JJPITOLJL III

JONJERTOJRE JNJLOJ NJMERIJE ŞI NJMERIJ

JNJLOJIJE

3.1. Jtrjjtjrj jenerjlă j jnji joltmetrj njmerij

Jjişjrej njmerijă j tenjijnii măjjrjte rejoljă problemj erorilor je jitire, jjr implijă o
jonjerjie jnjloj-njmerijă. Jeşi mărimej jjre je pretejjă jel mji bine jonjerjiei jnjloj-njmerije
ejte tenjijnej jontinjă, prin jonjerjij jorejpjnjătojre lj intrjrej, jpjrjtele jijitjle jj jejenit
jprojpe jnijerjjle pjtânj măjjrj tenjijni şi jjrenţi în jjrent jontinjj, tenjijni şi jjrenţi în jjrent
jlternjtij, jrejjenţă şi impejjnţe, etj.).
Jn jjjntjj jl jpjrjtelor njmerije ejte jjelj jă pentrj mjnejrjrej lor nj ejte nejejjră o
jpejijlijjre j perjonjljlji, ele jjânj jn moj je jtilijjre jimplj şi o jjpjjitjte je jjprjînjărjjre je
până lj 100% jin jjlojrej jjişjtă. Jjjemj jenerjlj j jnji joltmetrj jijitjl ejte prejentjtă în jijjrj
3.1.
Blojjl je intrjre jjprinje jmplijijjtojre şi jijijojre je tenjijne, ejentjjl jn bloj je

Jij. 3.1. Ddjemd blod d doltmetrelor njmeride

jelejţie jjtomjtă j jomenijlji, jiltre şi ejentjjl jonjertojre intermejijre je intrjre, jtjnji jânj nj
je măjojră în j.j. Jjmele je măjjrjre jjnt în jenerjl în rjport 1/10/100/1000 etj.
Jjmj je bjjă j joltmetrjlji ejte je 0-1J jjj 0-10J; pentrj jjmj je bjjă jmplijijjtorjl jin
blojjl je intrjre jre jjjtorjl je jmplijijjre 1, ijr impejjnţj je intrjre ejte jej mji mjre (je orjinjl
J  ) jjânj prejijij je jjnjţionjre jej mji rijijjtă. Pentrj jomenii mji miji jmplijijjrej ejte
jjprjjnitjră, ijr pentrj jomenii mji mjri je jtilijejjă jijijojre je tenjijne jjre jetermină jjăjerej
impejjnţei je intrjre. Blojjl je intrjre jjrnijejjă lj ieşire o tenjijne jontinjă proporţionjlă jj
mărimej je măjjrjt.
Blojjl jpejijij, jonjijerjt jel mji importjnt ejte jonjertorjl jnjloj-njmerij, jjre, prin
jompjrjrej tenjijnii je intrjre jj tenjijnej je rejerinţă jenerejjă, pe bjjj jnji joj, o jjjjejijne je
impjljjri je jjnt jplijjte njmărătorjlji. Exijtă mji mjlte mojjri je rejlijjre j jonjerjiei şi mji
mjlte jriterii je jljjijijjre j jonjertojrelor. Jljjijijjrej jonjertojrelor jetermină şi jljjijijjrej
joltmetrelor njmerije. Jel mji jenerjl jriterij ejte: joltmetre intejrjtojre şi joltmetre
neintejrjtojre.

43
 Joltmetrele neintejrjtojre eşjntionejjă tenjijnile je măjjrjt şi jjrnijejjă jjlojrej
injtjntjnee în momentjl eşjntionării, jre jitejj je ljjrj jojrte mjre, jjr jre nejoie je jiltrjre
tenjijnii măjjrjte jeej je rejjje je jjpt jitejj je măjjrjre (jjtorită jonjtjntei je timp j jiltrjlji).
Joltmetrele intejrjtojre, jjre măjojră jjlojrej mejie pe jn interjjl je timp j tenjijnii
je intrjre, interjjljl je timp jiinj je 20mj jjj mjltiplj je 20mj pentrj rejejţij pertjrbjţiei pentrj
50Jj. Timpjl je măjjrjre jreşte (je pot rejlijj mjxim 10 măjjrări pe jejjnjă), jjr prejintă
jjjntjjjl rejejţiei pertjrbjţiilor je 50Jj jără j ji nejejjre jiltre jjplimentjre.
Njmărătorjl njmără impjljjrile primite je lj jonjertor. Lj ieşire ejte jenerjtă jjlojrej
njmerijă j tenjijnii măjjrjte rejlijânjj-je şi jonjerjij je joj nejejjrj.
Jonjerjij jnjloj-njmerijă j jnei tenjijni (jjj în jjj jenerjl j orijărei mărimi) jonjtă în
jeterminjrej jnji njmăr J, jjre jă reprejinte jjlojrej njmerijă j mărimii, njmăr obţinjt printr-
jn projejej je jompjrjţie, jonjorm reljţiei:
Jx=JJr (3.1)
jnje J1, ijr jr ejte mărimej je rejerinţă jjnojjjtă jj mjre prejijie. Njmărjl J pojte ji
reprejentjt în orije joj (jejimjl, jexjjejimjl, binjr), jjr mjjoritjtej jonjertojrelor jolojejj
jojijijjrej binjră, jjtorită jtilijării elementelor binjre şi j jompjtibilităţii jj jjljjljtojrele
njmerije. În jjejt jjj J jj jjej jemnijijjţij:
n
J=  ai 2
i
(3.2)
i 1
jnje ji pojte ljj jjlojrej 0 jjj 1, ijr jjlojrej mjximă j lji J je obţine pentrj j i=1 pentrj orije i şi
jnjme:
n
J=  2  1  2
i n
(3.3)
i 1
şi jeji jjlojrej mjximă jjre pojte ji măjjrjtă (jjre jeterminj jomenijl je bjjă ) ejte:
Jmjx=(1-2-n)Jr (3.4)
Jojă jjlori jonjejjtije jle lji Jx jijeră prin:
q=2-nJr (3.5)
q njminjj-je jjjntj projejjlji je jijjretijjre şi reprejentânj erojrej jbjoljtă jj jjre ejte jjljbilă
reljţij jx=JJr.

3.2.Jonjertor jnjloj njmerij jj jproximări jjjjejije

Prin metojj jproximărilor jjjjejije, jeterminjrej jjlorii njmerije je jjje într-jn njmăr
je pjşi ejjl jj njmărjl je biţi ji jojijijării njmărjlji J. În jiejjre pjj je jeterminj jjlojrej 0 jjj 1 j
bitjlji ji jorejpjnjător jnji rjnj jl jojijijării, înjepânj jj rjnjjl jel mji jemnijijjtij, lj terminjrej
n
jelor n pjşi rejjltânj jjlojrej njmărjlji J jjb jormj a 2
i 1
i
i
. în jiejjre pjj je jjje jompjrjţij
i 1
intre jx şi JR(  a r 2
r
 2 i ), jnje jr jj jjlorile jeterminjte în jrmj jompjrjţiilor jnteriojre; ji
r 1
i 1
jj ljj jjlojrej 0 jjjă jx<JR(  a r 2
r
 2 i ) şi jjlojrej 1 în jjj jontrjr.
r 1
Jjejt ljjrj je bjjejjă pe reljţij :
n n r 1

 2 i   2 i   2 i  1  2 n  1  2 ( r 1)  2 ( r 1)  2 n  2 ( r 1)

ir i 1 i 1
(3.6)

44
jjijă jjlojrej mjximă j jltimilor (n-r) termeni jin 2 ejte mji mijă jejât jjlojre termenilor 2 -(r-
1)
.
Jjjemj bloj j jnji joltmetrj njmerij jj jproximări jjjjejije ejte prejentjtă în jijjrj 3.2.

Jij. 3.2. Ddjemd blod d dondertorjlji dj dproximări djddedide

i 1
Tenjijnej je jompjrjre în jiejjre pjj, ejjlă jj J R(  a r 2
r
 2 i ) ejte obţinjtă în
r 1
jonjertorjl njmerij-jnjlojij JNJ. Jompjrjtorjl păjtrejjă în memorij jj (je obijei pe jn
jonjenjjtor) jjlojrej tenjijnii je măjjrjt până lj terminjrej întrejjlji jijlj je măjjrjre, jjejt ljjrj
ejte nejejjr întrjjât pe periojjj măjjrării exijtă pojibilitjtej mojijijării tenjijnii Jx ( je măjjrjt
), jeej je jr jjjje lj rejjltjte eronjte. Jj jjjemj prejentjtă în jijjrj 3.2 tenjijnej je jompjrjţie lj
înjepjtjl jiejărji jijlj jj ji jero, jjrjtj je măjjrjre jiinj jjeejşi, pentrj orijjre J xJR. Jjejjtj
prejjpjne jă lj înjepjtjl jiejărji jijlj je măjjrjre blojjl je jomjnjj jomjtă pentrj timp jojrte
jjjrt jomjtjtorjl K pe pojiţij 1 şi jorţejjă (prin intermejijl blojjlji je lojijă) în jero ieşirej
JNJ. Exijtă pojibilitjtej jj jjlojrej tenjijnii jplijjtă jompjrjtorjlji prin intermejijl JNJ în
primjl pjj je jproximjre jă jie jltimj jjlojre exijtentă lj ieşirej JJN-jlji înjinte je înjeperej
jijljlji je măjjrjre. În jjejt jjj njmărjl je pjşi nj jj ji jonjtjnt lj rejlijjrej jnei măjjrări, el
jepinjânj je jijerenţj jintre jjlojrej măjjrjtă jnterior, njmărjl je pjşi jjăjânj jj mijşorjrej
jjejtei jijerenţe şi jrejjânj jjtjel jitejj je măjjrjre. Lj mji mjlte jpjrjte exijtă pojibilitjtej
jelejtării jnjij jin jele jojj mojjri je ljjrj.
Jjpă jojijijjrej jejimjlă, rejjltjtjl măjjrătorii ejte jplijjt jnji jijpojitij je jjişjre. Jjejtj
pojte ji jj tjbjri Nixie, jj jioje ljminejjente (LEJ) jjj jj jrijtjle lijjije. LEJ-jrile jj jiteje je
jomjtjţie mji mjre, jjr jonjjm je enerjie mji rijijjt jejât jl jrijtjlelor lijjije, jejjjjntjjjl jjejtorj
jin jrmă ejte înjă lejjt je jjrjtj reljtij jjăjjtă je jjnjţionjre (jeji je mii je ore).
Jitejj je ljjrj mjximă obţinjtă ejte jeterminjtă je tipjl jomjtjtorjlji jolojit în jjjemă,
prejjm şi je tipjl JNJ pjtânjj-je jtinje jiteje je jâtejj mii je măjjrători pe jejjnjă.
Prejijij jeterminjtă je prejijij jjrjei je rejerinţă j jompjrjtorjlji mji jlej je prejijij
JNJ pojte jtinje lj joltmetrele jojijtijjte 5-10 p.p.m., bineînţelej jj preţjl jreşterii
jpejtjjjlojje j preţjlji.

45
 3.3. Jonjertojre njmerij jnjlojije

În jjjrjl jijtemelor je măjjrjre mărimej je măjjrjt (în jenerjl jnjlojijă) ejte jonjertită
intr-o jjjjejijne je jojjri njmerije. Jjpă preljjrjrej jjejtei jejjenţe, jtjnji jânj jjişjrej mărimii
je jjje jnjlojij jjj în jjjjl jijtemelor je jonjjjere jânj elementjl je exejjţie primeşte mărimi
jnjlojije, ejte nejoie jj jejjenţj njmerijă jă jie jproximjtă printr-jn jemnjl jnjlojij.
Projejjl je jonjerjie j jojjrilor njmerije în jemnjl jnjlojij pojrtă njmele je jonjerjie
njmerij-jnjlojijă, ijr jijpojitijele jpejijlijjte jjre rejlijejjă jjejjtă jonjerjie je njmejj
jonjertojre njmerij-jnjlojije.
Jljjijijjrej jonjertojrelor njmerij jnjlojije je pojte jjje în jjnjţie je mji mjlte jriterii
şi jnjme:
- în jjnjţie je mojjl în jjre ejte jjjj jojjl njmerij lj intrjrej jonjertorjlji:
j) jonjertor pjrjlel - jânj toţi biţii jonjtitjenţi ji jojjlji njmerij je jăjejj
jimjltjn lj intrjrej jonjertorjlji;
b) jonjertojre jerie - jânj biţii jonjtitjenţi ji jojjlji njmerij jjnt jjjşi jjjjejij lj
intrjrej jonjertorjlji în ritmjl jnor jejjenţe je tjjt.
- în jjnjţie je exijtenţj jnor jemnjle intermejijre intre ieşirej şi intrjrej jonjertorjlji:
j) jonjertojre jirejte - mărimej jnjlojijă jorejpjnjătojre jojjlji njmerij jpjre
jirejt pe ieşirej jonjertorjlji.
b) jonjertojre injirejte - mărimej jnjlojijj jorejpjnjătojre jojjlji njmerij
jjjeră jnj jjj mji mjlte jonjerjii (preljjrări) jnjlojije înjinte je j ji jjrnijjtj lj ieşire.
- în jjnjţie je jojjl njmerij je lj intrjrej jonjertorjlji:
j) binjre
b) jejimjle
j) jnipoljre
j) bipoljre
e) jojjri binjre jpejijle
j) etj.
Prinjipjlii pjrjmetrii je jjrjjterijejjă jjnjţionjrej jnji JJN jjnt:
*jjnjţij je trjnjjer - jetermină mojjl je jjrijţie jl mărimii je ieşire jjnjţie je jejjenţj
je intrjre.
*jmplitjjinej mărimii je ieşire exprimjtă în jnităţi njtjrjle (J, mJ).
*rejoljţij jjre ejte jjtă je njmărjl je biţi j jojjlji njmerij je lj intrjre şi je jejineşte jj
rjportjl între jej mji mijă jjlojre teoretijă j jemnjljlji je ieşire şi jjlojrej mjximă j jjejtjij.
*timpjl je jonjerjie interjjljl je timp în jjre jojjl njmerij ejte pjj lj intrjre până jânj
JNJ eljborejjă mărimej je ieşire jorejpjnjătojre jojjlji jonjertit.
* prejijij jejinită jj jijerenţă între jjlojre rejlă obţinjtă lj ieşire şi jjlojrej
jorejpjnjătojre jjtă je jjnjţij je trjnjjer, je exprimă je obijei în projente jin jomenijl je
măjjră.
În jele je jrmejjă ne jom ojjpj je jonjertojrele pjrjlel lj jjre toţi biţii njmărjlji je
jrmejjă j ji jonjertit jjnt jplijjţi jimjltjn lj intrjrej jonjertorjlji.
Pot ji jonjertojre jjre jj jj jjrjă je rejerinţă jtât jjrje je jjrent jât şi jjrje je tenjijne.
În tojte jjjjrile mărimej je ieşire ejte o tenjijne, ijr jemnjljl njmerij je jjjje lj intrjre pjrjlel
(jimjltjn pe tojte intrările). În jjjjl jânj jn jjtjel je jonjertor ejte jtilijjt într-jn jirjjit jjre
jjjje biţii njmărjlji je jonjertit jjjjejij (jerie) ejte nejejjră montjrej lj intrjrej jonjertorjlji j
jnji rejijtrj tjmpon je rejepţie jj intrjrej jerie şi ieşirej jerijjţie.

46
 3.3.1. Jonjertojre jnjloj-njmerije jjânj jjrjă je rejerinţă o tenjijne

Jonjertojrele jin jjejjtă jjtejorie jtilijejjă o jjrjă je tenjijne je mjre jtjbilitjte jin jjre
je prelejejjă o tenjijne proporţionjlă jj njmărjl jplijjt lj intrjre. Pentrj extrjjerej jjlorii je
jtilijejjă o reţej rejijtijă jjre je jonjijjrejjă jonjorm jojjlji njmerij je lj intrjre.

3.3.1.1. JJN jj tenjijni

ponjerjte

Jn mojel primitij jr ji jel

jonjtitjit jintr-o jjrjj je tenjijne şi jn
jijijor rejijtij jj jn njmăr je
rejijtenţe ejjl jj njmărjl mjxim je
pojte ji jonjertit; jpre ieşire jr ji
jonejtjtă njmji bornj jorejpjnjătojre
njmărjlji jonjertit. Nejejitjtej jnji
mjre njmăr je rejijtenţe jetermină
impojibilitjtej rejlijării jnor
jonjertojre ejijiente.
O jjjemă jj tenjijni ponjerjte
într-o jonjepţie jonjenjbilă între jej
prejentjtă în jijjrj 3.3. Ej ejte
jompjjă jintr-o jjrjă je tenjijne şi jn
njmăr je mojjle ejjl jj njmărjl je
biţi ji njmărjlji je jrmejjă j ji
jonjertit. Jiejjre mojjl ejte jonjtitjit
jin jojă rejijtenţe je jjlojre ejjlă, o
rejijtenţă j jărei jjlojre ejte
Jij. 3.3. Dondertor njmerid dndlojid dj tendijni jepenjentă je rjnjjl jnji bit jl
ponderdte njmărjlji je jrmejjă j ji jonjertit şi o
jjeie elejtrijă notjtă jj Jk.
Tojte mojjlele je jor jonejtj lj intrjrej injerjojre j jnji jmplijijjtor operjţionjl într-o
jjjemă je jjmjre j jjrenţilor.
Jmplijijjtorjl jre în rejjţie o rejijtenţă R o şi tenjijne je ieşire jo. Jjrentjl lj intrjrej
jmplijijjtorjlji projjj je jn mojjl k jonejtjt prin Jk ejte:
U
U R / 2 n k  2 n k U
ik  nk nk
 2  1  2 k n (3.7)
R( R / 2  2) R  R / 2  2 R  R 1 R
R
R  R / 2 n k  2 2 n k  1
Prejjpjnem jă njmărjl binjr je je jonjerteşte jre jormj:
n 1
J2=jn-12 +jn-12 +..........+j02 =  a k 2
n-1 n-2 0 k
(3.8)
k 0
Jjjă jn joejijient jk jre jjlojrej 1 jtjnji jontjjtjl Jk ejte jejjjij şi lj jmplijijjtor jjjnje jjrentjl I k
jjt je reljţij (3.7). Jjjă jk jre jjlojre jero, jtjnji jontjjtjl Jk ejte înjjij, jjrentjl jeterminjt je
mojjljl k lj intrjrej jmplijijjtorjlji jiinj njl.
În jenerjl je jj pjtej jjrie:
47
 U k n
ik  a k 2 (3.9)
R
Lj ieşirej jmplijijjtorjlji operjţionjl je obţine tenjijnej:
n 1
R0  n n 1
Je =  R 0 k i  U 2  ak 2 k (3.10)
k 0 R k 0
jirejt proporţionjlă jj njmărjl J2 jejinit je reljţij (3.8).
Jj jjjemj jin jijjrj 3.3 je pot rejlijj jonjertojre je prejijie (0,1-0,25)% jj timpi je
jonjerjie 2-3 mijrojejjnje, pentrj njmere jj 12 rjnjjri binjre, jtilijânj jjei jj trjnjijtojre
bipoljre. Erorile jjnt jjtorjte în prinjipjl tenjijnii rejijjjle şi jjrenţilor je jjjrjere prin jjeile
în jtjre jejjjijă.

3.3.1.2 JNJ jj jijijojre rejijtije

Jtilijânj o tenjijne jrept jjrjă je rejerinţă printr-o jjjemă jj jej jin jijjrj 3.4 je pojte
obţine lj ieşire o tenjijne proporţionjlă jj jn njmăr je trebjie jonjertit. Jn jjtjel je jonjertor
ejte jompjj jintrj-n njmăr je rejijtenţe ejjl jj jjbljl njmărjlji je jonjertit şi jn njmăr je jjei
jjble ejjl jj njmărjl je biţi jl njmărjlji je jrmejjă j ji jonjertit. Jjlorile rejijtenţelor jjnt

Jij. 3.4. DND dj dididor redidtid

jeterminjte je rjnjjl bitjlji njmărjlji je jonjertit; jjeile J k ljjrejjă în jntijjjă, jânj jn jontjjt jl
jjeii ejte jejjjij jelăljlt jiinj înjjij. Jjrjj J jre jn jjrent jonjtjnt întrjjât rejijtenţj jin jirjjit ejte
jonjtjntă injijerent je pojiţij jjeilor, jjejt jjrent jjânj jjlojrej:
U
i0  n 1
(3.11)
 R / 2 nk 1
k 0
Rejijtenţj jin jirjjit jonjtjntă injijerent je pojiţij jjeilor jre jjlojrej:
n 1
R T   R / 2 n k 1  U / i0
k 0
Tenjijnej je ieşire jre jjlojrej jjnjţie je pojiţij jjeilor J k (rejijtenţj şjntjtă jjj nj);
prejjpjnânj jă jjeile Jk şjntejjă jjj nj rejijtenţj jin pjrtej jjperiojrj j jjjemei jjpă jjm
joejijienţii jk jin reljţij (3.2.) jj jjlorile 1 rejpejtij 0, tenjijnej je ieşire jj jjej jjlojrej:

n 1
R
U e  i0  a k n  k 1 (3.12)
k 0 2
Înlojjinj în 3.12. jjlojrej jjrentjlji i0 jjtă je reljţij (3.11) je obţine:

48
 n 1 n 1
R
U  ak U  ak 2 k
2 nk 1
Ue  k 0
n 1
 k 0
n 1 (3.13)
R

k 0 2 n k 1
2
k 0
k

jjijă o tenjijne proporţionjlă jj njmărjl J2 jojijijjt binjr.

Erorile je jpjr în jjnjţionjrej jnji jjtjel je JNJ jjnt jeterminjte je rejijtenţj je trejere
în jtjre înjjijă j jjeii jijerită je jero şi jj jrmjre tenjijnej rejijjjlă pe jjeij în jtjre înjjijă.
Întrjjât pentrj obţinerej jnor erori mji miji je 0,1% lj o jonjerjie pe 12 biţi je exemplj lj o
tenjijne je 20J, ejte nejejjră o rejijtenţă pe jjeij în jtjre înjjijă je 10 -5R, jonjiţie jjre je
rejlijejjă reljtij jrej, jjejte JNJ jjnt pjţin jolojite, prejijij lor jiinj jjăjjtă.

3.3.1.3. JNJ Jj reţej rejijtijă jerijjţie

Eliminjrej înjerierii jjeilor jjje lj jreşterej prejijiei je jonjerjie. O jjjemă jjre

rejlijejjă o jjemenej jreştere ejte prejentjtă în jijjrj 3.5. Ej ejte jompjjă jin n rejijtenţe
ponjerjte je rjnjjl bitjlji je jrmejjă j ji jonjertit şi n jjei jjble.
Jjjă njmărjl je jrmejjă j ji jonjertit ejte jjt je reljţij(3.8) jtjnji pentrj jk=1 jjeij Jk jj ji
jonejtjtă lj jjrjă ijr pentrj jk=0 jjeij Jkjj ji jonejtjtă lj mjjă.
Pentrj j jjljjlj tenjijnej Je jom prejjpjne jă njmji joejijientjl jk ejte 1 toţi jeiljlţi
joejijienţi jiinj jero. În jjejte jonjiţii jjrentjl ik je treje prin jjeij Jk ejte jjt je reljţij (3.14).
n 1
G0  G k   G k
U
ik  U  n 1
k 0
 Gk
1 1 (3.14)
 n 1 G0   G k
Gk
G0  G k   G k k 0

k 0
1 1
în jjre G0  R şi Gk  jjnt jojjjtjnţele rejijtojrelor R0 şi Rx2n-k-1. Tenjijnej
0 R  2 n  k 1
je ieşire jj ji în jjejt jjj:
1 a k Gk
U e  a k  ik  n 1
U n 1
(3.15)
G0  G k   Gk G0   Gk
k 0 k 0
Jjprjpjnânj tenjijnile jjte je tojte jjeile
jonejtjte lj jjrjă rejjltă:
n 1
1
Ue  n 1
 0 a k Gk 
G0   Gk
k 0 (3.16)
1 n n 1
2 1
 n 1
  ak 2 k
R 0
G0   G k
k 0

Jin reljţij (3.16) rejjltă jă tenjijnej je ieşire

ejte proporţionjlă jj J2, (njmărjl je trebjie
49

Jij. 3.5. DND dj reţed redidtidă deriddţie

jonjertit), jjjtorjl je proporţionjlitjte jjprinjânj jonjjjtjnţele jjjemei rejlijjte jj tojte
rejijtojrele jonejtjte în pjrjlel.
Rjportjl jjlorilor extreme j rejijtenţelor jtilijjte în jjjemj jin jijjrj 3.5. ejte 2 n-1.
Pentrj jonjerjij njmerelor mjri n10 je jor jtilijj rejijtenţe jjprinje între Rmin=R şi
Rmjx=Rx2n-1. Pentrj j je pjtej nejlijj rejijtenţj jnei jjei înjjije R J ejte nejejjr jj RJRminx10-5
ijr pentrj j je pjtej nejlijj jjrentjl je jjjrjere prin jjeij în jtjre jejjjijă, ejte nejoie jj rejijtenţj
Rp j jjeii în jtjre jejjjijă jă jie je jel pjţin 10 ori mji mjre jejât jej mji mjre rejijtenţă jin
jirjjit, jeji Rp=10xRmjx. Je jiji rejjltă jă:
Rp Rmax
 10 6  (3.17)
RS Rmin
Jeej je înjejmnă jă pentrj n=12 je exemplj, ejte nejejjr jj Rp/RJ=2x109. Jjlorile rjportjlji
jjnt mjri şi jijijil je rejlijjt. Jin jjejjtă jjjjă je prejeră jjjemele în jjre rejijtenţele jonejtjte în
jirjjit jă jibă jjlorile extreme jât mji pjţin jijerite.

3.3.1.4. JNJ jj rejijtojre în jjjră

In jijjrj 3.6 ejte prejentjt jn jonjertor jjre jtilijejjă njmji jojă jjlori pentrj rejijtori R
şi 2R
Je objerjă jă lj jiejjre jin jele n-1 nojjri jjnt
jonejtjte trei porţijni je jjjemj j jăror
rejijtenţă ejjijjlentă ejte ejjlj jj 2R. Jjejt
ljjrj înjejmnă jj orije jjrent jjre intră în noj
je jj jijije în joi jjrenţi ejjli. Jjjă jonjijerăm
jjeij jonejtjtă lj jjrjă, jjrentjl prin jjeie jj ji
jjt je reljţij:
a kU U
ik   ak 
2R  2R 3R
2R 
2R  2R
(3.17)
Jjjnj în nojjl K jjejt jjrent je jj jijije
în jojă, jnjl în jjj şi jltjl în joj. În jiejjre noj
întâlnit pe jjlej jjjenjentă jjrentjl jjjnj în
noj je jj jijije în jojă; jjm între nojjl k şi
rejijtenţj
je jjrjină jjnt n-k nojjri, înjejmnă jă jjrentjl
je jjrjină jj ji:
a k * * ik
io( k ) 
2 nk
(3.18)
ijr tenjijnej je ieşire jj ji:
Jij. 3.6. DND dj redidtodre în dddră
50
 2 R * a k *U a k *U * 2 k
U e( k )  i0 * 2 R  * (3.19)
3R * 2 n  k 3 * 2 n1
n 1
Jjjă njmărjl je jonjertit ejte jjt je : A2   a k * 2 jtjnji jpiljânj teoremj jjperpojiţiei
k

k 0
obţinem:
U
Ue  *  ak * 2 k (3.20)
3 * 2 n 1
jjijă o tenjijne proporţionjlă jj J2.
Jjjemj prejentjtă în jijjrj 3.6 je bjjjră je bjne jjlităţi, rejijtenţj jjeii pjtânj ji pjrţijl
jompenjjtă jjtjel jă erorile jor jpărej în prinjipjl jjtorită tenjijnilor rejijjjle je pe jjeile
înjjije şi jjrenţilor je jjjrjere prin jjeile jejjjije. Jeojreje rejijtojrele jonejtjte prin jjei jj
jjlori ejjle, pretenţiile jjtă je jjlojrej rejijtenţei jjeii în jtjre înjjijă jjnt mji jjăjjte, jin jjejt
motij obţinânjj-je prejijii mji bjne. Lj jjejjtj jontribjie şi jjptjl jă rejijtojrele jtilijjte jjânj
njmji jojă jjlori, jonjtrjjţij lor prejijă ejte reljtij jşor je rejlijjt.

3.3.2. JNJ jjânj jrept jjrjă je rejerinţă jn jjrent

In jjejjtă jjtejorie je jonjertojre jirejte intră jjele jonjertojre în jjre mărimej je

rejerinţă ejte jonjtitjită je jn jjrent, mărimej je ieşire rămânânj în jontinjjre o tenjijne.
Jonjerjij jjrenţilor jjnjţie je njmărjl je jonjertit je jjje prin intermejijl jnor reţele rejijtije j
jăror jonjijjrjţie ejte jomjnjjtă je jjei elejtronije

3.3.2.1. JNJ jj jjrjă je jjrenţi ponjerjţi

Jn jjtjel je jonjertor prejentjt

jjjemjtij în jijjrj (3.7)
Jjeile elejtronije : J0......Jn-1 jjnt
jomjnjjte je joejijienţii j0......jn-1 jin jojjl
njmărjlji:
n 1
A2   a k * 2 k .
k 0
Jjrentjl jeterminjt lj intrjrej
jmplijijjtorjlji je joejijientjl ik prin
înjjijerej jjeii Jk jj ji:
I
ik  n  k 1 (3.21)
2
Tenjijnej lj ieşirej jmplijijjtorjlji
jeterminjtă je jjrentjl ik ejte jjtă je reljţij
(3.22).

Jij. 8.7. DND dj djrenţi ponderdţi

n 1 n 1 n 1
I
U e  R0 *  a k * ik  R0 *  ak *  R0 * 21 n * I *  a k * 2 k (3.22)
k 0 k 0 2 n k 1 k 0

51
 Jjpă jjm je objerjj jin reljţij (3.22)
tenjijnej je ieşire ejte proporţionjlă jj
njmărjl je jonjertit J2. Obţinerej jjrenţilor
ponjerjţi ik je pojte rejlijj prin montjrej
jnor rejijtenţe ponjerjte lj o jjrjă je
tenjijne jonjtjntă jj în jij 3.8.
Objerjânjj-je perjejtj jimilitjjine jj
jonjertorjl jin jijjrj 3.5, rejjltă jă
jejjjjntjjele jonjertorjlji jj jjrenţi ponjerjţi
jjnt jjelejşi jj jejjjjntjjele jonjertorjlji jj
rejijtenţe ponjerjte, jel mji importjnt jiinj
rjportjl mjre jintre jjlorile rejijtenţei jjeii
în jtjre jejjjijă şi în jtjre înjjijă. Nejejitjtej
jtilijării jnor jjei jimple, lj jjre je jjjjjă şi
pojibilitjtej jonejtării jjeilor lj potenţijl
jjăjjt, jrmjtă je jjjeme je jomjnjă jimple
jonjtitjie prinjipjlele jjjntjje jle jnor jjtjel
Jij. 3.8. DND dj redidtenţe ponderdte je jonjertojre.
Jtilijânj rejijtojre jj tolerjnţă +/-
0,05% şi tenjijne je rejerinţă je 0,01% je pot obţine prejijii lj jonjerjij njmerelor je 10..12
biţi je până lj 0,1% lj jjrjte je jonjerjie je jâtejj mijrojejjnje.

3.3.2.2.JNJ jj jjrenţi je rejerinţă je jjlojre jnijă.

Jjjntjjjl prinjipjl jl jjejtji tip je JNJ jonjtă jin jjeej jă, jeojreje tojte jjeile jor înjjije
jjrenţi je jjeejşi jjlojre ejte pojibilă jreşterej perjormjnţelor jjjemei prin jlejerej jjejjjtă j
jjlorii jjrentjlji jşj înjât jjeij je jomjtjre jă je jomporte optim.
Jn JNJ jj jjrent je rejerinţă jonjtjnt ejte jel jin jijjrj 3.9. Rejijtorii jjre jljătjiejj
reţejjj rejijtijă jj njmji jojj jjlori jeej je jonjtitjie jn jjjntjj lj jonjtrjjţij jj prejijie j
rejijtorilor.
Jin jiejjre noj (0-(n-1)) je jăj trei
porţijni je jirjjit jjţă je mjjă, jjânj jiejjre
rejijtenţj 2R. Jnj ejte rejijtenţj jin rjmjrj
jjpljtă jirejt jj mjjă, j jojj ejte proporţijnej
jin jirjjit jin pjrtej jjperiojră j jjjemei ( j
jărei rejijtente ejjijjlentă ejte 2R), ijr j treij
o jonjtitjie porţijnej jin pjrtej injeriojrj (ejjlj
tot jj 2R). Jjtj înjejmnă jă orije jjrent
(injljjij jjrentjl I) jjjnj într-jn noj j, je jj jijijj
în trei jjrenţi ejjli.
Tenjijnej je ieşire jjlejânjj-je lj
pjrtej jjperiojrj je pe rejijtenţj R ne
interejejjă njmji jirjjljţij jjrenţilor jpre pjrtej
jjperiojră. Prejjpjnânj jjeij Jk înjjijă,
jomponentj în ljtjrj jjperiojrj j nojjlji k jj ji
jonjorm jelor jpjje I/3. În jirjjitjl jjperior je
jj jijije în jojj părţi ejjle în jiejjre noj
52

Jij. 3.9. DND dj djrenţi de rejerinţă ejdli

întâlnit şi întrjjât jj întâlni n-k-2 nojjri în jjre je jijije (in nojjl n-1 nj je jijije), tenjijnej je
ieşire jj ji:
an i 1
Ue  R n k 1 (3.23)
3 2
n 1
jnje jk ejte joejijientjl jin J2=  a k 2 .
k

k 0
Jjjă jjnt înjjije tojte jjeile jtjnji jplijânj prinjipijl jjprjpjnerii ejejtelor obţinem:
n 1
i
U e  R  21n  a k 2 k (3.24)
3 k 0
Jin (3.24) je objerjă jă Je ejte proporţionjlă jj njmărjl jonjertit J2.
Întrjjât jjjemele jin jijjrj 3.9 şi 3.6 jjnt jjemănătojre, în jmbele jjjeme jjeile
elejtronije trebjinj jă înjjijă jjrenţi ejjli jmbele jjjeme jiinj jonjtitjite jin rejijtenţele R şi
2R. Jonjertorjl jj jjrenţi je rejerinţă jonjtjnt jre înjj jjei je jomjnjă mji jimple, jeej je jr
pjtej jă reprejinte jn jjjntjj. în rejt perjormjnţele obţinjte jjnt jjemănătojre.

3.3.2.3. JJN jj rejijtojre în jjjră injerjjtă

Jn jjtjel je jonjertor ejte jel prejentjt

în jijjrj 3.10. Je jtilijejjă je jjemenej
rejijtenţe je jjlori R şi 2R, jjr jn jinjjr
jjrent je rejerinţă.
Jin jijjră je objerjă jă lj jiejjre noj
înjepânj jj nojjl j, jjrentjl jjre jirjjlă în
rjmjrj jejjenjentă je jijije în jojă,
rejijtenţj jjţă je mjjă jiinj 2R în rjmjrj
jjpljtă je jjeie şi tot 2R în rjmjrj jormjtă
je pjrtej injeriojră j jjjemei. Jjjă lj
intrjrej jmplijijjtorjlji ejte jonejtjtă jjeij
Jk, jjrentjl jjre treje prin Jk reprejintă
jjrentjl i jijijjt je n-k ori, jjijă:
i ak i k (3.25)
ik  n k
ak  2
2 2n
Înjjmânj toţi jjrenţii je je jjjnă lj bornj
jmplijijjtorjlji rejjltă tenjijnej je ieşire:
n 1
 iR n 1
U e   R0  a k i k  n 0  a k 2 k
k 0 2 k 0
(3.26)
proporţionjl jj J2.
Jjjemj prejintă jjjntjjjl je j nj
mojijijj jjlojrej jjrentjlji i, jtjnji jânj je
Jij.3.10. DDN dj dddră inderddtă jjj jomjtări în jjjemă, intrjrej
jmplijijjtorjlji operjţionjl jiinj prjjtij jonejtjtă lj mjjă. Jin jjejt motij je pot obţine
perjormjnţe bjne mji jlej jă jjeile ljjrejjă lj potenţijl njl. Jtilijânj jjei jj trjnjijtojre jj ejejt je
jâmp jj rejijtenţj je trejere je orjinjl 10-30  jjlojre je je pojte jel pjţin pjrţijl jompenjj,

53
je pot obţine jonjerjii jj prejijij +0,01% jjjă temperjtjrj je ljjrj nj jjrijjă jj mji mjlt je +/-
100J.

3.4. Jonjertojre jnjloj njmerije jj tenjijne je jompjrjţie jjrijbilă

3.4.1. Joltmetre jijitjle jj rjmpj în trepte

In jjjjl JJN jj jproximjre jjjjejijă jjjemj je jomplijă jjtorită nejejităţii obţinerii

în jiejjre pjj j jnei tenjijni ponjerjte jorejpjnjătojre bitjlji jeterminjt jj jjre trebjie
jompjrjtă tenjijnej je jonjertit Jx.
Jjjă în loj jă je jjjă jompjrjţij jj jn njmăr je tenjijni ponjerjte jj 2 -n (jitjjţie în jjre je
obţine njmărjl minim je jompjrjţie) je jjje jompjrjţij jj jn njmăr je tenjijni jjre jijeră între
ele printr-o jnjmită jjntitjte ejjlj q (jjre jj reprejentj prjjtij rejoljţij jijtemjlji) je jj obţine o
jimplijijjre jjbjtjnţijlj j jjjemei jjr o mărime j timpjlji je jonjerjie (njmărjl je jompjrjţie
nemjijiinj minim).
Jn jenerjtor je tenjijne în trepte pojte ji obţinjt jintr-jn njmărător jjpljt jj jn JNJ,
tenjijnej lj ieşirej JNJ-jlji jiinj proporţionjlă jj N(njmărjl înjjrij lj jn moment jjt în
njmărător ) şi jn q, jjijă:
Jj=N*q (3.27)
Jjjă porninj je lj jjlojrej jero înjjrijă în njmărător, injrementăm njmărătorjl jj jâte
o jnitjte, şi jjjem permjnent jompjrjţij
tenjijnii Jj jj tenjijnej Jx(je jonjertit)
jtjnji jânj jompjrjtorjl jj jejijj ejjlitjtej
jom pjtej exprimj njmerij pe Jx prin
njmărjl înjjrij în jjel moment în
njmărător, jjijă:
Jx=N*q (3.28)
In jijjrj 3.11 ejte prejentjtă jjjemj
jnji jonjertor jnjloj njmerij jjre
exemplijijă jjejt prinjipij.
Jij. 3.11. DDN dj tendijne in trepte ejdle Jjjemj jonţine jn jenerjtor je
jrejjentj J1, jjre jenerejjă impjljjri jj
jrejjenţj j1 je injrementejjă njmărătorjl N, jn jompjrjtor J jjre jompjră tenjijnej J x jj
tenjijnej je lj ieşirej jonjertorjlji JNJ. Jât timp JxJj ieşirej jonjertorjlji ejte 1 şi permite
trejerej impjljjrilor prin pojrtj P. Jtjnji jânj JxJj pojrtj P ejte blojjtă şi njmărătorjl
rămâne lj jjlojrej jorejpjnjătojre Jx=Jj=N*q. Jenerjtorjl J2 j jărji jrejjenţă j2 ejte mjlt mji
mijă jejât j lji J1 jjijjră jjjjerej lji N în pojiţij 0 şi reljjrej jijljlji je jonjerjie.
Je objerjă jă jjjă notăm jj t timpjl nejejjr injrementării lji N şi jonjerjiei în JJN j
njmărjlji înjjrij şi jompjrării în J j lji J x jj Jj, jrejjenţj lji jenerjtorjlji J1 j1<1\t. Jonjijerânj
jonjertorjl je n biţi timpjl mjxim nejejjr jonjerjiei jnei tenjijni 2nxt, ijr jrejjenţj lji J2 jj
trebji jă jie j1/2n pentrj j jjijjrj timpjl nejejjr jnei jonjerjii. Rejjltă je jiji timpi je jonjerjie
jojrte mjri (je exemplj j.j.j 10 mj pentrj jonjerjie pe 12 biţi).
O rejjjere j timpjlji je jonjerjie ejte pojibilă prin jtilijjrej jnei jjjeme jj jej jin jijjrj
3.12.
54
 Njmărătorjl N jre jojj
intrări, o intrjre jjre projjje
injrementjrej jjejtjij jj o jjlojre ejjlj
jj 2n şi o intrjre jjre-l injrementejjă
jj o jnitjte. Jânj N=0, jn jirjjit je
jomjtjre jomjnjjt je J1 pjne J1 pe
pojrtj P1. Jânj Jx-Jj<2m*q, J1 je
blojjejjă şi jjeljşi jirjjit je jomjtjre
(nejijjrjt în jjjemj) jomjtă J1 lj P2.
P2 jj rămâne jejjjijă până jânj Jx>Jj.
În jjejt moj njmărjl mjxim je trepte
nejejjr jj ji :
Jij. 3.12.DDN dj tendijne în trepte neejdle. Nmjx/2m+2m=2n-m+2m
(3.29)
jnje Nmjx ejte limitj mjximă je măjjrjre jorejpjnjătojre jjpjjităţii njmărătorjlji. Timpjl je
jonjerjie je jj rejjje jeji je 2n/(2n-m+2m ) ori.

3.4.2. Joltmetre jj trepte ejjle şi jijtem je jrmărire

Jonjerjiile prejentjte până jjjm reijj jijljl je jonjerjie je lj jero, je jiejjre jjtă jiinj
nejejjră jproximjtij jjeljşi timp je jonjerjie. Je pojte rejjje mjlt timpjl je jonjerjie jtjnji
jânj jonjertorjl jrmăreşte jjrijţij mărimii je intrjre ( nejjnojjjte). Prinjipijl je jjnjţionjre j
jnji jijtem je jrmărire ejte rejjt în jijjrj 3.13. Jin jijjră rejjltă jă tenjijnej J j lj jjârşitjl jnji

Jij. 3.13. Jrmărired jnei tendijni dontinje

Jij. 2.14. DDN dj jrmărire

55
jijlj je njmărjre nj trebjie jă rejină lj jero, ji jojr jă je mojijije în jijljl jrmător pentrj j jjej
Jx=Jj.
În jijjrj 3.14 ejte prejentjtă o jjjemj je JJN jjre jtilijejjă jjejt prinjipij. Njmărătorjl
N ejte rejerjibil, impjljjrile pe pojrtj J jejrementânjj-l.
Jânj Jx-Jj>0, Pj ejte jejjjij şi N je injrementejjă.
Jânj Jj-Jx<0, Pj ejte blojjt şi ejte jejjjij Pj, ijr njmărătorjl je jejrementejjă; în
jmbele jjjjri Jj jjriinj jjtjel înjât jă je jpropie je Jx. În jjejt jjj je pot rejjje jjbjtjnţijl timpii je
jonjerjie mji jlej în jjjjl jjrijţiilor miji jle lji Jx.

3.5.Jonjertojre njmerij jnjlojije injirejte

Lj jonjerjiile jirejte j-j prejjpjj tenjijnej je jompjrjţie J j (tenjijne jj jjre je jompjră

tenjijnej je jonjertit Jx) obţinjtă jintr-o tenjijne JR jjnojjjtă jj prejijie; pentrj obţinerej lji J j
je jăjejj jijijări în jijerite rjpojrte şi jjj jjmări. Pentrj exprimjrej lji J j erj nejoie jeji je
jjnojşterej mojjlji în jjre je jăjejj jijijările lji JR şi mojjlji je jjmjre j jjejtor jijijijni.
Lj J.J.N. injirejte JJ je obţine prin măjjrjrej njmerijă şi jnei jlte mărimi (timp jjj
jrejjenţă)

3.5.1.Jonjertojre jj jenerjtor je tenjijne linijr jjrijbilă

Tenjijnej JJ je obţine je lj jn jenerjtor jj tenjijne linijr jjrijbilj jjre jjrijjă je lj 0 lj

o jjlojre mjximă. Pentrj exprimjrej njmerijă j lji Jx je măjojră njmerij timpjl în jjre J J
jjrijjă je lj 0 lj jjlojrej lji Jx (jijjrj 3.15.).
Jjjă în jijjrj 3.15 je jjnojşte pjntj lji J J şi je măjojră njmerij jijerenţj jintre t 0 şi t1
jjijă
N = t1-t0
jtjnji:

Jij. 3.15. Prindipijl donderdiei tendijne-

timp
Ux
tg  si U x  tg (t 0  t1 )  Ntg (3.30)
t 0  t1
O jjjemj je J.J.N. jj jonjerjie intermejijră în timp ejte prejentjtă în jijjrj 3.16.
Tenjijnej linijr jjrijbilă ejte obţinjtă je lj jenerjtorjl J jj intejrjtor tip Miller. Jât
timp jjeij J ejte jejjjijă :
U
U C   R t,
RC

56
 Jij. 3.16. DDN dj donderdie intermedidră în timp
ijr jânj J ejte înjjijă J je jejjjrjă rjpij şi JJ rejine lj jero.
În jjopjl măjjrării tenjijnilor jj jmbele poljrităţi, tenjijnej je lj ieşirej
intejrjtorjlji je jepljjejjă jj o jnjmitj jjlojre J0 jjtjel înjât:
U
uc   R t  U 0
RC
Jjejt prinjipij ejte exemplijijjt în jijjrj 3.17
Jompjrjtojrele J1 şi J2 jjj jâte jn impjlj jtjnji jânj jijerenţj tenjijnilor jplijjte jjjimbj
joljmjl, jjijă J1 jânj JJ>Jx şi J2 jânj JJ=0. Jjejte impjljjri jplijjte prin jirjjitele je jijerenţiere
J jomjnjă bijtjbiljl B. Între jele jojă impjljjri bijtjbiljl
B jejjjije pojrtj P şi permite njmărjrej impjljjrilor
jenerjtorjlji J2. Njmărătorjl N je jj înjărjj lj o jjlojre:
N=(t2-t1)je
jnje je ejte jrejjenţj lji J2
Jin jijjrj 3.17. rejjltă imejijt:
U
U x  u c  (t 2  t1 ) R (3.31)
RC
şi jeji:
U (3.32)
Ux  R N
RCf e
Jij. 3.17. Donderdid tendijne- Je objerjă jă pentrj o prejijie jorejpjnjătojre
timp pentrj tendijni bipoldre ejte nejoie jj pjntj JR/RJ jă jie mijă şi je mjre. Pjntj nj
pojte ji mijşorjtă prej mjlt pe o pjrte jjtorită jreşterii
inexjjtităţii jeterminării momentelor t1 şi t2 ijr pe je jltă pjrte jjtorită jreşterii timpjlji je
jonjerjie o jjtj jj mijşorjrej pjntei.
Jomponentele je jjejt tip jj o jonjtrjjţie jimplă, jjr jj o jitejă je jonjerjie rejjjă şi nj
pot ji prej prejije, în jpejijl jjtorită jenerjtorjlji je tenjijne linijr jjrijbilă.
Pjntj tenjijnii jepinje je R şi J ijr jonjenjjtorjl îşi jjjimbă mji pronjnţjt jjlităţile jj
temperjtjrj şi timpjl. Jj jrmjre jj jjejte jonjertojre nj je pojte obţine o prejijie mji bjnj je
0,1%

3.5.2. Jonjertojre jj jjblj intejrjre

57
 Pentrj j ejitj erorile introjjje je jjrijţij pjrjmetrilor jenerjtorjlji J (R şi J ) je
jtilijejjă jn J.J.N. jj jjblă intejrjre.
În prinjipij jn jjtjel je J.J.N. jjnjţionejjă, jjtjel:
- Je intejrejjă o periojjj je timp exjjt jjnojjjtă t 1, tenjijnej Jx je măjjrjt. Jjpă
periojjj t1 tenjijnej pe jonjenjjtor jj ji:
U
u i   x t1 (3.33)
RC
- Je jejjplejjă Jx şi je jejjjrjă jonjenjjtorjl printr-o jjrjă JR; jonjenjjtorjl je jj
jejjărjă jjpă reljţij:
U t
u  ui  R (3.34)
RC
Jjjj notăm jj tj periojjj în jjre jonjenjjtorjl je jejjjrjă jomplet jjem:
U t U t U t
0  ui  R d   sc 1  R d (3.35)
RC RC RC
jjj:
t
UC  UR d (3.36)
t1
Reljţie în jjre jj jijpărjt pjrjmetrii jenerjtorjlji (R şi J ) şi jjre pjne în ejijenţă
jepenjenţj linijră între Jx şi timpjl je jejjărjjre jl jonjenjjtorjlji. Jjjă t j ejte măjjrjt njmerij je
pojte exprimj njmerij Jx. obţinerej jnei prejijii rijijjte ejte lejjtă în jjejt jjj je menţinerej
jonjtjntă j lji JR (jonjiţie reljtij jşor je jjijjrjt ) şi je menţinerej rijjroj jonjtjntă j periojjei je
intejrjre j lji Jx, t1
În jijjrj 3.18 ejte prejentjtă jjjemj jnji J.J.N. jj jjblă intejrjre

Jij. 3.18. D.D.N. dj djblă intejrdre

Jjnjţionjrej jjjemei ejte jjjernjtă je jenerjtorjl J jj jrejjenţj je rijjroj jonjtjntă. Printr-

jn jijijor je jrejjenţj J şi jn jijpojitij je jomjnjă JJ ejte jomjnjjtă menţinerej jjeii J pe pojiţij
Jx jn timp t1 mjltiplj jl lji 1/je. Jjpă timpjl t1 jjeij ejte jomjtjtă pe pojiţij -JR şi înjepe
jejjărjjrej jonjenjjtorjlji; totojjtă jompjrjtorjl J1 menţine pojrtj jpre bijtjbil jejjjijă. Ojjtă jj
jomjnjj je jejjărjjre j jonjenjjtorjlji je trimite prin JJ jn impjlj jpre bijtjbiljl B jjre jejjjije
pojrtj P; njmărătorjl N jj ji injrementjt je impjljjrile jenite je lj J jj jrejjenţj je.

58
 Jânj jonjenjjtorjl je jejjjrjă jomplet jompjrjtorjl J1 blojjejjă pojrtj P prin jomjtjrej
bijtjbiljlji B, njmărjl înjjrij în N reprejentânj prjjtij jn njmăr proporţionjl jj J x. În timpjl
jât P ejte jejjjijă je primejj lj njmărător jn njmăr je impjljjri:
U
N  f e t d  x t1 f e (3.37)
UR
je jnje:
U
Ux  R N (3.38)
t1 f e
şi jjjă je ijj jjlori potrijite pentrj JR, t1 şi je njmărjl N pojte exprimj jirejt jjlojrej tenjijnii
Jx.
Pentrj j nj ji nejoie je o prejijie jojrte rijijjtă
j lji je pojte ji jtilijjtă jrmătojrej metojă: jonjijerăm
projjjjl m= t1*je pe jjre îl înjjriem într-jn njmărător
jin jjre je jjjj impjljjrile je lj jenerjtor. Jonjijerânj t1
jj timp nejejjr jolirii njmărătorjlji şi j e jjeejşi, je-j
ljnjjl jnji jijlj je jejojijijjre, m jj rămâne jonjtjnt jjijr
jjjă je ejte jijerit jjţă je jjlojrej prejtjbilită, jeojreje
ojjtă jj jreşterej lji je în jjejt jjj jjjje t1 şi injerj.
Jtjbilitjtej jrejjenţei je ejte impjjă je jlţi jjjtori jel
Jij. 3.19. Jenerdred jnei tendijni
proporţiondle dj jreddenţd j mji importjnt jiinj tenjijnile pjrjjite jjte je reţej jjre
je jjprjpjn lj intrjrej intejrjtorjlji pejte jemnjljl jtil.
Pentrj jj jjejtej jj jie jomplet rejejtjte, jonjijerânj jrejjenţj jjejtor pertjrbjţii ejjlj jj 50 Jj
ejte nejoie jj t1 jj jie mjltiplj întrej je 20 mj. Jeji jj jn j e jjre prin jijijjre jă lj ieşirej JJ
periojje mjltiple întreji je 20 mj pertjrbjţiile reţelei jjnt rejejtjte.
Jrejjenţj reţelei nj ejte rijjroj jonjtjntă şi jjijr jj jn je jojrte jtjbilijjt înjeplininj
jonjiţij je mji jjj, pertjrbjţiile jjte je reţej nj jor ji jomplet rejejtjte. Jeji ejte nejejjr jj j e jă
jie jn mjltiplj întrej j lji j (jnje j ejte jrejjenţj reţelei) şi în jjeljşi timp jă jrmărejjjă jjrijţij
lji j. Jn jenerjtor j jărei jrejjenţj je jjtijjjje jonjiţiile menţionjte ejte prejentjt în jijjrj 3.19
Jrejjenţj je jjtjel jlejjă înjât jijijjtă în jijijorjl J jjijjrj j e/r=j (jnje r = rjport je jijijjre)
ejte introjjjă în jompjrjtorjl J. Tenjijnej J ejte jplijjtă lj ieşirej jjejtjij J=K(j-je/r) jomjnjă
jenerjtorjl je jrejjenţj J jjre-şi mojijijă tenjijnej până jânj je/r =j.
O jltj problemă jjre je rijijă lj jjnjţionjrej jjejtor J.J.N. ejte lejjtă je nejejitjtej
jonjertirii jnor tenjijni Jx jjânj poljrităţi jijerite. Jjm tenjijnej JR trebjie jă jie je poljritjte
jijerită jjţă je Jx ejte nejejjră jtilijjrej j jojă jjrje je tenjijne JR je jjeejşi jjlojre în mojjl jjr je
poljrităţi opjje; jjm rejlijjrej j jojă jjrje ijentije e mji jrej je rejlijjt, je prejeră jtilijjrej jnei
jinjjre jjrje j jărei poljritjte je pojte mojijijj lj jjpljrej pe intejrjtor printr-jn jijpojitij je
jomjtjre jjejjjt.
O jltj pojibilitjte je j măjjră tenjijni Jx je poljrităţi jijerite ejte jej
prejentjtj în jijjrj 3.20.
Lj bornj neinjerjojre j intejrjtorjlji
je jjplejjă o jjrjj jj JR/2 în jmbele jjje jle
jonjerjiei. Notânj jj Ji tenjijnej je lj intrjrej
jirjjitjlji je intejrjre (Ji=Jx jjj Ji=JR) je
obţine pentrj tenjijnej je ieşire:
1 U
u (U i  R )dt  u 0 (3.41)
RC 2
59
Jij. 3.20. D.D.N. dj djblă intejrdre pentrj
tendijni bipoldre
j0 jiinj tenjijnej iniţijlă.
Jjjă tenjijnej iniţijlj pojte ji jonjijerjtă jonjtjntă în timpjl intejrării jtjnji:
t U
u (U i  R )  u 0 (3.42)
RC 2
UR
Je objerjă jă tenjijnej je ieşire j, nj-şi mojijijă poljritjtej jtâtj timp jât U i 
2
pentrj j0=0.
Jjjă jjjj întâij jjrejjă t1 şi în jjejt timp je intejrejjă Jx lj jjârşitjl ei tenjijnej jj ji:
t U
u1   1 (U x  R ) (3.43)
RC 2
In jjjj j jojj, în lojjl lji Jx je jonejtejjă JR şi jj jrmjre je obţine tenjijnej:
t U t U t UR
u  u1  (U R  R )   1 (U x  R )  (3.44)
RC 2 RC 2 RC 2
jjre je jnjlejjă pentrj t = t2 (jşj jjm reieje jin jijjrj 3.21)
t U t U
0   A (U x  R )  2 * R (3.45)
RC 2 RC 2
Je jiji rejjltj:
t t U
Ux  1 2 * R (3.46)
t1 2
În jij.3.21. j-j prejentjt jjrijţij în timp j tenjijnii je lj ieşirej intejrjtorjlji pentrj

tenjijnej J’x>0 şi pentrj U x"  0. Je pojte objerjj jă în jmbele jjjjri primj intejrjre

jjrejjă t1 jejjnje, ijr pjrtej j jojj ejte, jonjtitjită jin jrepte pjrjlele, je jnje rejjltă jijerenţj
jintre t2’ şi t2”. Tenjijnej Jx jiinj proporţionjlă jj jijerenţj t1-t2, je remjrjă pojibilitjtej
jeterminării jemnjlji lji Jx prin jemjl jijerenţei t1-t2. Jijerenţj je obţine jimplj jj jjjtorjl jnji
njmărător rejerjibil, în jjre în timpjl t1 je jjjnă impjljjrile jenerjtorjlji etjlon, ijr în t 2 je jjjj.
Jjlojrej lji t1 je jleje jin jonjiţij je rejejţie j jemnjlelor pjrjjite, ijr J R jjtjel înjât jjjtorjl JR/2t1
jă jie 10n (în jjjjl reprejentării jejimjle). În jjejt jel jijerenţj t1-t2 reprejintă jjijr njmărjl
jorejpjnjător tenjijnii Jx, jjjtorjl JR/2t1 jeterminânj njmji pojiţij jirjjlei.

60ieşired intejrdtorjlji pentrj

Jij. 3.21. Tendijned ld
intrări bipoldre
 3.5.3. Jonjertojre jj jonjerjie tenjijne-jrejjenţă

Jjejte jonjertojre je bjjejjă pe jjptjl jj jjlojrej mejie j tenjijnii jnji jenerjtor je

impjljjri jreptjnjjijljre jj jmplitjjine şi jjrjtă jonjtjntă (Ji rejpejtij ti) ejte proporţionjlă jj
jrejjenţj, jjijă:
Jmej=Ji*ti*ji
Jjjă jjejjtj tenjijne je jtilijejjă în jjopjl jompjrării jj tenjijnej Jx je jonjertit, lj
ejjlitjtej lor je obţine:
Jx=Jmej=Ji*ti*ji ( 3.47)
şi pentrj ji*ti=jt., tenjijnej Jx je pojte măjjrj prin jrejjenţj ji.
Pentrj jplijjrej jjejtei metoje jjnt jeji nejejjre jn intejrjtor (jjre jă jej J mej) jn
jompjrjtor (jjre jă jompjre Jmej jj Jx) şi jn jenerjtor je impjljjri jj jmplitjjine şi jjrjtă
jonjtjntă.

Jij. 3.22. DDN dj donderdie intermedidră tendijne

jreddenţă.
Jej mji jimplă metojă ejte prejentjtă în jjjemj jin jijjrj 3.22. Tenjijnej Jx ejte
permjnent jplijjtă intejrjtorjlji, jjjânj lj înjărjjrej jonjenjjtorjlji J. Jânj tenjijnej je pe J j
jtinj jjlojrej Jr jompjrjtorjl J1 jă jn jemnjl jjre jomjnjă jenerjtorjl J; jjejjtj emite jn jemnjl
jreptjnjjijljr je poljritjte injerjă jjţă je Jx şi je jmplitjjine Ji şi jjrjtă ti. Jjejt impjlj je
jjprjpjne pejte Jx şi jetermină jjăjerej tenjijnii je pe jonjenjjtor. Lj expirjrej lji t i, Jx je
jplijă jin noj jinjjră, jonjenjjtorjl je reînjjrjă, ijr lj jtinjerej jjlorii ejjle jj Jr projejjl je
repetă. Je objerjă jă jrejjenţj je repetiţie j projejjlji jreşte jj jât J x ejte mji mjre (jitejj je
înjărjjre j lji J ejte mji mjre).
Jjrijţij tenjijnilor ejte reprejentjtă în jijjrj 3.23.
Jjjă jjriem jă jjrijţij tenjijnii lj ieşirej intejrjtorjlji între pjnjtele j şi b jin jijjrj 3.23
ejte njlă obţinem:
1 1
0 * U x * (t i  t x )  *U i * ti (3.48)
R *C R1 * C

61
 Je jnje je pojte jjrie periojjj je
repetiţie j projejjlji Ti jjb jormj:
R U (3.49)
Ti  t i  t x  * t i * i
R1 U
Jrejjenţj impjljjrilor jj ji: x
1 1 R U
fi    1* x
Ti t i  t x R U i * t i
(3.50)
Je pojte objerjj jă pentrj R1=R je obţine
jjijr reljţij (3.47). Măjjrjrej njmerijă j
jrejjenţei je jjje în pjnjtjl B prin metoje
jpejijije. Je objerjă jj prejijij ejte
jeterminjtă je jonjtjţj projjjjlji ( Ji*ti). În
jjejt jjop J ejte jn jenerjtor je jjrent, jjre je
Jij. 3.23. Tendijnile în dondertorjl de pojte rejlijj jj o jtjbilitjte je 10-5, rejjltânj
jreddenţă implijit jonjiţij Ji=Ri*Ii=jt., jeej je
nejejită jojr jn rejijtor je prejijie reljtij
jşor je jonjtrjit.

3.6. Jorejţij jjtomjtă j jonjertojrelor jnjloj njmerije.

Jreşterej prejijiei jonjerjiei je jjje prin jjţionjrej jjjprj mărimilor jjre jetermină
jbjteri jle elementelor jomponente je lj jjlorile teoretije.

3.6.1. Jorejţij jjtomjtă j tenjijnii je jejjljj.

Lj tojte jmplijijjtojrele, jompjrjtojrele şi intejrjtojrele jtilijjte în JJN, jjijr lj

tenjijni je intrjre jero, jpjre lj ieşire o tenjijne njmită tenjijne je jejjljj (ojjjet). Eliminjrej
erorilor implijă jomplijjrej înjemnjtă j jjjemelor şi jjtorită jjptjlji jă jiejjre element
prejintă o tenjijne je jejjljj proprie, jijerită je jej j jelorljlte, măjjrile pentrj jnjljrej jjejtor
tenjijni jiinj inejijiente.
Je jjeej je prejeră mjjjri nj pentrj jnjljrej jjejtor ejejte ji pentrj jorejtjrej erorilor pe
jjre jjejte ejejte le introjjj, jeej je înjejmnă jorejţij jjtomjtă.
Jorejţij je pojte jjje jtât pe pjrtej jnjlojijj j jonjertorjlji jât şi pe pjrtej njmerijă.
Jorejţij pe pjrtej jnjlojijj je jjje prin memorjrej tenjijnii je jejjljj, pe jn jonjenjjtor
ji jplijjrej ei jj jemn jjjimbjt lj intrjrej jmplijijjtojrelor.
O jorejţie totjlj jtât j părţii jnjlojije şi jelei njmerije je pojte rejlijj prin memorjrej
jjlorii pe jjre jonjertorjl o injijă jtjnji jânj intrjrej ejte jero, jonjertirej jjejtei jjlori printr-jn
JNJ şi jplijjrej ei jj jemn jjjimbjt lj intrjrej jonjertorjlji. O jjtjel je jorejţie ejte rejlijjtj je
jjjemj jin jijjrj 3.24.

62
 Jij. 3.24. Ddjemd pentrj doredţid tendijnii de
deddldj
Înjintej jijljlji je jonjerjie je jjplejjă J1 lj mjjj şi J2 lj x0.Jjlojrej x0 reprejintă tojmji
tenjijnej je jejjljj şi je memorejjă în jijpojitijjl je memorjre (jânj J1 e pe pojiţij Jx şi J2 pe
pojiţij x), JNJ jonjerteşte jjlojrej x 0 j tenjijnii je jejjljj în tenjijnej J0, jjre ejte jjăjjtă jin Jx
în jijpojitijjl je jjăjere J. Jjtorită jerijei termije jjre mojijijă tenjijnej je jejjljj, jeterminjrej
lji x0 trebjie jăjjtă în jiejjre jijlj je jonjerjie.

3.6.2 Jorejţij jjtomjtj j jâştijjlji.

Jjjă jjjtorjl je jmplijijjre (jâştijjl) jonjertorjlji jijeră je jel teoretij (ljjrj jjre în
jenerjl je întâmplă ) jor jpărej erori je jojijijjre. Jjtjel, în jijjrj 3.25, jnje jjrbj 1 reprejintă
jjrjjterijtijj ijejlă je trjnjjer ijr jjrbj 2 reprejintă jjrjjterijtijj rejlă, tenjijnii J x trebjie jă-i
jorejpjnjă jojjl Nx. În rejlitjte JJN jj injijj jojjl N’X. Pentrj j jăji jojjl jorejt je objerjj jă:
tg N
 k  X' (3.51)
tg '
NX
Je jnje Nx=K*Nx’.
Jeji problemj jorejţiei ejte je j-l jeterminj pe K.
Pentrj jjejjtj în jijjrj 3.26 je prejintă o jjjemj jjre rejlijejjă jorejţij jjtomjtj j
jâştijjlji.
Jeterminjrej lji k je jjje în jjejt jjj prin:
k=N’R/NR (3.52)
jnje N’R ejte jojjl jjişjt jânj ejte jjpljtă lj intrjrej J R. NRejte jojjl teoretij j lji JR jjre
ejte memorjt permjnent în B. k ejte jjljjljt în jijijorjl J(k=N’R/NR) şi ejte memorjt în M.

Jij. 3.26. Ddjemd de doredţie d dâştijjlji

Jij. 3.25. Ddrddteridtidd de
63
trdndjer ld dâştij ddridbil
 Lj jjpljrej lj intrjrej JJN j lji Jx lj ieşirej jin JJN jom jjej N’ x; prin mjltiplijjrej Q je
obţine jojjl jorejt Nx.
Jâteojjtă je prejeră jorejţij pe pjrtej jnjlojijă; jjejjtă jorejţie je bjjejjă pe jjptjl jă,
jonjorm jijjrii 3.25:
N’R/NR=k=J’R/JR (3.53)
Jjijă rjportjl K jj ji jeterminjt jj rjport j jojă tenjijni şi nj jj rjport j jojj jojjri. Rejjltă
jjjemj jin jijjrj 3.27.
Jj J1 pe JR ji J2 pe N’R, je
obţine în jijijorjl J rjportjl K=J’R/JR
; în jjejjtă periojjă trjnjjerjl jin M
în Q ejte blojjt. Je jjplejjă J 1pe Jx,
jin M je trjnjjeră mjltiplijjtorjl Q
jjlojrej lji K lj intrjrej JJN jiinj
jplijjt K*Jx;J2 jiinj pe pojiţij Nx je
obţine lj intrjrej JJN jojjl jorejt.

Jij. 3.27. Doredţid dâştijjlji pe pdrted

dndlojidă

64