fundamentale ale WWW ( World Wide Web ) este HTML (
Hypertext Markup Language ), care descrie formatul primar in care documentele sunt
distribuite si văzute pe Web. Multe din trasaturile lui, cum ar fi independenta fata de
platforma, structurarea formatării si legaturile hypertext, fac din el un foarte bun format
pentru documentele Internet si Web.
Primele specificaţiile de baza ale Web-ului au fost HTML, HTTP si URL.
HTML a fost dezvoltat initial de Tim Berners-Lee la CERN in 1989. HTML a fost vazut ca
o posibilitate pentru fizicienii care utilizeaza computere diferite si schimbe între ei
informaţie utilizind Internetul. Erau prin urmare necesare citeva trasaturi: independenta de
platforma, posibilităţi hypertext si structurarea documentelor.Independenta de platforma
înseamnă ca un document poate fi afişat in mod asemănător de computere diferite ( deci cu
fonte, grafica si culori diferite ), lucru vital pentru o audienta atît de variata.
Hipertext înseamnă ca orice cuvânt, fraza, imagine sau alt element al documentului văzut
de un utilizator ( client ) poate face referinţa la un alt document, ceea ce uşurează mult
navigarea intre multiple documente sau chiar in interiorul unui aceluiasi document.
Structurarea riguroasa a documentelor permite convertirea acestora dintr-un format in altul
precum si interogarea unor baze de date formate din aceste documente.
Standardul oficial HTML este World Wide Web Consortium (W3C), care este afiliat la
Internet Engineering Task Force (IETF). W3C a enunţat câteva versiuni ale specificaţiei
HTML, printre care si HTML 2.0, HTML 3.0,HTML 3.2, HTML 4.0 si, cel mai recent,
HTML 4.01. In acelaşi timp, autorii de browsere, cum ar fi Netscape si Microsoft, au
dezvoltat adesea propriile "extensii" HTML in afara procesului standard si le-au incorporat
in browserele lor. In unele cazuri, cum ar fi tagul Netscape , aceste extensii au devenit
standarde de facto adoptate de autorii de browsere.
HTML 2.0, elaborat in Iunie 1994, este standardul pe care ar trebui sa-l suporte toate
browserele curente -- inclusiv cele mod text. HTML 2.0 reflecta concepţia originala a
HTML ca un limbaj de marcare independent de obiectele existente pentru aşezarea lor in
pagina, in loc de a specifica exact cum ar trebui sa arate acestea. Dacă doriţi sa fiţi siguri ca
toţi vizitatorii vor vedea paginile aşa cum trebuie, folosiţi tagurile HTML 2.0.
8 Limbajul HTML
Iniţiere în HTML-2
Specificaţia HTML 3.0, Enunţata in 1995, a încercat sa dezvolte HTML 2.0 prin adăugarea
unor facilităţi precum tabelele si un mai mare control asupra textului din jurul imaginilor.
Deşi unele din noutăţile HTML 3.0 erau deja folosite de autorii de browsere, multe nu erau
încă. In unele cazuri, taguri asemănătoare implementate de autorii de browsere au devenit
mai răspândite decât tagurile "oficiale". Specificaţia HTML 3.0 acum a expirat, deci nu mai
este un standard oficial.
In Mai 1996, W3C a scos pe piaţa specificaţia HTML 3.2, care era proiectata sa reflecte si
sa standardizeze practicile acceptate la scara larga. Deci, HTML 3.2 include tagurile
HTML 3.0 ce erau adoptate de autorii de browsere ca Netscape si Microsoft plus extensii
HTML răspândite. In Bilanţul asupra HTML, W3C recomanda ca providerii de informaţii
sa utilizeze specificaţia HTML 3.2.Versiunile curente ale majorităţii browserelor ar trebui
sa suporte toate, sau aproape toate aceste taguri.
De asemenea exista extensii Netscape si Microsoft care nu fac parte din specificaţia HTML
3.2, ori pentru ca sunt mai puţin utilizate, ori au fost omologate după apariţia HTML 3.2.
Pentru ca navigatorul Netscape a fost printre primele browsere care suporta anumite taguri
HTML 3.0, iar Netscape deţine in jur de 70% din piaţa de browsere, mulţi au crezut eronat
ca toate extensiile Netscape (incluzând taguri ca si facilitaţi ca ferestrele) fac parte din
HTML 3.0 sau HTML 3.2.
La momentul aparitiei acestui tutorial, HTML 4.0 este larg utilizat si au fost deja publicate
specificatiile HTML 4.01.
Documentele HTML sint documente in format ASCII si prin urmare pot fi create cu orice
editor de texte. Au fost insa dezvoltate editoare specializate care permit editarea intr-un fel
de WYSIWYG desi nu se poate vorbi de WYSIWYG atita vreme cit navigatoarele afişează
acelasi document oarecum diferit, in functie de platforma pe care ruleaza. Au fost de
asemenea dezvoltate convertoare care permit formatarea HTML a documentelor generate (
si formatate ) cu alte editoare. Evident conversiile nu pot patra decit partial formatarile
anterioare deoarece limbajul HTML este inca incomplet.
În aceste pagini se vor utiliza stiluri CSS definite într-un fișier extern denumit
style.css (pentru a crea fișierul extern se utilizează opțiunea Text/CSS Styles/New).
Există trei cazuri la alegerea selectorului (fig.3.8):
- Class: pentru toate apariţiile unui element dintr-o anumită clasă (obs:
clasele trebuie să înceapă cu operatorul punct, ex: .rosu)
- Tag: pentru toate apariţiile unui element din document
- Advanced: pentru apariţii individuale ale unui anumit element.
Limbajul HTML 9
Fig.3. 8. Fereastra de dialog aferentă creării unui nou stil CSS utilizând editorul Adobe
DreamWeaver.
Cerințe:
1.1. Definiți în fișierul CSS:
pentru selectorul body culoarea fundalului: #AFDEF8;
pentru selectorul h1 culoarea fundalului: #5D89CA;
George Coşbuc
Mama
2.2. Definiți în fișierul CSS pentru selectorul p proprietatea ce indentează prima linie
din text cu 15px;
2.4. Definiți în foaia internă pentru selectorul .rosu culoarea textului ca roșu. Atribuiți
clasa dată primului paragraf;
2.5. Definiți pentru paragraful doi culoarea textului ca verde prin metoda stil inline
(prin intermediul atributului style).
1. Realizați un formular care sa calculeze media unui elev cunoscându-se cele 4 note
și teza. De asemenea se va afișa dacă elevul respectiv este promovat sau nu.
Fig.3. 13. Formular care permite determinarea sumei pe care trebuie să o plătească o anumită persoană în
funcție de ratele lunare.
16 Limbajul HTML