Valuri
Valuri
Valuri
Valurile sunt mişcări neperiodice ale apei oceanice în care fiecare particulă descrie o
orbită circulară; deci în cazul valurilor, apa nu se deplasează din cauza orbitei circulare.
11
UI 2. OCEANOGRAFIE ©FORMAT IFR
Creasta - linia cea mai înaltă a valului în raport cu nivelul suprafeţei apei. Vârful este
partea cea mai înaltă a crestei.
Talpa (Baza) - adâncitura sau golul valului, adică partea cea mai joasă din profilul valului
în raport cu nivelul suprafeţei apei.
Înălţimea - distanţa măsurată pe verticală între creastă şi talpa (baza) valului .
Lungimea - distanţa măsurată pe orizontala care uneşte vârfurile a două creste
consecvente sau a două adâncituri consecutive.
Panta - unghiul de înclinare al valului, în raport cu orizontala. Se exprimă prin
raportul dintre înălţimea şi lungimea valului: P = H / L.
Frecvenţa - numărul de valuri care trec printr-un punct oarecare în unitate de timp.
Direcţia - punctele cardinale sau alte repere spre care se îndreaptă valul
11
UI 2. OCEANOGRAFIE ©FORMAT IFR
unde:
g - acceleraţia gravitaţională
Dacă S=L, vom avea V= L/T
11
UI 2. OCEANOGRAFIE ©FORMAT IFR
Fig.2.4.5 Mişcarea apei în cadrul valurilor; a-mişcarea particulelor de apă într-o apă adâncă; b-
mişcarea particulelor de apă din largul mării; c-mişcarea particulelor de apă în sectoarele cu
adâncimi reduse; d - mişcarea particulelor de apă întră valuri (www.mandrescu.com)
Lungimea de undă reprezintă distanţa pe orizontală dintre două creste succesive; direcţia
de propagare a valurilor fiind un alt element.
Cauza cea mai frecventă a formării valurilor este vântul, între cele două fenomene
existând legătura (Tabelul nr 2.4.1) :
11
UI 2. OCEANOGRAFIE ©FORMAT IFR
11
UI 2. OCEANOGRAFIE ©FORMAT IFR
2.4.2 Valurile de vânt, hula şi alte forme de mişcare ale apelor marine.
Valurile de vânt
Iau naştere datorită acţiunii tangenţiale a vântului asupra suprafeţei apei. Valoarea
dimensiunilor depinde de direcţia şi durata de acţiune a vântului (fech), intensitatea vântului,
configuraţia coastei şi relieful submarin.
Iniţial se formează mici încreţituri ale apei, care la încetarea vântului se pot amortiza,
apoi, odată cu intensificarea vântului, valurile cresc ca dimensiuni, iar creasta valului poate fi
spulberată şi împrăştiată pe toată suprafaţa mării. Crestele retezate şi înspumate se numesc
berbeci, lebede sau armăsari.
Valurile acţionează în mod diferit la ţărm şi în larg. La ţărmurile înalte forţa de izbire fiind
în jur de 30 T/m2, determină erodarea bazei ţărmului, prăbuşirea părţii superioare şi retragerea
falezei. La ţărmurile joase, creasta valului se răstoarnă peste mal şi se prelinge.
Relatia dintre energia valului pe m2 şi inaltimea valului poate fi exprimata grafic conform
figurii 2.4.7
Fig 2.4.7 Relatia dintre energia valului si inaltimea sa (Prelucrarea după http://www.utdallas.edu)
11
UI 2. OCEANOGRAFIE ©FORMAT IFR
Valurile din larg sunt mai ales valuri de hulă. Valurile de hulă sunt produse de o
perturbaţie meteorologică şi se manifestă şi după ce cauza generatoare a încetat. Aceste valuri
pot apare însă şi înaintea acestei perturbaţii. Ele preced sau urmează o furtună.
Se propagă sub formă de sisteme (rânduri). În zona de formare au înălţime şi lungime
mare şi pe măsură ce se îndepărtează de cauză, înălţimea scade, dar lungimea şi viteza rămân
aceleaşi.
Valurile de hulă pot avea până la 400 m lungime şi 4 m înălţime. Direcţia de propagare a
acestor valuri se modifică dacă întâlnesc zone cu funduri mici. În mare largă şi adâncă, indică
întotdeauna direcţia vântului.
Brizanţii – sunt valuri de hulă produse de furtuni îndepărtate care întâlnesc ape puţin
adânci şi se deformează crescând exagerat în înălţime. La scăderea adâncimii, crestele se
răstoarnă din cauza înălţimii exagerate. Brizanţi de dimensiuni mari se formează pe coastele
Australiei de Est, Californiei şi Ins.Hawaii.
Valurile seismice
Sunt valuri care se produc ca urmare a unor cutremure de pământ submarine sau a
prăbuşirii unor pachete de aluviuni. În largul mării sunt greu de detectat, având lungimi de
peste 100 Mm, înălţimi de câteva picioare şi viteze de până la 300 Nd.
La intrarea în ape puţin adânci, devin mai scurte dar foarte înalte – până la 30 m. Iniţial
mişcarea se propagă pe verticală, de la hipocentru la epicentru (suprafaţa apei). De la
suprafaţă se propagă concentric în toate direcţiile.
Primul val este cel mai înalt, cu energia cea mai mare, după care urmează o succesiune de
valuri mai mici, şi apoi treptat dispar.
Perioada de formare este de 10÷40 minute. Aceste valuri se numesc tsunami. Ele parcurg
distanţe mari (de exemplu 1/3 din Pacific). Sunt valuri deosebit de violente. Câteodată se
observă o scădere bruscă a apei în largul mării – înaintează talpa.
Valurile staţionare (seişe) – sunt valuri anemobarice. Sunt caracteristice mărilor închise
sau semiînchise şi se manifestă ca un fel de pendulare a masei de apă de la un ţărm la altul.
Pot fi confundate de cele mai multe ori cu mareea.
Valurile interne (apă moartă) – sunt caracteristice zonelor polare şi se formează în zona
de vărsare a unor fluvii (Lena, Obi, Enisei). Reduc simţitor viteza de înaintare a navelor.
Valurile navei – sunt determinate de înaintarea navei prin apă. Sunt oblice faţă de corpul
navei, cu o înclinare de 15˚÷20˚. Depind de viteza navei, profilul navei şi agitaţia mării.
În zona ţărmurilor înalte, pe timpul furtunilor, pot lua naştere valuri de interferenţă, care
pot atinge înălţimi de 50 m. Apa din primul val se combină la retragere cu următorul val, din
această combinare rezultând un val de dimensiuni mai mari.
11
UI 2. OCEANOGRAFIE ©FORMAT IFR
Temă pentru studiu 2.4.2 Utilizand urmatoarele adrese de internet vizualizati modul
de formare a diferitelor tipuri de valuri>https://www.youtube.com/watch?v=kIdESF0OwTo;
(formare valuri transversale, longitudinale) tsunami
(https://www.youtube.com/watch?v=SlwZzbGh7Cw) intrarea navei in tsunami
https://www.youtube.com/watch?v=OdhfV-8dbCE. Comportarea navei pe valuri pe timp de
furtuna ( https://www.youtube.com/watch?v=K6AfSckWSZA) . Comentati
11
UI 2. OCEANOGRAFIE ©FORMAT IFR
2.4.6. BIBLIOGRAFIE
1. http://www.ukho.gov.uk/ProductsandServices
2. http://www.nauticalalmanac.it/en
3. www.metoffice.gov.uk
4. http://www.nhc.noaa.gov
5. http://hyperphysics.phy-astr.gsu.edu/hbase/wavrel.html#c1
6. http://www.utdallas.edu/~mitterer/Oceanography/pdfs/OCEChapt09.pdf
11