CUPRINS:

Capitolul I - Prezentare generală - BELGIA

1.1 Repere geografice

1.2 Economia , PIB, rata şomajului , nivelul angajaţilor, (2007 – 2009), calculele indicelui
de dinamică, interpretare şi grafic.
1.3 Turismul ( nivelul de dezvoltare durabilă turistică şi rolul turismului în economie,
volumul încasarilor, numărul de sosiri).

Capitolul II - Analiza indicatorilor de competitivitate turistică

Capitolul III – Analiza SWOT

3.1 Puncte forte / puncte slabe

3.2 Strategii de dezvoltare a competenţelor turistice

Capitolul IV - Propuneri de îmbunătăţire cu referire la România

Capitolul I – Prezentare generala Belgia

1.1 Repere geografice

Regatul Belgiei, cunoscut colocvial ca Belgia este o ţară în Europa de Vest. Este unul
dintre membrii fondatori ai Uniunii Europene şi găzduieşte majoritatea instituţiilor acesteia
precum şi alte instituţii internaţionale importante.Belgia ocupă un teritoriu de 30.528 km² şi are o
populaţie de aproximativ 10,5 milioane de locuitori. Belgia se învecinează cu Ţările de Jos,
Germania, Marele Ducat al Luxemburgului, Franţa şi Marea Nordului.
Belgia este situată pe frontiera ce divide Europa germanică de Europa latină iar cele două
mari regiuni ale ţării marchează acest lucru. Regiunea de limbă neerlandeză Flandra, situată în
jumătatea de nord a ţării, are 58% din populaţie iar regiunea de limbă franceză Valonia, situată în
jumătatea de sud, are 32% din populaţie. Regiunea Capitalei Bruxelles, oficial bilingvă, este o
enclavă majoritar francofonă situată în Regiunea Flamandă, dar în apropiere de frontiera cu
regiunea valonă şi are 10% din populaţie. O mică comunitate germanofonă există în estul
Valoniei. Diversitatea lingvistică şi conflictele politice şi culturale asociate acesteia sunt
reflectate în istoria politică şi în sistemul complex de guvernare.
Numele 'Belgia' este derivat din numele provinciei romane Gallia Belgica, situată în
extremitatea nordică a Galiei, locuită iniţial de către belgi, un amestec de popoare celtice şi
germanice
Relieful Belgiei urca in trepte de la Marea Nordului, din NV catre SE, pana in masivul
Ardeni (400-700 m), un podis vechi (Belgia inalta); in centru se afla regiunea Brabant, ceva mai
joasa si inclinata spre mare; Belgia de Jos, Flandra, cu colinele din Campine, este situata in V, o
regiune nisipoasa ce se intinde pana la Campia flamanda pe coasta Marii Nordului; atat Podisul
Condroz (SE), cat si Podisul Ardeni sunt strabatute de ape pline de meandre, care au sapat vai
adanci de 200-300 m (Sambre-Meuse); in Belgia s-au produs numeroase fenomene carstice,
ocrotite in rezervatii; reteaua hidrografica este bogata, iar apele au debit mare
Clima este temperat-oceanica, bogata in precipitatii, aduse de vanturile din est;
temperatura medie de vara este de 17C, respectiv 3C cea de iarna.
Este fascinant cat de multe lucruri se pot spune despre belgieni, un popor atat de activ si
totusi atat de discret. Privita indeaproape, aceasta tara, binecuvantata cu o pozitie geografica
strategica, dezvaluie un summum de contraste. Regat ereditar, conform Constitutiei din 1831,
Belgia isi datoreaza prosperitatea burghezilor care au dus la bun sfarsit revolutia industriala. Stat
federal incepand din 1988, in urma disputelor lingvistice dintre flamanzi si valoni, se numara
printre fondatorii unor organisme internationale de prima mana, dintre care numim doar Uniunea
Europeana si Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord, pe scurt NATO. Provincie europeana
in care totul functioneaza cu o precizie aproape teutona, de la industrie si pana la transporturi,
regatul are o mostenire culturala ce include nume precum Brueghel, Van Eyck, Rubens, Van
Dyck, Ensor sau Magritte. In ultimul rand, dar nu in cel de pe urma, Belgia combina o bucatarie
sofisticata si extrem de rafinata, asemanatoare celei frantuzesti, cu o pasiune fara limite pentru
bere, o bautura mai putin elevata, dar preparata aici in toate felurile posibile. Una peste alta,
merita din plin sa vizitati aceasta tara prin excelenta europeana, a carei neutralitate se mentine
strict la nivel politic.

1.2 Economia , PIB, rata şomajului , nivelul angajaţilor, (2007 – 2009), calculele indicelui
de dinamică, interpretare şi grafic.

Economia Belgiei şi infrastructura sunt puternic integrate cu cele a Europei de Vest. Belgia
este situată în centrul unei regiuni puternic industrializate, ceea ce îi rezervă un loc printre
primele zece ţări în clasamentul comerţului internaţional. Economia este caracterizată de o forţă
de muncă foarte productivă, un PIB ridicat şi exporturi importante.Principalele produse de
import sunt: alimente, echipamente industriale, produse petroliere şi chimice, diamante brute,
îmbrăcăminte şi accesorii şi textile. Principalele produse de export sunt automobilele, produse
alimentare, oţel, produse petroliere, mase plastice, textile, diamante finisate.
Economia este puternic orientată spre sectorul serviciilor, dar prezintă diferenţe regionale
importante între Flandra, regiunea mai dinamică, şi Valonia, regiune aflată într-o perioadă
postindustrială afectată de dezafectarea industriilor tradiţionale. Ca unul dintre membrii fondatori
ai Uniunii Europene, Belgia sprijină integrarea economică europeană şi politica de economie
deschisă. În 1999, Belgia a adoptat moneda EURO care a înlocuit francul belgian definitiv în
2002. Din 1922 Belgia şi Luxemburgul formează o zonă economică comună, iar din 1944 aceste
ţări fac parte din zona economică Benelux.
Belgia a fost prima ţară din Europa Continentală care a trecut printr-o perioadă de
revoluţie industrială la începutul secolului XIX. Până la jumătatea secolului XX regiunea minieră
şi metalurgică valonă din jurul oraşelor Liège şi Charleroi s-a dezvoltat puternic, în timp ce
Flandra a rămas preponderent o regiune agrară. După cel de-Al Doilea Război Mondial Ghent şi
Anvers s-au dezvoltat datorită industriei petrochimice şi a activităţilor portuare. Anii 1970 au
reprezentat o perioadă de recesiune datorită crizelor petroliere şi a declinului industriei
metalurgice. Politica economică mai liberală din Flandra au deplasat centrul economic al ţării
spre nord, acesta fiind concentrat actualmente în regiunea Bruxelles-Louvain-Anvers-Ghent.
În intervalul 1990 – 2009, Belgia a primit Investiţii străine directe (ISD) de 830
de miliarde de dolari. În anul 2009, investiţiile străine directe în Belgia au fost de 33,7 miliarde
dolari, faţă de 110 miliarde în anul 2008.

PIB :

An PIB Loc
 2007 3.00% 159
2008 2.80% 165
2009 1.00% 175
2010 -2.70% 159

Sursa : http://www.indexmundi.com/belgium/gdp_real_growth_rate.html

Grafic:

Interpretare:

Rata somajului :

An Rata somajului Loc

2007 8.10% 96
2008 7.50% 95
2009 7.00% 88
2010 7.90% 82

Sursa : http://www.indexmundi.com/belgium/unemployment_rate.html

Rata somajului
100

95

90

85

80

75
Grafic:

Interpretare : Dupa cum putem interpreta in grafic rata somajului a scazut din 2007 in 2008 cu 60
de procente iar aceasta a dus belgia la un clasament cu minus un loc, de pe locul 96 pe locul
95.In 2008 fata de 2009 a scazut procentual cu 0.50% ajungand pe locul 88.Anul 2010 a prevazut
o crestere procentuala de 0.90 dar cu toate acestea ea se afla pe locul 82.

Nivelul angajatiilor
 An Niv. angajare Loc
2007 4,890,000 69
2008 4,940,000 72
2009 4,990,000 71
2010 5,080,000 71

Sursa : http://www.indexmundi.com/belgium/labor_force.html

Grafic:
Interpretare:

1.3 Turismul ( nivelul de dezvoltare durabilă turistică şi rolul turismului în economie,

volumul încasarilor, numărul de sosiri)

Turistic, Belgia este o tara ideala pentru turistul care este interesat de Europa pentru ca aici
gaseste in mod concentrat toate atractiile specific europene, si poate admira multe intr-un timp
relativ scurt datorita faptului ca Belgia este o tara mica.
Belgia, cu toate ca este o tara mica, este bogata in orase medievale, catedrale gotice si
castele vechi. De asemenea, nu trebuie sa uitam, ca este tara ciocolatei, a berii si a diamantelor.
Asadar, putem spune ca este locul care indeplineste toate cerintele unui turist pretentios. in
Belgia, iti poti petrece cateva zile admirand arhitectura oraselor si degustand numeroasele feluri
de ciocolata…

Nivelul de dezvoltare drabila turistica

Rolul turismului in economie joaca un rol important atât de ca modalitate de petrecere într-un
mod placut si instructiv a timpului liber, cât si ca activitati prestatoare de servicii solicitate în diverse
etape ale unei calatorii turistice, reprezinta una dintre caracteristicile civilizatiei actuale, cu largi
perspective de evolutie, fiind concomitent consecinta si cauza unor mutatii economice, sociale,
culturale si de mediu4

Volumul incasarilor

Numarul de turisti
Capitolul II - Analiza indicatorilor de competitivitate turistică

Interpretara analizei indicatoriilor de competivitate turistica a Belgiei 2007-2009 :

Belgium
______________________________________________________________________________
Key indicators
Population (millions), 2007........................................................................... 10.5
Surface area (1,000 square kilometers) .........................................................30.5
Gross domestic product (US$ billions), 2007 .............................................454.3
Gross domestic product (PPP, US$) per capita, 2007 ...........................35,387.6
Real GDP growth (percent), 2007...................................................................2.8
Environmental Performance Index, 2008 (out of 149 countries).....................57
______________________________________________________________________________
Travel & Tourism indicators

T&T industry, 2008 estimates

GDP (US$ millions) ...........................................................13,057.................2.6 ....................4.3
Employment (1,000 jobs).......................................................122...................2.8 ....................2.7
T&T economy, 2008 estimates
GDP (US$ millions) ...........................................................44,831.................8.9 ....................3.7
Employment (1,000 jobs).......................................................405...................9.2 ....................2.2

Source: World Travel & Tourism Council, TSA Research 2008

______________________________________________________________________________
International tourist arrivals (thousands), 2007....................7,045
International tourism receipts (US$ millions), 2007 .........10,880

Source: United Nations World Tourism Organization

______________________________________________________________________________
Travel & Tourism Competitiveness Index Rank Score
2009 Index...........................................................................................................22 ………..4.9
2008 Index............................................................................................................27 ………..4.8
T&T regulatory framework .............................................................................21 ………..5.5
Policy rules and regulations.................................................................................20 ………..5.2
Environmental sustainability.................................................................................8 ………..5.6
Safety and security ..............................................................................................21 ……….6.0
Health and hygiene ..............................................................................................16 ……….6.6
Prioritization of Travel & Tourism.......................................................................92 ……….3.9
T&T business environment and infrastructure...............................................32 ……….4.6
Air transport infrastructure ..................................................................................31………. 4.3
Ground transport infrastructure..............................................................................7 ……….6.1
Tourism infrastructure .........................................................................................41 ……….4.2
ICT infrastructure ................................................................................................22 ……….4.8
Price competitiveness in the T&T industry........................................................126 ……….3.5

T&T human, cultural, and natural resources ................................................20 ……….4.7

Human resources .................................................................................................13………. 5.8
Education and training ..........................................................................................4………. 6.1
Availability of qualified labor..............................................................................55 ….……5.5
Affinity for Travel & Tourism ............................................................................42………. 5.0
Natural resources ...............................................................................................120 ……….2.2
Cultural resources...................................................................................................8 ……….5.9

INDICATOR RANK/133

1st pillar: Policy rules and regulations Rank

1.01 Prevalence of foreign ownership .................................12
1.02 Property rights..............................................................19
1.03 Business impact of rules on FDI ..................................21
1.04 Visa requirements* ......................................................40
1.05 Openness of bilateral Air Service Agreements* ..........33
1.06 Transparency of government policymaking.................57
1.07 Time required to start a business*................................. 4
1.08 Cost to start a business* ..............................................42
2nd pillar: Environmental sustainability
2.01 Stringency of environmental regulation .........................9
2.02 Enforcement of environmental regulation.....................13
2.03 Sustainability of T&T industry development................60
2.04 Carbon dioxide emissions* .........................................102
2.05 Particulate matter concentration* .................................35
2.06 Threatened species* .......................................................7
2.07 Environmental treaty ratification*................................10
3rd pillar: Safety and security
3.01 Business costs of terrorism ...........................................47
3.02 Reliability of police services ........................................28
3.03 Business costs of crime and violence............................27
3.04 Road traffic accidents*..................................................58
4th pillar: Health and hygiene
4.01 Physician density*..........................................................4
4.02 Access to improved sanitation* .....................................1
4.03 Access to improved drinking water*..............................1
4.04 Hospital beds*..............................................................32
5th pillar: Prioritization of Travel & Tourism
5.01 Government prioritization of the T&T industry.............81
5.02 T&T government expenditure* .....................................67
5.03 Effectiveness of marketing and branding.......................64
5.04 T&T fair attendance*.....................................................98
6th pillar: Air transport infrastructure
6.01 Quality of air transport infrastructure ...........................15
6.02 Available seat kilometers, domestic*............................96
6.03 Available seat kilometers, international* .....................30
6.04 Departures per 1,000 population*.................................25
6.05 Airport density* ...........................................................84
6.06 Number of operating airlines*......................................16
6.07 International air transport network ..............................29
7th pillar: Ground transport infrastructure
7.01 Quality of roads ...........................................................11
7.02 Quality of railroad infrastructure....................................8
7.03 Quality of port infrastructure .........................................7
7.04 Quality of ground transport network............................17
7.05 Road density*.................................................................2
8th pillar: Tourism infrastructure
8.01 Hotel rooms*................................................................44
8.02 Presence of major car rental companies*.....................23
8.03 ATMs accepting Visa cards* ......................................44
9th pillar: ICT infrastructure
9.01 Extent of business Internet use.....................................24
9.02 Internet users* ..............................................................30
9.03 Telephone lines*...........................................................23
9.04 Broadband Internet subscribers* ..................................11
9.05 Mobile telephone subscribers*......................................41
10th pillar: Price competitiveness in the T&T industry
10.01 Ticket taxes and airport charges*...............................57
10.02 Purchasing power parity*.........................................121
10.03 Extent and effect of taxation.....................................131
10.04 Fuel price levels* .....................................................118
10.05 Hotel price index* ......................................................78
11th pillar: Human resources
11.01 Primary education enrollment* ..................................28
11.02 Secondary education enrollment*...............................12
11.03 Quality of the educational system.................................4
11.04 Local availability of research and training services.....11
11.05 Extent of staff training.................................................13
11.06 Hiring and firing practices........................................ 116
11.07 Ease of hiring foreign labor ........................................78
11.08 HIV prevalence* .........................................................49
11.09 Business impact of HIV/AIDS....................................27
11.10 Life expectancy* ............................................. ...........22
12th pillar: Affinity for Travel & Tourism
12.01 Tourism openness* .....................................................47
12.02 Attitude of population toward foreign visitors............19
12.03 Extension of business trips recommended .................57
13th pillar: Natural resources
13.01 Number of World Heritage natural sites* ..................74
13.02 Protected areas* .......................................................105
13.03 Quality of the natural environment............................ 84
13.04 Total known species*................................................109
14th pillar: Cultural resources
14.01 Number of World Heritage cultural sites* ................17
14.02 Sports stadiums* .......................................................28
14.03 Number of international fairs and exhibitions* ........19
14.04 Creative industries exports*......................................12
Capitolul III – Analiza SWOT

3.1 Puncte forte / puncte slabe

Puncte tari:

Belgia realizeaza promovarea turismului prin mijloace traditionale si anume:

•   toate suporturile de informare ( ghid,  brosura,  pliant,  catalog );

•   obiecte publicitare;
•   prezenta la saloanele de turism;
•   mailing-ul;
•   utilizarea mijloacelor de comunicare în masa (TV,  publicatii,  radio etc.).

În tarile Uniunii Europene se utilizeaza retele de promovare,  care pot fi: bancare (Germania,
Belgia,  Franta,  Olanda),  teritoriale turistice (Germania,  Belgia,  Franta),  cluburi (Germania,
Olanda).

În ceea ce priveste comercializarea produsului turistic în cadrul Belgiei,  aceasta poate fi

analizata ca forme de comercializare în cadrul UE si la nivel regional si local.

Belgia comercializarea produselor turistice:

1. pe plan intern prin:

•   centrale de rezervare internationala

• centrale    de    rezervare    nationala   
• centrale de rezervare regionala
•   centrale de rezervare departamentale/locale
•   vânzarea directa ( toate tarile UE ).

2. pe plan extern:

•  touroperatori de voiaj
• structuri turistice teritoriale
•   primarii,  cornitele de întreprindere (Franta,  Italia). Ca o concluzie reamintim doua idei de
baza ce se desprind din acest material si anume rolul calitatii serviciilor turistice rurale si rolul
activitatii de proiectie a unei imagini a destinatiilor turistice cât mai apropiate de realitate,  în
atragerea cererii turistice interne si externe.

Puncte slabe:

-Site-urile de turism ale Belgiei un sunt interactive

-Mobilitatea cu transporturile publice acceptabila dar nu perfecta
-In anul 2009-210 turismul a scazut din cauza crizei economice mondiale
-Zona Flandra este un dens populata, regiune dinamică cu un peisaj foarte fragmentat.
Din acest motiv, viaţa sălbatică este sub presiune. Aproximativ jumătate din plante şi animale
sunt pe "Lista Rosie".
-Belgia fiind o tare dezvoltata din punct de vedere economic si cu un nivel bun de trai un
este accesibila tuturor potentialilor clienti , find o tara scumpa.

3.2 Strategii de dezvoltare a competenţelor turistice in Bergia

În evolutia economiei mondiale de la acest început de mileniu, turismul ocupa un loc

important, atât în comertul international, cât si în economia nationala a majoritatii statelor lumii.
Prin contributia sa la realizarea produsului mondial brut si la ocuparea fortei de munca, turismul
se situeaza printre cele mai de seama componente ale economiei mondiale.Punerea în practica a
unui program de dezvoltare se face pe baza unor strategii, de a caror calitate depinde reusita
acestei actiuni, care se poate concretiza în cresterea cererii interne si internationale pentru turism.
Ca si în alte domenii, conceptul de strategie este integrat conducerii previzionale a
activitatii din turism, iar între strategiile la nivel macroeconomic, national si cele de la nivelul
organizatiilor si al statiunilor de turism exista o strânsa interdependenta.

OBIECTIVE GENERALE
• crearea unei oferte turistice diversificatasi competitiva prin sustinerea dezvoltarii
investitiilor interne si internationale, care sa conduca la cresterea volumului activitatii turistice si
respectiv, a circulatiei turistice;
• stimularea dezvoltarii ofertei turistice de calitate permite cresterea încasarilor a
contributiei sectorului turistic în PIB si a veniturilor nete ale populatiei precum si sporirea
gradului de absorbtie a fortei de munca;

OBIECTIVE SPECIFICE
• cresterea numarului de turisti straini cu 10% anual;
• sporirea contributiei turismului la formarea PIB, în perioada 2007-2013
• cresterea anuala a numarului de turisti
• crearea de noi locuri de munca în sectorul turistic, în perioada 2007-2013;

Practicile managementului si dezvoltarea turismului durabil sunt aplicabile tuturor

formelor de turism în orice tip de destinatie, incluzând turismul de masa precum si alte segmente
turistice variate.
Astfel turismul durabil trebuie :
 Sa foloseasca optim resursele mediului care reprezinta un element cheie în
dezvoltarea turismului,mentinând procesele ecologice esentiale, ajutând la
prezentarea mostenirii naturale si biodiversitatii.
  Sa respecte autenticitatea socioculturala a comunitatilor gazda, sa pastreze
mostenirea lor culturala existenta,valorile traditionale si sa contribuie la întelegerea si
toleranta interculturala.
 Sa asigure operatii economice de lunga duratasi viabile furnizând beneficii socio-
economice la toti participantii, care sa fie distribuite în mod egal incluzând locuri de
munca stabile, servicii sociale pentru comunitatea, si care sa contribuie la
îndepartarea saraciei.
Capitolul IV - Propuneri de îmbunătăţire cu referire la România

În prezent, turismul reprezinta unul dintre cele mai dinamice sectoare economice, care
înregistreaza schimbari permanente si o evolutie ascendenta. În perioada cuprinsa între sfârsitul
celui de-al doilea razboi mondial si pâna în prezent, turismul a evoluat de la o activitate cu
dimensiuni relativ reduse, de o importanta limitata, la cea mai mare industrie de pe glob. Aceasta
evolutie care s-a desfasurat pe parcursul a numai 50 de ani este remarcabila si ofera posibilitatea
de a ne imagina importanta industriei turismului în urmatorii 50 de ani, cu conditia, desigur, ca
tendinta înregistrata pâna în prezent sa continue.
În 1993, Guvernul României initiaza o reforma a programului de dezvoltare a turismului.
Ordonanta Guvernamentala nr. 62, care a devenit ulterior nr. 145 din 27 decembrie 1994,
stabileste planul pentru dezvoltarea nationala a turismului rural, în special pentru regiunile
montane, Delta Dunarii si Marea Neagra. Tot atunci, Ministerul Turismului promoveaza propria
opinie privind turismul rural, aceea ca acesta reprezinta pentru România cea mai atractiva „oferta
turistica” posibila.
În momentul de fata, România este pe punctul de a deveni o destinatie turistica
importanta, dar înainte de toate va trebui sa-si estompeze anumite minusuri care nu îi confera o
pozitie concurentiala pe piata internationala turistica. Pentru dezvoltarea turismului va fi nevoie
de o strategie de promovare a turismului care sa aiba efecte durabile si sigure.
Mediul economic este un factor semnificativ, care influenteaza industria turismului dintr-
o tara atât din punct de vedere al cererii, cât si al ofertei. Din punct de vedere turistic, factorii
care pot influenta comportamentul de consum sunt rata dobânzii, cursul de schimb,
disponibilitatea creditului, cresterea si stabilitatea economica si rata inflatiei, precum si structura
economica a industriilor relevante turismului si profitabilitatea lor (costul capacitatii de cazare,
costul calatoriilor etc).
La sfârsitul acestui secol si mileniu industria turismului si a calatoriilor reprezinta, pe
plan mondial, cel mai dinamic sector de activitate si, în acelasi timp, cel mai important generator
de locuri de munca. Din punct de vedere economic turismul se constituie si ca o sursa principala
de redresare a economiilor nationale a acelor tari care dispun de importante resurse turistice si le
exploateaza corespunzator.
Privit în corelatie cu ansamblul economiei nationale, turismul actioneaza ca un element
dinamizator al sistemului global. Desfasurarea turismului presupune o cerere specifica de bunuri
si servicii, cerere care antreneaza o crestere în sfera productiei acestora. Cererea turistica
determina o adaptare a ofertei ce se materializeaza, între altele, în dezvoltarea bazei tehnico-
materiale a acestui sector, si indirect, în stimularea productiei ramurilor participante la :
construirea si echiparea spatiilor de cazare si alimentatie, modernizarea retelei de drumuri,
realizarea de mijloace de transport, de instalatii de agrement etc.
În acest context, principalele argumente care determina necesitatea dezvoltarii turismului, rezulta
din urmatoarele aspecte:
 1. Resursele turistice fiind practic inepuizabile, turismul reprezinta unul din sectoarele
economice cu perspective reale de dezvoltare pe termen lung;
2. Exploatarea si valorificarea complexa a resurselor turistice însotite de o promovare
eficienta pe piata externa, poate constitui o sursa de sporire a încasarilor valutare ale statului,
contribuind astfel la echilibrarea balantei de plati externe;
3. Turismul reprezinta o piata sigura a fortei de muncasi de redistribuire a celei
disponibilizate din alte sectoare economice puternic restructurate;
4. Turismul, prin efectul sau multiplicator actioneaza ca un element dinamizant al
sistemului economic global, generând o cerere specifica de bunuri si servicii care antreneaza o
crestere în sfera productiei acestora, contribuind în acest mod, la diversificarea structurii
sectoarelor economiei nationale;
a) Infrastructura de transport:
-reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri nationale care sa faciliteze circulatia si
accesul spre zonele de interes turistic;
-relansare si dezvoltarea aeroporturilor si a porturilor;
-modernizarea transportului pe caile ferate;
- dezvoltarea sistemelor de transport combinat ;
- programe de dezvoltare a flotei maritime si fluviale, cu implicatii în diversificarea
ofertei de servicii turistice si valorificarea unor elemente ale potentialului turistic al tarii aflate
într-un stadiu redus sau chiar inexistent de valorificare (cursul intern al Dunarii, Delta, programe
turistice pe Marea Neagra s.a.).
b)Telecomunicatiile -modificãrile la nivelul economiei digitale sunt esentiale pentru ca
întreprinderile sã devinã si sã se mentinã competitive.
Turismul si cãlãtoriile, privite ca o industrie intensiv tehnologicã, pot ajuta România sã
obtinã si sã aplice sistemele tehnologice ale informatiilor si telecomunicatiile la un nivel
competitiv. O parte din ce în ce mai mare a operatiilor turismului si cãlãtoriilor - precum si toate
operatiile virtuale de vânzãri si distributie - comunicã prin sistemele de telecomunicatii.
E-marketing - pe o piatã globalã competitivã si din ce în ce mai dezvoltatã din ziua de
astãzi, existã o mare nevoie pentru un puternic branding national de conducere care sã
optimizeze resursele, sã concentreze într-un nucleu interesele - sectorul public si privat, national,
regional si local -si sã capteze atentia turistilor. Aceasta va necesita un interes aparte pentru o
abordare coordonatã asupra marketing-ului si distributiei prin internet în scopul de a optimiza
viziunea asupra României.
c) Organizarea si finantarea activitatilor de comunicatie -în multe cazuri o destinatie se compune
din numerosi ofertanti diferiti. Punerea în fapt a cooperarilor între acestia si/sau a aliantelor
strategice sunt un mijloc puternic de a face fata concurentei marilor întreprinderi turistice cu
sucursale sau activitati în toata lumea. Sectorul public trebuie sa furnizeze cadrul organizatoric
care sa permita crearea si buna functionare a unui organism pentru comercializarea unei
destinatii în ansamblul sau. Sarcina principala a acestuia este aceea de a comercializa regiunea
sau tara ca o destinatie turisticasi de a-i ameliora global imaginea.
5. Dezvoltarea armonioasa a turismului pe întreg teritoriu contribuie la cresterea
economica si sociala si la atenuarea dezechilibrelor aparute între diverse zone, constituind si o
sursa importanta de sporire a veniturilor populatiei.
6. Turismul reprezinta un mijloc de dezvoltare a zonelor rurale, prin extinderea ariei
ofertei specifice si crearea de locuri de munca în mediu rural altele decât cele traditionale,
ameliorând conditiile de viata si sporind veniturile populatiei locale;
 7. Diversificarea industriei locale prin sustinerea înfiintarii de IMM-uri
8. Dezvoltarea industriilor nepoluante conexe turismului si de bunuri de consum
(artizanat, mobila, marochinarie etc.);
9. În conditiile respectarii si promovarii principiilor de dezvoltare durabila, turismul
constituie un mijloc de protejare, conservare si valorificare al potentialului cultural, istoric,
folcloric si arhitectural al tarilor;
10.Prin adoptarea unei strategii de dezvoltare turistica durabilasi impunerea unor masuri
de protejare a mediului, a valorilor fundamentale ale existentei umane (apa, aer, flora, fauna,
ecosisteme, etc.), turismul are în acelasi timp si o vocatie ecologica;
11. Pe plan social turismul se manifesta ca un mijloc activ de educare si ridicare a
nivelului
de instruire si civilizatie a oamenilor, având un rol deosebit în utilizarea timpului liber al
populatiei.
Turismul românesc în perspectiva integrarii în Uniunea Europeana :
România este una dintre natiunile Europei care a facut pasi importanti pe calea integrarii
în Uniunea Europeanasi care se straduieste sa se apropie de standardele unionale în toate
domeniile, inclusiv în domeniul turismului. Pentru ca factorii de decizie ai turismului românesc
sa ia cele mai bune masuri sisa elaboreze strategii si politici în domeniul turismului din
perspectiva integrarii în U.E., ei trebuie sa cunoasca în primul rând caracteristicile si tendintele
în dezvoltarea turismului comunitar.
Dezvoltarea durabila a turismului românesc trebuie sa acorde o atentie prioritara
dezvoltarii unei componente internationale, care sa permita respectarea cerintelor integrarii în
U.E. si în circuitul economic mondial. Integrarea în U.E. este conditionatasi de integrarea
turistica. Este evident ca pentru remedierea situatiei actuale se fac eforturi si nu numai la nivelul
intentiilor, ci prin unele actiuni concrete realizate în ultimii ani. Realizarea obiectivului strategic
general de dezvoltare durabila a turismului impune adoptarea unor politici corespunzatoare
pentru diferitele domenii de activitate ale sectorului respectiv, astfel in viziunea O.M.T. trebuie
urmarite urmatoarele aspecte:
-dezvoltarea produselor turistice: cu efect pozitiv: construirea unor noi hoteluri în
Bucuresti si ameliorarea unora dintre cele vechi, în majoritate aceste unitati fiind private sau în
cooperare internationala, realizarea unor noi amenajari pentru agroturism, dezvoltarea Asociatiei
Nationale pentru Turism Rural si Ecologic si a formelor de cazare pentru tineret. ) Politica de
produs turistic vizeaza stimularea agentilor economici pentru modernizarea si cresterea calitatii
ofertei turistice românesti, în scopul cresterii competitivitatii si atractivitatii ei pe piata interna si
internationala in conformitate cu sistemele si metodologiile calitatii practicate în statele membre
ale Uniunii Europene
-dezvoltarea retelei de transport: cu efect pozitiv: inaugurarea unor linii aeriene,
continuarea modernizarii parcului aeronautic, cresterea numarului companiilor aeriene straine
care deservesc Bucurestiul, îmbunatatirea dotarilor în unele puncte de trecere a frontierei si unele
ameliorari ale transportului feroviar;
-dezvoltarea actiunilor de marketing si promovare: cresterea numarului de organizatori privati în
turism, realizarea unor noi materiale de promovare turistica, prezenta României la un numar
sporit de manifestari turistice internationale, sprijinirea Ministerului Turismului de catre
Programul PHARE în activitatea de marketing.
 Turismul reprezinta pentru România sectorul economic care dispune de un valoros
potential de dezvoltare, neexploatat înca suficient si care poate deveni o sursa de atractie atât a
investitorilor cât si a turistilor (români straini).
În actiunea de modernizare si dezvoltare a produsului turistic românesc trebuie sa se puna
accent pe componenta culturala alaturi de cea naturala (în cadrul valorificarii acestora), pe
calitatea si functionalitatea amenajarilor turistice si aplicarea standardelor europene în ceea ce
priveste calitatea serviciilor turistice si corelarea acesteia cu preturile si tarifele impuse de
prestatori, cu alte cuvinte este vorba de competitivitatea ofertei turistice.
Bibilografie