Jocuri statice în informație completă

1. Jocul Pradă-Pradător (Howk Dove Game).

Doi jucători concurează pentru a câștiga o resursă v. Fiecare dintre cei doi jucători poate
alege să fie agresiv, caz în care îl vom numi prădător (H) sau să nu fie agresiv, caz în care vom
spune că este pradă (D). Dacă ambii jucători aleg să fie prădători, atunci vor împărți resursa și vor
mai pierde o sumă k, ca urmare a altercației dintre ei, cu k>v/2. Dacă ambii jucători aleg să fie de
tipul pradă, atunci ei împart resursa și vor mai pierde o sumă d, unde d<v/2. Dacă un jucător este
de tipul pradă, atunci acesta nu câștigă nimic, pe când adversarul său, prădătorul, câștigă întreaga
resursă.
Se cere:
a). Descrieți jocul sub formă normală.
b). Dacă v=10, k=6 și d=4, determinați echilibrul jocului.

Rezolvare:
a). (1) jucători = cei doi adversari
(2) strategiile = fiecare jucător poate alege să fie de tipul pradă sau de tipul prădător: s1={H,D};
s2={H,D}.
(3) câștigurile = se scriu sub formă matriceală:
Jucătorul 2
H D
Jucătorul 1 H v/2-k,v/2-k v,0
D 0,v v/2-d,v/2-d

b). Dacă v=10, k=6 și d=4, atunci matricea câștigurilor devine:

Jucătorul 2
H D
Jucătorul 1 H -1,-1 10,0
D 0,10 1,1
Determinăm echilibrul cu ajutorul algoritmului celui mai bun răspuns: Dacă jucătorul 1 crede că
adversarul său este prădător (H), atunci are de ales între a fi tipul prădător și a pierde o unitate sau
a fi pradă și a câștiga 0. Evident va alege câștigul nul, care se subliniază în matricea câștigurilor.
Dacă jucătorul 1 crede că adversarul său este de tip pradă, atunci are de ales între a câștiga 10 dacă
este prădător și a câștiga o unitate dacă este pradă. Va alege acea strategie care îi oferă cel mai bun
răspuns la strategia adversarului, adică cea care îi maximizează câștigul: va alege să fie de tipul H
(prădător).
Analog pentru jucătorul 2: dacă crede că adversarul este de tip H, atunci alege max{-1,0}=0 și
subliniem elementul. Altfel va alege max{10,1}=10 și subliniem elementul.
Matricea câștigurilor este:
Jucătorul 2
H D
Jucătorul 1 H -1,-1 10,0
D 0,10 1,1
Deoarece avem 2 căsuțe în care sunt subliniate ambele elemente, înseamnă că jocul are două puncte
de echilibru în strategii pure: (H,D) și (D,H), cu câștigurile (10,0) și (0,10).

2. Uliul şi porumbelul
Un alt exemplu celebru îl constituie jocul „uliul şi porumbelul”, care mai este cunoscut sub
numele de “povestea celor doi berbeci”. O versiune a sa este astfel: doi berbeci se intâlnesc de o
parte şi de alta a unei punţi înguste peste un râu. Ei au la dispoziţie două strategii: fie să încerce să
treacă (T), fie să aştepte (A). Dacă vor încerca să treacă în acelaşi timp (vor juca T), atunci se vor
întâlni la mijlocul punţii şi se vor lua la bătaie (evident, presupunem că ambii berbeci vor cădea în
apă), câştigul fiecăruia fiind –2. Dacă vor alege amândoi să aştepte, atunci vor avea funcţii de
câştig de valoare 0. În cazul în care unul se hotăreşte să treacă, iar celălalt să aştepte, vor câştiga 2
cel care trece , respectiv 1 cel care aşteaptă
Prezentând jocul sub formă normală , prin matricea câştigurilor avem:
Berbec 2
T A
T -1,-1 2,1
Berbec 1 A 1,2 0,0
 (Acest joc se numeşte uliul şi porumbelul deoarece jucătorul care se hotărăşte să trecă va
fi uliul, iar cel care aşteaptă porumbelul). În cazul acestui joc, există tot trei echilibre Nash, două
în strategii pure (T,A) şi (A,T) şi unul în strategii mixte ( (1/2,1/2),(1/2,1/2) ).
Dacă berbecul 1 joacă cu probabilitatea x strategia T, iar berbecul 2 joacă strategia T cu
probabilitatea y, atunci pentru ca berbecul 1 să fie indiferent între a trece şi a aştepta câştigurile
estimate medii trebuie să fie aceleaşi., adică:
(− 1)  y + 2(1 − y ) = 1 y + 0  (1 − y ) şi p1 + p2 = 1  2 − 3y = y  y = 1 2

Pentru berbecul 2 obţinem acelaşi rezultat şi deci echilibrul în strategii mixte este dat de
credinţele ambilor jucători că celălalt trece puntea cu probabilitatea 0,5.
În cazul în care doi jucători se întâlnesc pentru prima dată pentru a juca jocul „uliul şi
porumbelul”,atunci este dificil de „văzut” care este soluţia aleasă de către jucători. Dacă l-au mai
jucat înainte, atunci există posibilitatea de a „prezice” care din echilibre va fi ales.

3. Loviturile de penalty din fotbal. Un fotbalist este pus în fața unei lovituri de penalty.
Fotbalistul poate lovi spre stânga sau spre dreapta, iar portarul poate încerca să apere poarta în
partea stângă sau în partea dreaptă. Fotbalistul marchează dacă lovește în direcția opusă față de
săritura portarului. Dacă fotbalistul marchează, atunci echipa sa câștigă meciul, obținând un câștig
de 3 puncte, iar adversara obține 0 puncte. Dacă ratează, atunci echipa sa face egal și câștigă fiecare
echipă câte un punct.
Se cere:
a). Descrieți jocul sub formă normală.
b). Determinați echilibrul prin metoda eliminării strategiilor dominate.
c). Determinați echilibrul prin algoritmul celui mai bun răspuns.
Rezolvare:
a). Jocul este JSIC (joc static în informație completă) deoarece jucătorii aleg în același moment
colțul porții (și portarul și cel care șutează). Informație completă este deoarece fiecare cunoaște
câștigurile adversarului.
Forma normală: (1). jucători => J1=fotbalistul, J2=potarul
(2). strategii si∈Si={S,D}; S=stânga porții, D=dreapta porții.
(3). câștiguri - matricea câștigurilor:
 Jucătorul 2
S D
Jucătorul 1 S 1,1 3,0
D 3,0 1,1
b). Jucătorul 1: "S" domină "D"?
S: (1,3) și D: (3,1) => Deoarece 1<3 și 3>1 atunci "S" nu domină și nici nu este dominată de "D"
Jucătorul 2: "S" domină "D"?
S: (1,0) și D: (0,1) => Deoarece 0<1 și 1>0 atunci "S" nu domină și nici nu este dominată de "D"
Din cele menționate anterior, nu putem determina echilibrul deoarece nu putem reduce
dimensionalitatea matricii.

c). Algoritmul celui mai bun răspuns:

Jucătorul 2
S D
Jucătorul 1 S 1,1 3,0
D 3,0 1,1
Jucătorul 1: Presupunem că jucătorul 1 crede că jucătorul 2 alege S => max{1,3}=3
Presupunem că jucătorul 1 crede că jucătorul 2 alege D => max{3,1}=3
Jucătorul 2: Presupunem că jucătorul 2 crede că jucătorul 1 alege S => max{1,0}=1
Presupunem că jucătorul 2 crede că jucătorul 1 alege D => max{0,1}=1
Deoarece în nicio căsuță nu sunt subliniate ambele câștiguri, jocul nu are echilibru în strategii pure.
Se încearcă găsirea unui echilibru în strategii mixte:
Jucătorul 2
S D
p 1-p
Jucătorul 1 S q 1,1 3,0
D 1-q 3,0 1,1
Presupunem că jucătorul 1 crede că jucătorul 2 alege S cu probabilitatea p.
Presupunem că jucătorul 1 crede că jucătorul 2 alege D cu probabilitatea 1-p.
Presupunem că jucătorul 2 crede că jucătorul 1 alege S cu probabilitatea q.
Presupunem că jucătorul 2 crede că jucătorul 1 alege D cu probabilitatea 1-q.
! S și D formează un câmp complet de evenimente: p+1-p=1 => nu există nicio altă strategie în
afară de S și D

L1: 1 3 => E(L1)=p+3(1-p) => E(L1)=3-2p;

p 1-p L1=loteria cu care se confruntă jucătorul 1 când alege S

L2: 3 1 => E(L2)=3p+1-p => E(L2)=2p+1;

p 1-p
La optim, jucătorul trebuie să fie indiferent între cele 2 strategii => E(L1)=E(L2) => 3-2p=2p+1=>
p=1/2

L3: 1 0 => E(L3)=q-0(1-q) => E(L3)=q;

q 1-q L3=loteria cu care se confruntă jucătorul 2 când alege S

L4: 0 1 => E(L4)=0q+1-q => E(L4)=1-q;

q 1-q
La optim => E(L3)=E(L4) => q=1-q=> q=1/2
Echilibrul: {(1/2,1/2),(1/2,1/2)}

4. Competiţia investiţiilor
Două companii din domeniul farmaceutic sunt în concurenţă pentru a realiza un nou vaccin.
Strategiile posibile ale acestora sunt de a investi 1 milion Euro (I1), două milioane Euro (I2) sau
să nu investească (NI). Firma care va face investiţii mai mari va reuşi să obţină patentul de
producţie şi în consecinţă un profit de 6 milioane Euro. Firma care nu na câştiga competiţia va
piere suma investită. În cazul în care sumele investite sunt identice, atunci nici una dintre companii
nu va reuşi să obţină patentul şi ambele vor pierde sumele investite.

Se cere:
a) Scrieţi forma matriceală a jocului
b) Găsiţi echilibrul Nash al jocului
a) Jucători: Jucător 1 şi Jucător 2
Strategii pure posibile: să nu facă nici o investiţie (NI), să investească 1 milion de euro (I1) sau să
investească 2 milioane de Euro (I2), respectiv S i = NI , I1, I 2, i = 1,2 .
Câştigurile se regăsesc mai jos:
Jucător 2
NI I1 I2
NI 0, 0 0, 5 0, 4
Jucător 1
I1 5, 0 -1, -1 -1, 4
I2 4, 0 4, -1 -2, -2

b) Echilibrul Nash
Pentru acest joc observăm că nu există strategii dominate pentru nici unul dintre jucători (deoarece
: U1(NI,*) = (0, 0, 0 ); U1(I1,*) = (5, -1, -1); U1(I2,*) = (4, 4, -2)).

Aplicând algoritmul determinării celui mai bun răspuns obţinem:

Jucător 2
NI I1 I2
NI 0, 0 0, 5 0, 4
Jucător 1
I1 5, 0 -1, -1 -1,4
I2 4, 0 4, -1 -2, -2

Pentru jucătorul 1: Dacă jucătorul 2 alege să nu investească atunci jucătorul 1 alege să

investească 1 milion Euro, dacă jucătorul 2 alege să investească un milion Euro atunci jucătorul 1
ar prefera să investească 2 milioane Euro, iar dacă jucătorul 2 alege să investească 2 milioane
Euro atunci jucătorul 1 ar prefera să nu investească.

După un raţionament similar pentru jucătorul al doilea observăm că acest joc nu admite un
echilibru Nash în strategii pure.

În această situaţie vom determina echilibrul în strategii mixte.

Vom ataşa câte o distribuţie de probabilitate mulţimii strategiilor pure ataşate fiecărui
jucător, respectiv p1, p2, 1-p1 –p2, pentru strategiile jucate de jucătorul 1 şi q1, q2, 1-q1 –q2, pentru
strategiile jucate de jucătorul 2 (cu pi , qi 0,1 ).
Observăm că acest joc nu are nici un echilibru în strategii pure.
 Jucător 2
q1 q2 1 - q1 – q2
NI I1 I2
Jucător 1 p1 NI 0, 0 0, 5 0, 4
p2 I1 5, 0 -1, -1 -1, 4
1 - p1 – p2 I2 4, 0 4, -1 -2, -2

Pentru a determina echilibrul jocului în strategii mixte vom calcula câştigurile aşteptate aduse de
fiecare din strategiile disponibile pentru jucătorul 1, respectiv pentru jucătorul 2. Echilibrul va fi
dat de punctul în care jucătorii sunt indiferenţi între a juca o strategie sau alta, ceea ce conduce la
faptul că vom avea câştiguri aşteptate egale aduse de fiecare strategie.
Câştigurile aşteptate de Jucătorul 1 sunt:
E( U1( NI ,*)) = 0
E( U1( I1,*)) = q1  5 + q2  ( −1 ) + ( 1 − q1 − q2 )  ( −1 )
E( U1( N ,*)) = q1  5 + q2  4 + ( 1 − q1 − q2 )  ( −2 )
La echilibru, avem E( U1( NI ,*)) = E( U1( I1,*)) = E( U1( I 2,*))
Rezolvând sistemul de două ecuaţii cu două necunoscute obţinem soluţia: q1 = 6/36 şi q2 =
5/36 .
În concluzie, echilibrul în strategii mixte al competiţiei investiţiilor este acela că cele două
companii vor investi 2 milioane de Euro cu probabilitatea 25/36, vor investi un milion Euro cu
probabilitatea 5/36 şi nu vor investi cu probabilitatea 6/36.
Echilibrul Nash al jocului este:
6 5 21 6 5 21
(( p1 , p2 ,1 − p1 − p2 ),( q1 , q2 ,1 − q1 − q2 )) = (( , , ),( , , ))
36 36 36 36 36 36
Aplicații propuse:
Aplicația 1. Dilema Samariteanului (Tullock 1983). Considerăm o autoritate guvernamentală ce
dorește să ajute un cerșetor care își caută un loc de muncă, doar în cazul în care nu poate conta pe
ajutorul guvernamental. Câștigurile se regăsesc în tabelul de mai jos:
Cerșetor
Lucrează Nu lucrează
Acordă
3,2 -1,3
ajutorul
Agenție
guvernamentală Nu acordă -1,1 0,0
ajutorul
Să se determine echilibrul jocului atât în strategii pure, cât și în strategii mixte.

Aplicația 2. Zeităţile Marte şi Venus se luptă pentru a crea condiţiile meteorologice de pe Pământ.
Venus preferă temperaturile extreme (de regulă cele foarte ridicate), iar Marte le preferă pe cele
temperate. Câştigurile lor (exprimate în puncte de mânie) sunt date în tabelul de mai jos:
Venus
Cald Rece
Cald 20,0 0,10
Marte Rece 0,90 20,0
Să se determine echilibrul jocului atât în strategii pure, cât și în strategii mixte.

Aplicația 3. Să se determine toate echilibrele Nash (în strategii pure şi în strategii mixte) asociate
jocului sub forma normală descris în figura de mai jos:
J2

S M D

S 0,0 4,5 5,4

J1 M 5,4 0,0 4,5
J 4,5 5,4 0,0