Referat

Descărcați ca docx, pdf sau txt
Descărcați ca docx, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 5

PRONUMELE

Definiție:
 este o clasă lexico-gramaticală de cuvinte fără autonomie
semantico-referențială, având rolul de a reprezenta în
enunț entități prewente implicit sau explicitîn universul
de discurs
 este o parte de vorbire flexibilă care substituie un
substantiv
Pronumele și adjectivul pronominal relativ
1. Definiție – substitue un substantivîn propozițiile
subordonate și are un dublu rol sintactic: face legătura
între elementul regent și propoziția subordonată în care
îndeplinește și o funcție sintactică de parte de propoziție
2. Forme:
 SIMPLE – care, cine, ce, cât/câtă, câți/câte
 COMPUSE – (alcătuite din două pronume)
o Demonstrativ de departare (cel, cea, cei,
cele)
o Pronumele relativ invariabil (ce)
 Cel ce, ceea ce, cei ce, cele ce
 POPULAR INVARIABILĂ – se folosește de
echivalentul pronumelui care
OBSERVAȚII
 Prin conversie când se acordă în gen, numpr și caz
cu un substantiv devine ADJECTIV RELATIV
 cine nu poate fi adjectiv relativ
 Forma de ACUZATIV corectă implica prepoziția pe
 Pronumele relativ ce devine adverb de mod relativ:
o Când precede
 Un adjectiv
 Un adverb
 Un anumit verb
o Când stă după
 Un adjectiv precedat de prepoziție
 Un adverb precedat de prepoziție
 Un anumit verb
 Pronumele relativ intră în componența unor
LOCUȚIUNI:
o Adverbiale
 Din ce în ce
 De ce
 Care de care
 Care mai de care
o Conjuncționale
 După ce
 Până ce
 Îndată ce
 Imediat ce
 De vreme ce
 Odată ce
 În timp ce
 De ce
o Adjectivale
 Ce fel de
 Câte și mai câte
3. Funcții sintactice: aceleași cu cele ale pronumelui
personal(stabilite în funcție de întrebare). Ca adjectiv
relativ are funcți de atribut adjectival
4. Conversiunea – se transformă în substantiv prin
ARTICULARE. Ex.: Are un ce anume.
Greșeli în folosirea pronumelor relative și a
adjectivelor pronominale relative în limbajul
uzual.
Pe stradă, la serviciu, în magazine, la școală, la radio și la
emisiuni TV greșelile de exprimare orală sau scrisă
deranjează pe cei ce doresc limba română nealterată.
Exemple:
1. Acordul mecanic al pronumelui relativ cu formă de
genitiv cu cel mai apropiat cuvânt intalnita la o emisiune
TV
 Am citit articolul ale căror referințe erau mai bune
 Am citit articolul ale cărui referințe erau mai bune
2. Omiterea prepoziției pe când funcția de complement
direct este îndeplinităde relativul care auzita cu ocazia
unei discutii la telefon
 Am rezolvat problema care mi-ai trimis-o
 Am rezolvat problema pe care mi-ai trimis-o
3. Tratarea ca invariabil (deci ca un fel de conjuncție) a lui
care în enunțurile în care îndeplinește funcții sintactice
gresala auzita la radio
 Copacul care nu-i apar flori nu face fructe
 Copacul căruia nu-i apar flori nu face fructe
4. Folosirea incorectă a formelor cazuale ale lui cine în
propoziții cuzale neatributive gresala intalnita in
mijloacele de socializare face-book:
 Cine are tema rezolvată nu îi este frică
 Cui are tema rezolvată nu îi este frică
5. Greșeală de exprimare literară este folosirea pronumelui
relativ regional deintalnita la o emosiune TV de umor
 Copilul de plânge este al vecinului
 Copilul ce plânge este al vecinului
6. Scrierea incorectă a formei ceea ce ca cea ce sau aceea
ce in articole de presă scrisă
7. Interpretarea greșită a antecedentului relativului intalnita
la o emisiune TV
 Protejarea copiilor a căror părinți muncesc în
diaspora
 Protejarea copiilor ai căror părinți muncesc în

diaspora

S-ar putea să vă placă și