LUCRARE DE DIPLOMA - INGRIJIREA NOU

NASCUTULUI LA TERMEN

LUCRARE DE DIPLOMA

INGRIJIREA NOU NASCUTULUI LA TERMEN

'In momentul admiterii mele in profesia medicala,ma angajez sa consacru viata mea in folosul
umanitatii.Voi lupta cu toate mijloacele pentru onoarea si nobilele

traditii ale profetiei.'

din Jurnalul Univwersal propus de O.M.S in 1984

COPII

CERTITUDINEA CONTINUARII CIVILIZATIEI SI A UMANITATII.SANATATEA LOR

REPREZINTA GARANTIA ACESTEI CONTINUITATI.

MOTIVATIA LUCRARII

Profesiunea de asistent medical necesita aptitudini deosebite,competente acumulate printr-opregatire

corespunzatoare si constiinta lucrului bine facut.
Cu atat mai mult,profesiunea de asistent pediatru inseamna o alta valenta care sa fonfere noi
dimensiuni profesiei in sine.Dragostea de copii si grija materna convertita in 'meserie' se substituie
chiar responsabilitatii cu care este investita asistenta medicala.

Cu atat mai mult,profesiunea de asistent pediatru inseamna o alta valenta care sa fonfere noi
dimensiuni profesiei in sine.Dragostea de copii si grija materna convertita in 'meserie' se substituie
chiar responsabilitatii cu care este investita asistenta medicala.

De ce asistenta medicala care acorda ingrijiri in 'lumea copiilor' trebuie sa fie mai umana si mai
responsabila?Nu incape nici o indoiala,copilul nu reprezinta un adult la scara redusa,ci o fiinta
fragila,vulnerabila,care se dezvolta dupa reguli biologice,altele decat cele ale homeostazei bazate pe
feed-back negativ ale adultului.Cresterea si dezvoltarea copilului,mai ales a copilului mic si cu
preponderenta a sugarului se bazeaza pe dependenta fata de o alta persoana.In mod particuluar,nou-
nascutul se confrunta cu o trauma de adaptare speciala pentru ca el vine dintr-un mediu de maxima
securitate,mediul intrauterin.intr-un mediu ostil cu capcane de tot felul,care determina intrarea in
actiune a tuturor mecanismelor biologice ale organismului copilului,mecanisme care sa puna in accord
fiinta proaspat venita pe lume cu factorii externi.

Iata de ce,asistenta medicala dornica sa ingrijeasca copii,mai ales cea pregatita sa ofere interventii in
sectiile de neonatologie devine cu atat mai importanta cu cat este bine stiuta importanta bunei ingrijiri
a nou-nascutului pentru intreaga sa dezvoltatre ulterioara.

In aceasta ingrijire sunt implocati factori etici,bioetici,sociali,si,nu in ultimul rand,psihologici.Alegerea

acestei profesiuni inseamna o libertate angajata si responsabila abazata pe o buna pregatire
profesionala,teoretica si practica,dar si pe un sistem de valori de tip umanist focalizat pe dragostea de
copii,ca finite integrate la procesul decizional al existentei umane,inclusiv la aspectele demografice.

PLANUL LUCRARII

I. Introducere

II. Generalitati privind nou-nascutul la termen

1.Particularitati generale

2.Particularitati morfo-functionale (Scaderea in greutate,piele,

cordon ombilical,sistem osos,muscular,adaptari,reflexe)

III.Incidentele fiziologice lae noului-nascutului la termen

1.Febra de deshidratare

2.Scaderea fiziologica in greutate

3.Icterul fiziologic

4.Criza genitala

5.Eritemul alergic

IV.Ingrijiri acordate nou-nascutului la termen

1.Masuri de ingrijire in sala de nastere

2.Masuri de ingrijire in salonul de nou-nascut

3.Alimentatia nou-nascutului(naturala+artificiala)

V.Bolile nou-nascutului la termen

1.Leziuni obstetricale

2.Tulburari respiratorii

3.Boala hemoragica

4.Sindromul icteric

5.Malformatii congenitale

6.Infectiile nou-nascutului

VI.Educatie pentru sanatate

VII.Ingrijirile nou-nascutului la termen imediat dupa nastere

1.Elemente generale si ingrijiri de nursing

2.Studiu pe cazuri

3.Concluzii

4.Anexe

VIII.Bibliografie selectiva

I.INTRODUCERE

Medicina zilelor noastre are un caracter pronuntat profilactic,caci de la dreptul de sanatate am ajuns la
datoria de a conserva sanatatea.
Aceasta cere insa eforturi din partea retelei medicale de a educa colectivitatile pe care le are in in grija
in vederea conservarii si ameliorarii fondului biologic care poate fi influentat nimai printr-o
culturalizare sanitara si genitala.

Trebuie sa recunoastem ca in ultimele decenii avem realizari frumoase,femeia gravida fiind acum mai
bine supraveghiata,nou-nascutul mai bine ingrijit.

Conceptia,cadrul si preocuparile obstreticii si ale ginecologiei trebuie mult amplificate si dupa definitia
data de Organizatia Mondiala a Sanatatii,sa cuprinda

'preocuparea de a supraveghea sanatatea femeilor in cursul sarcinei,a nasterii si a alaptarii,sa le

invatam sa-si ingrijeasca copii'.

Alaptarea naturala a nou-nascutului,atat de binefacatoare pentru el,este su ea parasita de cele mai

multe ori din cauza unor factori sociali.

La plecarea din maternitate 90% dintre femei alapteaza natural,pentru ca apoi sa renunte.

Dintre inaintasii nostrii,I.E. Radulescu - spunea atat de frumos ca 'indata ce maica natura ne da fiinta
si ne aduce pe lume,mama este cea dintai care ne primeste in bratele sale calduroase si se
insarcineaza cu ingrijirea noastra si pare ca ar face un tacut dar prea deslusit juramant,ca va fi
raspunzatoare pentru toata fericirea si nefericirea noastra.'

Mama este cel dintai dascal al nostru,de la ea incepem sa luam ala dintai cunostiinte si in bratele ei
incepem a judeca binele si raul.

Ea este carmuitorul si ecoul nostru,ea ne indreapta pe drumul pe care il vom urma in aceasta viata.

II. GENERALITATI PRIVIND NOU NASCUTUL LA TERMEN

1. PARTICULARITATI GENERALE

Perioada de nou-nascut face parte din prima copilarie si reprezinta trecerea de la viata intrauterine la
viata postnatala.

Perioada de nou-nascuteste o etapa in evolutia antogenetica a finite umane,caracterizara prin mari

transformari datorate adaptarii sau acomodarii la noile conditii de mediu.

Fiziologia noului nascut este dominate de procesul de adaptare la viata extrauterina,care are loc in
conditiile unor schimbari de mediu de o covarsitoare amploare.

Astfel,nou-nascutul paraseste un mediu ambient lichid protector,cu o temperature constanta si vine

intr-un mediu gazos cu o temperature variabila.

Vine dintr-un mediu steril intr-un mediu cu facotri agresivi microbieni.El intalneste acum pentru prima
data un factor nou - lumina.El trebuie sa faca fata noilor conditii de viata.Se produc acum importante
transformari marfo-functionale de adaptare.

Pe de alta parte,nou-nascutul trece de la situatia unei vieti parazitare,la cea a unei activitati a
organelor proprii,a unei anatomii fiziologice complexe.Se intrerupe aportul de oxygen prin
placenta.este amenintat de asfixie,plamanul intra in functie.Este intrerupta circulatia spre
placenta;aparatul circulator sufera importante modificari.Este interrupt aportul de substante nutritive
elaborate de organismul matern;aparatul digestive esi intrerupe activitatea.
In cursul travaliului nou nascutul este supus unui traumatism datorita apasarii muschiului uterin pe
suprafata sa corporala.In timpul nasterii se mai produc flectari,deflectari,precum si ratatii ale
diferitelor segmente ale corpului.De asemenea,mulari,incalecari de oase.Toate constituie traumatisme
de diferite grade la care noul nascut trebuie sa reziste.

Oricat de usoara ar fi nasterea se admite ca noul nascut este intr-o oarecare masura un traumatizat.

Toate acestea explica de ce perioada de nou nascut este o perioada care pune in primejdie viata
noului nascut.De aici si mortalitatea infantile,iar cea din prima saptamana,este 2-3 din mortalitatea
primei luni.

DURATA PERIOADEI DE NOU NASCUT

Unii admit ca perioada de nou nascut tine pana la caderea cordonului ombilical,adica cel mult 7-8 zile
de la nastere;dupa altii,ea dureaza pana la cicatrizarea plagii ombilicale,adica doua
saptamani.Majoritatea autorilor admit,insa,ca perioada de nou nascut dureaza patru saptamani in care
timp asa numitele fenomene fiziologice proprii acestei perioade iau sfarsit.

Unii autori admit ca perioada de nou nascut trebuie considerate - primele trei luni de viata - timp in
care s-ar produce o adaptare completa asugarului la conditiile vietii extrauterine.

Sunt necesare 2-3 luni pentru prefectionarea valorii functionale a organelor copilului si a diminuarii
fragiilitatii echilibrelor sale.

Fiziologia perioadei de nou-nascut nu-o o lunga,conversatie arbitrate,comoda pentru statistici,ci aceea

de ajustare impusa de trecerea la viata extrauterina si cuprinde tot primul trimestru.

Abia catre luna a III-a spune acelasi autor,"noul nascut isi schimba comportamentul,inceteaza a
deveni parazitul obligator al mamei,poate sa se lipseasca de alimentatia de la san,pierde reflexe
arhaice,hipertonia sa initiala,emite primul suras,recunoaste obrazul mamei sale,incepe sa fabrice
anticorpi,in scurt timp el devine o presonalitate biologica autonoma".
In tara noastra perioada de nou nascut este socotita virsta de la 1-30 zile.

2.PARTICULARITATILE MARFO-FUNCTIONALE ALE NOULUI-NASCUT

Noul nascut este deosebit de copilul de mai tarziu ca forma si marime a diferitelor parti ale corpului.

Inaltimea capului dupa Stratz reprezinta la noul nascut un sfert din talie,Fata este mica,sprancenele
sunt jumatatea inaltimii capului,adica inaltimea craniului si a fetei sunt egale.

Fontanela anterioara masoara 4/3 centimetrii,fontanela posterioara este inchisa dar poate ramane
deschisa primele doua saptamani de viata

.ea este triunghiulara si masoara 7-8 mm.Uneori sutura sagitala este desfacuta,in care caz craniul
poarta numele de craniul moale congenital.uneori se noteaza incalecarea oaselor craniene in primele
zile dupa nastere cand travaliul a fost greu.

Nasul noului nascut este scurt,con cav,cu deschiderea narilor privind inainte.Gatul este scurt.

Conformatia toracelui este aproape cilindrica.

Abdomenul este mare,depaseste rebordulcastral,peretele abdominal prezinta un tonus muscular

scazut si se destined la fiecare miscare inspiratorie.

Ombilicul se afla sub linia care imparte corpul in doua jumatati egale.

Membrele inferioare sunt scurte.Condilii interni sunt mai putin dezvoltati,de unde rezulta o incubatie in
axul longitudinal al membrelor inferioare.curbura care nu trebuie confundata cu cea rahitica.

Incubarea tibiilor este pusa si pe seama atitudinii fetale.Uneori intalnim " picior talus" care cedeaza
repede.

PIELEA - noului nascut este acoperita regiunea dorsala,pe piept,in jurul gatului si in special la nivelul
pilurilor de flexiune cu o patura grasoase galbuie,denumire vernix caseosa.

Acest invelis grasos secretat de glandele sebacee si de cellule speciale ale omniosului este bazat pe
glycogen,acizi grasi,cholesterol si proteine.

Vernix caseosa protejeaza pielea fatului impotriva maceratiei de catre lichidul amniotic.

La noul nascut vernix caseosa ar avea multiple roluri:protectie contra frigului,aport alimentar prin
glicogenul ce-l contin,actiune bactericida si antihcmolitica.el mai poseda aglutinagene identice cu cele
ale sangelui.Daca vernix caseosa este indepartat imediat dupa nastere,hipoprotrombiemia este foarte
pronuntata in a treia zi de la nastere.Daca este lasat sa se resoarba,marea majoritate a noilor nascuti
nu prezinta hipoprotrombiemie.

Dupa indepartarea invelisului grasos,pielea nou nascutului prezinta o culoare rosie intense,eritemul
noului nascut si numai palmele si talpile ramin albastruie.Coloratia rosu-vie a fost atribuita subtirimii
epidermului,deoarece la nou nascut patura cornoasa lipseste si epidermul permite retelei vasculare a
dermului subiacent sa transpara prin grosimea ei.

Pielea noului nascut contine putine celule cromatoformatoare,iar pigmentul celulelor bazate ale
epidermului apare abia dupa nastere.Dupa citeva zile de la nastere apare o descuamare a pielei pe
abdomen,gat,membre care poate dura cateva saptamani.Aceasta descuamare este cel mai des
furfuracee si rareori in lamele mari.
Noul nascut poate prezenta naevi materni-pete de culoare rosier au delimitate de intensitate si
marime diferita.Ele apar pe pleoapa superioara,la radacina nasului,pe ceafa,in regiunea dorsala,nu
dispar la presiune si sunt datorate unor fine varicozitati.Dupa cateva luni de la nastere naevi materni
dispar si lasa uneori dupa disparitie pete brune.

Noul nascut mai poate prezenta uneori o pata albastruie variabila ca marime si localizare mai ales in
regiunea sacrolombara.Este asa numita pata mongoliana,fara vreo semnificatie deosebita.

Parul fin denumit - lanugo - care acopera pielea fatului persista si dupa nastere,pe
umeri,spate,frunte,radacina membrelor.Pielea de pe pielea capului poate lipsi sau sa fie abundenta.

Unghiile sunt carnoase,fara striatiuni longitudinale.La maini in a doua luna ele intrec pulpa
degetelor,pe cand la picioare abia o ating.

Peniculul adipos este mai abundant pe obraz,sarac pe membrele superioare,inferioare si torace,iar

pe abdomen lipseste.

Glandele sudoripare sunt putin dezvoltate.

Noul nascut nu transpire deca foarte putin.

Glandele sebacee sunt in schimb foarte dezvoltate.Pe fata,pen as,se pot remarca elemente alb-
balbui cat un bub de nuci,numite miliaria sebacee sau milium facial,produs al acestir glande.Prin
apasare la nivelul acestor elemente se elemina un filament fin,grasos,care este continutul unor glande
sebacee.

O particularitate deosebita a noului nascut este prezenta cordonului ombilical.Acesta este format din
vena ombilicala si doua artere ombilicale cuprinse intr-un tesut conjunctiv,mucos,numit gelatina lui
Wharton,acoperit de omnios.

Vasele ombilicale dup ace trec de ombilic merg divergent,vena ombilicala care fata inferioara a
ficatului spre porta si cava,iar arterele ombilicale in jos,sub peritoneu,de o parte si de alta avezicii
urinare si dau in iliaca interna.

Dupa sectionarea cordonului ,arterele ombilicale se retracta,iar vena ombilicala ramane deschisa.

Oprirea circulatiei in vasele ombilicale odata cu stabilirea circulatiei pulmonare este urmata de
trembozarea si transformarea lor in cordoane fibroase.Trombozarea creaza un mediu de cultura bun
pentru infectii ombilicale,care de la limfatice periarteriale si perivenoase merg in sange.

Cordonul ombilical trece prin faza de mumificare,formarea santului de eliminare si apoi urmeaza
caderea sa.Mumificarea este datorata faptului ca vasele invecinate nu patrund in el,si ca nu mai este
umezit de lichidul amniotic.Santul de eliminare se formeaza la nivelul liniei omnio-cutanate unde se
produc o infiltratie leucocitara.Arterele ombilicale se detaseaza intre a treia si a cincea zi,iar vena
ombilcala ceva mai tarziu.Cordonul cade intre a sasea si a zecea zi.

Plaga ombilicala, ramasa dupa caderea cordonului, se epidermizeaza treptat de la periferie la

centru.Cicatrizarea se termina catre a treia saptamana.Din cauza retractiei vaselor ombilicale
fibrozate,cicatricea ombilicala se infunda.

Greutatea noului nascut este socotita normala,intre 2800-4500g.In majoritatea cazurilor,greutatea

este de 3300g.Intre 2500-2800g,noul nascut este socotit subponderal.Talia noului nascut este in
medie de 50 cm.
APARATUL RESPIRATOR-toracele noului nascut este aproape cilindric,diametrul sau artero-posterior
este ceva mai mic decat cel transversal.Coastele sunt orizontale.Respiratia este in consecinta
abdominala sau diafragmatica.

Plamanii cantaresc 60g.La noul nascut care a respirat,densitatea plamanului este de 915-920.

Numarul respiratiilor este din prima zi si a doua zi de viata de 60-70/min.Din ziua a treia ,frecventa
respiratory se reduce la 45-50/min.Frecventa respiratory poate varia in starea de veghe fata de starea
de somn,ca si in perioada de digestie.Ritmul poate fi neregulat,uneori ritm periodic, ritm Cheyne-
Stakes,rareori crize de apnee.

Volumul aerului current este de cca.10-15 cm3,iar minut-volumul respirator este de 600-750cm3.

Minut-volumul respirator pe kg corp este de 300cm3; adica noul nascut necesita un volum de aer/kg
corp de trei ori mai mare decat necesitatile in aer/kg corp a adultului.

In timpul travaliului si dupa nastere,multiplele traumatisme fiziologice,nu duc la consecinte

suparatoare,dar uneori sunt rau tolerate si se ajinge la hipoxie si hipercapnie,care determina o
acidoza.Dupa nastere in primele 3 ore,valoarea oxigenului din sangele nou nascutului creste rapid de
la 60-90-98%,absortia de oxygen facandu-se nu numai la nivelul alveolelor pulmonare care in acest
moment nu functioneaza in totalitatea lor ci si la nivelul mucoaselor traheei,bronhiilor mari,chiar al
mucoasei gastrice legat

Vascularizate si permeabile.

APARATUL CIRCULATOR-odata cu nasterea se produce o importanta modificare in circulatia

cardiaca,o adaptare la noile conditii de viata.In timpul vietii intrauterine,circulatia fetala adduce de la
placenta prin vena ombilicala oxigenul captat la nivelul vilozitatilor coriale.Prin canalul lui Arantius si
bifurcarea venei porte,sangele oxigenat al venei ombilicale ajunge in atriul drept de unde trece prin
gaura lui Botal in atriul stang,iar o parte care a trecut in ventriculul drept si apoi in artera
pulmonara,evita mica circulatie,trecand prin canalul arterial in aorta si de aici in marea circulatie.Prin
vena cava superioara soseste in atriul drept sangele sarac in oxygen provenit din partea superioara a
corpului fatului si care la randul sau va trece in ventriculul drept,artera pulmonara,canalul arterial si
aorta.

Inima noului nascut cantareste 25g.Bataile cardiace sunt in numar de 140-160/min;se accelereaza in
timpul tipetelor,iar in somn poate scade la 100.

Volumu
l sanguine al noului nascut

La termen este de 300cm3.Debitul

Cardiac este de 160cm/min/kg corp,

Rezistenta capilara 45-60mmHg

Hematicritul 55% la nastere ajunge dupa doua saptamani de viata la 40%.Sangele venei ombilicale a
fatului are1/5 oxigen fata de cel arterial normal.

La nastere comunicarea intre inima dreapta si stanga se inchide stabilindu-se circulatia

pulmonara.Inchiderea este la inceput functionala prin torsiunea inimii provocate de amplicatia
plamanilor si prin diferenta de presiune in cele doua jumatati ale inimii.Inchiderea anatomica se face
mai tarziu,treptat pana la inceputul lunii a duoa prin trombozari si cianoza si existenta de sulfuri
crdiace.

La nivelul circulatiei periferice capilare se pot produce cu usurinta tulburari nosomotorii datorita
imaturitatii sistemului osos vegetative ca si permeabilitatii si fragilitatii capilare crescute la aceasta
varsta.Astfel se explica cianoza periorala si a extremitatilor si usurinta aparitiei hemoragiilor.

Tensiunea arteriala la nastere este Mx5,5mmHg si Mn3,5mmHg,iar in a14 zi Mx9mmHg si la sfarsitul

primei luni 7/4mmHg.

Poliglobulia fiziologica intrauterine compensatoare a hipoxeniei fetale cu

5-6 000 000 hematii dupa nastere consecinta a excitarii mecanice si anaxeniei suplimentare din cursul
travaliului si legaturii cordonului.Concomitent exista si hiperbenoglobinemie
(110-145%;18-19/%/100m/sange).La sfarsitul primei luni scade la valoarea normala-90%.Numarul
de leucocite este de asemenea crescut la nastere 14 000-16 000/mm3,ajungand chiar 20 000-30
000/mm3,dar scade in primele zile pana la 8 000-10 000 in ziua a 9-a.

Trombocitele la nastere sunt 100 000-200 000/mm3,cresc in prima luna pana la 250-300 000/min.

T.S.(timp sangerare)-1-2min;ziua a 6-a scade.

Constante chimice:glicemia 0,95gr%0, la nastere scade in primele 3 zile.Bilirubinemia creste in

primele zile prin hemoliza atingand maxim in ziua a 4-a ,la 10-a zi variaza intre 1,5-12mg.

Ureea sanguina 0,27g%,scade in prima luna la 0,15-20g%o.

APARATUL DIGESTIV

Tractul digestive este gata sa functioneze intr-o perioada mult anterioara nasterii normale.

Amilaza salivara se gaseste in cantitate normala la noul nascut chiar mult timp inainte de nastere.Data
fiind insuficienta amilazei pancreatice la noul nascut la termen,este importanta posibilitatea amilazei
salivare de a actiona in intestine,gratie insuficientei acidului clorhidric(HCL) liber gastric,in timpul
pranzurilor.

Aciditatea gastrica .Imediat dupa

Nastere,pH-ul este mare,6-8;uneori

Net alcalin pH scade apoi in primele 24 ore

Si poate atinge cifra de 2,5.acidul clorhidric

Liber exprimat in ml de HCL N/10/100ml

suc gastric,arata o cifra de 17 ml acid

clorhidric in prima zi de viata,el dispare

catre a opta zi pentru a reapare in a 15-a zi

si atinge 2 ml la sfarsitul primei luni.

Noul nascut prezinta o activitate a tripsinei

pancreatice ca si a sugarului mare.In primele

zile se observa o diminuare la 4-7 zile cerintele

d igestive maresc aceasta activitate la valori normale(45,46).Amilaza pancreatica nu poate fi pusa in

evidenta noului nascut.Lipaza pancreatica pare scazuta.

Secretia intestinala prezinta dizaharidoze in cantitati normale la noul nascut.Activitatea alfa

glucozidazelor(maltaza,zaharaza,izomaltaza) este prezenta la 26-32 de saptamani de viata fetala si
prezinta valori normale chiar din primele zile ale nou nascutului la termen.Activitatea beta gluco-
zidazelor(lactaza) este normala la nastere.Absortia intestinala pentru aminoacizi la noul nascut se face
bine chiar atunci cand practice este crescut in ratia alimentara.Absorbtia lipidelor este redusa la noul
nascut fata de cea a sugarului.Pierderile prin scaun par sa fie de 15-20% din grasimi ingerate.

Ficatul noului nascut cantareste 140g.Marginea sa inferioara se gaseste la 3 cm sub rebordul costal.

Trei fenomene legate de aparatul digestive al noului nascut,aparute in aceasta perioada de

viata,urmeaza a fi mentionate.Ele sunt:suptul,flora microbiana intestinala si meconinm.

Suptul - este act reflex cu centrul in bulb.Calea centripetal este ramura senzitiva a trigemenului,iar
calea centyrifuga este ramura motorize a trigementului,hipoglosului si a facialului.Suptul este
determinat de atingerea buzelor sau a mucoasei bucale.Ca mechanism se considera ca in actul
suptului gura joaca rol de pompa aspiratorie,iar limba piston.

APARATUL GENITO-URINAR

Rinichii noului nascut cantaresc 25 g.suprafata lor este nobulara.

Vezica urinara are capacitatea de 10 cm cubi.Urina are aspect tubular sau opalescent,datoria celulelor
de descjamatie vezicala si uretrala cat si fosfatilor si uratilor abundant eliminate in primele zile de
viata.

Diureza este aproape 100 ml/kg corp aproape de 3 ori cat a adultului.Urina este hipotana fata de
concentratia plasmei.Concentratia in cloruri mai scazuta.Noul nascut are capacitatea redusa de a
excreta eletrolitii.Puterea de concentrare a rinichiului este 50% fata de cea a adultului.
Regiunea vulvara este todeauna complet inchisa,iar labile mari cu bogat tesut grasos acopera labile
mici si clitorismele.Din cauza inclinatiei mici a bazinului,vulva este situate mai anterior.'La
baieti,testiculele sunt coborate in scrot,penisul foarte scurt,pieptul lung depaseste glandul.

SISTEMUL NERVOS

Creierul noului nascut cantareste 350 g,el va creste in fiecare zi cu aproape 2 g.Maduva spinarii
cantareste 5 g.

Circumvolutiunile sunt dezvoltatre,iar suprafata cortexului cerebral este la nastere de 700 cm patrati.

EEG - la noul nascut arata o activitate neregulata asincroma,variabila cu predominanta undelor teta.

Bariera hematocerebrala ce cuprinde endoteliul copiilor si gliacerebrala se modifica in perioada de nou

nascut si devine eficienta in apararea creierului dupa aceasta perioada.Expresia chimica a imaturitatii
S.N, la nou nascut este reprezentata prin hipertonia musculara,asa zisa hipertonie fiziologica a noului
nascut cu predominanta tonusului muschiilor flexori cu segmentele membrelor fixate in
flexie.Tonicitatea lipseste la muschii cefei.Hipertonia se accentueaza in timpul tipetelor si cedeaza in
somn si in timpul suptului.

Hipertonia dispare dupa 3-4 saptamani.

Datorita insuficientei fascicolului pyramidal,prin lipsa de miclinizare,reflexele asteo-tendinoase sunt

exaggerate,iar reflexulcutanat plantar al lui Babunski este pozitic.La excitatii externe,noul nascut
prezinta miscari clonice ale mandibulei si ale membrelor.

Functiile vegetative sunt bine dezvoltate la nastere.Tipetele si plansul sunt fenomene subcoficale.Nu
exista miscari voluntare,intreaga activitate este reflexa.

Reflexele senzitivo-motorii din care mai importante sunt:reflexul de alungire incrucisata a membrelor
inferioare,reflexul punctelor cardinale.

Reflexe senzorio-motorii:reflexul oculopalpebral,reflexul gustative.Reflexe arhaice,primare:reflexul

Morro.reflexul de aparare,reflexul de redresare verticala,reflexul automat de mers,reflexul de
incurbare a trunchiului.

Prezenta acestor reflexe este de o mare importanta si ele sunt expresia activitatii fundamentale
S.N.,lipite de controlul scoartei.

Ele traduc integrea functiilor nervoase subcortiale.Absenta lor indica o grava atingere neurological.

Reflexe:

1.Reflexul de redresare a capului - nou nascutul,culcat pe spate ii asezam in sezut tragandu-l de

antebrate,capul mai intai aruncat inapoi se redreseaza inainte.Tinut in sezut cu capul inainte se
redreseaza si se arunca inapoi.

2.Reflexul de extensie a capului(Peipper) - daca apropiem o lumina de ochii copilului, se produce o

mioza si o extensie a capului.

3.Relfexul celor patru puncte cardinale - la excitatia tegumentelor peribucale,a comisurii bucale cu
pulpa indexului,se produce un reflex de sugere cu deviere a capului,buzelor si a limbii inspre partea de
unde vine excitatia.
4.Reflexul lui Morro - abductie brusca a membrelor superioare,cu revenirea lor    lenta in aductie.

5.Reflexul de apucare - excitarea plasmei sau a plantei duce la flectarea degetelor mainii sau la cea
a degetelor picioarelor.

6.Reflexul tonic asimetric al gatului - copilul in decubitus dorsal,capul este intors usor intr-o parte
si-l mentinem in aceasta pozitie cateva secunde.

7.Reflexul tonic simetric al gatului - flexia capului inainte duce la flexia membrelor superioare,cu
diminuarea tonusului extensilor si extensia membrelor inferioare,cu marirea tonusului extensorilor.

8.Reflexul de redresare verticala - nou nascutul tinut vertical,picioarele stau pe un plan rezistent,o
mana mentine coapsele,trunchiul mentinut se apleaca inainte apoi se redreseaza inapoi.

9.Reflexul de incubare laterala a trunchiului- copilul culcat pe abdomen,se excita cu un bold

portiunea regiunii dorso-lombare,de fiecare parte a liniei mediane,se produce o contractie a muschilor
paravertebrali corespunzatori,cu incubarea trunchiului in arc de cerc.

10 Reflexul de alungire incrucisata a membrelor inferioare - membrul inferior mentinut in

extensie,se ciupeste pielea gambei sau a dosului piciorului de aceeasi parte,gamba de partea opusa se
flecteaza,apoi se extinde si arata o larga miscare de aductie apoi calcaiul cine sa se puna in contact cu
pielea excitata.

11.Reflexul automat de mers - nou nascutul mentinut sub axiala,cu picioarele in contact cu planul
patului,usor aplecat si propulsat inainte,apar miscari de mers.

ORGANELE DE SIMT.Nou nascutul desi are posibilitatea sa vada,nu are vederea coordonata.Auzul
devine normal dupa resorbtia tesutului muschiulos din urechea medie,Simtul gustatic este dezvoltat la
nastere.

SOMNUL - Nou nascutul pare ca doarme aproape tot timpul,starea de veghe este doarte scurta,numai
pentru supt si timpul baii.Doarme 19 ore /zi.In primele saptamani este dificil de distins starea de
veghe de cea de somn.Clinic se disting doua feluri de somn:

 Linistit,cu puls si respiratie regulate,absenta miscarilor oculare,dar cu rare tresariri

generalizate sau localizate;

Agitate,cu miscari oculare,respiratia aaccelerata,superficiala,neregulata,puls instabil,miscari de sugere

si inghitire,mimica de suras.

Perioadele de somn sunt cate 3 ore,desteptarea fiind ca dunctie de senzatie de foame.Urmeaza

alungirea perioadei de somn nocturn.La sfarsitul primei luni poate dormi noaptea continuu 6 ore,apoi 8
ore la 3 luni si 10 ore la sfarsitul primului an.In cursul zilei durata somnului se reduce la o ora.pana la
6 luni doarme 2 ore dimineata si de 3 ori dupa masa.

Electroencefalografia arata unde lente in faza de somn linistit si separate,cu trasee plate;iar in somnul
agitate,traseu putin voltat.

L.C.R-ul : nou nascutul prezinta unele particularitati care trebuie mentionate.La nastere este
limpede,deseori xantocronic,datorita permeabilitatii crescute a plexelor coroide care permit trecerea
pigmentilor liniari din sange.Tensiunea este scazuta,sub 8 mm Hg.Lichidul poate contine un numar de
30 pana la 100 hematii/mm cub.Albuminorahia este de 0.30 - 0,50 % si ajunge la valori de 0,15 -
0,20 % la sfarsitul primei luni de viata.
Termoreglarea imediat dupa nastere,temperature corporala a copilului nascut la termen cu greutate
normala scade la 35 - 36 grade,astfel,cu mici variatii intre dimineata si seara.Nou nascutul prezinta un
cuantum redus de substante de rezerva pentru ardere.

Aportul alimentar este redus in primele zile de viata,in timp ce pierderile de caldura prin suprafata
cutanata sunt mari/kg corp in comparative cu copilul mare;deci o termoliza exagerata de asemenea
centrul de reglare termica este insufficient dezvoltat.

Toate acestea determina o insuficienta a procesului de reglare termica la nou nascut.Nou nascutul are
o reglare termica buna in cadrul unei temperature a mediului ambient ce variaza intre 2l - 26
grade.Sub aceasta temperature el face staza de caldura.

III INCIDENTELE FIZIOLOGICE ALE NOU NASCUTULUI LA TERMEN

1.FEBRA DE DESHIDRATARE - (SETE) - corespunde in timp cu punctual maxim al scaderii

greutatii.Apare indeosebi in sezonul cald,Excesul de caldura,prin greseli de ingrijireconstituie un factor
favorizant intalnit adesea in producerea febrei de sete.Se inregistreaza cresteri ale temperaturii
corporale pana la 38 maximum 39 grade si aceasta dureaza 24-48 ore.

Sugarii reactioneaza diferit la aceasta febra:

 Unii sunt agitate,prezinta un plans ragusit;

 Altii sunt somnolenti si fara vlaga;
 Buzele sunt uscate;
 Sugarii isi plimba limba in gura sau o scot uneori afar,cautand sanul sau biberonul cu ceai;
 Mictiunile se raresc(sub 5 in 24 ore);
 In cazurile grave,sugarii devin palizi,cu ochii incercanati,infundati in orbite si cu un miros
special al aerului expirat si al gurii asemanator cu acetone.Daca nou nascutul nu este bolnav
febra se explica prin pierderea de lichide ce are loc dupa nastere si prin greseli de ingrijire.

Alimentatia "la cerere" si la nevoie,administrarea corecta de lichide sub forma de solutie de glucoza
5% sau ceai de plante cu 5% zahar previn aparitia febrei de sete si determina disparitia ei.
2.SCADEREA FIZIOLOGICA IN GREUTATE nou nascutul prezinta o scadere in greutate intre prima
si a cincea zi de viata,cu limite extreme intre 3% si 10%.Proportia scaderii in greutate este in functie
de:

a. momentul cand se incepe alaptarea;

b.greutatea initiala a nou nacutului;

c. instalarea secretiei lactate la mama;

d. ingrijirile acordate in primele zile;

e. starea de sanatate

Scaderea fiziologica in greutate este un fenomen natural.Daca greutatea nu se recupereaza pana la

varsta de 3 saptamani,inseamna ca nou nascutul este subalimentat sau bolnav.

3. ICTERUL FIZIOLOGIC

In a 2-a - a 4-a zi de viata poate aparea on ingalbenire a pielii si a mucoaselor(ochii),care se

accentueaza pana in ziua a 4-a - a 5-a si dispare in 1-3 saptamani.Icterul este mai intens pe fata sip e
torace.Cand coloratia galbena este mai pronuntata,nou nascutul este mai somnolent si suge mai
greu.Culoarea icterica este determinate dprin distrugerea globulelor rosii sin u poate di prelucrata
decat foarte incet de catre ficatul nou nascutului,inca insufficient natural.Icterul filozofic este un
fenomen absolute normal,care se mainifesta cu intensitate diferita la majoritatea 85% nou nascutilor.

Cand icterul apare din prima zi,este intesn si rapid progresiv,este vorba de o stare patologica ce
necesita un tratament de urgenta.De asemenea,daca icterul persista peste 3 saptamani,va di chemat
medical,deoarece poate de vorba de o stare patologica.

4 CRIZA GENITALA Trecerea unor hormone materni in organismul fetal explica unele mici modificari
trecatoare observate la nou nascut.Cea mai frecventa este criza genitala,exteriorizata prin modificari
ale glandelor mamare si ale organelor genitale.

 Glandele mamare - la 3-4 zile dupa nastere,la aproximativ 40% dintre nou nascutii de
ambele sexe,glandele mamare se intaresc,se maresc,atingand uneori 3-4 diametre,la
apasare,se scurge un lichid luptos asemanator colostrului.Aceasta modificare este lipsa de
pericol,dar daca se stoarce glanda mamara,aceasta se mareste si mai mult,risca sa se
infecteze sis a devina sediul unui process purulent,Mameleoanele se ingrijesc cu delicatete,in
conditii desterilitate.Daca roseate este vie si din mameleoane se scurge lichid laptos,se aplica
sub camasuta sugarului tampoane mici de vata sterile,care se fixeaza cu o banda de tifon
asemanatoare cu cea folosita la ombilic.Marimea de volum a glandelor mamare atinge
maximum la sfarsitul primei saptamani de viata si se poate mentine de la cateva zile la cateva
saptamani sau luni.
 Sangerari si secretii vaginale - :acelasi substrat hormonal este la baza micilor sangerari
vaginale sau a aparitiei unor simple secretii vaginale formate din mucus eritrocite si celule
epiteriale.Este suficienta o toaleta zilnica a regiunii vulvare,efectuata cu comprese sterile.Este
cu totul inutila aplicarea de urgenta cu antibiotice.
 La baieti poate aparea o marire a testiculelor si chiar un inceput de spermatogenoza.

5. ERITEMUL ALERGIC - apare in primele zile de la viata,la unii dintre nou nascuti.Este constituit din
eruptii variate,ca pete rosii,mici elemente proeminente sau mici vezicule.Cand veziculele se usuca se
formeaza cruste.
Uneori eruptiile localizate pe fata imbraca aspectul unor plancarde mari,rosii,associate cu umflarea
pleoapelor si chiar cu secretii ale conjunctivelor.Starea generala este buna si nu se constata alte
tulburari generale.Eruptiile cutanate nu necesita nici cateva ore sau cateva zile.In cazurile de eruptii
mai intense si mai persistente,se aplica pulberi inerte.

IV.INGRIJIRI ACORDATE NOU- NASCUTULUI

1.MASURI DE INGRIJIRE IN SALA DE NASTERE

Cadrele medii care asista la nastere se vor spala pe maini cu apa calda si perie,timp de 15-20 de
minute si apoi se vor badijona cu tincture de iod.

Se vor pregati scutece sterile.Fatul expulzat este asezat pe un camp steril.

Ingrijirile immediate,care incep in momentul nasterii sunturmatoarele:

*Aspirarea secretiilor din nas gat si din gura se face cu o sonda Nelaton moale; se observa instalarea
primei respiratii.

*Legarea,sectionarea si pansarea cordonului ombilical.

Legatura cordonului ombilical

se face dupa incetarea pulsatiilor

acestuia;la copiii care necesita

reanimare de urgenta si la cei cu

izoimunizare se indica legarea

cordonului imediat dupa expulsie.

Se va lucra in conditii de asepsie.

Sectionarea cordonului ombilical se

Face intre doua pense hemostatice

Aplicate la 10-15 cm de insertia lui abdominala.Legarea se face cu un fir rezistent de in,canepa sau
matase,fiert si tinut in alcool mai multa vreme;legarea se face mai intai circular,la 2 cm deasupra
insertiei abdominale a cordonului,incrucisandu-se firele de doua ori.Apoi,cu un foarfece steril,protejand
copilul cu o mana,se taie cordonul la 1 cm deasupra ligaturii.Daca bontul nu sangereaza cele doua
capete de fir ramase se inoada tot de doua ori si peste suprafata bontului,facandu-se un al doilea nod
de siguranta;firele ramase libere se sectioneaza.Se aplica o picatura de tincture de iod pe bontul
ombilical.

In ultimul timp, in unele parti , in loc de ligaturare se penseaza ombilicul cu o pensa obisnuita.Unii fac
ligature cu bentita de bumbac lata de 0,5 cm; se face un nod si apoi o funda pentru a strange
eventual nodul mai tarziu.In jurul cordonului se aplica o compresa sterile din tifon,crestata pe una din
laturi pana la jumatate.Unii recomanda pudrarea cu praf de praf de sulfamida sau chiar cu
dermatal.Se aplica un pansament format din 3-4 comprese sterile,stropite cu alcool de 70%.Se va
evita vata in strat gros ,deoarece impiedica mimificarea cordonului ombilical.In caz de secretii
abundente nu se folosesc pulberi,ci numai pansament uscat,deoarece pulberile lipsesc marginile
bontului ombilical si inpiedica scurgerea secretiilor din plaga ombilicala.Peste pansamentul ombilical
astfel aplicat se trage o fasa.

Pansamentul ombilical este supraveghiat in primele 24 de ore dupa nastere,pentru a descoperi o

eventuala hemoragie.

*Aprecierea starii fatului la nastere se face prin indicele A.P.GA.R

care decide daca este necesara reanimarea.

*Profilaxia oftalmiei.Imediat dupa nastere, inainte de sectionarea cordonului,se sterg ochii cu un

tampon de vata sterila muiat in apa fiarta si racita.

Se instileaza apoi in sacul conjunctival, pleoapele fiind larg deschise,cate 1-2 picaturi de nitrat de
argint 0,75-1 % sau protagol

1 % sau colargol 1 % sau penicilina 2000-5000 u/ ml in solutie cloruro-

Sodica izotonica .La fetite se aplica si la nivelul regiunii vulvovaginale.

*Examinarea sumara se face imediat dupa nastere, observandu-se aspectul si comportamentul nou
nascutului.Eventualele malformatii trebuie semnalate medicului deoarece unele dintre ele necesita un
tratament de urgenta.

*Stabilirea sexului.

*Masurarea cu pediametrul si cantarirea.

*Stabilirea identitatii.

*Uscarea tegumentelor prin tamponare intr-un scutec cald, dupa care se face infasarea.Daca
tegumentele sunt impregnate cu lichid amniotic infectat,cu sange sau cu mecaniu,se face baie in
conditii de asepsie.Nu se indeparteaza vernix caseosa,deoarece reprezinta un invelis protector
impotriva infectiilor si a pierderii de caldura

*Infasarea se face in scutece sterile,incalzite dupa care se transporta in salonul de nou-nascuti.

2.MASURI IN SALONUL DE NOU-NASCUTI

Dupa examenul medical,nou-nascutul este infasat si supraveghiat de asistenta pediatra.

In patul in prealabil incalzit,este culcat in decubit lateral,cu capul mai in jos,timp de 48 ore,pentru
drenarea cailor respiratorii.

Pozitia de decubit dorsal favorizeaza patrunderea lichidului de varsatura in caile respiratorii,cu riscul
branhopneumoniei de aspiratie.

De indata ce intervine o pauza respiratory mai lunga si apare cianoza fetei,asistenta anunta medical si
incearca sa restabileasca circulatia:o mica miscare a patului,o usoara frictiune cutanata,ridicarea
trunchiului cu o mana intoarsa sub spatele copilului.

In zilele urmatoare se supravegheaza cu atentie functiile vitale,modul cum primeste

alimentatia,mictiunile si eliminarea de mecaniu.
Rezistenta organismului fata de infectii se instaleaza treptat.Afectiuni usoare pot pune in pericol viata
noului nascut.Personalul mediu din sectiile de nou nascuti trebuie sa lucreze respectand toate regulile
de asepsie sis a vegheze ca din anturajul nou nascutului sa se elimine orice sursa de infectie.

In priviinta ingrijirilor care se aplica in continuare,se acorda o atentie deosebita pielii,mucoaselor,plagii

ombilicale,regimului de viata si profilaxiei infectiilor.

Ingrijirea pielii

Prima baie a nou nacutului se face la 2-3 zile dupa caderea cordonului ombilical;se va tine seama de
faptul ca ombilicul este inca o plaga sin u o cicatrice.Pana la prima baie se face toaleta zilnica prin baie
partiala;spalarea se face cu apa calda si sapun fin folosind o manausa din panza moale.Se evita
regiunea ombilicala si se insista asupra regiunii fesiere,genitale,a plicilor inghinale si fesiere.Dupa
uscarea pielii,aceasta se pudreaza sau protejeaza cu un unguent indicat mai ales pentru regiunea
fesiera,deoarece pudra face creste si irita.

Daca pielea prezinta descuamari massive,in primele saptamani se recomanda ungerea cu ulei fin
steril.

Baia generala se face zilnic si la aceeasi ora,de preferat seara,inainte de supt.Temperatura camerei
pentru baie este de 22 - 24 grade;se foloseste o cada numai in acest scop.,care se curate sau se
opareste sau se dezinfecteaza inainte de .Temperatura apei va fi de 37 - 37 grade,controlata cu
termometrul de baie sau in lispa cu cotul.Se spala mai intai capul,apoi membrele
superioare,trunchiul,membrele inferioare,fesele si regiunea perinala,folosind manusa sapunita,apoi se
intoarce copilul cu fata in jos si se spala pe spate..Urmeaza curatirea urmelor de sapun,dupa care
copilul este scos din baie si invelit intr-un cearceaf.Se usuca pielea prin tamponare.Se acorda atentie
plicilor tegumentelor de la gat,fese,axiale,iar la fetite regiunii organelor genitale externe,care se curate
totdeauna dinainte-inapoi.

Se panseaza ombilicul si se trage fasa.Urmeaza inbracarea corpului cu camasuta si

pieptarasul,infasarea si toaleta fetei.Nu se spala sin u se sterge cavitatea bucala.Unghiile se taie
scurt.Daca copilul prezinta eritern fesier se poate face baie de sezut cu o solutie Bromocet sau
Romalulan,dupa care se pudreaq cu pudra de Sulfamida sau de Saprosan si eventual se aplica un
unguent.la copii agitati,pot apareaeritem sau eroziuni la nivelul calcaielor datorita frecarii
acestora,pentru care se fac pansamente locale sau se asigura protejarea tegumentelor prin
confectionarea unu mic colac de vata sau de tif

on de dimensiunile calcaiului

Igrijirea mucoaselor (bucala,nazala,conjunctivala)

Nu este necesara folosirea dezinfectantelor pentru ingrijirea mucoaselor.Daca copilul prezinta secretie
conjunctivala,plaga ombilicala infectata,muguent,foliculita sau orice alta infectie,se izoleaza; medical
va indica prelevarea si examinarea acestor produse patologice pentru a se identifica germenii cauzali
si va prescrie tratamentul corespunzator.

INGRIJIREA PLAGII OMBILICALE urmareste sa asigure o evolutie normala a cicatrizarii sis a evite

orice infectie; plaga ombilicala poate fi poarta de intrare pentru germeni patogeni
( stafilococ,streptococ,colibacil

Bacil titanic, etc.) care pot determina aparitia unor infectii grave,septicemice.Pansamentul ombilical se
controleaza zilnic si la nevoie

se schimba prima compresa aplicata dupa nastere;nu se indeparteaza daca se

pastreaza uscata si fara miros.Nu se exercita nici o tractiune pe bont,nu se atinge cu mana sau
instrumente nesterile.Pansamentul ombilical trebuie protejat de umezire cu ocazia baii zilnice a
copilului.

Dupa cicatrizarea ombilicului nu mai este necesara pansarea acestuia.In cazul cand evolutia normala a
plagii ombilicale spre cicatrizare este intrerupta de aparitia unor secretii mai abundente,care eventual
au un character purulent,sau de aparitia unui granulom,se aplica tratamentul prescris de medic.

ALIMENTATIA nou nascutului la termen si sanatos va fi naturala;nici un alt preparat de lapte animal

nu poate inlocui perfect laptele matern.Nou-nascutul hranit la san este un copil eutrofic; morbiditatea
acestuia este de 100 de ori mai redusa decat a celui hranit artificial.In primele 24 de ore dupa
nastere,nu se pune copilul la san; in acest interval I se pot da,dupa 12 ore,cateva lingurite de apa
fiarta si racita sau ceai ( de musetel chimen anason),nezaharat.A doua zi ,copilul este pus la san de 4
ori,din 4 in 4 ore, cate 5 minute la fiecare san ,pentru a simula secretia lactate.In ziua a 3-a se
micsoreaza intervalul intre supturi la 3 ore si jumatate ( I se da sa suga de 6-7 ori cate 5-10 minute la
fiecare san cu o pauza de 5-6 ore pe noapte).In zilele urmatoare ,se creste durata suptului,treptat ,cu
cate 2-3 minute,pana cand ajunge la durata de 15-20 minute,dandu-se un singur san la o masa
pentru golirea completa a glandei.

Daca secretia lactate este redusa,se va pune copilul la ambii sani,avandu-se grija ca la fiecare supt sa
se inceapa cu alt san.In continuare,in prima luna din viata,se dau zilnic 6 supturi la intervale de 3 - 3
ore jumatate,cu o pauza de 6 ore peste noapte.Este obligatoriu sa se faca controlul calitatii laptelui
supt,urmarindu-se cresterea ponderala a copilului.Pentru proba suptului,copilul este cantarit
infasat,inainte si dupa fiecare supt,pentru a constata cresterea ponderala,copilul este cantarit
zilnic,diminetata,gol inainte de primul supt.

In timpul alaptarii,mama trebuie sa respecte masuri de igiena riguroasa:ea imbraca un halat inainte
de a pune copilul la san,se spala pe maini cu apa si sapun,stoarce cateva picaturi de lapte din
san,pentru a curati canalele galactofare,si dezinfecteaza mameleonul cu o solutie de acid boric 3% sau
ceai de musetel.Este preferabil,ca in timpul alaptarii,mama sa poarte si o masca confectionata din 5 -
6 straturi de tifon.In primele zile,lauza va da copilului sa suga stand in pat,fie in pozitie sezand si
tinand copilul in brate,fie stand in decubit lateral drept sau stang,pe partea sanului pe care-l ofera
copilului.Copilul este asezat paralrl cu mama,cu fata intoarsa spre san si capul sprijinit in antebratul
acesteia;mama va fi atenta ca sanul san u astupe nasul copilului.

Dupa trecerea primelor zile,mama alapteaza stand in fund pe un scaun cu spatar si sprijinid pe
scaunel piciorul din dreptul sanului pe care-l ofera copilului.Dupa supt,mama va dezinfecta din nou
mameloanele,pentru a evita fermentarea resturilor de lapte sau aparitia mugetului la copil.Odata cu
laptele,copilul inghite si aer,care favorizeaza regurgitatiile.Pentru a evita stationarea aerului in
stomac,dupa supt,copilul este ridicat in sus si batut usor pe spate pana ce are eructatii.Dupa
supt,copilul este culcat in pat i10 - 20 minute in decubit lateral stang,apoi cat mai mult pe
dreapta.Trebuie evitata asezarea copilului pe spate sau in decubit ventral.

Somnul nou-nascutului

Respectarea orelor fixe de alimentare si a perioadelor de somn chiar si in primele zile constrituie
elemente importante pentru dezvoltarea si educarea copilului.In primele 3 saptamani,nou nascutul
suge normal de 7 ori pe zi,la interval de 3 ore,si doarme neintrerupt de la ora 24 la ora 6.Dupa varsta
de 3 - 4 saptamani,cand se raresc mesele la 6 si intervalul dintre supturi la 3 ore si jumatate,comnul
de noapte dureaza de la ora 23 la ora 6 dimineata.

Profilaxia infectiilor la nou-nascuti

Perioada neonatala se caracterizeaza printr-o reactivitate cu totul deosebita a copilului fata de
agresiunile infectioase.

Profilaxia generala consta din urmatoarele masuri:depistarea si tratamentului sustinut al infvetiilor

gravidei;profilaxia infectiilor respiratorii prin aspiratia secretiilor din rinofaringe la nastere;aplicarea
masurilor de asepsie si igiena in sala de nasteri,in salonul de nou nascuti si la domiciliu;depistarea
purtatorilor de germeni la personalul maternitatii,la mama si membrii familiei,cu aplicarea masurilor
de izolare si tratament;depistarea infectiei incipiente la nou- nascut si aplicarea tratamentului
corespunzator;interzicerea rizilarii nou-nascutului la maternitate si la domiciliu.

Sectia de nou-nascuti trebuie sa aibe boxe,cu mese si cu un numar mic de paturi,cu posibilitatea de
grupare a nou-nascutilor sanatosi,celor suspecti si celor bolnavi.

Curatenia incaperilor,aerisirea,dezinfectia si dezinsectia trebuie aplicate sistematic.

Asistenta de pediatrie vegheaza la aplicarea si respectarea acestor reguli.La preluarea serviciului,ea

are urmatoarele obligatii: sa imbrace halat curat;sa-si spele mainile cu peria pana la cot;sa-si curete
sis a-si taie unghile;sa-si adune parul si sa-l acopere complet cu boneta;sa poarte masca curata , cu
care acopera nasul si gura inainte si dupa manipularea fiecarui copil.

Profilaxia infectiei tuberculoase.Infectia cu bacil Koch se poate face intra

partum ,de obicei prin aspiratie de secretii infectate intr-o tiberculoza genitala a mamei.

Infectia tuberculoasa se face mai ales dupa nastere.

Pprofilaxia infectiei tuberculoase se face prin vaccinarea B.C.G.,aplicata in timpul cat copilul se gaseste
in maternitate sau in primele 30 de zile de la nastere.Vaccinarea se face pe cale percutanata sau
perorala.Se vaccineaza percutanat, in preziua plecarii din maternitate sau de casa de nastere toti copii
, cu exceptia prematurilor.

TEHNICA VACCINARII B.C.G.

Se face in regiunea deltoidiana sau pe fata externa a coapsei ,dup ace pielea a fost in prealabil
dezinfectata cu alcool.Vaccinarea B.C.G. pe cale orala se face la nou-nascut a 6-a zi de viata prin
administrarea unei singure doze de vaccine B.C.G.

V. BOLILE NOU-NASCUTULUI LA TERMEN

1.LEZIUNI OBSTRETICALE

Aceste suferinte sunt legate de actul nasterii, in special cand aceasta este prelungita ,laborioasa sau
impune anumite interventii obstreticale.Semnele de suferinta fetala intrauterine constatate de
obstretician inainte de nastere

au adeseori un correspondent in perioada imediat urmatoare nasterii sin u de putine ori si urmari
(sechele) tardive.

a.      Leziuni cutanate si ale tesutului subcutanat

*Bosa sero-sanguina - cel mai frecvent va apare la cap.Se prezinta ca o tumefactie infiltrate ,destul de
mare,avand pielea pe deasupra roscata.Dureaza cateva zile dupa care incepe sa se resoarba
treptat.Cu tratament ,se pun local prisnite cu Rivanol solutie 1%0.
*Petesii si echimoze- se recomanda la nou-nascut cu mare fragilitate capilara si la cei care au din
nastere un numar scazut de trombocite.

b.Leziuni traumatice musculare

Sunt mai rare si constau din hematoame produse cu ocazia trecerii fatului prin canalul pelvi- genital.

Hematoamele apar ca niste tumefactii dure.

Cel mai important este homatomul muschiului sterno-chidomastoidian avand dimensiuni de la o aluna
la o cireasa mare.Tratament- prisnite locale.

cLeziuni osoase

*Cefalhematomul - este o revarsare sanguina intre unul din oasele craniene si periostul
sau.Tumefactia este deci la craniu, apare la 2-3 zile dupa nastere,creste progresiv, tegumentele locale
sunt nemodificate, limita este la suturile osului interesat.

Tratament: vit.K naturala (Fitomenadion),diverse coagulante,prisnite locale.

*Fracturile obstreticale - se produc in urma unor presiuni puternice in timpul nasterii sau extractiei
fatului la nastere.

Tratament: reducerea fracturii si imobilizarea in raport cu sediul fracturii.

d. Traumatismele cerebro-meningale

Se manifesta in duoa moduri :

precare - imediat dupa nastere sub forma asfixiei nou-nascutului

tardiv - dupa un interval liber care poate fi de la cateva ore la o saptamana.

Tratamentul hemoragiei cerebro- meningale este complex si cuprinde medicamente hemostatice

(coagulante) antibiotice, nutritie pe cale endovenoasa sau prin govaj cu sonda gastrica,prednisone,
antitermice (medicamente contra febrei) anticonvulsivante.

Prognosticul hemoragiei cerebro-meningale a nou-nascutului este foarte grav; copilui fie decedeaza fie
ramane cu sechele cum ar fi encefalopatia cronica infantile ,epilepsie, surditate.

2.TULBURARI RESPIRATORII

Se numeste correct hypoxia nou-nascutului si consta din intarzierea in declansarea primei respiratii
dupa nastere.Se prezinta sub trei forme clinice:

apeea tranzitorie a nou-nascutului.Nu lasa sechele in cavitatea buco-faringiana si din fosele nazale si
adm.de O2;

asfixia albastra.Tegumentele sunt cianotice , respiratia absenta sau redusa la miscari rare, neregulate,
nu prezinta semen neurologice;
asfixia alba sau sincopa nou-nascutului este cea mai grava.Tegimentele sunt de paloare "aroasa",
musculature complet hipotona incat copilul este flask, respiratia inexistenta, bataile cordului absente
sau foarte rare si asurzite, stare se soc.Necesita reanimare cardio-respiratorie si circulatorie.

Reanimarea cardio-respiratorie si circulatorie a nou-nascutului consta in:

dezobstruarea cavitatii bucale ,a faringelui si a narilor prin aspirarea cu o sonda Nelaton a secretiilor
nazale si mucozitatilor;

insuflatia gura la gura sau gura la nas.Aceasta se face in ritm de cca. 20 insuflari/min. cu o intensitate
foarte redusa;

Excitatii pentru declansarea respiratiilor spontane; mici stropiri cu apa rece pe torace;

Oxygen sub forma de jeturi in fata narilor, pe masca sau sub cort neetaus;

utilizarea balonului autogomflabil tip rulen, care poate inlocui insuflatia;

masaj cardiac extern in ritm de cca. 100/min;

Incalzirea extremitatilor cu sticle umplute cu apa calda, bine astupate;

montarea unei perfuzii endovenoase in vena ombilicala sau intr-o vena periferica, prin care se
introduce picatura cu picatura solutie glucoza 5% asociata cu o cantitate mai mica de solutie clorura-
sodica 0,9%;

in stop cardiac prelungit este indicate si injectia intracardiaca cu adrenalina diluata cu clorura de
calciu;

in situatii extreme, de persistenta a lipsei respiratiilor.

Sunt interzise strict ca manevrare: flagelarea (palmuirea) nou-nascutului ,scuturarea nuo-nascutului

cu capul in jos , baterea peste fese a nou-nascutului, introducerea alternative intr-o baie cu apa calda
si una rece , utilizarea de stimulente cardio-respiratorii injectabile.

2. BOALA HEMORAGICA

Nou-nascutul in prima saptamana de viata prezinta: hemoglobina (Hb) 16-20 g/dl; eritrocitr (hematii)
5.000.000-7.000.000/mmc;leucicite (Le) 12.000-20.000/mmc.;formula leucocitara (F.L.)la fel ca la
copilul mare.

Nou-nascutul are deci poliglobulie si leucocitoza fiziologica.

*Bolile hemoragice sunt caracterizate prin aparitia spontana sau la traumatisme minime a
manifestarilor hemoragice de intensitate variabila si cu diferite localizari.

CLASIFICARE:

VASCULOPATII

Se caracterizeaza prin fragilitate capialra crescuta.Afectiunea se manifesta prin dureri si tumefactii

articulare simetrice in special la membrele inferioare; aparitia de petesii situate pe membre si fese;
dureri abdominale; melena. Cauza bolii cel mai adesea este strepto-cocul. Tratamentul consta in
Penicilina ,Tarosin (vit.C+vit.P),eventual Prednison.Boala este benigna dar poate recidiva.

TROMBOCITOPENII SI TROMBOPATII

In aceste afectiuni sunt implicate trombocitele.Ele scad numeric (trombocitopenii) sau prezinta
deficiente (trombopatii).

Prima categorie este cea mai frecventa intalnita si include urma-

toarele afectiuni principale:

a.Purpura trombocitopenica imunologica (P.T.I.) in care survin

petesii, echimoze( vanatai) , epistaxis si ginginoragii.Sangerarile

masive duc la anemie acuta posthemoragica.Tratamentul consta

din Prednison, gama-globulina I.V.,transfuzii cu sange.

b.Trombocitopenia din hipersplenism este o urmare a hiperactivi-tatii splinei in distrugerea

trombocitelor.Apare cand splina este marita de volum in diverse afectiuni( ciroza hepatica, limfom
malign).Nu se poate rezolva decat prin splenectomie.

c.Trombocitopenia din aplazia medulara este insotita de anemie si leucopenie.

d.Trombocitopenia din leucemiile acute.

e.Trombocitopenia din metastazele medulare ale unor boli maligne.

COAGULOPATII

a.Hemofiliile- afecteaza doar sexul masculine.Ele sunt boli ereditare.Mmanifestarile clinice in hemofilii
constau din: hematoame, hematroze, sangerari prelungite la plagi,
gingivoragii ,hematurie.Tratamentul hemofililor consta in primul rand din produse substitutive
administrate i.v.

b. Boala von Willebrand se intalneste la ambele sexe.

c. Hipoprotrombinemia apare in doua circumstante:

- in insuficienta hepatica;

- in boala hemoragica a nou-nascutului datorita absentei de

Sinteza a vitaminei K la aceasta varsta.

La nou-nascut este indicate numai vit.K1(Filomenadion).

d. Coagularea diseminata intravasculara (CID) apare in starile toxico-septice grave,avand multiple

manifestari si localizari hemoragice. Sunt scazute ca numar trombocitele precum si mai multi dintre
factorii coagularii.
3.SINDROMUL ICTERIC

a. Icterul fiziologic

b.     Icterul-anemiile hemolitice - icterul este rezultatul unei distrugeri masive a eritrocitelor

(hemoliza) se intalnesc in mai multe circumstante:

 Incompatibilitatea materno-fetala de factor Rh.Acest factor este un antigen eritrocitar care se

poate transmite de la tatal care-l poseda (Rh pozitiv) la copil. In caz cand mama nu-l are (Rh
negative) in cursul primei sarcini se produc anticorpi ant-Rh in organismul matern;
 Incompatibilitatea materno-fetala de grup sanguine ABO, mai putin grava totusi decat cea Rh;
 Unele anemii hemolitice congenitale au manifestari precoce;
 Unele anemii prin deficite enzimatice eritrocitare.

c.Icterele hepato-celulare se intalnesc:

*hepatita acuta virala transmisa de la mama la fatale transplacentara, daca mama este purtator de
virus in perioada sarcinii;

*hepatita din taxoplasmoza congenitala

*icterul din boala incluzilor citomegalice;

*icterul din listerioza congenitala;

*icterul din septicemia cu diferite bacterii: bacilli, coli, stafilaoe, streptacoe, bacilli prociamie.

Icterele obstructive - sunt ictere mecanice produse de atrezia ( lipsa de formare) a cailor biliare.

Tabloul clinic:

 aparitia icterului dupa un interval liber de 2-4 saptamani in care nu exista simptome clinice;
 urina intens colorata patand scutecele dar fara urobilinogen la examenul de la laborator;
 scaune decolorate, aproape albe, chitoase;
 probele inflamatorii pentru ficat normale;
 evolutie ulterioara lenta spre cianoza si insuficienta hepatica.

Tratamentul este chirurgical.

4. MALFORMATII CONGENITALE

a.Omfalocelul - este o hernie ombilicala congenitala in care sacul hernial foarte subtire , format numai
din peritoneu, se poate rupe usor producandu-se peritonita generalizata.

Necesita interventie operatorie in 24 ore.

c.      Atrezia esofagiana consta din absenta permeabilitatii esofagului, ceea ce face imposibila
alimentarea nou-nascutului.Nou-nascutul elimina sputa in jurul gurii.Ex.radiologic se face cu sonda de
cauciuc prin cavitatea bucala si cu lipiodol ca substanta de contrast.

d.     Perforatia uretrei - poate fi banuita cand nou-nascutul nu urineaza in prima ora dupa nastere.
d. Perforatia anala - este indicate de faptul ca nou-nascutul nu elimina meconiu in primele 24 ore de la
nastere.

e. Ocluzia intestinala congenitala este data de lipsa de dezvoltare a unui segment din intestinal subtire
(duoden sau jejun).

f. Maladii congenitale de cora cu manifesteri din perioada neonatala.

g. Alte malformatii indica existenta unei infectii intrauterine care a produs tulburari in
organogeneza. Malformatii oculare si auriculare , insotite de cardiopatii congenitale apar in caz de
robeola suferinta de gravida in primele 3 luni de sarcina.Mai exista buza de iepure si gura de lup care
se opereaza mai tarziu.

5. INFECTIILE NOU-NASCUTULUI

a.      Infectiile cutanate sunt reprezentate prin:

 piodermite produse de stafilococ si care pot fi simple foliculite abcese subcutanate;

 pemfigusul nou-nascutului se caracterizeaza prin bule mari pline cu lichid purulent, cu tendinta
la confluare si care sunt produse de stafilococ si streptococ.

Tratamentul infectiilor cutanate consta din evaluarea colectiilor purulente prin intepare sau incizie,
spalaturi locale cu Rivanol solutie 1% si tratament general: oxacilina injectabila pentru stafilococ.

b.     Infectiile ombilicale: exista ulceratii ombilicale suprainfectate, cangrena umeda a bontului

ombilical, flebita ombilicala, erizipel ombilical.Tetanosul nou-nascutului este una din cele mai grave
boli.

c.      Infectiile oculare - constau din blefaro-conjunctivite cu diferiti germeni;

d.     Infectiile respiratorii:

-bronhopneumonie bacteriana caracterizata print use moderata, dispnee, cianoza si posibila febra;

-stafilococia pleuro-pulmonara a nou-nascutului.Evolueaza cu pleurezie purulenta, stare toxico-

septica, dispnee intense, cianoza, anemie secundar infectioasa;

-pneumoniile interstitiale- sunt date de virusuri si se produc in urma transmiterii de la personae

adulte.Se caracterizeaza print use,dispnee cu polipnee,cianoza sputa aerate.

Se trateaza cu antibioterapie.

e. Infectiile digestive:

.- in cavitatea bucala se produce frecvent stomatita albicaus (muguet) data de Candida albicaus
(ciuperca parazita ).Se trateaza prin instilatii cu glicerina boraxata 10% sau violae de gentiana solutie
apoasa 1%,eventual Nistatin pe cale orala;

-infectiile intestinale de etiologie bacteriana sau virotica se manifesta prin diaree cu scaune
semilichide, lichide sau mucogrunjoase in numar variabil, insotite sau nu de varsaturi si colici
abdominali.
Se trateaza prin dieta urmata de realimentare progresiva, un antibiotic pe cale orala, eventual perfuzie
endovenoasa de rehidratare.

f. Septicemia nou-nascutului - poate fi produsa de bacilul coli, stafilococ, streptococ, bacilul piacianic,
mai rar alti germeni.Pot aparea edeme.Nou-nascutul are diaree, varsaturi, refuza alimentatia, ficatul si
splina sunt marite.

Tratamentul: asociere de cel putin doua antibiotice, perfuzie endovenoasa de rehidratare;

g. Sindromul toxico-septic al nou-nascutului(diareea epidemica a nou-nascutului) determinate de

unele tulpini patogene ale bacilului coli.Tabloul este deosebit de grav: stare generala alterata, aspect
fizic ,diaree cu scaune apoase numeroase, varsaturi repetate, refuzul total al alimentatiei, sindrom de
deshidratare acuta, extremitati reci.

Tratamentul: perfuzie endovenoasa de rehidratare continand solutie de glucoza 5% si solutie clorura-

sodica 0,9% ,antibiotice,incalzirea extremitatilor cu sticle calde,hidrocortizon hemisuccinat in perfuzie,
apoi realimentare progresiva cu un preparat de lapte industrial dietetic.

V. EDUCATIE PENTRU SANATATE

Copilul a carui nastere este un eveniment deosebit in viata familiei, devine din prima clipa a existentei
sale o preocupare centrala a parintilor sin in special a mamei.Sanatatea noului nascut si chiar a
copilului mai mare isi ingrijeste propria sanatate in timpul graviditatii.Trebuie sa se prezinte la
dispensarul territorial de la primele semen de sarcina.Va reveni cel putin o data pe luna la control.Va
respecta normele de igiena a sarcinei, se va imbraca adecvat, comod, nu va lua nici un medicament
fara prescriptia medicului,va evita eforturile fizice, se va feri de infectie, va respecta orarul de odihna
(va dormi cel putin 8 ore pe noapte); de asemenea se va ocupa cu atentie de curatenia pielii si a
intregului corp pentru a o feri de infectie, va pregati sanii in vederea alaptarii facand zilnic un masaj al
mameloanelor cu o panza aspra si unse apoi cu alcool si glicerina.De o mare importanta este si
alimentatia.Gravida va trebui sa se fereasca de excese deoarece supraalimentarea este tot atat de
daunatoare ca si subalimentarea.Se recomanda mese nu prea abundente si dese.In timpul sarcinii nu
va lua in greutate mai mult de 8 kg, maxim 12 kg.

Va consuma lapte,unt, branza, iaurt, carne, oua, legume si fructe mai ales crude.Orice fel de bautura
alcoolica si fumatul sunt adevarate otravuri pentru copil atat in perioada sarcinii cat si perioada
alaptarii,influentandu-I nefavorabil dezvoltarea fizica si mintala.

Aceste sfaturi le va primi de la personalul medical al dispensarului,la lectii de "scoala mamei" pe

parcursul sarcinii, cat si ulterior cand va primi sfaturi pentru ingrijirea nou-nascutului.

Nou nascutul va fi primit acasa in conditii de igiena si curatenie.Se va asigura conditii optime pentru
cresterea si dezvoltarea lui normala.

Se va asigura camera proprie, luminoasa, care va fi aerisita zilnic.Regimul termic va fi corespunzator

anotimpului, dar nu exagerat de cald.

Hainele si scutecele vor fi spalate si calcite.Cea mai indicate este folosirea scutecelor de unica
folosinta.

Se vor respecta normele de igiena printr-o curatenie riguroasa care confera cea mai buna protectie
impotriva imbolnavirilor.Se vor respecta normele corecte de alimentatie si in special igiene nou-
nascutului.

Se va efectua baie generala zilnic si baie partiala de cate ori este nevoie.
Nou nascutul va fi ferit de contactul cu personae din afara si chiar din familie.

Sugarul trebuie sa traiasca intr-un mediu corespunzator, avand nevoie sa creasca sis a se dezvolte
normal si viguros nu numai fizic ci si psihointelectual; are nevoie de ingrijire si curatenie, alimentatie
corespunzatoare; trebuie calit prin factori naturali, ferit de imbolnaviri si accidente,are nevoie pentru
toate acestea de ocrotirea si dragostea familiei.

VII. INGRIJIRI ALE NUO-NASCUTULUI LA

TERMEN IMEDIAT DUPA NASTERE

ELEMENTE GENERALE SI INGRIJIRI DE NURSING

Filosofia moderna a procesului de nursing se bazeaza pe ingrijirile individuale ale pacientului, pe baza
unui plan systematic pentru a asigura ingrijirea specifica, menita sa raspunda cerintelor fiecarui
pacient.

Inainte de a implementa orice strategie de nursing este necesar sa stabilim ce anume este bine, bun
pentru acea persoana si in ce mod se poate raspunde optim nevoilor sale.

Modelul medical de ingrijire acuta informatii despre semen, simptome si rezultate ale investigatiei
referitoare la boala, incearca o diagnosticare instituind apoi un tratament corespunzator starii
respective.Acest model este o abordare din perspective bolii.

Modelul nursing tine seama de conditiile materiale, se concentreaza asupra functionarii sistemului
nervos central.

Rolul nursei: ajuta pacientul sa se vindece si sa-si recapete nivelul maxim de independenta.

Medicul diagnosticheaza boala si prescrie tratamentul, in timp ce nursa va urmari in ce masura boala ii
afecteaza pacientului capacitatea de a respire, a manca, a dormi, etc.

Aceasta abordare orientata spre probleme se concentreaza pe dificultatile prin care trece pacientul ca
urmare a bolii si examineaza modul in care acestea pot fi usurate prin actul de nursing.Sunt mai multe
metode teoretice de ingrijire de nursing,unul din cele mai complicate se bazeaza pe 12 activitati
curente.Trebuie luate in consideratie, in incercarea de a identifica nevoile pacientului si de a planifica
un program de ingrijire prin nursing.

Modelul de nursing de baza se refera la : mentinerea unui mediu de siguranta; comunicarea cu

familia; respiratia; mancatul si bautul; eliminarea materiei reziduale; curatenia si imbracamintea
personala; controlul temperaturii corporale; mobilizarea; munca si jocul ; exprimarea sexualitatii
(aspectul corpului);dormitul; moartea.

Folosind o abordare holistica a pacientului,nursa ia in consideratie toti factorii care-l constituie pe

pacient intr-o individualitate unica.Ea considera ca aspectele fizice, emotionale , intelectuale, sociale si
spirituale care afecteaza procesul bolii atat in privinta bolilor cat si a rezultatului sunt deosebit de
importante.

Procesul de nursing este un cadru theoretic pentru ingrijirea planului de ingrijire a bolnavului.Ca
instrument de baza pentru a gandi un program se va adopta un plan de ingrijire individualizat pentru
fiecare pacient .Aacesta are la baza abordarea din punct de vedere a principiului rezolvarii problemei si
va functiona in 5 etape succesive : culegerea de date,identificarea problemei de ingrijire, planificarea
ingrijirilor cu : fixarea scopurilor si obiectivelor + determinarea interventiilor si ingrijirilor; aplicarea in
practica a planului de ingrijire, evaluarea rezultatelor.
Planul nu este o conduita statica, el necesita revizuire, obiectivul nefiind intodeauna rezultat favorabil,
fapt ce se face ca evaluarea sa ceara o revenire asupra interventiei sau obiectivului.Evaluarea este
vitala pentru stabilirea eficientei interventiei de nursing.

"A ajuta individual bolnav sau sanatos in indeplinirea acelor activitati ce contribuie la respectarea,
pastrarea sau recastigarea sanatatii, activitatii pe care le-ar fi indeplinit singur daca ar fi avut puterea
necesara, vointa sau cunostintele.Asistenta medicala trebuie sa indeplineasca aceste functii astfel
incat sa ajute bolnavul sa-si recapete independenta cat mai rapid posibil."

(VIRGINIA HENDERSON)

Fara sa poata fi considerati adulti in miniature, copii sunt personae cu individualitate umica, entitati
biopsihosociale cu nevoi fundamentale si manifestari specifice.

Ei trebuie ingrijiti cu acelasi professionalism ca si persoanele adulte, poate chiar cu mai multa atentie
si afectivitate.

STUDII DE CAZ

CAZUL NR. 1

Culegere de date:

Numele si prenumele: Voicu Cornelia Adina

Data nasterii : 11 februarie 2004, ora 11-30

Sexul : feminine

Nationalitatea: romana

Tatal : O.P.

Varsta : 25 ani

Ocupatia : inginer

Cetatenia : romana

Grupa sanguina : B III,Rh (-)

Neaga stari patologice

Mama : O.M

Varsta : 23 ani

Ocupatia : inginera

Cetatenia : romana

Stare civila : casatorita

Grupa sanguina : A II, Rh(-)

Evolutia sarcinii:

prezentatia craniana;

membrane integer la internare.

Scurt istoric al nasterii:

Nasterea asistata, fat in prezentatia craniana O.I.S.A.,sex F, semen de suferinta fetala-circulara

stransa de cordon ombilica.

Este nascut in data de 11 februarie 2004.

Tipat slab, aspirarea secretiilor buco-faringiene inaintea instalarii primei respiratii.

Se penseaza, sectioneaza si ligatureaza cordonil ombilical.

Apgar: 8

Se face profilaxia oftalmiei genococice.

Se stabileste identitatea, se cantareste;G=3300g.

Se infasa in scutece incalzite si se transporta in sectia de nou-nascuti.

Manifestari de dependenta:

-dificultate in respiratie

-ochi infectati

-tegumente umede

-alimentatie naturala

-echilibrat hidroelectrolitic

Nevoi prioritare:

nevoia de respire

nevoia de manca

nevoia de a fi curat

nevoia de a elimina

Problemele nou-nascutului:

adaptarea la conditiile de mediu

adaptarea si mentinerea echilibrului biologic in

conditiile vietii extrauterine

-risc crescut de infectii tegumentare, respiratorii si digestive

-plaga ombilicala

-febra de deshidratare.

PROBLEMA 1

Adaptarea la conditiile de mediu

Obiective

Asigurarea conditiilor de mediu in scopul:

-prevenirii infectiilor

-prevenirii complicatiilor

-stimularii cresterii si dezvoltarii.

Interventii:

-nou-nascutul este transportat in sectia de nou-nascut, respectandu-se normele de profilaxie a

infectiilor intraspitalicesti;

-se asigura conditii optime de microclimat, temperature, umiditate, luminozitate, aerisire;

-nou-nascutul este culcat in decubit lateral ce se schimba la interval de 2-3 ore.

Evaluare:11 februarie 2004

Nou-nascutul este supravegheat continuu.Semnele de suferinta la nastere dispar treptat.

Evaluare: 12 februarie 2004

Supravegheat in continuare, copilul tipa si respire normal.

Evaluare: 13 februarie 2004

Supravegherea se face in continuare.Semnele de suferinta la nastere au disparut.

PROBLEMA 2

Adaptarea si mentinerea echilibrului biologic in conditiile vietii extrauterine.

Obietive:

-observarea clinica generala

-nou-nascutul va avea o respiratie normala asigurata prin eliberarea

Cailor respiratorii

-nou-nascutul va avea o curba ponderala fiziologica

-nou-nascutul va avea o alimentatie corespunzatoare.

Inerventii autonome si delegate:

-se urmaresc functiile vitale, coloratia tegumentelor, existenta reflexelor si tonusul muscular;

-este asezat in pozitia decliva,pe campuri sterile si incalzite

-se administreaza O2;

-se urmareste ritmul , frecventa respiratiilor si pulsul;

-se cantareste nou-nascutul;

-se urmaresc pierderile fiziologice;

-se pregateste nou-nascutul si mama in vederea alaptarii.

Evaluare:11 februarie 2004

-usor hipoton,hiporeflexiv

-R=30 respiratii/min.

-P=130/min.

-G= 3200g

-reflexele de supt sunt normale

-este pus la san in prima zi 5 minute cu intervale de 3 ore intre supturi.

Evaluare: 12 februarie 2004

-tonus si reflexe mai bune

-respiratii= 30/min

-G= 3300g

-evolutie buna

-a doua zi este pus la san 10 minute

Evaluare: 13 februarie 2004

-tonus bun

-R= 30 respiratii/min

-zgomote cardiace normale

-G= 3500g

-este pus la san 15 minute

-primeste 6 mese/zi la interval de 3 ore

PROBLEMA 3

Risc crescut de infectii tegumentare, respiratorii si digestive

Obiective:

-nou-nascutul trebuie ferit de orice sursa de infectii

Interventii: autonome si delegate:

-lenjeria de corp se schimba ori de cate ori se murdareste;

-se asigura o igiena riguroasa a tegumentelor prin curatarea cu comprese de tifon sterile si apoi
ungerea lor;

-se face toaleta partiala zilnica, evitandu-se zona ombilicala;

-se ingrijeste correct plaga ombilicala.

Evaluare: 11 februarie 2004

-tegumente si mucoase curate, usor palide

Evaluare: 12 februarie 2004

-stare generala apparent buna, tegumente lezate,curate

Evaluare: 13 februarie 2004

-stare generala buna, nu sunt semen de infectii cutanate.

PROBLEMA 4

Plaga ombilicala

Obiective:-nou-nascutul va avea plaga obilicala ingrijita corespunzator,asigurandu-se o evolutie

normala.
Interventii:autonome si delegate:

-se panseaza,sectioneaza si legatureaza bontul ombilical.Se atinge cu alcool iodat.

-pansarea se face cu materiale sterile in conditii stricte din aseptie.Se aplica o compresa stropita cu
alcool 70 grade    apoi un strat subtire de vata si se fixeaza cu ture de fasa circulara.

-se controleaza aspectul pansamentului de mai multe ori pe zi.

Evaluare : 11 februarie 2004

bontul ombilcal evolueaza normal.

nu sunt secretii sau alte semen patologice locale.

Evaluare : 12 februarie 2004 - 13 februarie 2004

bontul ombilicului se detaseaza

cicatrica ombilicala fara probleme

PROBLEMA 5

Febra de deshidratare.

Obiective:

nou nascutul trebuie sa fie echilibrat hidroelectronic.

Interventii:autonome si delegate:

-se face o alimentatie corespunzatoare din punct de vedere calitativ si cantitativ.

-se administreaza glucoza 5% complementar.

-se asigura o ambianta corespunzatoare din punct de vedere al temepraturii si uniditatii mediului,care
sa limiteze pierderile de lichide prin transpiratie si perspiratie.

Evaluare: 11 februarie 2004

febra usor crescuta 37,2 grade C care se corecteaza prin administrarea de glucoza 5%

Ecaluare: 12 februarie 2004

temperatura 37 grade C.

nou nascutul este hidratat corespunzator.

Evaluare : 13 februarie 2004

stare generala buna 6 mictiuni/zi.

s-a efectuat vaccinarea B.C.G.

Evaluare: 14 februarie 2004

nou nascutul este externat in stare generala buna,sanatos cu G=3400g.

a prezentat icter fiziologic pe care l-a suportat bine.

I s-a efectuat profilaxia rahitismului prin administrare de vitamina D3 - 200.000 u.i.

CAZUL NR. 2

Culegere de date:

Numele si prenumele:Radulescu Viorela Anca

Data nasterii: 22 aprilie 2004,ora8=30

Sex: feminine

Nationalitatea: romana

Tatal: P.I.

Varsta: 28 ani

Ocupatia: professor

Cetatenia:romana

Grupa sanguina: OI,Rh(-)

Neaga stari patologice

Mama: P.C.

Varsta: 26 ani

Ocupatia: asistenta medicala

Cetatenia: romana

Starea civila: casatorita

Grupa sanguina: AII,Rh(+)

Evolutia sarcinii:

-prezentatia craniana;

-membrane integer la internare

Scurt istoric al nasterii:

*Nasterea asistata,copilul s-a nascut dupa o gestatie de 9 luni, in prezentatie craniana O.I.S.A.,sex F.

*Este nascuta in data de 22 aprilie 2004, ora 8=30.

*Tipat slab,semen de hipoxie G=3700g.

*Se penseaza, sectioneaza si ligatureaza cordonul ombilical,se administreaza O2, Ca gluconic si

hidrocortizon hemisuccinat.

*Stare generala alterata.

*Apgar = 6

*Se face profilaxia oftalmiei gonococice.

*Se infasa in scutece incalzite si se transporta de urgenta in sectia de terapie intensiva nou-nascuti.

Manifestari de dependenta:

-ochi infectati

-hipertonie

-tegumente cu extremitati violacee;

-febra de deshidratare

-alimentatie naturala

Nevoi prioritare:

-nevoia de a respire ;

-nevoia de a manca;

-nevoia de a fi curat;

-nevoia de a elimina.

Problemele nou-nascutului:

Adaptare deficitara la conditiile de mediu

Alterari ale echilibrului biologic

Risc crescut de infectii tegumentare, respiratorii si digestive

Usoara acidoza metabolica

Febra de deshidratare
PROBLEMA 1

Adaptarea la conditiile de mediu

Obiective

Asigurarea conditiilor de mediu in scopul:

-prevenirii infectiilor;

-prevenirii complicatiilor.

Interventii: autonome si delegate:

*Nou-nascutul este transportat in sectia terapia intensive nou-nascut pentru urmarirea si ingrijiri
speciale, respectandu-se normele de profilaxie a infectiilor intraspitalicesti.

*Se asigura conditii optime de temperatura    si aerisire.

Evaluare: 22 aprilie 2004

-copilul este sub supravegherea medicilor si a asistentei medicale specialista in neo-natologie;

Evaluare: 23 aprilie 2004

-semnele de suferinta la nastere dispar treptat.

Evaluare: 24 aprilie 2004

-semnele de suferinta la nastere au disparut iar nou-nascutul este supravegheat in continuare.

PROBLEMA 2

Adaptarea si mentinerea echilibrului biologic

Obiective:

-observarea clinica generala;

-nou-nascutul va avea o respiratie normala si va avea un puls stabil

-nou-nascutul va avea o curba ponderala fiziologica.

Interventii autonome si delegate:

*Se urmaresc cu atentie functiile vitale, coloratia tegumentelor, existenta reflexelor si tonusul
muscular.

*Se administreaza O2 prin sonda endonazala.

*Se efectueaza cantarirea nou-nascutului.

Evaluare: 22 aprilie 2004

-usor hipoton, hiporeflexiv

Evaluare: 23 aprilie 2004

-tonus si reflexe mai bune;

-se administreaza Fenobarbital 0,2 ml i.m.

-echilibrat respirator R=30 respiratii/min.

-scade in greutate pana la 3400g.

Evaluare: 24 aprilie 2004

-tonus bun

-R=30 respiratii/min.

-G=3500g,evolutie buna

PROBLEMA 3

Risc crescut de infectii tegumentare, respiratorii si digestive.

Obiective:

-nou-nascutul trebuie ferit de orice sursa de infectii

Interventii: autonome si delegate:

*Lenjeria de corp se schimba ori de cate ori se murdareste.

*Se asigura o igiena riguroasa a tegumentelor prin curatarea cu comprese de tifon sterile si apoi
ungerea lor.

*Se face toaleta partiala zilnica:

-se face baie generala zilnica la 2-3 zile de la caderea bontului ombilical;

-infasarea se face cu scutece sterile;

-se respecta strict regulile de igiena alimentare.

Evaluare: 22 aprilie 2004

-tegumente si mucoase curate, usor palide;

-este alimentat la san;

-reflexele de supt sunt normale.

Evaluare: 23 aprilie 2004

-satre generala apparent buna;

-tegumente razate, curate;

-nu sunt semen de infectii cutanate.

PROBLEMA 4

Usoare acidoza metabolica

Obiective:

-nou-nascutul trebuie sa fie echilibrat acido basic.

Interventii: autonome si delegate:

*Se administreaza calciu gluconic 10% 5 ml/per os.

Evaluare: 24 aprilie 2004

-nou-nascutul este echilibrat acido bazic.

PROBLEMA 5

Febra de deshidratare

Obiective:

-nou-nascutul trebuie sa fie echilibrat hidroelectrolitic.

Interventii : autonome si delegate:

*Se face o alimentatie corespunzatoare, din punct de vedere calitativ si cantitativ.

*Se administreaza glucoza 5% complrmrntar.

*Se verifica aportul de lichide.

*Se asigura o ambianta corespunzatoare, din punct de vedere al temperaturii si umiditatii mediului.

Evaluare: 22 aprilie 2004

-se administreaza glucoza 5% deoarece febra este usor crescuta 37,2grade C;

-satre generala imbunatatita.

Evaluare: 23 aprilir 2004

-temperatura 37 grade C
-stare generala buna

Evaluare: 24 aprilie 2004

-nou-nascutul este hidratat corespunzator

Evaluare: 25 aprilie 2004

-nou-nascutul este externat .In urma tratamentului de reanimare este echilibrat cardio-respirator cu
evolutie buna si raspuns pozitiv;

-tonus si reflexe normale,stare generala buna;

-se indica supravegherea atenta in continuare.

CAZUL NR. 3

Culegere de date

Numele si prenumele: PARASCHIV OVIDIU

Data nasterii: 5 mai 2004

Sex : masculine

Nationalitatea: romana

Tatal: S.M.

Varsta: 30 ani

Ocupatia: mechanic auto

Cetatenia: roman

Grupa sanguina: BIII,Rh(-)

Neaga stari patologice

Mama: S.V.

Varsta: 29 ani

Ocupatia: casnica

Starea civila: casatorita

Cetatenia: romana

Grupa sanguina: BIII,Rh(-)

Evolutia sarcinii:
prezentatia craniana;

membrane integer la internare.

Scurt istoric al nasterii:

Nasterea asistata, copilul s-a nascut dupa o gestatie de 9 luni,in prezentatie craniana O.I.S.A.,sex M.

Este nascut in data de 5 mai 2004,ora 10,45.

Se cantareste; G=3600g

Se penseaza, sectioneaza si ligatureaza cordonul ombilical.

Apgar=10

Se face profilaxia oftalmiei bonococice.

Se infasa in scutece incalzite; se muta in sectia de nou-nascuti.

Manifestari de dependenta:

-tegumente cu extremitati violacee;

-plaga ombilicala;

-febra de deshidratare;

-risc crescut de infectii tegumentare.

Nevoi prioritare:

-nevoia de respire

-nevoia de a manca

-nevoia de a fi curat

-nevoia de a elimina

Problemele nou-nascutului:

-Adaptarea la conditiile de mediu

-Adaptarea si mentinerea echilibrului biologic in conditiile vietii extrauterine

-Risc crescut de infectii trgumentare, respiratorii si digestive

-Plaga ombilicala

PROBLEMA 1
Adaptarea la conditiile de mediu

Obiective

Asigurarea conditiilor de mediu in scopul:

-prevenirii infectiilor

-prevenirii complicatiilor

-stimularii cresterii si dezvoltarii.

Interventii:

*Respectarea normelor de profilaxie a infectiilor intraspitalicesti

*Asigurarea conditiilor optime de microclimat

*Nou-nascutul este culcat in decubit lateral ce se schimba la interval de 2-3 ore.

Evaluare: 5 mai 2004

-nou-nascutul este supravegheat contunuu.Nu exista risc de infectii intraspitalicesti

Evaluare: 6 mai 2004

-stare generala a nou-nascutului este buna;

-se schimba pozitia la 2-3 ore.

Evaluare: 7 mai 2004

-nu exista risc de infectii intraspitalicesti;

-nou-nascutul este sanatos.

PROBLEMA 2

Adaptarea si mentinerea echilibrului biologic in conditiile vietii extrauterine.

Obiective:

-observarea clinica generala

-nou-nascutul va avea o respiratie normala, cu puls stabil, temperature in limite normale si va avea o
alimentatie corespunzatoare

Interventii autonome si delegate:

*Se urmaresc functiile vitale

*Se efectueaza cantarirea nou-nascutului

*Este mentinuta temperature mediului ambient 22 grade C.

*Se pregatesc nou-nascutul si mama in vederea alaptarii.

Evaluare: 5 mai 2004

-tonus si reflexe bune

-R=30respiratii/min

-scade in greutate G=3500g

-evolutie favorabila

Evaluare: 6 mai 2004

-tonus si reflexe mai bune

-R=30 respiratii/min.

-este alimentat la san

-reflexele de supt sunt normale

Evaluare: 7 mai 2004

-primeste 6 mese/zi la interval de 3 ore

-nimarul mictiunilor 7/zi

-G=3600g

PROBLEMA 3

Risc crescut de infectii tegumentare, respiratorii si gigestive.

Obiective:

-nou-nascutul trebuie ferit de orice sursa de infectie

Interventii: autonome si delegate:

*Lenjeria de corp se schimba ori de cate ori se murdareste.

*Se asigura o igiena riguroasa a tegumentelor prin curatarea cu comprese de tifon sterile si apoi
ungerea lor si o igiena riguroasa a ochilor cu comprese sterile inmuiate in ser fiziologic.

*Se face toaleta partiala zilnica si baie generala la 2-3 zile de la caderea bontului ombilical.

*Se vor respecta strict regulile de igiena alimentara.

Evaluare: 5 mai 2004

tegumente si mucoase curate,ochi igienizati

Evaluare: 6 mai 2004

stare generala buna,tegumente lezate curate

Evaluare :7 mai 2004

stare generala buna,nu sunt semen de infectii cutanate.

PROBLEMA 4

Plaga ombilicala

Obiective:

-nou nascutul va avea plaga ombilicala ingrijita corespunzator.

Interventii:autonome si delegate:

se panseaza.sectioneaza si legatureaza bontul ombilical.

Pansarea se face cu materiale sterile in conditii stricte de aseptie.Se aplica o compresa stropita cu
alcool 70 grade apoi un strta subtire de vata si se fixeaza cu ture de fasa circulara.

Se controleaza aspectul pansamentului de mai mult ori pe zi/ora.

Se urmareste evolutia bontului precum si starea generala a nou nascutului.

Evaluare: 5 mai 2004

-bontul ombilical evolueaza normal

-nu sunt secretii sau alte semen patologice locale

Evaluare: 6 mai 2004

-bontul ombilical se detaseaza

-cicatricea ombilicala fara probleme.

Evaluare: 7 mai 2004

-starea generala a nou nascutului este buna

Evaluare: 8 mai 2004

-nou nascutul este externat,prezinta evolutie buna

-G=3700 g, L=52 cm,bontul ombilical este detasat,plaga curate,este alimentat natural.

CONCLUZII
Au fost ingrijiti 3 nou nascuti,doi de sex F,si unu de sex M.

Nou nascutii au prezentat urmatoarele semen:

-dificultate in respiratie

-ochii infectati

-tegumente de exterminatii violacee

-febra de deshidratare

-risc crescut de infectii tegumentare

-ingrijirea plagii ombilicale

Obiectivele principale ale planului de ingrijire s-au bazat pe prevenirea infectiilor,prevenirea

complicatiilor,eliberarea cailor respiratorii si prevenirea infectiilor intraspitalicesti.

Nou nascutii au prezentat Scorul Apgar 10,8 si respective 6,cu o greutate de 3300g,3700g si
respective 3600g.

Noul nascut P.O,cu suferinta la nastere-circulara stransa de cordon ombilical,in urma tratamentului de
reanimare-este echilibrat cardio-respirator,cu evolutie buna si raspuns pozitiv.

Nou nascutii sunt externati cu stare generala buna,tonus si reflexe normale.

Se indica supravegherea atenta la domiciliu.

ANEXE

Efectuarea vaccinarii B.C.G.

Materiale necesare:

-instrumentar si alte materiale:seringi 0.5 - 1 ml ;seringi 5 ml.ace pentru infectii (3-4

mm )intradermice,ace lungi tip intramuscular,pense anatomice mici,casoleta mica,tampoane de
vata,comprese sterile,alcool sanitary sau alcool eter 2/1,camp de material plastic sau tifon.

-material biologic de vaccinat:fiole de vaccine B.C.G. si fiole de solvent SAUTON diluat.

Se pastreaza foita de material plastic din ambalaj.

Etape de executie:

-pregatirea materialului pentru efectuarea vaccinarii.

-se pregatesc pe un camp de tifon sau material plastic instrumentarul,materialul biologic,celelalte

materiale necesare.

-se spala mainile executantului.

Tehnica vaccinarii B.C.G.

-prepararea solutiei de vaccinat.Se observa fiola de vaccine B.C.G. si se aprecieaza calitatea vaccinului
(sa fie pulbere galbuie)

-daca adera la peretele acestuia nu se injecteaza.Se inveleste fiola cu cu foita de material plastic
gasita in ambalaj.

-se rupe gatul fiolei,deschizand cu atentie,astfek ca aerul sa inlocuiasca treptat vidul din interiorul
acestuia.Patrunderea brusca a aerului in fiola poate imprastia pulberea de vaccine in exterior.Se
aseaza fiola pentru scurt timp pe campul pregatit.

-se verifica valabilitatea lichidului de suspensie(SAUTON) si cu o seringa cu ac lung se aspira 2 ml

lichid si se trec in fiola cu vaccin.

-inspectarea solutiei vaccinate:suspensia este incolora,omogena si osor opalescenta.

-se verifica dataele personale ale subiectilor cu cele din catografie sau fisa nou nascutului.

-se pregateste psihic subiectul sau apartinatorii acestuia.

-se dezbraca bratul stang.

-se repereaza correct treimea medie,fata postero externa a bratului.

-se dezinfecteaza tegumentul si se aspira solutia de vaccine B.C.G

-se injecteaza strict I.D. 0.1 ml suspensie vaccinate,pana la formarea unei papule de 6-7 mm.

-se extrage acul si se preseaza locul cu tamponul dezinfectat.

Interpretarea reactiilo post-vacinale

Papula formata in timpul vaccinarii dispare in aproximativ 30 minute,in inele cazuri dupa 24-48 ore,in
jurul punctului de inoculare apare un eritem care dureaza 2-3 zile si care nu are nici un fel de
semnificatie.

Intre a 7-a si a 14-a zi dupa vaccinare,se formeaza la locul inocularii un nodul mic care continua sa
creasca in dimensiuni timp de 1-2 saptamani.

Baza nodului este usor indurata iar pielea care il acopera devine rosie si lucioasa.In majoritatea
cazurilor partea periferica a nodului devine roz pal,partea centrala - rosie inchisa,apoi violacee iar
pielea la acest nivel se subtiaza pana la formarea unui orificiu prin care se elimina continutul nodului si
se formeaza o crusta centrala inconjurata de o zona rosie.Crusta se elimina dupa cateca saptamani iar
la locul vaccinarii ramane o cicatrice mai depigmentata.

In timpul prepararii suspensiei de vaccine se va lucra cu grija pentru a nu se pierde nimic din lichidul
de suspensie.

Suspensia trebuie ferita de lumina.Vaccinul se utilizeaza in maximum 1 ora de la deschiderea fiolei.

Tehnica baii
Baia generala se efectueaza numai dup ace plaga ombilicala s-a cicatrizat complet.Ea se va face zilnic.

Se recomanda baia sa fie executata zilnic la aceeasi ora.Ea poate fii facuta dimineata inainte de cel
de-al doilea supt,respective inainte de orele 9 si 10 sau seara inainte de penultimul supt intre orele 18
- 20

Pregatirea baii si a obiectelor necesare:

Vom verifica in primul rand temperature camerei care va fi de 22-24 grade C.

Pentru baie avem nevoie de :

-o cadita de plastic care se poate intretine usor.

-termometru de baie.

-un    prosop mic si moale pentru fata.

-un prospo mare pentru restul corpului.

-2 manusi din material de prosop.

-sapun pentru copii.

-lenjeria incalzita cu care va fii invelit

-o cutie cu pudra,vaselina,lotiune speciala pentru copii sau ulei fiert.

-comprese sterile,tampoane de vata pentru nas si urechi.

-o forfecuta pentru unghii,pieptene,o para de cauciuc pentru aspirat secretiile nazale.

-un vas pentru tampoanele folositemun vas pentru scutecele murdare.

Cadita se va aseza pe un obiect cu mare stabilitate in asa fel incat mama sau persoana care spala
copilul sa stea intr-o pozitie comoda.

Se va pune apa rece apoi apa calda.Temperatura apei va fi 37 grade C.Ea se va masura cu
termometrul sau se poate aprecia cu cotul persoanei care efectueaza baia.

Pentru baia propriu-zisa se pot folosi 2 tehnici:prima cu sapunirea copilului in afara cazii,iar cealalta cu
sapunirea in cada.

Tehnica baii:

Copilul va fi asezat pe masa de infasat dezbracat,invelit intr-un scutec cald.Se ca incepe sapunirea de
la urechea dreapta,crestet,urechea stanga,gat,fara sa se atinga ochii.Sugarul este intors pe partea
dreapta si I se vor sapuni spatele,fata laterala a corpului,subsoara,bratul si mana dreapta.

Se va acoperii copilul in partea superioara a corpului cu scutecul si se va inceoe sapunirea in partea

inferioara a corpului,membrele inferioare.
Organele genitale la fete se vor sterge dinainte apoi cu comprese sterile inmuiate in apa si
musetel.Regiunea fesiera si anala se sterg inainte de baie cu o carpa umeda care nu se mai foloseste
la baie.Dupa sapunire sugarul va fi introdus incet in cada,cu mana stanga va fi cuprins de axial
stanga,iar cu degetul mare pe umarul stang;capul si ceafa sugarului se sprijina pe antebratele
mamei.Cu mana dreapta se sustine regiunea fesiera sau se cuprind cu degetul mare si mediusul
picioarele copilului in dreptul glezelor,aratatorul asezandu-se intre cele doua maleole interne.Se va
inlatura sapunul de pe intreaga suprafata a corpului,prin miscari delicate.

In cea de-a 2-a tehnica:sugarul va fi dezbracat,sters in regiunea anala si fesiera cu o carpa

umeda,apoi va fi introdus in cada.

Sapunirea se va face cu o manusa sau direct cu mana mamei,darn u direct cu sapun.Aceasta se va

efectua cu miscari circulare,fine incepand cu capul,din regiunea frontala spre regiunea occipitala,cu
membrele superioare,toracele,abdomenul,membrele inferioare.Aceste regiuni se clatesc cu apa,apoi
sugarul este intors cu fata in jos,cu gatul si barbia sprijinit de anterbratul stang al mamei si sprijinit pe
spate,organelle genitale si regiunea fesiera,apoi clatit.

La baieti,se vat rage cu atentie preputul inapoi pentru a se descoperi glandul,care se va spala rapid cu
apa,dupa care preputul se readuce imediat in pozitia sa initiala.Pana la 3-4 luni se va spala la 2-3
zile.Durata baii va fi intre 5-7 minute la sugarul mic si 10-15 minute la cel mare.

Sugarul nu va fi lasat niciodata singur in cada si nici pe masa de infasat.

Stersul va fi efectuat prin tamponare.Sugarul invelir intr-un prosop mare va fi sters intai pe pielea
capului,apoi tamponat cu blandete si atentie la toate pliurile entanate,stiind ca umezeala favorizeaza
aparitia intrigo-ului.

Sugarul poate fi pudrat in strat foarte fin,iar la nivelul pliurilor entanate va fi aplicat in prealabil cu ulei
fiert sau unguent de tip cutaden.

Dupa baie sugarul va fi imbracat cu lenjeria potrivita,pregatita,incalzita.

Fata va fi stearsa cu o alta manusa speciala sau cu comprese sterile.Nu se va folosi sapun.Ochii se
sterg cu comprese sterile,inmuiata in apa calduta.

Se incepe din unghiul extern spre cel intern.Pentru fiecare ochi se foloseste o compresa
separate.Nasul va di curatat cu tampoane pregatite in prealabil pentru rasucirea unor bucati mici de
vata sterile.Prin aceasta metoda insa pare ca pot ramane resturi de vata ceea ce recomanda dolosirea
unei pere de cauciuc pentru aspirarea vatei.Urechile vor fi sterse cu tampoane de vata rasucite care
patrund in conductul auditiv prin mascari de rotatie.Cu cealalta mana vom trafe unos in sus si inapoi
pavilionul urechii.

Unghiile vor fi taiate daca sunt prea mari,usor rotunjite la maini,drepte la picioare.

Aceasta se face de obicei dupa baie sau cand doarme.Pielea capului va fi ingrijita prin periaj zilnic cu o
perie cu peri moi si fini usor de intretinut.Periajul se face cu miscari blande in directia orientarii
parului.Daca se formeaza cruste la nivelul pielii,inmuiata cu vaselina 0.5 - 1 %.

Infasatul

Defectia si mictiunea fiint involuntare la sugar scutecele protejeaza restul lenjeriei patului,pe langa
aceasta ele au si rol in mentinerea temperaturii constante a corpului in primele saptamani de viata.
Pentru infasat com folosi 3 scutece : unul mare,dreptunghiular,unul mic patrat si unul
triunghiular.Scutecul patrat se aseaza cu 10 cm mai jos decat cel dreptunghiular,iar cel triunghiular
cu 5 cm mai jos decat cel patrat si cu varful in jos.

Pentru imbracarea camasutei se face o manseta la maneca,se introduce 2 degete cu care se apuca
pumnul sugarului care se trage afara apoi camasuta se incheie prin legarea sireturilor la umar.

Sugarul va fi asezat pe scutece pentru infasat,cu regiunea fesiera in mijlocul scutecului triunghiular si
cu marginea scutecului mare la nivelul axilelor.Se trage in sus coltul din dreapta peste abdomen,spre
stanga,apoi cel din stanga spre dreapta.Cele doua parti ale scutecului patrat se trec una peste
alta,marginea inferioara a lui ramananad libera.La scutecul mare se trece partea dreapta spre
stanga,se intend genuchii sugarului,se indoaie marginea inferioara a scutecului,cam cu o latime de
palma sub varful picioarelor,se trece partea stanga spre dreapta cat mai spre spate.Scutecul mare
poate fi fixat si cu ace de siguranta speciale.Dupa baie se efectueaza aceeasi tehnica de infasare cu
deosebire ca se prefera si infasarea mainilor,intinse dealulgul corpului.

Nu exista o regula fixa in ritmul de schimbare a scutecelor.

Majoritatea sugarilor, nu sunt incomodati de scutecele ude.Daca sugarul este sufficient de invelit,
umiditatea scutecelor nu este o sursa de frig pentru el, dar cand scutecele ude sunt in contact cu
aerul, evaporarea le raceste ,creeaza discomfort acestuia.Dupa emisia scaunului, sugarul va fi
schimbat imediat.Pentru aceasta, va fi intai sters si apoi spalat partial in regiunea anala si fesiera.

Sugarii mici care au tendinta mai mare la regurgitatii, vor fi schimbati inainte de alimentatie ,cei mai
mari pot fi schimbati si dupa alimentatie.

MASURAREA FUNCTIILOR VITALE

Urmarirea functiilor vitale ale organismului este obligatory avand in vedere ca modificarea lor reflecta
in mare masura starea generala a bolnavului si evolutia bolii de care sufera.

Toate observatiile asupra functiilor vitale se consemneaza in foaia de temperature ce face parte
integranta din F.O. a bolnavului, fiind un document medical, stiintific si medico-juridic.

Ea este completate de A.M. si raspunde in fata superiorilor.

TEMPERATURA

Masurarea temperaturii este de o deosebita insemnatate si se face de regula de doua ori pe zi :

dimineata intre orele 6-8 si seara intre orele 17-19.

La sugari si la copiii mici, termometrul se introduce intrarectal si se citeste dupa 5 minute.Si inainte si
dupa folosire, termometrul trebuie sters bine,in primul caz de solutia antiseptica in care este tinut si in
al doilea caz de materiile care au aderat la el,folosindu-se pentru aceasta o bucata de vata sau tifon
inmuiat in solutie antiseptica.Dupa fiecare intrebuintare, termometrul

va fi bine scuturat penrtu ca mercurul sa coboare sub 36 grade C apoi va fi pus in borcanul cu solutie
antiseptica ( cloramina 1% sau bromocet).La copiii mari, temperature se ia axiar timp de 10 minute,
respectandu-se aceleasi reguli de igiena.Este preferabil ca termometrul sa fie individual,marcate cu
etucheta.

Temperatura normala trebuie sa fie in copilarie sub 37 gradeC ca la adult, cea intrarectala putand
ajunge- in special seara - pana la 37,3 grade C, fara semnificatie patologica.
Pana la 38 grade C se numeste stare subfebrila, de la 38 grade C in sus este febra.Peste 39 grade C
se mai spune hiperpirexie.

Tipuri de febra:

-febra intermitenta(septicemia, osteomielita)

-febra remitenta (boli virotice,boli eruptive)

-febra de platou (febra tifoida, diseminari tuberculare)

-febra terta(malaria)

La copilul mare, ascensiunile febrile bruste si importante pot fi insotite de frison si cefalee, uneori si de
varsaturi; la copilul mic, nu exista frison, dar varsaturile sunt mai frecvente si pot aparea convulsii
febrile sau stare de colaps.

Exista febra de natura infectioasa, care este mai frecventa, dar si febra de cauza neinfectioasa, ca
spre exemplu: febra de sete (deshidratare) a copilului mic, febra din bolile canceroase si leucemii,
febra din unele boli ale S.N.,febra de resorbtie, febra medicamentoasa, febra din bolile de colagen.

PULSUL

Are o semnificatie de diagnostic si de urmarire a evolutiei unei boli.se face tot graficul de temperature
dar cu alta culoare.In mod normal,pulsul la sugar este de 120-130/minut, la copilul de 4 ani in jur de
100/minut, la scolarul mijlociu de 70-80/minut.

Accelerarea pulsului se numeste tahicardie si se intalneste in febra, stari emotionale sau de agitatie,
insuficienta circulatory periferica, anemii importante, miocardite, unele tulburari de ritm cardiac.

Rarirea pulsului se nimeste bradicardie si de observa in tumorile cerebrale, tulburari de conducere ale
cordului, intoxicatia cu digitala.

Pulsul trebuie luat nu numai la artera radiala ci si la una din arterele membrului inferior, cel mai bine
la artera femurala, la care se simte foarte clar.

Pentru artera radiala, se palpeaza cu aratatorul si mediusul (deci nu cu policele) la cca.1/2-1

cm medical si proximal fata de apofiza stiloida radiala; pentru artera femurala se palpeaza la
jumatatea arcadei inghunale.

RESPIRATIA

Se face in conditii de repaus a pacientului.

Numarul de respiratii pe minut este la nou-nascut de cca. 40-45, la sugari de 30-35, la 4 ani de cca.
25, la scolarul mijlociu de 18-20 respiratii.Se noteaza tot pe graficul de temperatura dar cu alte culori
decat febra si pulsul

Accelerarea respiratiei (polipnee) se intalneste in febra, stari emotionale, plans, boli ale pulmonului,
insuficienta cardiaca.Rarirea respiratiei se produce in somn, in tumori cerebrale, menungite, stari de
coma.Respiratia rara si profunda, cu pause intre ciclurile respiratorii este respiratia KUSSMAUL,
intalnita in coma diabetica, coma uremica si acidoze in general.

TENSIUNEA ARTERIALA
Se face in mod classic cu aparatul cu manseta si cu stetoscopul.

Copilul trebuie sa fie in repaus, in clinostatism(pozitie culcata).Se monteaza manseta aparatului pe

bratul complet dezgolit si care nu trebuie sa fie strans de maneca rasucita.Manseta sa fie adaptata
etans,fara a jena circulatia la brat.Se palpeaza artera radiala in plica cotului, unde este situate medical
fata de tendonul bicepsului.Degetele examinatorului trebuie sa simta bine pulsatiile arterei.Se umfla
progresiv manseta cu para de cauciuc si se aplica stetoscopul pe zona unde s-a palpate artera.Se
desumfla treptat manseta prin deschiderea surubului de langa para de cauciuc.Cand se percepe in
stetoscop primele batai, chiar slabe, ale arterei radiale, se citeste valoarea marcata pe cadranul
manimetrului in mm sau cmHg.Aceasta est tensiunea arteriala maxima sau sistolica.Continuand
desumflarea mansetei, cand bataile dispar brusc sau scad brusc ca intensitate, valoarea citita pe
cadran exprima tensiunea arteriala minima sau diastolica.

Cresterea tensiunii arteriale se consta la copii in:glomerunonefrita difuza acuta si cronica, insuficienta
aortica, tumori cerebrale, sindromul nefrotic impur.Cresterea tensiunii este semnalata prin cefalee cu
sau fara varsaturi iar hipotensiunea ortostatica prin ameteli si senzatie de "negru inaintea ochilor" la
schimbarea brusca de pozitie.

DETERMINAREA GREUTATII CORPORALE

Este o operatiune de mare importanta pentru aprecierea dezvoltarii sale si a starii de sanatate.

La sugarii internati in spitale si alte unitati de copii ea se face zilnic.La copiii mari cel putin o data la
internare si apoi periodic in functie si de afectiunea de care sufera.In cazul bolilor cu edeme, a bolilor
cu tulburari ale diurezei, la cardiaci si renali, cantarirea este uneori necesara zilnic sau cel putin la 2-3
zile odata.

Exista scaderi in greutate cu semnificatie patologica:scaderile bruste de peste 10% intr-o zi in toxicoza
sugarului, scaderile mai lente dar persistente din bolile maligne, deficitele ponderale distrofii.Exista si
cresteri ingreutate patologice: in edemele din sindromul nefrotic, insuficienta cardiaca, infiltrarile
postcortizonice.Greutatea excedentara persistenta se constata la copiii"pastosi",hraniti cu glucide in
exces,la obezi, in sindromul adipozo-genital.

DETERMINAREA TALIEI

Da indicatii asupra dezvoltarii lor staturale.

La sugari se face cu pediometrul, care este o scindura de lemn gradate pe care aluneca un cursor.

Deficitul statural se intalneste in nanismul de diferite etiologii si in distrofiile severe.

DIUREZA( cantitatea de urina eliminate in 24 ore )

Se face pe 24 ore.Incenpand de la varsta prescolara pana la scolarul mijlociu diureza normala este de
30-40 mi/kg corp/24 ore.Strangerea se face in borcane de mari, care de preferinta sa fie si gradate,
daca nu,se aprecieaza cel putin cu aproximatie cat mai apropiat de situatia reala.

Scaderea diurezei (oligurie) are loc in caz de temperatura ambianta foarte ridicata, in stari de
deshidratare, in insuficienta renala acuta, in glomerunonefrita acuta difuza si in sindromul nefrotic, in
insuficienta cardiaca.Cresterea diurezei (poliurie ) se produce in diabetul zaharat, diabetul insipid
retrohipofizar sic el renal, in insuficienta renala cronica in primul stadiu(de poliutie compensatorie), in
urma perfuziilor abundente cu    solutii hipertone(glucoza 10%), dupa diuretice.

MASURAREA PERIMETRELOR; CRANIAN, TORACIC

SI ABDOMINAL

Are uneori valoare semiologica.In afara faptului ca pot fi indicatori ai bunei dezvoltari mai au
urmatoarea semnificatie:cresterea perimetrului cranian servine in hidrocefalie; perimetrul abdominal
creste in ascita si in tumori abdominale voluminoase si poate fi utilizat ca perimetrul de urmarire a
evolutiei favorabile sau defavorabile prin fluctuatii pe care le prezinta.

Lungimea la nastere este in medie de 50 cm; la un an 70-73 cm,la 2 ani 80-83 cm;de la 3 ani pana la
10 ani se utilizeaza formula pentru aflarea inaltimii normale medii I=80+5V,in care I=inaltimea in cm
iar V=anii de varsta.

Perimetrul cranian este la nastere de cca.34 cm, cu 3 cm mai mare decat al perimetrul thoracic.Pentru
perioada de sugar el se calculeaza dupa formula p.c.=I/2+10 in care p.c.=perimetrul cranian in cm iar
I=lungimea in cm.

Perimetrul thoracic este la nastere cu 3 cm mai mic decat cel cranian,deci de cca.31 cm.La varsta de 1
an egaleaza perimetrul cranian, ambele avand 45-46 cm.Dupa 1 an perimetrul thoracic va fi cu atatia
cm mai mare decat cel cranian cu cati ani are copilul.

DATE DESPRE MEDICAMENTELE

FOLOSITE

Prezentare farmaceutica- fiole a 1 mi si 2 ml, solutie apoasa injectabila continand colecalceferol
200.000 n.i. sau 600.000 n.i. respective 10 mg sau 15 mg(cutie cu 5 buc).

Actiune terapeutica - aceleasi ca pentru vitamina D2; este absorbita si utilizata mai repede.

Indicatii si mod de administrare- in rahitism si fetanie hipocalcemica, profilactic 200.000-400.000 n.i.

la fiecare 6 luni,pana la varsta de 5 ani; curative 200.000 n.i. odata pe saptamana, 2 saptamani in
osteoporomalacie, cate 200.00 n.i. la fiecare 15 zile, timp de 3 luni.

Reactii adverse si conytaindicatii- aceleasi ca pentru vit.D2.

VITAMINA C

Prezentare farmaceutica- comprimata continand acid ascorbic 200 mg (flacon cu 20 buc.); comprimate
efervescente continand acid ascorbic 500 mg (tub cu 20 buc.); fiole a 5 ml solutie apoasa injectabila
continand acid ascorbic 500 mg (cutie cu 3 buc,)

Actiune terapeutica - factor vitaminic cu rol in biogeneza substantei intercelulare, intervine in

procesele metabolice de oxidoreducere, in metabolismul blucidelor, proteinelor si grasimilor;
actioneaza substitutive in starile de deficit de acid ascorbic, corectand tulburarile specifice; grabeste
vindecarea plagilor, favorizeaza depunerea calciului in oase si vindecarea fracturilor, creste rezistenta
capilarelor, mareste rezistenta la infectii.

Indicatii - boli grave, stari febrile prelungite,infectii, interventii chirurgicale: plagi

atone,gingivite,stomatite,fracture,hemoragii.

Mod de administrare - oral,i.m.,sau i.v.,50-100 mg/zi.

Reactii adverse - diaree,ameteli,lipotimie.

Contraindicatii- litiaza renala,stari de supraincarcare cu fier.

CALCIU 200

Prezentare farmaceutica- comprimate efervescente continand gliconolactat de calciu 1,80 g,

corespunzator la 200 mg calciu (cutie cu 10 buc.)

Actiune terapeutica- recalcifiant, asigura un bilant calcic pozitiv.

Indicatii- stari de carenta calcica, cronica, deficit de calciu in perioada de crestere, in timpul sarcinii si
alaptarii, la batrani, in cursul tratamentului cotrizonic prelungit, in insuficienta paratiroidiana (se
administreaza in asociere cu vit.D) in osteoporoza si alte osteopenii cu decalcifiere, in osteomalicie si
rahitism(in asociere cu vit.D), fetania cronica.

Mod de administrare - oral, 2-6 corup/zi (fractionat, la mese);comprimatele se desfac in apa.

Reactii adverse-gust neplacut de hipercalcemie si hipercalciurie, in hiperparatiroidism, hipervitaminoza

D2; nu se administreaza la bolnavii care primesc glucozide.

ALIMENTATIA NOU-NASCUTULUI

(ARTIFICIALA, NATURALA)

In timp ce sugarul alimentat la san primeste o ratie care inregistreaza in cursul aceleasi zile, si chiar in
cursul aceluiasi supt, variatii importante, concordante cu nevoile sale, sugarul alimentat artificial
primeste formule calculate mechanic si constante din punct de vedere cantitativ.

Alimentatia la san ofera sugarului alimental specific si este recomandat tuturor sugarilor,pentru ca
laptele matern este complet si pentru ca alimentatia la san favorizeaza si interrelatia
mamaglalactofore sanii vor fi storsi cu blandete; se va evita purtarea sutienelor; mameloanele mici si
ombilicate vor fi tractionate de 10-12 ori/zi, in ultimele 3 luni de sarcina.

Cu cat nou-nascutul va fi "pus" mai precoce la san, cu atat secretia lactate se va instala mai repede.

Cu toate ca unele supturi nu aduc cantitati suficiente pentru hrana, ele sunt esentiale pentru instalarea
lactatiei, mai ales daca se practica alimentatia " la cerere".

Cantitatea secretiei lactate este de 300-500 ml/zi, la sfarsitul peimei luni si de 800-1100 ml in luna a-
4-a-a-6-a postnatale.

Nu este influentata de paritate, varsta , sezon clima, marimea sanilor sau revenirea cliclui, dar sufera
influente negative in caz de stress sau obezitate.

In primele 3-4 zile dupa nastere este secretat colostrul care are o culoare balbuie, un pH de 7,7 si o
densitate de 1040-1060.

Compozitia colostrului - este reprezentata de:

-proteine in proportie de 2,7% cu comtinut bogat in aminoacizi liberi(dintre care o importanta

deosebita o are triptofanul);

-lipide in proportie de 3 g% cu valori ale colesterolului inferioare celui din laptele matern;

-hidrocarbonate in proportie de 4-5%, reprezentate de lactoza si oligo-zaharide cu rol bifidogene

intestinale;
-saruri minerale: calciu si fosfor in concentratii mai mici decat laptele matern;

-imunoglobulina A, care apara nou-nascutul de infectii cu bacilli Gram negative;

-lizozim si lactoferina cu rol antibacterian;

-macrofage activate care transmit lomfocitelor din intestinal sugarului informatia genetica de la mama
si au rol in apararea antiinfectioasa(bacteriana) si antivirala.

Dupa 2-3 saptamani de tranzitie laptele se maturizeaza.

Laptele de mama are un pH de 6,8-7,4 densitate de 1030-1032; asmolaritate de 400-500 m Os m/l si
o valoare calorica de 670 Kcal/l.

Compozitia laptelui de mama

Proteine:1-1,2g% cu o valoare energetica de 7% din valoarea calorica; desi in cantitate mica,au o

valoare biologica deosebita prin continutul crescut in albumine(0,6g%) si continutul scazut in cazeina
(0,4g%) fiind deci un lapte albuminos.Continutul in azot neproteic este de 0,05g%, dintre care 0,013g
% aminoacizi liberi.

Albiminele sunt alcatuite in mare parte din lactabumina, lactoferina (rol antibacterian),
scrumalbimuna, scrumglobuline, lizozim.

Cazeina (complex fosfolipidic) contribuie la coagularea laptelui sub influenta presurei si produce
lactofactor bifidus2(rol in dezvoltarea florei bifidogene care are effect trofic asupra mucoasei si
impiedica dezvoltarea germenilor).

Aminoacizii esentiali si neesentiali sunt bine reprezentati in laptele matern.

Coeficientul de utilizare a proteinelor din laptele matern este de 100%.

Lipidele- reprezinta 50-60% din valoarea energetica.Sunt in cantitati variabile, crescute de obicei la
sfarsitul suptului.Acizii grasi nesaturati(acidul linoleic are rol deosebit in procesul de crestere si asigura
3,5-6% din valoarea calorica totala).

Trigliceridele sunt in proportie de 98% iar colesterolul de 30-40 mg%.

Glucidele - sunt in proportie de 60-70% si dau o valoare energetica de 40%.

Ele sunt reprezentate de lactoza si oligozaharide.

Lactoza prezenta sub forma izomerului beta, contribuie la sinteza galactocerebrozidelor( are rol in
celula nervoasa si favorizeaza dezvoltarea florei bifidogene).

Oligozaharidele cuprind: glucoza, galactoza, fructoza,N-acetil-glucozamina si acidul sialic care intra in

structura celulei nervoase.

Sarurile minerale - fierul este in cantitate insuficienta (0,05-0,07mg%),sodiul 6-7mEg/l(concentratie

ideala), calciu 35mg%, fosforul 15mg%.

Vitaminele - sunt in cantitati suficiente , cu exceptia vitaminei D care este in cantitate de

22-100n/l(fata de un necesar de 400-800n/zi).
Laptele uman are urmatoarele calitati biologice si imunologice:

-prezenta IgA secretorii;

-prezenta Ac transmisi prin lapte care protejeaza nou-nascutul impotriva bolilor cu poarta de intrare
digestive (poliomielita, shigeloza, salmoneloza);

-prezenta lactoferinei care fixeaza fierul si impiedica miltiplicarea bacteriana;

-prezenta lizozomului care degradeaza membrane bacteriana;

-prezenta aciditatii prin flora bifidogena.

Avantajele alimentatiei naturale:

-asigura un aport nutritive sufficient atat cantitativ ,cat si calitativ;

-asigura un aport caloric corespunzator varstei;

-este o metoda economica, la indemana,permitand alimentatia "la cerere" si autoreglarea cantitatii;

-contine Ac imunizati si factori biologici cu rol antiinfectios.

Tehnica alaptarii

Inainte de supt mama isi va spala sanii cu apa fiarta si racita.

Daca mama prefera sa stea culcata, se va aseza in asa fel incat sa realizeze "un culcus" pentru copil
pe partea sanului din care il alapteaza.Mamelonul va fi adus la marginea buzelor sugarului, care va
intoarce capul si va cauta mamelonul.Mama va tine sanul la marginea areolei, intre degetele aratator
si medius, si va avea grija san u stanjeneasca respiratia copilului.Cu degetul mare,mama va exercita o
compresiune usoara in portiunea superioara a sanului, permitand astfel evacuarea laptelui.Dupa
declansarea suptului se va produce reflexul de expulzie (scurgere) a laptelui.Pentru stimularea
secretiei lactate este bine ca sanul sa fie golit la fiecare supt.

Cantitativ, in primele 3 saptamani de viata, nou-nascutul suge intre 60 si 90 ml la un supt, iar de la 3

saptamani la 2 luni ajunge la 120-150 ml.

Dupa supt sugarul va fi tinut in brate, ridicat in pozitie verticala si va fi batut usor pe spate pentru a
elimina aerului inghitit.

Orarul meselor va fi reglat in functie de necesitatile sugarului, iar pranzul de noapte va fi suprimat
imediat ce este posibil.

Incidentele alimentatiei la san

Diareea la san - este un symptom sin u o boala.Se manifesta in primele 3 luni dr viata prin scaune
diareice, apoase, explosive, emise in timpul sau imediat dupa supt, simultan cu agitarea membrelor
inferioare.Dupa emisia scaunului nou-nascutul se linisteste.Semnul caracteristic este ca,desi emite
scaune diareice, nou-nascutul prezinta o curba ponderala ascendenta.
Subalimentatia prin hipogalactie - in general,nou-nascutul este iritabil,plange cu mult timp inaintea
mesei, are colici abdominale, prezinta varsaturi de subalimentatie, constipatie sau scaune de culoare
verde-inchis cu mucus(scaune de inanitie).

Incapacitatea de a suge - este o eventualitate intalnita la prematurii cu o greutate foarte mica, la cei
cu leziuni cerebrale sau in caz de obstructie nazala "rebela".In asemenea situatii se poate recurge la
gavaj.

ALIMENTATIA ARTIFICIALA

Definitie=se considera alimentat artificial sugarul care nu primeste laptele de femeie (in exclusivitate)
in rpimele 4 luni de viata.

Acest tip de alimentatie se foloseste numai atunci cand exista contraindicatii pentru alimentatia
naturala (care tin de mama sau de nou-nascut) sau in rarele cazuri de agalactie sau hipogalactie.

Tehnica alimentatiei artificiale

Laptele pulbere sau formulele de lapte gata pregatite vor fi diluate in apa fiarta si racita in prealabil
pana la 40-60 grade, numai inaintea fiecarei mese.Imediat dupa folosire, biberonul si tetina vor fi
spalate si curatate cu o perie speciala.Vor fi lasate in apa.Biberoanele vor fi fierte 15 minute; se
arunca imediat apa si intreg materialul pentru 24 ore va fi pastrat uscat, in vas inchis.Biberonul cu
lapte va fi incalzit la temperature corpului; temperature va fi incercata prin picurarea catorva picaturi
pe dosul mainii mamei sau asistentei.Orificiul tetinei trebuie sa fie atat de mic incat picaturile de lapte
sa curga incet.

Durata unei mese variaza intre 5-25 minute.Sugarul nu va fi silit sa depaseasca cantitatea calculata
dar nici cea pe care o doreste ; iar laptele ramas va fi aruncat.

Biberonul va fi astfel tinut incat numai laptele, fara aer, sa umple tetina.

La sfarsitul mesei favorizarea eructatiei este obligatorie.

Dezavantajele alimentatiei artificiale sunt:

-supra sau subalimentatia cantitativa sau calitativa;

-diareea enterala infectioasa prin lipsa tehnicii aseptice;

-intoleranta la laptele de vaca.

Compozitia laptelui de vaca:

Proteine in cantitate de 3,4-3,5g% cu predominanta cazeinei(este un lapte cazeinos)

Albuminele sunt reprezentate inproportie mai mare de betalactalbumina cu rol alergizant.

Predomina aminoacizii sulfurati(metionina), limitand utilizarea celorlanti aminoacizi.

Coeficientul de utilizare a proteinelor din laptele de vaca este de 95%.

Grasimi in cantitate de 3,4-3,5g%,cu pondere mai mare a acizilor grasi saturati, ceea ce face sa aiba
un coefficient de utilizare a grasimilor mai reduse decat al laptelui uman.
Dintre acizii saturati predomina acidul stearic, facand ca grasimile sa aiba un coefficient de absortie de
75%.

Hidrocarbonate in cantitate de 4,8g(continut scazut de lactoza),ceea ce conduce la o toleranta

digestive si o absorbtie intestinala mai mica.

Saruri minerale 0,7g% cu sodiul 25 mEg si raportul Ca/P de 1,3 ceea ce face ca absortia calciului sa
scada, favorizand aparitia rahitismului.Datorita continutului crescut in proteine si saruri minerale,
osmolaritatea laptelui de vaca este crescuta,fortand bariera renala pentru eliminare.Valoarea sa
biologica,imuna , de aparare este practice nula.

Dezavantajele majore ale laptelui de vaca sunt:

-posibilitatea infectiilor digestive;

-tetania neonatala datorata hipocalcemiei prin scaderea raportului Ca/P;

-hiperosmolaritatea cu efecte nedorite pe functia renala, accentuate in conditii de deshidratare cand

poate surveni tromboza de vena renala;

-riscul de alergie prin fractiunea beta-lataglobulinei.

Preparatele industriale de lapte- au fost create pentru apropierea compozitiei lor de lapte uman prin
diluare, adios de uleiuri vegetale, vitamine si fier, reducerea sau excluderea unor principii nutritive
care ar putea, in anumite stari patologice, san u fie tolerate de sugari.Aceste preparate se impart in:

preparate de inceput - pentrul sugarul de 0-4 luni(lapte adaptat:Pre-Bebe,Pre-Aptamil,Pre-

Aleamil,Humana 1,Similac; lapte partial adaptat:Aptamil,Milumil,Humana 2,Humana Baby-
Fit,Guigoz,Robebi A,Robebi B);

preparate de continuare - pentru sugarul de 4-12 luni cu compozitie intermediara intre laptele de vaca
si laptele adaptat(Bebe 2);alimentatia artificiala trebuie san nu depaseasca 750-800 ml lapte/24
ore(cu exceptia laptelui umanizat sau adaptat).

Calcularea ratiei alimentare trebuie sa tina seama de principii alimentare, saruri minerale, electroliti,
oligoelemente, lichide.

In general, in prima luna de viata sunt recomandate 7 mese, apoi 6 mese pe zi; din luna a4-a, 5-6
mese; de la 5 luni 5 mese.

ADMINISTRAREA O2(Oxigenoterapia)

Scop: terapeutic

Imbogatirea aerului inspirit cu O2 in concentratii diferite , pe cale inhalatorie pentru combaterea starii
de hipoxie, in scopul ameliorarii concentratiei de O2 in sange.Trecerea oxigenului de la nivelul
pulmonary in sange este conditionata de unii factori a caror alterare determina unule tipuri de hipoxie:

anemica- datorita lipsei de hemoglobina;

hipoxica- datorita insuficientei ventilatorie;

histotonica- datorita blocarii fermentilor respiratori la nivelul celulelor;

circulatory- datorita tulburarilor de circulatie.La nivelul tesutului, oxigenul este utilizat sub forma
dizolvata in plasma, in cantitate de 3 ml oxygen la100 ml sange oxigenoterapia creste aceasta
cantitate dizolvata pana la 1,8-2,2 ml O2 la 100 ml sange, prin administrarea O2 la presiunea de o
atmosfera.

Indicatii:

Oxigenoterapia se indica in hipoxie circulatory.

Surse de oxygen= statie de O; microstatie; bomba de oxygen de 300-10.000 l oxygen comprimat la o

presiune de 150 atm.

Pentru a se putea administra presiunea se regleaza cu reductorul de presiune, debitmetrul care indica
volumul de litri de O(min) si se umidifica cu ajutorul barbotorului.

Administrarea O2 se face cu: sonda sau cateter nasal, ochelari, masca fara reinhalarea gazului
expirat, cort de oxygen.

Sonda nazala- se introduce in nara pana la faringe.Utilizarea sondei nazale permite evitarea reinhalarii
aerului prin expiratia pe gura.

Deoarece expiratia dureaza dublu cat inspiratia,O2 trebuie administrat intr-un debit triplu fata de cel
dorit a fi inspirat.Prin sonda se administreaza un debit de 12 l/min.

Cateterul nazal- cateter cu orificii laterale multiple: se introduce in nara la faringe, schimbandu-se de
la o nara pe alta; se poate introduce si in pipa laringiana.

Ochelarii pentru oxigenoterapie- se fixeaza dupa urechi si cu doua sonde de plastic care patrund in
nari.Se recomanda la copii si bolnavii agitati .

Masca pentru oxigenoterapie (fara reinhalarea gazului expirat),prezinta un system de valve care
dirijeaza fluxul de gaze.

Cortul de oxygen nu poate depasi o concentratie a oxigenului, peste50%, realizeaza o circulatie

deficitara a aerului, ducand la incalzirea pacientului(se impune racirea cu gheata sau folosirea
corturilor cu refrigerator).

Efectuarea oxigenoterapiei cu sonda nazala

Etape:

 dezobstruarea cailor aeriene si asigurarea unei ventilatii eficiente;

 se masoara lungimea sondei pe obraz de la narina la tragus;
 se introduce cateterul la nazofaringe cu miscari blande, paralel cu palatal osos si perpendicular
pe buza superioara;
 se fixeaza sonda cu leucoplast;
 se fixeaza debitul de 4-6 l/min
 se va observa bolnavul in continuare pentru prevenirea accidentelor;
 O2 se modifica inainte de a ajunge la pacient in barbotoare speciale; neumidificat, oxigenul
este irritant pentru mucoasa respiratory;
 Se va administra gazul cu intermitenta si se va supraveghea debitul;

Efectuarea oxigenoterapiei prin masca

Etape:

 se verifica scurgerea de O2 din sursa;

 se pune masca in mana bolnavului, pentru a-I usura controlul mastii si i se sustine
mana.Debitul O2 va fi de 10-12 l/min;
 se aseaza masca pe piramida nazala si apoi pe gura;
 cand bolnavul s-a obijnuit cu masca, se aseaza cureaua de fixare in jurul capului;
 rezervorul se strange la inspiratie si se umple in expiratie.

Incidente:

 patrunderea gazului prin esofag duce la distensie abdominala;

 infiltrarea gazului la baza gatului produce emfizemul subcutanat, datorita fisurarii mucoasei.

Atentie!

nu se unge cateterul cu substante grase; este pericol de explozie si de pneumonie;

bombele de oxygen se aseaza singure, fixate de portbutelie, orizontal pentru a evita loviturile;

O2 din butelie nu se foloseste fara manometrul de distribuire.

VACCIN ENGERIX B

Prefentare: Flacon 0,5 ml/copii.

Se administrare i.m.

pana la 3 ani pe fata antero-laterala a coapsei;

dupa 3 ani in deltoid.

Schema de vaccinare:

- in IIIdoze

- in IV doze

Exemplu:

- 2 luni -4 luni - 6 luni

I.V.P.O.    2.V.P.O. 2 ENGERIX

I.D.T.P.    2.D.T.P. 3.V.P.O.

n.n

ENGERIX 1 ENGERIX 3.D.T.P.

V.P.O.= vaccine antipolio

D.T.P.=antidiftero-tetano-pertusis.

VACCINAREA ANTIHEPATICA B

CU VACCIN RECOMBIVAX HB - MSD, USA

RECOMBIVAX- HB (vaccin AND recombinant antihepatita B, Merck,Sharp&Dohme, S.U.A), este un

vaccine viral subunitar neinfectios, care contine antigel de suprafata al virusului hepatitei B (AgHBs),
obtinut prin clonarea genei care codifica acest antigen in culture de Scharromyces cerevisiae.Vaccinul
contine hidroxid de aluminiu ca adjuvant si thyomersal ca prezervant.

Farmacologie clinica

Virusul hepatitei B este unul din cele mai importante virusuri hepatitice din punct de vedere al
consecintelor infectiilor, pentru sanatatea publica (problema majora).Caracteristic pentru virusul
hepatitei B este frecventa mare a infectiilor subclinice precum si persistenta, intr-o proportie
importanta a infectiei virale( statusul de portaj cronic) dupa infectie.Purtatorii cronici de virus
reprezinta cel mai important rezervor de virus.Statusul de portaj cronic este asociat cu riscul de deces
premature prin ciroza hepatica si hepatocarcinom primar.La copilul in varsta de sub un an ,
majoritatea infectiilor acute cu virusul hepatitei B sunt urmate de starea de portaj cronic.La acesti
copii expunerea la infectie se petrece, fie in timpul nasterii, atunci cand mama este purtatoare de
virus (AgHBs pozitiva),fie ulterior prin contactul strans dintre parintii sau fratii purtatori si sugar.

Studiile epidemiologice au aratat ca anticorpi fata de antigenul de suprafata al virusului(antiHBs),

protejeaza fata de boala,iar la copilul in varsta de sub 1 an , fata de infectie-portaj.Aceasta observatie
sta la baza utilizarii vaccinului antihepatita B in imunizare si s-a observat ca, practice toti subiectii
sanatosi vaccinati au raspuns cu titruri protectoare de anticorpi dupa inocularea cu 3 doze de vaccine
RECOMBIVAX B.

Prezentare:

Vaccinul RECOMBIVAX HB este repartizat in flacoane continand o doza pediatrica de 0,5 ml.Vaccinul
este o solutie apoasa care in repaus formeaza un deposit alb cu un supernatant limpede.

Vaccinul se agita inainte de intrebuintare.

Pastrare:

RECOMBIVAX HB se stocheaza si se transporta la temperature de 4-8 gradeC.NU SE CONGELEAZA! In

aceste conditii isi pastreaza valabilitatea pana la data inscrisa pe flacon.

Indicatii:

Incadrul Programului National al Imunizarii,RECOMBIVAX HB SE utilizeaza incepand de la nastere,

pentru profilaxia infectiei cu virusul hepatitei B la toti copii in varsta de sub 1 an.Vaccinarea este
obligatorie.

Utilizarea vaccinului:

Doza pediatrica de vaccine antihepatita B este de 0,5 ml.Schema de vaccinare impotriva hepatitei B
consta in administrarea a trei doze pediatrice de vaccine RECOMBIVAX HB astfel:

doza I-a la nastere, simultan(in aceeasi sedinta) cu vaccinarea BCG;

doza II-a la varsta de trei luni, simultan cu I-a de vaccine DTP;

dozaIII-a la varsta de cinci luni. Simultan cu doza III-a de vaccine DTP.

Vaccinarea cu RECOMBIVAX HB se desfasoara in tot cursul anului; se recomanda ca prima doza de

vaccine sa fie administrate la externarea din maternitate, la maxim 7 zile de la nastere, iar dozele
consecutive din schema de imunizare, sa fie administrate in microcampanii organizate in dispensare,
in ultima saptamana a lunii.

In situatiile obiective si temeinic motivate cand termenele din schema de vaccinare ni pot fi
respectate, se va aplica principiul cumularii a trei doze de vaccine pana la varsta de 6 luni, intervalul
minim admis intre dozele successive fiind de 4 saptamani.

Modul de administrare:

Vaccinul RECOMBIVAX HB se injecteaza i.m. profound, zona de electie fiind regiunea externa a coapsei
in afara liniei mediene.In cazul administrarii simultane a vaccinului DTP cu vaccinul RECOMBIVAX HB,
vaccinul DTP va fi administrat intr-o coapsa iar vaccinul RECOMBIVAX HB in coapsa opusa- nu se
admite amestecarea celor doua tipuri de vaccine in aceeasi seringa.

Se accepta administrarea simultana (in aceeasi zi ) a vaccinului RECOMBIVAX HB cu urmatoarele

vaccinuri: BCG, DTP,DT,VPO, vaccine gripal inactivat.Se permite inocularea cu RECOMBIVAX HB cu
minim 15 zile si respective minim 30 zile dupa VOP.In cazurile in care vaccinarea impotriva hepatitei B
nu s-a efectuat conform schemei si se suprapune cu vaccinarea antirujeolica, aceasta din urma are
prioritate.Vaccinul RECOMBIVAX HB poate fi administrat dupa minim doua saptamani de la inocularea
cu vaccine rujeolic

Precautii

Inocularea cu RECOMBIVAX HB se va face respectand tehnica aseptica.Este important sa se utilizeze

pentru fiecare copil seringa si ac sterile, in vederea prevenirii transmiterii agentilor patogeni de la o
persoana la alta.

Contraindicatii:

Contraindicarea medicala a inocularii cu RECOMBIVAX HB implica responsabilitatea evaluarii cat mai

exacte a riscului de infectii asociat acestei decizii.

Administrarea vaccinului RECOMBIVAXHB este contraindicate numai in cazul bolilor febrile

severe,bolilor neoplazice si curelor prelungite (peste 7 zile) cu corticosteroizi.Prematuritatea nu
reprezinta o contraindicatie pentru administrarea vaccinului.De asemenea, copii nascuti din mame HIV
positive,precum si copiii bolnavi de SIDA sau HIV pozitiv nu sunt contraindicate la vaccinarea cu
RECOMBIVAX HB.

Reactii adverse:

RECOMBIVAX HB este foarte bine tolerat; in studiile clinice nu s-au raportat reactii adverse serioase
atribuabile vaccinului.Dintre reactiile adverse cu frecventa mai mare de 1% s-au raportat:

-reactii locale - in 15 -17 % din cazuri apar eritem, induratie si durere locala la locul inocularii.Aceste
fenomene sunt trecatoare sin u necesita masuri terapeutice;

- reactii sistematice- dupa inoculare pot apare reactii febrile blande si de scurta durata care nu
necesita tratament.
Inregistrare si raportare

Vaccinarea cu RECOMBIVAX HB va fi inregistrata in documentele medicale existente in uz, in rubrica

destinata vaccinarii antivariolice, dupa inocularea abreviatiei A.V. cu abreviatia H.B., precum vaccinul
antihepatic B.

Raportarea realizarilor la vaccinarea antihepatica B se face lunar catre CMP Judetean pana la data de 5
ale lunii care urmeaza.

BIBLIOGRAFIA SELECTIVA

1. BARBUTA,R., Puericultura, Editura Medicala, Bucuresti.1996.

2. CAPRARU, E., CAPRARU H., Mama si copilul, Editura IOMC, Bucuresti , 1997.
3. CHITIMIA, E. MIHAILESCU, V., si altii,Puericultura si pediatria, Editura Viata Medicala
Romaneasca, Bucuresti,1995.
4. CRETU,S, Copilul sanatos si bolnav, Editura ALL, Bucuresti 2000.
5. FILON,M.,Indreptar de pediatrie, Editura Medicala, Bucuresti 1992.
6. GEORMANEANU,M., MOLDOVAN,Z.,Puericultura si pediatrie,Editura Medicala, Bucuresti 1998.
7. MOGA, M.,NANU,D.,SAMANSHI,L.,Manual de obstretica pentru scolile sanitare postliceala,
Editura Viata Medicala,Bucuresti,1999.
8. MOZES,C.,Tehnica ingrijirii bolnavului, Editura Medicala,Bucuresti 2000.
9. NITESCU,V.,Obstretica si ginecologie,Editura Tehnica,Bucuresti 1991.
10. STROESCU,V.,Bazele farmacologice ale practicii medicale,Editura Medicala,Bucuresti 2001.
11. TITIRCA,L.,Ghid de nursing,Editura Viata Medicala Romaneasca,Bucuresti,1996.
12. TITIRCA,L.,Breviar de explorari functionale si de ingrijiri speciale acordate bolnavului,Viata
Medicala Romaneasca,Bucuresti,1998.
13. *** Agenda medicala,Editura Medicala, Bucuresti,2002.