Geografie OJI 2018
Geografie OJI 2018
Geografie OJI 2018
Analizați fragmentul de hartă de mai jos, pe care sunt marcate, cu numere de la 1 la 9, subunități
de relief.
1. Precizați:
a. numărul cu care este marcată subunitatea de relief în care este prezent relieful de măguri
formate din roci dure (șisturi cristaline și roci vulcanice);
b. un tip genetic și un exemplu de lac din subunitatea marcată cu numărul 3;
c. numărul cu care este marcată subunitatea de relief în care se găsesc munți vulcanici;
d. numele râului care delimitează la nord subunitatea de relief marcată cu numărul 5;
e. o influență climatică externă din subunitatea marcată cu numărul 7;
f. un etaj de vegetație din subunitatea de relief marcată cu numărul 6;
g. tipul de roci din care este formată subunitatea de relief marcată cu numărul 8;
h. două deosebiri între relieful subunității marcate cu numărul 4 și relieful subunității marcate cu
numărul 6.
10 puncte
1
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
3. Imaginile de mai jos, marcate cu litere de la a la c, prezintă elemente geografice din arealul
reprezentat în fragmentul de hartă dat.
Menționați:
a. litera ce marchează imaginea care prezintă un
element geografic din subunitatea marcată, pe
fragmentul de hartă cu numărul 1;
b. litera ce marchează imaginea care prezintă o formă
de relief specifică tipului de munți din care face parte
subunitatea marcată, pe fragmentul de hartă, cu
numărul 4;
c. litera ce marchează imaginea care prezintă elemente
geografice din subunitatea marcată, pe fragmentul de
hartă, cu numărul 6;
d. câte un factor geografic determinant pentru vegetația
prezentată în fiecare dintre imaginile marcate cu literele
b și c.
e. un factor care determină regimul de scurgere a râului
prezentat în imaginea marcată cu litera c.
f. câte un tip de sol pentru fiecare tip de vegetație
prezentat în imaginile a, b și c.
15 puncte
1. Precizați:
a. tipurile de vegetație prezentate în imaginile marcate cu numerele 1, 2, 3 și 6;
b. intervalul de altitudine, cu aproximație și două exemple de unități de relief, în care se dezvoltă
tipul de vegetație prezentat în imaginea marcată cu numărul 4;
c. două caracteristici fizico-geografice ale unităților de relief în care este specific tipul de vegetație
prezentat în figura marcată cu numărul 5;
d. un argument pentru a explica prezența, în Podișul Dobrogei, a tipului de vegetație prezentat în
imaginea marcată cu numărul 2. 11 puncte
2
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
2. În tabelul de mai jos sunt precizate caracteristici climatice ale unor areale geografice (A,
B și C) din România.
Caracteristici
climatice A B C
Areale
geografice
Temperatura medie anuală 10-11°C 0-6°C Sub 0°C
Precipitații medii anuale ˂450 mm/an 800-1200 mm/an ˃ 1200 mm/an
Amplitudine termică 25-26°C 18-20°C 17-18°C
Vânturi Crivăț brize vânturi puternice
Pentru fiecare areal geografic din tabel precizați numărul unei imagini (dintre cele marcate cu
numere de la 1 la 6) care prezintă tipul de vegetație corespunzător, având în vedere caracteristicile
climatice date. 6 puncte
1. Precizați:
a. tipul de lac prezentat în fiecare
dintre imaginile marcate cu
literele b, c și d;
b. denumirea lacului prezentat în
imaginea marcată cu litera d și
numărul ce marchează, pe
hartă, unitatea de relief în care
acesta este localizat;
c. numărul ce marchează, pe
hartă, subunitatea de relief în
care este specific tipul de lacuri
din imaginea marcată cu litera b
și două exemple de lacuri din
acest tip genetic;
d. pentru unitățile de relief
marcate, pe hartă, cu numerele
3 și 4, câte un tip genetic de lac
și câte un exemplu pentru
fiecare tip.
12 puncte
3
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
Pe harta fizică a României, de mai jos, sunt marcate râuri cu numere de la 1 la 8 și confluențe cu
literele a și b.
1. Scrieți, pe foaia de concurs:
a. numărul ce marchează, pe hartă, râul ce
aparține bazinului hidrografic al Siretului;
b. numele râurilor marcate, pe hartă, cu
numerele 4 și 8 și denumirea orașului în
care se află confluența marcată cu litera
b;
c. numărul ce marchează râul care
străbate Podișul Someșan;
d. numele râurilor a căror confluență este
marcată, pe hartă, cu litera a;
e. numele râului marcat, pe hartă, cu
numărul 6 și unitățile majore de relief
străbătute de acesta, în ordine, dinspre
amonte spre aval;
f. numele a trei unități de relief delimitate
de râul marcat, pe hartă, cu numărul 7;
g. numărul ce marchează, pe hartă, un
afluent al râului Ialomița;
h. numele râului marcat, pe hartă, cu
numărul 5.
17 puncte
2. Menționați două caracteristici ale rețelei râurilor interioare ale României, determinate de
dispunerea treptelor de relief. 4 puncte
Pe fragmentul de hartă de mai jos (România – Harta temperaturilor medii anuale) sunt marcate, cu
numere de la 1 la 5, regiuni cu temperaturi medii anuale diferite.
Scrieți pe foaia de concurs:
a. etajul climatic în care se încadrează
regiunea marcată, pe hartă, cu numărul 5;
b. temperatura medie anuală și o influență
climatică externă din regiunea marcată, pe
hartă, cu numărul 2;
c. un factor geografic care determină diferența
de temperatură medie anuală dintre regiunile
marcate, pe hartă, cu numerele 3 și 5,
acestea aflându-se în aceeași zonă
latitudinală;
d. diferența aproximativă între temperatura
medie anuală de la cele mai mari altitudini
din regiunea marcată, pe hartă, cu numărul 1
și temperatura medie anuală din regiunea
marcată, pe hartă, cu numărul 4.
10 puncte
4
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
2. Se acordă 2 puncte pentru răspunsul corect. Exemplu de răspuns: prezența stratelor de argilă,
înclinare a stratelor pe direcție NV – SE etc. Total 2 puncte
e. 2 puncte pentru răspunsul corect; Ex. de răspuns: cantitatea de precipitații, topirea bruscă a
zăpezilor, perioadele îndelungate de secetă etc.
f. 3 puncte, câte 1p pentru fiecare răspuns corect;
Ex. de răspuns:
- pentru imaginea a: brun acid, podzol, andosol (1 punct);
- pentru imaginea b: brun acid, podzol (1 punct);
- pentru imaginea c: lăcoviști, sol aluvial (1 punct); (3 x 1 punct = 3 puncte);
Total 3 (a+b+c+d+e+f)= 15 puncte
5
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
6
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
7
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
B. Precizați:
1. denumirea constelațiilor marcate pe
imaginea alăturată cu literele a și b;
a
2. denumirea celei mai strălucitoare
stele din cadrul acestor constelații;
3. un argument pentru a demonstra
importanța geografică a acestei stele. b
8 puncte
8
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
A B
1. Pentru imaginea A:
a. prezentați cauza formării magnetosferei;
b. precizați componentele de bază ale câmpului magnetic al Terrei;
c. precizați localizarea geografică a polilor magnetici;
d. prezentați importanța declinației magnetice;
e. prezentați importanța magnetosferei. 16 puncte
2. Pentru imaginea B precizați patru consecințe ale acestei proprietăți a Terrei. 4 puncte
9
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
Profilul topografic de mai jos este trasat pe linia A-B, vizibilă în imaginile date. Precizați:
A B
10
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
A. = 8 puncte
1. - galaxie spirală/mai multe brațe -2p
2. - 3 – 2p
B. = 8 puncte
1. = 16 puncte
a. Magnetismul terestru este rezultatul mişcării materiei aflate în stare lichidă în nucleul extern,
alcătuită predominant din fier, 85% (1p); datorită structurii sale interne, Pământul se comportă ca
un magnet uriaş, cu doi poli magnetici către care se orientează liniile câmpului magnetic (1p);
magnetismul se presupune că se datorează mişcărilor de convecţie ale magmei, liniile de forţă ale
câmpului magnetic terestru străbat suprafaţa Terrei, ieşind în spaţiul înconjurător şi generând
magnetosfera (1p). 3 puncte
11
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
c. - Polul Nord magnetic: în Arhipelagul Canadian/în insula Prințul de Wales /insula Bathurst/
insula Ellesmere/76°12'lat. N și 101° long. V – 2p
- Polul Sud magnetic: în Antarctica/în apropierea Țării Adelie/în zona lanțului muntos
Transantarctic/67°lat.S și 142°long. E - 2p 4 puncte
d. este luată în considerare când se face orientarea cu busola (1p), deoarece acul busolei se
orientează în lungul meridianului magnetic și nu al celui geografic (1p). 2 puncte
e. câmpul magnetic al Terrei acționează ca un înveliș protector: protejează Terra de radiaţiile
solare (1p), captează şi deviază cea mai mare parte a fluxurilor de particule cu sarcină electrică,
transportate cu viteză foarte mare de vântul solar (1p). Particulele care nu sunt deviate sunt
reţinute în două centuri din jurul Terrei, “Centurile de radiaţie Van Allen”. Magnetosfera captează
vântul solar (1p). 3 puncte
2. = 4 puncte
Se acordă 4 puncte, câte 1p pentru oricare consecință dintre (pot fi luate în considerare și altele):
- fenomenul de curgere a apei râurilor prin intermediul pantei;
- Luna se roteşte în jurul Terrei, sistemul Terra-Lună se roteşte în jurul Soarelui;
- relieful muntos nu depăşeşte 8848 m (pe Marte, la o gravitaţie redusă sunt munti mai înalţi);
- distribuţia pe verticală a materiei terestre, dispusă concentric (elemente grele în centru, aerul la
suprafaţă);
- provoacă scufundarea marginii plăcilor tectonice;
- menţine aerul în troposferă, contribuie la formarea vânturilor;
- ordonează procesele dinamice la suprafaţa Terrei (surpări, prăbuşiri, alunecări de teren etc.)
4 puncte
Total Subiectul III (1+2) 20 puncte
B. = 12 puncte
a. A – canale/dalmatic/dalmatin – 2p; prin avansarea liniei de țărm, văile și depresiunile/zonele mai
joase au devenit canale, între care culmile au rămas ca insule. – 1p
B - tip fiorduri – 2p; reprezintă vechi văi glaciare invadate de apele mării – 1 p
C – tip riass – 2p; se formează prin pătrunderea apelor mării pe văile largi ale râurilor dintre culmi
muntoase perpendiculare pe linia țărmului – 1p
b. A – E Mării Adriatice/V Pen. Balcanice; B – V Pen. Scandinavia; C - NV Pen. Iberice – 3p
Total Subiectul IV (A+B) 29 puncte
12
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
Reprezentările grafice de mai jos semnifică structura populației pe grupe de vârstă și sexe
pentru Germania și Mexic, în anul 2014.
A. Analizați comparativ cele două piramide și răspundeți următoarelor cerințe:
1. Asociați reprezentările grafice notate cu literele A și B cu statele Germania și Mexic.
2. Numiți forma celor două piramide reprezentate pentru anul 2014.
3. Precizați trei caracteristici demografice care diferențiază cele două diagrame.
13
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
B. Analizați datele din tabelul de mai jos în care sunt prezentați indicatori ai dinamicii naturale a
populației din Germania și Mexic.
Harta de mai jos prezintă limbile oficiale din statele Americii de Sud.
1. Precizaţi limbile oficiale marcate, pe
hartă corespunzător numerelor 1, 3, 4 și 5.
2. Precizați denumirea familiei lingvistice
din care fac parte limbile oficiale regionale
marcate, pe hartă, cu numerele 6 și 7.
3. Precizați două grupări regionale de
state pe criterii politico-economice
specifice acestui teritoriu.
4. Precizați două cauze pentru care pe
teritoriul reprezentat pe hartă, nu există
monarhii.
5. Pentru statul în care se vorbește limba
marcată pe hartă cu numărul 2 precizați:
a. limbă oficială și grupa de limbi în
care este inclusă;
b. numele a două metropole cu peste 5
milioane locuitori;
c. denumirea habitatului uman ”sub-
14
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
15
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
Analizați reprezentarea de mai jos în care sunt prezentate imagini și planuri urbane a trei
metropole, una sud-americană și două vest-europene.
16
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
Interesul pentru regiunile situate la cele două extremități ale Terrei este o problemă care
are o semnificație în perspectivă, fiind regiuni încă insuficient cunoscute. Pe baza imaginii alăturate
răspundeți la următoarele cerințe.
Precizați:
1. numele regiunii prezentate în imagine;
2. numele continentului situat la cea mai
mică distanță de această regiune, precum
și numele strâmtorii ce le desparte;
3. numele liniei geografice imaginare ce
străbate limita exterioară a acestui teritoriu;
4. două motive (geostrategice și
economice) care determină dispute
teritoriale în această regiune;
5. țările care emit pretenții, invocând
principiul proximității asupra acestui
teritoriu;
6. un motiv pentru a susține ideea de a
păstra acest teritoriu ca ”patrimoniul comun
al umanității”, conform unui tratat semnat la
Paris în 1989;
7. numele unui savant, explorator, speolog
și biolog român cu importante contribuții la
cunoașterea acestui spațiu geografic.
17
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
2. a. 2 puncte: pentru Germania: bilanț negativ (1p); pentru Mexic: bilanț pozitiv (1p);
b. 2 puncte: factorii pot fi: valoarea scăzută / ridicată a natalității, nivelul de dezvoltare
economică, mediul de viață, speranța de viață, structura pe grupe de vârstă, condiția femeii în
societate etc. (2x1p=2p);
3. 4 puncte, astfel:
Germania: Rmi= m0-1an / n x 1000 = 2616/654400 = 4‰ (1p);
Mexic: Rmi= m0-1an / n x 1000 = 32016/2134400 = 15‰ (1p);
identificarea a doi factori care explică diferențele: mediul de viață, nivelul de dezvoltare
economică, gradul de educație, progresele din domeniul sănătății și al igienei, angajarea
femeilor în viața economică și emanciparea acestora etc. (2 x 1p = 2p).
Total subiectul II (A+B): 17 puncte
3. 2 puncte: câte 1p pentru oricare două răspunsuri corecte dintre: MERCOSUR, APEC,
Comunitatea Andină.
18
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
19
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
Graficul alăturat redă evoluția cantității de CO2 în atmosfera terestră, începând cu anul 1700.
Sursa: NOAA
1. Analizați evoluția concentrației de dioxid de carbon din atmosfera terestră, pentru perioadele
1700 –1850, 1850-1950 și 1950 – 2017.
2. Menționați două cauze naturale și trei cauze antropice ale creșterii concentrației de dioxid de
carbon din atmosferă după anul 1850.
3. Menționați patru consecințe ale creșterii concentrației dioxidului de carbon din atmosferă asupra
componentelor mediului natural.
20
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
3. o oportunitate și o amenințare pentru peisajul geografic identificat, rezultate din analiza factorilor
geoecologici;
4. impactul antropic pe care l-ar avea valorificarea economică a oportunității precizate la punctul c;
5. o măsură ce poate fi implementată pentru diminuarea impactului asupra unei componente a
mediului.
Precizați:
1. denumirea mediului geografic din regiunile marcate, pe hartă, cu litere de la A la E;
2. denumirea formațiunii vegetale cu ierburi înalte, tufișuri spinoase și/sau arbori rari din regiunile
marcate, pe hartă, cu literele A și E;
3. patru tipuri de peisaje geografice naturale din cadrul mediului identificat la punctul 1, în cadrul
cărora elementul dominant este vegetația;
4. două caracteristici climatice specifice mediului geografic identificat la punctul 1;
5. valoarea maximă a cantității de precipitații și luna în care se înregistrează, pentru localitățile
Mangalore și Darwin;
6. o cauză care determină succesiunea diferită a sezoanelor climatice în localitățile Mangalore și
Darwin;
7. câte două specii de animale endemice din regiunile marcate, pe hartă, cu literele C și D;
8. câte două specii de arbori din regiunile marcate, pe hartă, cu literele B și C;
9. două tipuri de soluri specifice mediului geografic identificat la punctul 1;
10. patru hazarduri naturale din regiunile marcate, pe hartă, cu literele B și C.
21
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
Analizați harta de mai jos ce redă repartiția unui fenomen geografic din zona intertropicală.
Precizați:
1. denumirea fenomenului de tip hazard redat pe hartă;
2. categoria de hazarduri în care acesta este inclus;
3. gradele de latitudine între care se desfășoară fenomenul identificat la punctul 1;
4. două cauze care determină formarea fenomenului;
5. o cauză care determină manifestarea fenomenului în perioade diferite, în emisfera nordică față
de emisfera sudică;
6. trei denumiri specifice fenomenului de tip hazard pentru diferite areale geografice în care se
manifestă;
7. trei consecințe ale fenomenului de tip hazard asupra societății omenești;
8. două zone costiere afectate mai intens de fenomenul de tip hazard, din cadrul fiecărui bazin
oceanic.
22
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
1. Se acordă 3 puncte, astfel: 1 punct pentru precizarea: creștere lentă în perioada 1700-1850, de
la circa 275 ppm la circa 285 ppm; 1 punct pentru precizarea: creștere moderată în perioada 1850-
1950 de la circa 285 ppm la 310 ppm; 1 punct pentru precizarea: creștere rapidă / accentuată/
accelerată în perioada 1950- 2017 de la 310 ppm la circa 405 ppm.
2. Se acordă 5 puncte, câte 1 punct pentru oricare două cauze naturale: activitatea vulcanică,
manifestări postvulcanice, descompunerea materiei organice, respirația organismelor, fenomenul
El Niño – crearea unei zone excesiv de calde și secetoase în lungul Pacificului conduce la secetă,
care limitează nivelul CO2 preluat de plante etc.; câte 1 punct pentru oricare trei cauze antropice:
arderea combustibililor fosili; arderea lemnului, activități industriale; defrișarea (reducerea activității
de fotosinteză).
Se acordă 4 puncte, câte 1 punct pentru oricare patru consecințe: efectul de seră, încălzire
globală, modificarea regimului precipitațiilor, accentuarea fenomenului de secetă, aridizare,
creșterea nivelului oceanului planetar, schimbări în regimul producerii scurgerii râurilor, schimbări
biogeografice, modificări pedogeografice etc.
Total Subiectul I (1+2+3) = 12 puncte
23
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
3. Se acordă 4 puncte, câte1 punct pentru precizarea oricărui tip de peisaj geografic natural dintre:
peisajul pădurilor tropicale care își păstrează frunzele; peisajul pădurilor galerii; peisajul
pădurilor cu frunze căzătoare; peisajul pădurilor musonice; peisajul de savană.
4. Se acordă 4 puncte, câte2 puncte pentru fiecare caracteristică climatică: se diferențiază două
sezoane climatice: unul cald și secetos, cu temperaturi medii de 10-20/25 ºC, precipitații rare și
sub formă de averse și unul cald și ploios, cu temperaturi medii între 20-25/30 ºC, precipitații
până la 1500 mm (mai ridicate în zona musonică); vânturi specifice: alizeele în Africa, America
de Sud, Australia, vânturile musonice în India, Asia de SE.
5. Se acordă 4 puncte, câte 1 punct pentru precizarea valorii maxime a cantității de precipitații și
1 punct pentru precizarea lunii în care se înregistrează, pentru cele două localități:
Mangalore: 1025/1030 mm, iulie; Darwin: 340 mm, ianuarie.
6. Se acordă 1 punct pentru precizarea: mișcarea de revoluție/înclinarea axei terestre față de
planul orbitei duce la încălzirea inegală a emisferelor nordică și sudică în timpul unui an,
anotimpurile fiind inversate în cele două emisfere/deplasarea ecuatorului termic spre N și S.
7. Se acordă 4 puncte, câte 1 punct pentru fiecare animal endemic: 2 specii din regiunea C –
elefantul indian, rinocerul indian/ cu corn, gavialul, cobra indiană, leul asiatic etc.; 2 specii din
regiunea D – emu, cangurul, koala, casuarul, ornitoringul etc.
8. Se acordă 4 puncte, câte 1 punct pentru fiecare arbore endemic din cele 2 regiuni: 2 specii din
regiunea B – baobab, acacia, palmierul; 2 specii din regiunea C – santal, teck, abanos,
palisandru indian, smochin indian.
9. Se acordă 2 puncte, câte 1 punct pentru fiecare tip de sol: soluri roșii și soluri galbene de
savană, soluri lateritice.
10. Se acordă 4 puncte pentru 4 hazarduri naturale, câte 1 punct pentru fiecare hazard din regiunile
B și C: secete, incendii naturale, erupții vulcanice, cutremure, cicloni tropicali, invazii de lăcuste,
epidemii etc.
Total Subiectul II (1+2+3+4+5+6+7+8+9+10) = 30 puncte
24
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
2. Se acordă 4 puncte, câte1 punct pentru oricare domeniu de activitate: construcții de mașini,
produse farmaceutice, telecomunicații/electronice/IT, transporturi, activități financiar-bancare.
3. Se acordă 2 puncte, câte1 punct pentru fiecare stat: SUA., Franța, Germania.
25
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
26
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
b. Pentru cel mai mare oraş, ca număr de locuitori, din această unitate de relief, precizaţi:
1. numele oraşului;
2. artera hidrografică care străbate orașul;
3. două aspecte ale evoluţiei istorice şi teritoriale;
4. două funcții specifice acestui oraș.
1. Fiecărei imagini îi corespunde o caracterizare geografică cuprinsă în textele de mai jos. Realizați
corespondența dintre imaginile notate cu litere de la x la z și textele notate cu litere de la A la C.
A. Apare ca un lanț montan, sub formă de șiruri paralele, pe direcție nord-sud. În partea centrală,
prezintă altitudini de peste 2900 m, în nord sunt prezente alunecări de teren, iar în sud apar
versanți prăpăstioși și defileee. În partea centrală, în craterele unor vulcani stinși s-au instalat
lacuri vulcanice.
B. Este o câmpie situată pe un fundament faliat și căzut în trepte, deasupra căruia se dezvoltă
compartimente mai joase (sub 150 m) sau mai înalte (150-300 m) dominate de masive cristaline și
munți insulari.
C. Lanț montan cu o lungime de peste 400 km, având ca trăsături de bază altitudinea maximă de
3404 m, relief glaciar și o masivitate remarcabilă.
27
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
Subiectul V (9 puncte)
Două dintre imaginile de mai jos corespund unei unități de relief.
1. Precizați:
a. numele unității de relief;
b. trei factori care au contribuit la formarea acestei unități de relief;
c. două resurse naturale specifice;
d. o minoritate etnică.
2. Explicați faptul că una dintre cele trei imagini nu poate fi regăsită în unitatea de relief identificată.
CONCURSUL ŞCOLAR DE GEOGRAFIE
28
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
1. Se acordă 8 puncte, câte 1p pentru fiecare tip de relief corect identificat: 1–relief glaciar/vale
glaciară; 2–relief petrografic dezvoltat pe nisip; 3–relief litoral/deltaic; 4–relief fluvial/luncă;
5–relief magmatic/ vulcanic/coloane de bazalt; 6–relief eolian/dezvoltat pe conglomerate; 7–relief
structural monoclinal/de tip cuestă; 8–relief carstic/Podul Natural de la Ponoare.
Total 8 puncte
2. Se acordă 8 puncte, câte 1p pentru fiecare asociere corectă: 1-F; 2-B; 3-D; 4-H; 5-A; 6-G; 7-C;
8-E.
Total 8 puncte
3. Se acordă 3 puncte, câte 1p pentru fiecare tip genetic de lac: limane fluviale, lacuri între dune
de nisip; lacuri hidroenergetice/de acumulare (3x1p=3p); Total 3 puncte
29
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
30