Scribd
Încărcați
72 vizualizări3 pagini

Seminar 5/6: 1 R Aspunsurile Problemelor de Tip Gril A de La Seminarul 5

Documentul prezintă rezolvarea a 8 probleme de tip grilă de la un seminar, urmate de 5 probleme propuse la un curs. Primele probleme testează cunoștințele despre teste statistice, iar cele de-al doilea set testează aplicarea testelor statistice pe date reale.

Încărcat de

CristinaRăileanu
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
72 vizualizări3 pagini

Seminar 5/6: 1 R Aspunsurile Problemelor de Tip Gril A de La Seminarul 5

Documentul prezintă rezolvarea a 8 probleme de tip grilă de la un seminar, urmate de 5 probleme propuse la un curs. Primele probleme testează cunoștințele despre teste statistice, iar cele de-al doilea set testează aplicarea testelor statistice pe date reale.

Încărcat de

CristinaRăileanu
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
Sunteți pe pagina 1/ 3

Seminar 5/6

1 Răspunsurile problemelor de tip grilă de la Seminarul 5.


1. Se testează H0 : simptomele bolii nu sunt prezente, cu alternativa H1 : simptomele bolii sunt prezente.
Dacă ipoteza nulă este respinsă, atunci se va administra tratamentul corespunzător, iar dacă nu este
respinsă, nu se va administra. Dacă tratamentul ce urmează a fi administrat nu are efecte adverse,
care dintre variante este de preferat:
(A) creşterea probabilităţii de a comite eroare de genul I, făcând tratament, deşi nu este necesar;
(B) creşterea probabilităţii de a comite eroare de genul I, nefăcând tratament, deşi este necesar;
(C) creşterea probabilităţii de a comite eroare de genul II, făcând tratament, deşi nu este necesar;
(D) niciuna dintre variantele de mai sus.

2. Care dintre următoarele variante nu este o ipoteză nulă corectă?


(A) H0 : m1 = m2
(B) H0 : s21 = s22
(C) H0 : x̄1 = x̄2
(D) H0 : m = m0 = 10

3. Se testează ipoteza H0 : m = m0 = 200, privind nivelul colesterolului ı̂ntr-o populaţie normală cu


σ = 24 pe baza unei selecţii de volum n = 9 care a dat x̄ = 180. Care este valoarea observată a
statisticii testului?
(A) −3.75
(B) 2.50
(C) −0.83
(D) −2.50

4. Se testează ipoteza H0 : m = m0 = 200, privind nivelul colesterolului ı̂ntr-o populaţie normală cu


σ = 24 pe baza unei selecţii de volum n = 9 care a dat x̄ = 230. Care este valoarea observată a
statisticii testului?
(A) 3.75
(B) −3.75
(C) 0.83
(D) 2.50

1
5. Se testează ipoteza H0 : m = m0 = 200, privind nivelul colesterolului ı̂ntr-o populaţie normală, pe
baza unei selecţii de volum n = 9 care a dat x̄ = 192 şi σ = 24. Care este valoarea p (p-value)
corespunzătoare unui test unilateral stânga?
(A) −1
(B) −0.84
(C) 0.16
(D) 0.84

6. Se testează ipoteza H0 : m = m0 = 200, privind nivelul colesterolului ı̂ntr-o populaţie normală pe


baza unei selecţii de volum n = 16 care a dat x̄ = 209 şi σ = 36. Care este valoarea p (p-value)
corespunzătoare unui test unilateral dreapta?
(A) 1
(B) 0.84
(C) 0.16
(D) −0.16

7. Doi cercetători independenţi testează H0 : m = 0 versus H1 : m > 0 pe aceeaşi populaţie, utilizând


selecţii de acelaşi volum şi acelaşi risc de genul I, α = 0.01. Cei doi vor obţine aceleaşi rezultate
privind:
(A) valoarea p (p-value) a testului.
(B) puterea testului când m = 6.
(C) valoarea statisticii testului.
(D) decizia de a respinge sau nu ipoteza nulă.

8. Într-o problemă de testare se observă un eşantion de volum n = 36 pe baza căruia se calculează x̄


şi s2 şi nu se respinge ipoteza nulă, iar probabilitatea p (p-value) este 0.03. Ce se ı̂ntâmplă dacă se
obţin aceleaşi valori pentru x̄ şi s2 pe baza unui eşantion de volum n > 36?
(A) p creşte;
(B) p descreşte;
(C) p nu se modifică;
(D) p poate fie să crească, fie să descrească.

2 Problemele propuse la Cursul 51


1. S-a stabilit că nivelul colesterolului ı̂n organismul unui adult este o variabilă aleatoare normală.
Pentru o selecţie aleatoare de n = 41 de adulţi s-a ı̂nregistrat un nivel mediu al colesterolului
x̄ = 213 cu s2 = 48.4. Să se testeze ipoteza H0 : m = m0 = 200 la un nivel de semnificaţie α = 0.05.

2. Un cercetător aplică un test T bilateral, utilizând o selecţie dintr-o populaţie normală cu σ necunos-
cut. Dacă n = 17, iar α = 0.05, care sunt valorile critice pentru testul utilizat?
(A) ±2.11; (B) ±2.10; (C) ±1.74; (D) ±2.12; (E) ±2.92.
1
Indicaţiile şi răspunsurile vor fi adăugate după discuţia pe Zoom.

2
3. Valoarea critică a unui test unilateral dreapta pentru verificarea ipotezei H0 : σ 2 = σ02 şi de nivel
α = 0.01 se determină
(A) pe baza datelor de selecţie; (B) folosind tabele χ2 cu n − 1 grade de libertate; (C) folosind tabele
Student cu n−1 grade de libertate; (D) folosind s2 ; (E) folosind tabele χ2 cu n−2 grade de libertate.

4. Precizia unui cântar se verifică cu ajutorul dispersiei măsurătorilor efectuate asupra unui etalon.
Dispersia nu trebuie să depăşească σ02 = 0.1. În urma a 25 de cântăriri succesive ale etalonului s-au
obţinut următoarele rezultate:

xi 3 3.5 3.8 4.4 4.5


ni 2 6 9 7 1

Presupunem că xi sunt observaţii asupra unei variabile aleatoare normale. Să se verifice dacă cântarul
asigură precizia cerută, la un prag de semnificaţie α = 0.025.

5. Un producător de automobile afirmă că cel mult 8% dintre maşinile produse au un defect de fabricaţie.
La un control de calitate se selectează aleator 300 de maşini noi şi se constată că 33 dintre acestea
prezintă defecte. Ar trebui să respingem afirmaţia producătorului? Se presupune că α = 0.05, iar
p-value se notează cu p.
(A) Da, deoarece p = 0.016.
(B) Da, deoarece p = 0.028.
(C) Nu, deoarece p = 0.16.
(D) Nu, deoarece p = 0.28.
(E) Nu avem suficiente informaţii pentru a trage o concluzie.

S-ar putea să vă placă și