Laborator POO Lucrarea nr.

LUCRAREA NR. 1
Prezentarea mediului de dezvoltare integrat Microsoft Visual C++

1. Obiectivele lucrării

 Familiarizarea cu mediul de dezvoltare integrat (Integrated Development Environment - IDE)

Microsoft Visual C++ 2019.
 Compilarea şi execuţia unui program.
 Depanarea unui program.

2. Mediul de dezvoltare integrat Microsoft Visual C++ 2019

Mediul de dezvoltare integrat Microsoft Visual C++ conţine instrumente pentru dezvoltarea şi depanarea
aplicaţiilor C++:
 editor - pentru scrierea şi modificarea programelor C++. Visual Studio oferă compilare incrementală,
adică pe măsură ce codul este scris, Visual Studio îl compilează în fundal pentru a oferi feedback
despre sintaxă și erori de compilare, care sunt marcate prin sublinierea cu culoarea roșie.
 compilator - pentru traducerea textului sursă C++ în limbaj maşină. În urma compilării pentru fiecare
fişier sursă este creat un fişier obiect cu extensia .obj.
 depanator - pentru execuţia pas cu pas a programelor, ajutând utilizatorul să găsească erorile de
execuţie. Mediul conţine multe butoane, meniuri şi alte elemente de interfaţă grafică cu utilizatorul
(graphical user interface –GUI) ce pot fi folosite în timpul editării, compilării şi depanării aplicaţiilor C++.
Depanatorul permite setarea unor puncte de întrerupere (care permit oprirea temporară a execuției la o
anumită poziție) și deschiderea unor ferestre de urmărire (care monitorizează valorile variabilelor pe
măsură ce se execută programul).
 editor de resurse. Resursele reprezintă elemente de interfaţă cu utilizatorul, cum ar fi meniurile,
cursoarele, cutiile de dialog, icon-uri, etc. Fiecare proiect construit în Visual C++ va conţine un fişier cu
extensia .rc ce cuprinde descrierea textuala a tuturor obiectelor de interfaţă care fac parte din aplicaţie.
 link-editor care construieşte fişiere "executabile" (având extensia .exe, .dll, .lib, .ocx) folosind fişierele
obiect realizate de către compilator pentru fiecare fişier din proiect.
Figura 1 prezintă etapele ce se parcurg pentru obținerea unui cod executabil.
Laborator POO Lucrarea nr. 1

Figura 1. Etapele pentru obținerea unui cod executabil

Detalii despre limbajele suportate de Microsoft Visual Studio: C/C++, VB.NET, C#, F#, precum şi informaţii
despre variantele disponibile: Express, Professional, Premium, Ultimate, Test Professional se găsesc la
următorul link: http://en.wikipedia.org/wiki/Microsoft_Visual_Studio.
În septembrie 2021 s-a lansat Microsoft Visual Studio 2022 Preview 4.
Mediul de dezvoltare integrat Microsoft Visual C++ poate fi accesat apăsând butonul Start şi selectând Visual
Studio 2019. Se va deschide o fereastră ca în Figura 2.
Laborator POO Lucrarea nr. 1

Figura 2. Mediul Visual Studio 2019

Pentru crearea unui proiect nou, se selectează opțiunea Create a new project. Se va deschide o fereastră ca
în Figura 3.

Figura 3. Crearea unui nou proiect în Visual Studio 2019

După selectarea limbajului de programare dorit (C++, în acest caz) și platforma de dezvoltare ( Windows, în
acest caz), se va alege tipul proiectului și se va apăsa butonul Next.
Principalele tipuri de proiecte sunt:
- Empty Project
- Console Application – aplicaţie care poate rula în mod consolă (din linia de comandă), fără
interfaţă grafică;
- Windows Application – aplicaţie executabilă în format Windows şi care reprezintă standardul
de aplicaţii care lucrează sub sistemul de operare Microsoft Windows.
- Class Library – bibliotecă de clase, fişier bibliotecă cu extensia .dll.
Dacă se selectează crearea unui proiect gol, se va deschide o fereastră ca în Figura 4. Se va da un nume
proiectului și se va specifica locația unde se vor salva fișierele din cadrul proiectului astfel creat.
Laborator POO Lucrarea nr. 1

Figura 4. Configurarea unui proiect gol în Visual Studio 2019

După apăsarea butonului Create, se va deschide o fereastră ca în Figura 5.

Figura 5. Fereastra de editare a unui proiect gol

Laborator POO Lucrarea nr. 1

În această fereastră identificăm următoarele zone: fereastra Solution Explorer, fereastra de editare care iniţial
arată pagina de Start, iar în zona de jos se găseşte un tab pentru fereastra Output. Fereastra Solution Explorer
permite gestionarea fişierelor din cadrul unei soluţii: navigarea în lista de fişiere (Fișiere sursă, Fișiere resursă,
Fișiere antet (header), dependințe externe), afişarea conţinutului acestora în fereastra de editare şi adăugarea
fişierelor noi în soluţia curentă. Soluţia reprezintă o colecţie de unul sau mai multe proiecte înrudite între ele,
precum şi alte resurse utilizate în crearea aplicaţiei. Un proiect reprezintă o colecţie de fişiere care în urma
compilării şi rulării generează un program executabil.
Informaţiile detaliate despre un proiect sunt stocate într-un fişier XML cu extensia .vcxproj în directorul
proiectului. Informaţiile despre proiectele unei soluţii sunt stocate în două fişiere cu extensia .snl,
respectiv .suo. Soluţia se creează automat atunci când se creează un proiect, cu excepţia situaţiei în care se
adaugă un proiect la o soluţie deja existentă.

3. Crearea și editarea unui fișier sursă

Pentru crearea unui fișier sursă, se apasă click dreapta pe directorul Source Files și se alege Add-> New
item. Se va deschide o fereastră ca în Figura 6.

Figura 6. Crearea unui fișier sursă

Se selectează tipul fișierului C++ File (.cpp) și se editează numele acestuia ( pp. Salut.cpp), precum și
locația unde se va salva fișierul creat. Se apasă butonul Add. Se va deschide fereastra de editare cu
Laborator POO Lucrarea nr. 1

numele Salut.cpp, iar fișierul Salut.cpp se va regăsi în lista de fișiere corespunzătoare directorului Source
Files din fereastra Solution Explorer. În fereastra de editare se va scrie codul de mai jos:

#include<iostream>

int main()
{
std::cout << "Bine ati venit in lumea limbajului C++!" << std::endl;
return 0;
}

După editarea codului sursă, se salvează fișierul folosind comanda Save din meniul File sau prin apăsarea
butonului Save din bara de instrumente. Conţinutul fiecărui fişier din cadrul proiectului poate fi vizualizat în
fereastra de editare dacă se apasă dublu click pe numele fişierului.

4. Compilarea și execuția programului

Pentru compilarea fişierului sursă C++ se selectează comanda Compile (Ctrl+F7) din meniul Build. Mesajele
compilatorului şi erorile vor apare în fereastra Output. Dacă nu sunt erori, după compilare va apare mesajul
“Build: 1 succeeded, 0 failed, 0 up-to-date, 0 skipped” (Figura 7). În cazul în care sunt erori, după corectarea
acestora fişierul trebuie recompilat.

Figura 7. Rezultatul compilării programului

Laborator POO Lucrarea nr. 1

Compilarea şi editarea de legături se pot face prin selectarea comenzii Build Solution (F7) din meniul Build.
Pentru execuţia programului se selectează comanda Start Without Debugging (Ctrl+F5) din meniul Debug.
Se va deschide fereastra din Figura 8.

Figura 8. Fereastra cu execuţia programului

Obs. Visual C++ 2019 permite construirea aplicaţiilor în două configuraţii: Debug şi Release. Versiunea Debug
include informaţii suplimentare care ajută la depanarea programului, astfel se pot urmări valorile variabilelor în
timpul execuţiei, folosirea punctelor de întrerupere, execuţia programului pas cu pas, etc. Versiunea Release
nu include informaţii despre depanare, iar codul este optimizat, se execută mai rapid.

5. Depanarea unui program

Procesul de depanare (debug) permite execuţia programului în mai multe moduri, astfel încât să poată fi
urmărite rezultatele unor funcţii şi valorile unor variabile în decursul execuţiei programului. Principalele
modalităţi de depanare sunt:
 Step Into (F11) din meniul Debug. Debugger-ul va executa linia curentă şi dacă este o funcţie, va sări
la funcţia respectivă şi va începe să execute liniile acelei funcţii pas cu pas.
 Step Over (F10). Efectul este similar cu Step Into, numai că la întâlnirea unei funcţii nu va mai intra în
codul funcţiei respective, ci va întoarce doar rezultatul execuţiei funcţiei.
 Step Out (Shift+F11). Dacă debugger-ul a intrat în codul unei funcţii şi se lansează această comandă,
se va parcurge funcţia automat până la sfârşit şi se va întoarce pe un nivel mai sus.
 Start Debugging (F5). Această comandă începe procesul de depanare.
Laborator POO Lucrarea nr. 1

O modalitate de întrerupere a execuţiei unui program într-un anumit punct definit de utilizator, cu posibilitatea
continuării ulterioare a execuţiei este folosirea unui breakpoint. Un breakpoint se inserează în codul sursă prin
selectarea liniei în care se doreşte întreruperea programului şi selectare comenzii Toggle Breakpoint din
meniul Debug sau prin acţionarea tastei F9. Pentru a utiliza breakpoint-ul nou creat, se foloseşte comanda
Start Debugging. Programul se va executa până va întâlni breakpoint-ul , moment în care se va opri şi va
aştepta comenzile ulterioare ale utilizatorului. Se pot utiliza aici comenzile Step Into, Step Over, Step Out. Lista
cu breakpoint-uri poate fi vizualizată folosind Breakpoints din meniul Debug -> Window sau combinaţia de
taste Alt+F9.
Pentru închiderea soluţiei curente se foloseşte comanda Close Solution din meniul File.

6. Verificarea cunoştinţelor
a) Ce diferenţă este între un proiect şi o soluţie în Visual C++?
b) Care sunt paşii ce trebuie parcurşi în realizarea unei aplicaţii C++?
c) Creați un proiect nou și adăugați codul C++ de mai jos. Acest program calculează și afișează suma şi
produsul a N termeni citiţi de la consolă. Depanaţi pas cu pas programul, urmărind valorile variabilelor
în timpul execuţiei. Modificați apoi programul astfel încât să calculeze și afișeze media aritmetică a
termenilor ce aparțin intervalului (-∞, -10.4) U [50.5, +∞).
#include<iostream>

int main()
{
int N;
double t, S, P;
std::cout << "Introduceti numarul de termeni N = ";
std::cin >> N;
S = 0.0;
P = 1.0;
for (int i = 1; i <= N; i++)
{
std::cout << "Dati termenul " << i << ": " << std::endl;
std::cin >> t;
S += t;
P *= t;
}
std::cout << "Suma termenilor este " << S << std::endl;
std::cout << "Produsul termenilor este " << P << std::endl;
return 0;
}