Manual Vechi Si Depasit de HTML4
Încărcat de
LinndowwsManual Vechi Si Depasit de HTML4
Încărcat de
Linndowws2015 Calculatoare si Automatizare
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
HTML (HyperText Markup Language) este un limbaj utilizat
pentru crearea paginilor web ce pot fi afisate intr-un browser
(sau navigator).
HTML este folosit pentru prezentarea unui continut (text, imagine) intr-o pagina
web, furnizeaza mijloacele prin care continutul unui document poate fi
structurat si adnotat cu diverse tipuri de metadate si indicatii de redare si
afisare. Aceste indicatiile pot varia de la decoratiuni minore ale textului, cum ar
fi culoarea sau sublinierea unui cuvant ori introducerea unei imagini, pana la
adaugarea de elemente sofisticate, tabele, harti de imagini, formulare si cod
CSS sau scripturi JavaScript.
Metadatele pot include informatii despre titlul si autorul documentului,
informatii structurale despre cum este impartit documentul in diferite segmente,
paragrafe, liste, titluri etc. si informatii esentiale care permit ca documentul sa
poata fi legat de alte documente pentru a forma astfel hiperlink-uri.
HTML este un format text proiectat pentru a putea fi citit si editat utilizand un
editor de text simplu, editarea si intelegerea paginilor in acest fel necesita
cunostinte de HTML, pe care le puteti obtine studiind lectiile din acest curs.
Exista si editoare grafice, de tip WYSIWYG (What You See Is What You Get -
"ceea ce vezi este ceea ce obtii"), cum ar fi Macromedia Dreamweaver, Adobe
GoLive sau Microsoft FrontPage, care permit ca paginile web sa fie tratate
asemanator cu documetele Word si genereaza ele cod HTML pentru continutul
paginii, dar aceste programe genereaza un cod HTML care este de multe ori
prea incarcat si de proasta calitate.
HTML este de asemenea utilizat in e-mail. Majoritatea aplicatiilor de e-mail
folosesc un editor HTML incorporat pentru compunerea e-mail-urilor si un motor
de prezentare a e-mail-urilor de acest tip.
Acest curs prezinta elementele de baza ale limbajului HTML si modul de lucru cu
acesta, va ajuta sa invatati cum sa creati pagini web folosind aceasta
tehnologie.
Tot ce aveti nevoie este un editor de texte simplu, cum ar fi Notepad++ sau
Gedit, si un navigator de web, recomandabil Mozilla Firefox.
Pentru a invata cat mai bine elementele prezentate in aceste lectii, exersati
personal fiecare exemplu prezentat si creati si altele pornind de la acestea.
Retineti ca acest curs reprezinta o baza si un punct de pornire pentru invatarea
HTML, ne fiind prezentate aici toate proprietatile si elementele HTML.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Principalele elemente HTML
1. Ce este HTML? (Hypertext Markup Language)
- Este un set de coduri logice care constituie apariia unui document web si a
informatiilor pe care le deine. Codurile sunt scrise intre "<" (paranteza
deschisa) si ">" (paranteza inchisa), cu toate ca nu sunt chiar paranteze,
aa se numesc si arata aa: < >.
Exemplu:
<BODY> sau <FONT>
- Cele mai multe elemente (numite si tag-uri) au un element (tag) de deschidere
si un element de nchidere distins prin "/" in interiorul parantezei deschise "<".
Exemplu:
<FONT> ... </FONT>
- Primul cuvnt care apare nuntru "<" se numete element sau eticheta
HTML si spune browser-ului sa fac ceva, precum <FONT>
- Cuvintele care urmeaza dup element in interiorul "< >"se numesc atribute
care descriu proprietile elementului. Cum ar fi : culoarea, mrimea, etc.
- Atributele sunt separate prin spatiu si urmate de semnul egal "=", dupa care
sunt scrise, intre ghilimele (" ") valorile atributelor.
- Astfel, o eticheta HTML poate contine elementul de identificare, atribute si
valori.
- In urmatorul exemplu elementul este FONT atributul COLOR si valoarea BLUE:
<FONT COLOR="BLUE">Acest text va fi albastru</FONT>
2. Structura documentului HTML
- Un document (fisier) HTML este alcatuit din mai multe elemente si atributele
lor.
- La nceput un element HTML cuprinde (nconjoar ) datele documentului.
Acest element conine doua sub-elemente principale: HEAD si BODY. In HEAD
se poate adauga titlul paginii web si alte elemente numite metatag-uri, precum
si scripturi JavaScript si stil-uri CSS. In BODY se adauga continutul documentului
care va fi afisat in pagina web.
Exemplu:
<html>
<head>
<title>Titlu Documentului</title>
</head>
<body>
Continutul paginii
</body>
</html>
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Structura generala a unui document HTML
<HTML>
<HEAD> Acesta are si el mai multe sub-elemente:
<TITLE> Aici se scrie titlul documentului, cat mai sugestiv, si se ncheie
cu </TITLE>
<BASE> Poate fi folosit pentru a nregistra locaia documentului in forma
URL. (Necesar daca documentul nu este accesat in locaia lui originala). Se
ncheie cu </BASE>
<LINK> Indica o relaie dintre document si alte obiecte de pe WEB. Se
ncheie cu </LINK>
<META> Aici sunt scrise informaii cum ar fi tastatura (limbaj) folosita,
descrierea si cuvinte cheie care pot fi gsite de motoarele de cutare. Se
ncheie cu </META>
<SCRIPT> Conine oricare din JavaScript sau VB Script. Se ncheie cu
</SCRIPT>
<STYLE> Conine informaii privind stilul, grafica informaiilor care vor
aprea pe pagina. Se ncheie cu </STYLE>
Aici se ncheie elementele adaugate in HEAD
</HEAD>
<BODY> Etichetele HTML si continutul documentului care va fi afisat in
pagina web sunt incluse in acest element. Aici pot fi puse si elemente cum ar fi:
<SCRIPT> </SCRIPT>
Se ncheie cu
</BODY>
</HTML>
Crearea si editarea paginii HTML
1. Crearea bazei de nceput a unui document
Cum ati vazut in Lectia 1, sunt elemente sigure, generale, care sunt necesare
pentru crearea unui document HTML.
Pentru nceput deschideti aplicatia NotePad si scrieti structura de baza a unei
pagini web. Aceasta este:
<html>
<head>
<title> Titlul </title>
</head>
<body>
Continut
</body>
</html>
Acum pagina dv. are HEAD si BODY in interiorul bazei <HTML>.
In interiorul elementului HEAD are elementul TITLE, pe care ar trebui sa-l
completati cu un text reprezentativ ca titlu al documentului dv.; si in BODY un
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
text "Continut".
Ceea ce scrieti la TITLE va apare in linia cea mai de sus a browseru-lui
(deasupra meniurilor). La TITLE puteti pune orice text, dar este bine sa scrieti
ceva care sa descrie cat mai bine obiectul si continutul paginii deoarece este
ceea ce cauta si indexeaza multe portaluri de cautare de pe internet, si indicat,
sa nu depaseasca 70 caractere.
Ceea ce adaugati intre tag-urile <body> </body> reprezinta continutul paginii,
care va fi afisat in browser.
Mai jos gasiti un exemplu cum ar putea fi completat tag-ul TITLE si un mic
continut in pagina:
<html>
<head>
<title>site-ul-tau.net - Cursuri, Jocuri si Filme</title>
</head>
<body>
<h1>Pagina HTML</h1>
Lectii, exemple si explicatii.
</body>
</html>
- <h1> </h1> este o eticheta HTML pentru afisare de text mare (ca un titlu) in
pagina.
- Ca sa vedeti rezultatul, copiati acest cod intr-o pagina noua deschisa cu
Notepad si apoi salvati fisierul cu extensia .html. Daca nu stiti deja, pt. a-l salva
alegeti la "Save as type" - All Files, apoi la "File name" ii scrieti numele si
extensia (ex.: "pagina.html"). Dupa ce a fost salvat fisierul, deschideti-l cu un
browser (trebuie sa mearga cu dublu-click pe el).
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
2. Setarea proprietarilor documentului
- Proprietatile documentului pot fi controlate de atributele elementului BODY, de
exemplu cum ar fi culorile pentru fondul paginii, pentru text si diferite faze ale
link-urilor.
Culorile sunt setate folosind culorile de baza: rosu, verde si albastru; expresia
folosita RGB (Red, Green, Blue), acestea sunt reprezentate ca valori
hexadecimale si sunt scrise intre ghilimele (" "), la inceput trebuie adaugat
caracterul '#'. Fiecare 2 unitati ale codului reprezinta una din culorile RGB.
De exemplu: #00aa11 reprezinta o culoare care nu are Rosu (00), are Verde
(aa) si Albastru mai putin (11).
Elementul BODY
- Acestui element ii puteti adauga informatii care sa defineasca culoarea
sau imaginea din fondul paginii, textul si culoarea link-urilor.
- Daca elementul BODY nu este completat cu alte atribute atunci browser-
ul va prezenta culorile standard, de obicei fondul este alb.
- Pentru a seta culoare fondului paginii adaugati in eticheta <BODY>
atributul BGCOLOR.
- Urmatorul exemplu va prezenta un document a carui fond este de
culoare albastra:
<body bgcolor="#0000ff"></body>
Culoarea textului
o - Atributul TEXT controleaza culoarea textului normal din
document.
o - Acesta va afecta tot textul din document care nu este colorat de
alte elemente, cum ar fi link-ul.
o - Culoarea standard pentru text este Negru.
o - Iata un exemplu in care culoarea fondului va fi albastru si culoarea
textului va fi rosu, atributul TEXT va fi adaugat astfel:
<body bgcolor="#0000ff" text="#ff0000"></body>
Link-uri (LINK, VLINK si ALINK)
o - Aceste atribute controleaza culoarea link-ului in diferite stari
1. LINK - culoarea initiala a link-ului. Standard este albastru
2. VLINK - culoarea unui link vizitat. Standard este purpuriu.
3. ALINK - culoarea link-ului in momentul activarii. Standard este
rosu.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
o - Modul de setare al acestor atribute este urmatorul:
<body bgcolor="#ffffff" text="#ff0000" link="#0000ff"
vlink="#ff00ff" alink="#ffff00"></body>
Rezultatul va fi o pagina cu fondul alb, textul rosu, link-urile
albastre, link-urile vizitate vor avea culoarea roz iar culoarea link-
urilor in momentul activarii va fi galben.
Folosirea unei imagini ca fond pentru pagina (background)
o - Elementul body ofera posibilitatea nlocuiri fondului paginii cu o
imagine (Background image). Daca imaginea este mai mica dect
dimensiunile paginii atunci imaginea va fi multiplicata pana va
acoperi ntreg cadru documentului. Este indicat ca imaginea sa fie in
format *.gif sau *.jpg. Folosirea unei imagini va da un aspect placut
documentului. Pentru a vedea cum arata un document al carui fond
este o imagine click aici.
o - Un exemplu de cod HTML cu imagine pentru background este
urmatorul:
<body background="imagine.gif" bgcolor="#ffffff"></body>
In acest exemplu fondul pagini va fi dat de imaginea fisierului
"imagine.gif" si de asemenea am setat BGCOLOR astfel incat in
timpul procesului de ncarcare a imaginii culoarea fondului va fi
alba.
Dupa ce ati creat baza de nceput a unui document si ati setat proprietatile,
trebuie sa salvati fisierul. Salvarea trebuie facuta intr-un format pe care browser-
ul l poate recunoaste. Extensia standard pentru un fisier care reprezinta o
pagina web este ".htm" sau ".html". De obicei folosesc (".html").
- Pentru a salva documentul ca sa arate ca o pagina web, in NotePad alegeti
din meniul File comanda Save si salvati fisierul cu orice nume doriti dar cu
extensia html (sau "htm") - (La File name: scrieti si numele si extensia ".html",
exemplu: index.html). Daca nu scrieti extensia, NotePad va salva documentul in
format "txt".
- Pentru a vedea documentul ca o pagina web, duceti-va in directorul in care ati
salvat fisierul si deschideti-l pur si simplu (cu Enter sau dublu-click la mouse),
acesta va fi deschis automat de browser-ul pe care-l folositi (Mozilla Firefox,
Internet Explorer, Opera). Sau deschide-ti browser-ul si din comanda Open
deschideti documentul pe care l-ati salvat.
- Pentru a continua munca, a face modificari paginii sau pentru a adauga
altceva in documentul HTML, deschideti documentul cu NotePad. Una din
metode este sa deschideti aplicatia NotePad si din meniul File alegeti Open apoi
gasiti fisierul pe care vreti sa-l modificati si dati clic pe butonul Open. Dupa ce
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
terminati modificarile salvati, astfel daca redeschideti documentul ca o pagina
web acesta va fi deschis cu noul format.
Titluri, Paragrafe, Un nou rnd,
Linie orizontala
1. Titluri <Hx> ... </Hx>
- Pentru titluri din continutul documentului HTML este indicat folosirea
etichetelor <Hx>, (headings) unde 'x' este un numar intre 1 si 6.
- In cadrul elementului BODY, elementele Headings sunt folosite ca titluri
sau pentru o mai buna impartire a continutului paginii.
- Mrimea textului nconjurat de elementul Heading variaz de la foarte
mare, in <H1> pana la foarte mic in <H6>.
Mai jos puteti vedea exemplu:
Cod HTML Cum apare in pagina
<html>
<head>
<title>Titlu documentului</title>
</head>
<body> Heading 1
<h1>Heading 1</h1>
<h2>Heading 2</h2>
Heading 2
<h3>Heading 3</h3> Heading 3
Heading 4
<h4>Heading 4</h4> Heading 5
<h5>Heading 5</h5> Heading 6
<h6>Heading 6</h6>
</body>
</html>
2. Paragraf <p> ... </p>
- Paragrafele permit sa adaugi text in document astfel incat lungimea de
afisare a textului va fi ajustata de marimea deschiderii browser-ului si
fiecare paragraf va incepe un nou rnd.
- Distanta dintre doua paragrafe succesive este mare deoarece browser-ul
le afiseaza cu un rnd gol intre ele.
Mai jos puteti vedea exemplu:
Cod HTML Cum apare in pagina
<html>
<head> Paragraf 1
<title>Titlu documentului</title>
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
</head>
<body>
Paragraf 2
<p>Paragraf 1</p>
<p>Paragraf 2</p>
Paragraf 3
<p>Paragraf 3</p>
<p>Paragraf 4</p>
Paragraf 4
</body>
</html>
3. Un nou rand <br>
- Tag-ul <br> permite sa decizi unde textul va incepe un nou rnd, astfel
se forteaza nceperea unui nou rnd.
- <br> este un Element Gol dar poate sa conin atribut. <br> nu are si nu
cere element de nchidere, nu se foloseste </br>
Mai jos puteti vedea exemplu:
Cod HTML Cum apare in pagina
<html>
<head>
<title>Titlu documentului</title>
</head>
Heading 1
<body> Paragraf 1
<h1>Heading 1</h1> Linie 2
<p>Paragraf 1<br> Linie 3
Linie 2<br> ...
Linie 3<br>
... </p> Paragraf 2
<p>Paragraf 2</p>
</body>
</html>
- Elementul <br> folosete un singur atribut CLEAR care poate avea valoarea
LEFT, RIGHT sau ALL, si sunt folosite daca este o imagine pe pagina. Atributul
CLEAR foreaz o linie in jos. Daca o imagine este aezata in partea stanga a
paginii, valoarea LEFT va muta cursorul jos la prima linie din marginea tanga.
4. Linie orizontala <hr>
- Acest element afiseaza o linie orizontala in document
- Acest element nu folosete element de nchidere [</hr>]
- Elementul <hr> foloseste urmatoarele atribute:
o - SIZE = latimea liniei, in pixeli (standard este 2)
o - WIDTH = lungii liniei, in pixeli sau procente din lungimea afisarii
paginii (standard 100%)
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
o - NOSHADE = afiseaza linia fara a avea un aspect 3D
o - ALIGN = aliniaza linia (Left, Center, Right), adica Stanga, Centru
sau Dreapta paginii ( Standard centru)
o - COLOR = seteaza culoarea liniei
Mai jos puteti vedea exemplu:
Cod HTML Cum apare in pagina
<html>
<head>
<title>Titlu documentului</title> Heading 1
</head>
<body> Paragraf 1
<h1>Heading 1</h1> Linie 2
<p>Paragraf 1<br> Linie 3
Linie 2<br> ...
Linie 3<br>
... </p>
<hr>
<hr color="#1111fe" size="4" width="50%">
<p>Paragraf 2</p> Paragraf 2
</body>
</html>
Formatul textului
HTML contine mai multe elemente, tag-uri si atribute, pentru afisarea textului in
mai multe formate cu aspecte grafice diferite.
1. Tag-ul <FONT> ... </FONT>
Cu acest element, <FONT>, puteti modifica aspectul textului, cum sunt tipul
fontului folosit, marimea si culoarea textului.
- Marimea textului poate fi modificata cu elementul FONT si atributul
SIZE. Atributul SIZE poate lua valorile numerice de la 1 la 7 si pe langa
acestea poate folosi, ca valoare relativa, semnele "+" sau "-". Textul
normal (daca nu este specificat acest atribut) are valoarea 3.
Exemplu :
<font size="+2">Doua mrimi mai mare</font>
- Tipul fontului poate fi modificat cu elementul FONT si atributul FACE.
Exemplu :
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
<font face="Arial Black">Acesta este tipul de font Arial Black</font>
- Culoarea textului poate fi modificata cu elementul FONT si atributul
COLOR.
Exemplu :
<font color="#00dd00">Acest text are culoarea verde</font>
2. Bold, Italic, Underline si alte elemente
Elemente des folosite pentru formatul textului sunt:
- Bold (ingrosat) <b> ... </b>
- Italic (inclinat) <i> ... </i>
- Underline (subliniat) <u> ... </u>
Exemple:
<b> Bold </b>
<i> Italic </i>
<u> Underline </u>
Alte elemente folosite pentru formatul textului sunt:
- <pre> Performated </pre> - Textul incadrat de elementul PRE este
prezentat intr-un singur font, oricare ar fi atributul FACE. Spatiile mai lungi
si liniile necesare sunt prezentate aa cum sunt scrise in NotePad, ne mai
fiind nevoie de alte elemente adiionale, cum ar fi <br> pentru o noua
linie si pentru mai mult spaiu intre cuvinte.
- <em> Accentuare (Emphasis) </em> - Browser-ul de obicei arata aces
element ca italic
- <strong> Strong </strong> - Browser-ul de obicei arata aces element
ca bold
- <tt> Teletype </tt> - Ca si PRE, browser-ul prezinta acesta intr-un singur
tip de font, indiferent de fontul ales cu atributul FACE, in interiorul
elementului FONT
- <cite> Citatie </cite> - Reprezinta o citatie din document.
Mai jos puteti vedea cteva exemple de coduri si modul lor de afisare in
browser.
<html>
<head>
<title>titlu documentului</title>
</head>
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
<body>
<p><font size="+1">O singura marire</font>- normal -
<font size="-1">O singura micsorare</font><br>
<b>Bold</b>- <i> Italic </i> - <u> Subliniat </u> -
<font color="#ff0000"> Colorat </font><br>
<em>Accentut</em> - <strong> Strong </strong> -
<tt>Tele type</tt><br>
<cite> Citatie </cite></p>
</body>
</html>
- In browser va fi afisat asa:
O singura marire- normal - O singura micsorare
Bold- Italic - Subliniat - Colorat
Accentut - Strong - Tele type
Citatie
3. Alinierea
Cteva elemente pot avea atributul (ALIGN) pentru aliniere, cum ar fi Titlurile
<Hx> , Paragraful <p></p> si Linia orizontala <hr> . Cele trei valori ale
atributului ALIGN sunt: LEFT, RIGHT si CENTER.
Aliniamentul celor mai multe elemente se face cu ajutorul altor elemente:
- <div align="valoare"> ... </div> Poate conine cele mai multe
elemente. Tot ce este poziionat cu elementul DIV poate fi aliniat oriunde-
n pagina, indiferent daca in acel loc se afla si alt ceva (Imagine, Text, ).
- <center> ... </center> Va centra elementele
4. Alte etichete HTML pentru formatul textului
- <strike> Text taiat </strike>
- <big> Prezinta textul intr-un font mare </big>
- <small> Prezinta textul intr-un font mic </small>
- <sub> Afisaza textul in pozitia subscript </sub>
- <sup> Aseaza textul in pozitia superscript </sup>
In continuare puteti vedea un exemplu cu aceste coduri de mai sus si felul cum
sunt afisate de browser.
<html>
<head>
<title>Titlu documentului</title>
</head>
<body>
<p>
<strike> Text taiat </strike><br>
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
<big> Prezinta textul intr-un font mare </big><br>
<small> Prezinta textul intr-un font mic </small><br>
<sub> Aseaza textul in pozitia subscript </sub> normal
<sup> Aseaza textul in pozitia superscript </sup><br>
</p>
</body>
</html>
- In browser va fi afisat asa:
Text taiat
Prezinta textul intr-un font mare
Prezinta textul intr-un font mic
Aseaza textul in pozitia superscript
Aseaza textul in pozitia subscript normal
- Urmatoarele elemente pentru format sunt folosite mai rar si sunt pentru
documente cu aplicatii tehnice
- <dfn> Defineste exemplu de termen inchis </dfn>
- <code> Folosit pentru extragerea unui cod de program </code>
- <samp> Folosit pentru simple productii de programe, scripturi , etc.
</samp>
- <kbd> Folosit pentru text care va fi scris de utilizator </kbd>
- <var> Folosit pentru variabile sau argumente de comenzi </var>
In continuare puteti vedea un exemplu cu aceste coduri de mai sus si felul cum
sunt afisate de browser.
<html>
<head>
<title>Titlu documentului</title>
</head>
<body>
<p>
<dfn> Definite exemplu de termen inchis </dfn><br>
<code> Folosit pentru extragerea unui cod de program </code><br>
<samp> Folosit pentru simple productii de programe, scripturi , etc.
</samp><br>
<kbd> Folosit pentru text care va fi scris de utilizator </kbd><br>
<var> Folosit pentru variabile sau argumente de comenzi </var><br>
</p>
</body>
</html>
- In browser va fi afisat asa:
Definite exemplu de termen inchis
Folosit pentru extragerea unui cod de program
Folosit pentru simple productii de programe, scripturi , etc.
Folosit pentru text care va fi scris de utilizator
Folosit pentru variabile sau argumente de comenzi
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
- Alte elemente pentru formatul textului:
- <q> ... </q> - Folosit pentru citate scurte.
- <blockquote> ... </blockquote> - Folosit pentru incadrarea de citate
mai lungi, creaza spatiu pentru text. Pentru a crea mai mult spatiu puteti
adauga de mai multe ori acest element.
- <address> ... </address> - Cu acest element se specifica informatii
cum ar fi autorul documentului si detalii pentru contact.
In continuare puteti vedea un exemplu cu aceste coduri de mai sus si felul cum
sunt afisate de browser.
<html>
<head>
<title>Titlu documentului</title>
</head>
<body>
<p>
<q>Daca vrei si crezi, orice este posibil.</q>
<blockquote>
Bucuriile neimpartasite pot aduce tristete iar suferinta impartasita poate sa
aduca bucurie. <br>
Aceasta este prima zi din restul vietii tale.
</blockquote>
<center>
<address>180 Attwell Dr. Suite 130 <br> Toronto, ON <br> M9W
6A9</address>
</center>
</p>
</body>
</html>
- In browser va fi afisat asa:
Daca vrei si crezi, orice este posibil.
Bucuriile neimpartasite pot aduce tristete iar suferinta impartasita poate sa
aduca bucurie.
Aceasta este prima zi din restul vietii tale.
180 Attwell Dr. Suite 130
Toronto, ON
M9W 6A9
Marcatori si numerotare
HTML contine cateva tag-uri utile pentru asezarea continutului in pagina. Prin
acestea textul este mai usor de citit si evidentiat.
1. Elementele pentru marcatori si numerotare
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Un element des folosit in formarea listelor (neordonate) este <ul>.
- <ul> este elementul de nceput si dupa scrierea listei se incheie cu
</ul>.
- Majoritatea elementelor pentru marcatori si numerotare sunt compuse
din unu sau mai multe elemente <li> ... </li> (list element). Fara
atributul "type" specificat in "<ul>" acestea prezint un marcaj ca un
bullet.
Mai jos puteti vedea exemplu.
<html>
<head>
<title>titlu documentului</title>
</head>
<body>
<ul>
<li>List item 1 ...</li>
<li>List item 2 ...</li>
<li>List item 3 ...</li>
</ul>
</body>
</html>
- In pagina web apare asa:
List item 1 ...
List item 2 ...
List item 3 ...
- Sunt 3 tipuri de marcaje: disc, circle (cerc) si square (patrat)
- Tipul de marcaj care se doreste folosit se introduce prin atributul type in
eticheta <ul>
- Exemplu:
<html>
<head>
<title>titlu documentului</title>
</head>
<body>
<ul type="square">
<li>List item 1 ...</li>
<li>List item 2 ...</li>
<li>List item 3 ...</li>
</ul>
</body>
</html>
- In pagina web apare asa:
List item 1 ...
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
List item 2 ...
List item 3 ...
Un alt element folosit pentru formarea listelor (ordonate) este <ol>.
- <ol> ... </ol> este un element de numerotare. Elementele din lista
sunt numerotate automat.
- Impreuna cu <ol> se foloseste <li> ... </li>
Iata un exemplu:
<html>
<head>
<title>titlu documentului</title>
</head>
<body>
<ol>
<li>List item 1 ...</li>
<li>List item 2 ...</li>
<li>List item 3 ...</li>
</ol>
</body>
</html>
- In pagina web apare asa:
1. List item 1 ...
2. List item 2 ...
3. List item 3 ...
Sunt mai multe tipuri de numerotare care pot fi folosite. Acestea sunt controlate
de atributul "type care este adaugat in elementul <ol>, le puteti vetea mai jos:
- type="1" - stil: 1, 2, 3, ...
- type="a" - stil: a, b, c, ...
- type="i" - stil: i, ii, iii, ...
- type="I" - stil: I, II, III, ...
De asemenea se poate specifica numarul de inceput al numerotarii printr-o
valoare data atributului start.
Exemplu:
<html>
<head>
<title>titlu documentului</title>
</head>
<body>
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
<ol type="a">
<li>List item 1 ...</li>
<li>List item 2 ...</li>
<li>List item 3 ...</li>
</ol>
- Alta lista:
<ol type="I" start="3">
<li>List item 1 ...</li>
<li>List item 2 ...</li>
<li>List item 3 ...</li>
</ol>
</body>
</html>
- In pagina web apare asa:
a. List item 1 ...
b. List item 2 ...
c. List item 3 ...
- Alta lista:
III. List item 1 ...
IV. List item 2 ...
V. List item 3 ...
2. Alte elemente pentru asezarea textului in pagina
Alte elemente pentru asezarea textului sunt: tag-ul <dl>, care cuprinde in el
elementele <dt> si <dd>
- <dl> ... </dl> este folosit (impreuna cu "dt" si "dd") pentru definirea si
incadrarea unei liste de definitii.
- <dt> ... </dt> Defineste elementul din lista. Fiecare tip de astfel de
element trebuie precedad de unul sau mai multe elemente <dd> ...
</dd>, folosite pentru descrierea elementului definit.
Aceste elemente ajuta pentru a da un aspect ordonat si placut textului si a
putea face o separare mai buna a continutului.
In urmatorul exemplu puteti vedea cum se folosesc aceste elemente :
<html>
<head>
<title>titlu documentului</title>
</head>
<body>
<dl>
<dt>HTML</dt>
<dd> - Hyper Text Markup Language</dd>
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
<dd> - Limbaj pentru pagini web</dd>
<dt>Dog</dt>
<dd>dog = caine</dd>
<dd>animal de casa</dd>
</dl>
</body>
</html>
- In pagina web apare asa:
HTML
- Hyper Text Markup Language
- Limbaj pentru pagini web
Dog
dog = caine
animal de casa
Pentru o eficienta mai buna se pot combina elementele de marcaj si
numerotare, introducand elementele <ul> si <ol> imbricate (unele in celelalte)
impreuna cu elementele <li>
Exemplu:
<html>
<head>
<title>titlu documentului</title>
</head>
<body>
<ul type="square">
<li> List item 1 ... </li>
<li> List item 2 ...
<ol type="a" start="3">
<li> Alt List item ... </li>
<li> Alt List item ... </li>
</ol></li>
<li> List item 5 ... </li>
</ul>
</body>
</html>
- Observati ca tot ce contine "<ol> ... </ol>" este adaugat in cadrul unui "<li>
</li>"
- In pagina web apare asa:
List item 1 ...
List item 2 ...
c. Alt List item ...
d. Alt List item ...
List item 5 ...
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Adaugare Imagini
HTML contine si elemente pentru adaugarea de imagini in pagina web.
1. Formatul imaginilor care pot fi folosite
Cele mai folosite formate pentru imaginile adaugate intr-o pagina HTML sun GIF
si JPEG (JPG ; JPE), avantajul acestora este ca imaginile care au aceste extensii
au o marime mica (in bytes), avand maximum 256 de culori.
Alte tipuri de formate (folosite mai rar) sunt:
PNG, BMP, TIFF, PCX
2. Adaugarea unei imagini intr-o pagina web
Pentru a introduce o imagine intr-un format HTML se folosete elementul
<img> ... </img> mpreuna cu urmatoarele atribute :
- src - Valoarea acestui atribut determina locatia fisierului care contine
imaginea.
- alt - La acest atribut se scrie textul care va aparea daca imaginea nu e
afisata (de unele browsere) sau cand utilizatorul va pozitiona, in browser,
mouse-ul peste imagine.
- align - Acest atribut permite asezarea imagini in locuri diferite pe
pagina. Pot fi folosite urmatoarele optiuni:
o Bottom , Middle , Top , Left , Right , TextTop , ABSMiddle ,
Baseline , ABSBottom
- width - Valoarea acestui atribut reprezinta lungimea imaginii, in pixeli.
Daca nu este scris imaginea va fi prezentata cu lungimea originala.
- height - Valoarea acestui atribut reprezinta inaltimea (latimea)
imaginii, in pixeli. Daca nu este scris imaginea va fi prezentata cu
inaltimea originala.
- border - Prin adaugarea acestui atribut imaginea va aparea nconjurata
de un chenar, valoarea acestui atribut reprezinta grosimea chenarului, in
pixeli.
- hspace - Acest atribut este pentru spatiu orizontal pe ambele parti ale
imaginii, specificat in pixeli. De exemplu o valoare de 5 va pune un spatiu
invizibil, de 5 pixel, in prtile orizontale ale imaginii.
- vspace - Acest atribut este pentru spatiu vertical pe ambele parti ale
imaginii, specificat in pixeli. De exemplu o valoare de 5 va pune un spatiu
invizibil, de 5 pixel, in prtile verticale ale imaginii.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
In exemplu de mai jos puteti vedea modul de introducere a unei imagini pe o
pagina web si cum pot fi folosite atributele :
<html>
<head>
<title>titlu documentului</title>
</head>
<body>
<img src="imagine.jpg" alt="puteti adauga orice text" align="top"
width="100" height="120" border="4" hspace="10"
vspace="7"></img>
</body>
</html>
Crearea de link-uri
Link-urile (links) sunt elemente HTML cu ajutorul carora putem deschide alte
pagini, sari de la un document la altul sau la alt site. Sunt foarte importante in
crearea de pagini web.
Forma generala pentru crearea unui link este urmatoarea:
<a href="url" title="Titlu link">Nume</a>
- a este elementul specific pentru crearea link-urilor
- href este atributul care marcheaza indicarea adresei link-ului
- url este adresa link-ului (a paginii care va fi deschisa). De exemplu
(http://www.site-ul-tau.net)
- title este atributul prin care se da un titlu link-ului (un text ascuns, care apare
numai cand este pozitionat mouse-ul deasupra link-ului)
- Titlu link este textul ascuns care apare cand este pozitionat mouse-ul
deasupra link-ului
- Nume este textul care va aparea in browser si pe care trebuie dat click cu
mouse-ul. In loc de acest text se poate folosi si o imagine, astfel "Nume" va fi
inlocuit cu <img src="nume_imagine.extensie">
Cand documentul este alcatuit din mai multe cadre se foloseste si atributul
target, vezi Lectia 10
Culoarea link-urilor poate fi schimbata de urmtoarele atribute, care trebuie
scrise in interiorul elementului <BODY>
link="#0000ff - reprezinta culoarea link-ului in browser.
vlink="#00ffff - reprezinta culoarea link-ului cnd pagina respectiva a
fost / este vizitata.
alink="#ff0000 - reprezinta culoarea link-ului cnd acesta este activat.
Exemplu:
<body bgcolor="#00ffff" link="#000000" vlink="#ff0000"
alink="#00ff00">
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Link-urile sunt de doua feluri:
1. Link-uri externe - (sunt cele mai utilizate), care sunt si ele de doua feluri:
a) Link-uri externe ctre pagini ale aceluiasi site. Pentru acestea URL-ul
poate sa nu includa si domeniul site-ului, cum ar fi "http://www.nume.com", ci se
poate folosi doar cale in directoare, numele si extensia documentului la care se
face saltul.
De exemplu:
- daca documentul tinta se afla in acelasi director cu fisierul in care se
scrie link-ul, codul va fi scris asa:
o <a href="nume_fisier.extensie" title="Titlu link">Nume</a>
- daca documentul tinta se afla intr-un director anterior celui in care se
afla fisierul in care se scrie link-ul, codul va fi scris asa:
o <a href="../nume_fisier.extensie" title="Titlu
link">Nume</a>
- daca documentul tinta se afla intr-un director din cel care se afla fisierul
in care se scrie link-ul, codul va fi scris asa:
o <a href="director/nume_fisier.extensie" title="Titlu
link">Nume</a>
b) Link-uri externe ctre alte site-uri. Aici, adresa URL din link trebuie sa
contina si domeniul (numele site-ului) paginii tinta, codul HTML se va scrie, de
exemplu, asa:
<a href="http://nume_site/pagina" title="Titlu link">Nume</a>
2. Link-uri interne - sunt link-uri ctre alte texte din aceeasi pagina. Se
folosesc cnd pagina respectiva este lunga si e nevoie sa se sara spre anumite
texte din pagina.
- Pentru creare de link-uri interne trebuie urmati urmatorii pasi:
1. Se scrie urmatorul cod la textul tinta, care marcheaza locatia unde se
va face saltul si se afla in aceeasi pagina cu linkul
o <a name="cuvant">Textul tinta</a>
o - atributul "name" indica tinta pentru link, e un fel de semn care
indica locatia.
o - "cuvant" poate fi orice cuvnt, trebuie sa fie unic pentru fiecare
link.
o - "Textul tinta" este textul unde se face saltul.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
2. In locul unde vrem sa fie link-ul (acolo unde o sa dam click pentru a
face saltul ctre textul ales), se scrie urmatorul cod:
o <a href="#cuvant">Nume</a>
o - aici "cuvant" este acelasi text scris la pasul 1.
Link-urile interne si externe pot fi combinate. Astfel putem face saltul ctre un
anumit text aflat intr-o alta pagina. In pagina respectiva se scrie codul de la
pasul 1, la textul ales pentru tinta link-ului, iar in pagina in care va fi link-ul se
scrie:
<a href="adresa_pagina#cuvant">Nume</a>
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Harti de imagini
Hartile de imagini sunt parti din aceeasi imagine care este "impartita" in mai
multe zone, apoi in functie de zona pe care se executa click, browserul poate
afisea o alta pagina.
De exemplu, pe un site dedicat turismului am putea avea pe pagina principala o
imagine care reprezinta harta tarii (in care definim zonele dupa conturul
judetelor); in cazul unui click pe zona Brasov se incarca o pagina care descrie
diverse obiective turistice din judetul Brasov, iar un click pe o alta zona de judet
ar duce la alta pagina care descrie obiectivele turistice din acel judet.
O harta de imagini ar putea fi folosita si pentru navigarea in cadrul unui site:
daca avem mai multe butoane de navigare grupate, se poate folosi o imagine
care reprezinta toate acele butoane - mai multe imagini se incarca mai incet
decat o imagine cu dimensiunea egala cu suma celorlalte (in kb) deoarece
comunicarea cu serverul (cand se cere imaginea) se face o singura data.
Pana aici am prezentat numai avantaje; dezavantajul major este ca un vizitator
care are browserul setat sa nu incarce imagini pentru a naviga mai repede nu va
vedea imaginea si nu va intelege mai nimic (putem totusi folosi marcajul "alt"
de specificare a textului alternativ pentru imagini). Totusi acest lucru este foarte
rar.
Crearea hartii de imagini
Pentru formarea unei harti de imagini, se adauga in interiorul tag-ului "<img>"
atributul "usemap" a carui valoare reprezinta numele hartii, apoi se incepe
formarea hartii prin elementul:
<map name="nume_harta"> </map>
- unde pt. "nume_harta" a atributului "name" se foloseste acelasi cuvant
adaugat la "usemap"
- in cadrul acestuia se adauga elemente
<area atribute>
- acestea definesc zonele hartii imaginii si forma acestora (prin valorile
atributelor),
- numarul de elemente "AREA" reprezinta numarul de suprafete (cu link-uri
specifice) in care este "impartita" imaginea.
In urmatorul exemplu puteti vedea forma generala a creari unei "harti de
imagini" (cu 2 cadre), URL poate fi orice adresa de site sau pagina a site-ului
curent:
<img src="poza.jpg" usemap="#map1">
<map name="map1">
<area shape="rect" coords="9, 120, 56, 149" href="url">
<area shape="rect" coords="100, 200, 156, 249" href="url">
</map>
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
In tabelul de mai jos puteti vedea atributele care se folosesc si descrierea
acestora:
Instructiune Atribute Descriere
- marcaj de includere a imaginilor
specifica faptul ca este o harta de imagine
ismap pe server (se foloseste mai rar; de obicei
<img folosim harti de imagine la client)
atribute > usemap="nume_ha
specifica harta de imagine la client
rta"
imaginea de rezolutie scazuta care se
lowscr = "url"
incarca prima (doar pentru Netscape)
specifica regiunile unei harti de imagine la
<map -
client
atribute >
< / map > name = numele hartii de imagine (corespunzator
"nume_harta" atributului USEMAP al marcajului <IMG>)
- defineste o regiune a unei harti de imagine
forma regiunii: rect sau rectangle
shape = "forma" (dreptunghi), circle sau circ (cerc), point
(punct), poly sau polygon (poligon)
coordonatele unei regiuni (in pixeli); se
calculeaza in functie de coltul din stanga
sus al imaginii (care are coordonatele (0,
0), adica x = 0, y = 0); variaza in functie
de SHAPE = forma regiunii:
- pentru rect (dreptunghi) se dau
coords = coordonatele celor 4 colturi sau a celor din
"coordonate" stg. sus si dr. jos ale regiunii
<area - pentru circ (cerc) se dau coordonatele
atribute > centrului cercului si raza
- pentru point (punct) se dau coordonatele
punctului
- pentru poly (poligon) se dau coordonatele
colturilor poligonului
URL - ul asociat regiunii specificate din
cadrul imaginii; in cazul unui clic pe acea
href = "=url="
regiune se incarca pagina specificata prin
URL
textul asociat regiunii specificate din cadrul
imaginii; apare plasand mouse-ul deasupra
alt = "text"
regiunii respective sau celor cu browserul
setat sa nu incarce imagini
Iata un exemplu practic, avem imaginea de mai jos.
In aceasta imagine avem trei zone distincte: dreptunghi, cerc si romb (poligon);
pe care, prin codurile HTML de creare a hartii de imagini, le-am definit sa fie
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
tratate ca zone diferite, separate, si cand dam click pe ele, fiecare deschide cate
o pagina diferita (sugerata de numele din zona respectiva).
- Observati ca mouse-ul isi schimba forma numai cand este deasupra zonelor
care au fost definite ca sa fie suprafete a hartii de imagini. Aceasta definire nu
este facuta prin desen, ci prin coordonatele folosite in atributul "coords",
coordonate care au fost alese pentru a se potrivi cu desenul. Reperul cel mai
important este lungimea in pixeli din coltul stanga-sus pana in punctele care
formeaza zona dorita.
Codul HTML pentru acest exemplu este urmatorul (studiati cu atentie atributele
folosite si coordonatele scrise; revizuiti si tabelul de mai sus):
<div align="center">
<img src="image_map.gif" alt="Harta de imagini" border="0" width="300"
height="300" usemap="#map1">
<map name="map1">
<area
href="dir/contact.php" alt="Date de contact" title="Date de contact"
shape="rect" coords="6,116,97,184">
<area
href="curs.html" alt="Curs HTML" title="Curs HTML"
shape="circle" coords="251,143,47">
<area
href="../index.html" alt="Pagina principala" title="Pagina principala"
shape="poly" coords="150,217, 190,257, 150,297,110,257">
</map>
</div>
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Lucru cu tabele
Tabelele sunt elemente foarte utile pentru asezarea si prezentarea continutului
intr-o pagina web.
1. Crearea de tabele
Pentru a crea tabele in paginile web se foloseste elementul <table> ...
</table> , acesta incadreaza alte patru sub-elemente, care alcatuiesc structura
tabelului.
- Linia (randul) Tabelului <tr> ... </tr>
- Titlul Tabelului <th> ... </th>
- Coloanele tabelului (datele) <td> ... </td>
- Sub-titlu tabelului <caption> ... </caption>
Linia tabelului de obicei contine elementul pentru titlurile tabelului si elementul
pentru coloanele tabelului.
In cadrul elementelor pentru titluri si coloanele tabelului se pot adauga si alte
elemente HTML, cum ar fi cele pentru formatul textului, paragrafe, link-uri sau
imagini
Mai jos puteti vedea un exemplu de cod HTML pentru crearea unui tabel:
<table border="1">
<tr>
<th>titlu 1</th>
<th>titlu 2</th>
</tr>
<tr>
<td>linia 2- coloana 1</td>
<td>linia 2- coloana 2</td>
</tr>
<tr>
<td>linia 3- coloana 1</td>
<td>linia 3- coloana 2</td>
</tr>
<tr>
<td>linia 4- coloana 1</td>
<td>linia 4- coloana 2</td>
</tr>
</table>
- In pagina web apare asa:
titlu 1 titlu 2
linia 2- linia 2-
coloana 1 coloana 2
linia 3- linia 3-
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
coloana 1 coloana 2
linia 4- linia 4-
coloana 1 coloana 2
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
2. Atributele Tabelului
- bgcolor = defineste culoarea tabelului
- width = specifica lungimea tabelului (In pixeli sau procente din
lungimea paginii)
- border = grosimea liniei (in pixeli) ce defineste tabelul si nconjoara
fiecare celula
- cellspacing = spatiu dintre celule (in pixeli)
- cellpadding = spatiu dintre linia celulei si continutul acesteia (in
pixeli)
- align = controleaz poziionarea tabelului in pagina, cu urmtoarele
atribute : left, right, sau center
- background = controleaza culoarea de fond a tabelului, care poate fi
si o imagine
- bordercolor = culoarea liniei din jurul tabelului
- bordercolorlight = culoarea luminoasa folosita de doua linii din cele
patru care nconjoara tabelul
- bordercolordark = culoarea ntunecata folosita de doua linii din cele
patru care nconjoara tabelul
Sub-titlu tabelului
- Sub-titlu tabelului "caption" permite specificarea unei linii de text care va
aparea deasupra sau sub tabel, acest lucru este definit de atributul "align" care
poate lua valorile: top (deasupra) bottom (jos)
Exemplu:
<table border="1" cellpadding="2">
<caption align="bottom">acesta este textul</caption>
<tr>
<th>titlu 1</th>
<th>titlu 2</th>
</tr>
<tr>
<td>linia 2- coloana 1</td>
<td>linia 2- coloana 2</td>
</tr>
</table>
- In pagina web apare asa:
titlu 1 titlu 2
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
linia 2- linia 2-
coloana 1 coloana 2
acesta este textul
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
3. Atributele specifice elementelor pentru titlu si coloane
- colspan = specifica cat de multe coloane ale tabelului aceasta celula
va inlocui
- rowspan = specifica cat de multe randuri ale tabelului aceasta celula
va inlocui
- align = alinierea datelor celulei pe orizontala (left, right sau center)
- valign = alinierea datelor celulei pe verticala (top, middle sau
bottom)
- background = controleaza culoarea de fond a celulei, care poate fi si o
imagine
- bgcolor = defineste culoarea celulei (dar nu imagine)
- width = specifica lungimea celulei (In pixeli sau procente din lungimea
paginii)
- height = specifica inaltimea celulei (In pixeli sau procente din
inaltimea paginii)
in urmatorul exemplu puteti vedea rezultatul folosirii atributelor: "colspan"
"rowspan" si "bgcolor"
<table border="1" cellpadding="2">
<caption align="bottom">acesta este textul</caption>
<tr>
<th>titlu 1</th>
<th>titlu 2</th>
</tr>
<tr>
<td colspan="2">linia 2- coloana 1</td>
</tr>
<tr>
<td rowspan="2">linia 3- coloana 1</td>
<td>linia 3- coloana 2</td>
</tr>
<tr>
<td bgcolor="#adadff">linia 4- coloana 2 - colorat</td>
</tr>
</table>
- In pagina web apare asa:
titlu 1 titlu 2
linia 2- coloana 1
linia 3- linia 3- coloana 2
coloana 1 linia 4- coloana 2 -
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
colorat
acesta este textul
Exersati singuri si alte exemple de tabele, cu mai multe randuri si coloane.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Utilizarea cadrelor
Cadrele, sau frame-uri, sunt folosite pentru impartirea ferestrei browser-ului
astfel incat sa fie afisate mai multe pagini in aceeasi fereastra de browser.
Un frame (cadru) este o parte din suprafata ferestrei browserului.
Fiecare frame prezinta n interior un document propriu (in general un document
HTML). De exemplu puteti creea doua cadre intr-o fereastra, in primul cadru
puteti incarca un document HTML (ex. doc1.htm) iar in al doilea cadru un alt
document HTML, de la alta adresa (ex. doc2.htm)
Dupa cum puteti vedea in imaginea de mai jos.
Pentru crearea de frame-uri se pot folosi urmatoarele etichete HTML:
<frameset> si <frame> sau <iframe>
1. Configurarea cadrelor
Pentru inceput se adauga un element <FRAMESET> ... </FRAMESET> in
interiorul documentului HTML, n sectiunea HEAD.
<FRAMESET> determina cat din spaiul ferestrei este atribuit fiecrui cadru,
folosind atributele ROWS sau COLS care impart ecranul in Linii sau Coloane.
Acesta va conine elemente <FRAME>, cate unul pentru fiecare divizare a
ferestrei din browser.
ROWS
Determina numarul de linii si marimea cadrelor care vor fi asezate in linie,
ncepnd de sus.
Pot fi folosite urmatoarele valori:
o - pixeli absoluti ; ex : "360,120"
- procente din inaltimea ecranului ; ex : "75%,25%"
- valori proportionale, folosind (*). Acesta putnd fi combinat cu
procente sau pixeli. Ex : "120,*" sau "30%,*"
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
COLS
Determina numarul de coloane si marimea cadrelor care vor fi asezate pe
coloane, ncepnd din stanga.
Pot fi folosite urmatoarele valori:
o - pixeli absoluti ; ex : "380,120"
- procente din lungimea ecranului ; ex : "33%,77%"
- valori proportionale, folosind (*). Acesta putnd fi combinat cu
procente sau pixeli. Ex : "120,*" sau "30%,*"
Alte atribute ale elementului <FRAMESET>
FRAMEBORDER - Stabileste afisarea sau nu a unei borduri in jurul
cadrelor. Posibile valori: 0, 1 sau YES, NO.
FRAMESPACING - Acest atribut este specificat in pixeli. Daca
FRAMEBORDER este 0 atunci si acesta trebuie sa aiba valoarea 0
BORDER - Marginea cadrelor. Valori posibile: 0 sau 1
BORDERCOLOR - Acest atribut permite sa alegi culoarea bordurii.
Elementul <FRAME>
Acest element defineste un singur cadru , este scris in interiorul
elementului <FRAMESET>
Pentru fiecare cadru trebuie scris cate un element <FRAME>
Acesta are urmatoarele atribute:
o SRC - Aici trebuie scrisa adresa si numele paginii folosite pentru
cadru
o NAME - Aici trebuie scris numele de identificare al cadrului.
o MARGINWIDTH - Atribut optional, valoare in pixeli. Determina
spatiul orizontal dintre continutul cadrului si marginea acestuia
o MARGINHEIGHT - Atribut optional, valoare in pixeli. Determina
spatiul vertical dintre continutul cadrului si marginea acestuia.
o SCROLLING - Afiseaza un Scroll Bar in cadru. Valori posibile: YES
(permite afisarea Scroll Bar-ului), NO (nu va fi prezentat nici un
Scroll Bar) si AUTO (browser-ul va decide daca este nevoie de Scroll
Bar. Aceasta valoare este cea mai indicata)
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
o NORESIZE - Optional, impiedica utilizatorul sa modifice marimea
cadrului, prin selectarea marginii acestuia si mutarea in stnga sau
dreapta ori sus sau jos.
Mai jos puteti vedea cum poate fi creata o pagina HTML care sa contina doua
cadre, cel din stnga ocupnd 23% din spatiul paginii iar cel din dreapta 77%
<HTML>
<HEAD>
<TITLE> TITLU PAGINII </TITLE>
</HEAD>
<FRAMESET COLS="23%,77%">
<FRAME SRC="doc1.htm" NAME="left" SROLLING="NO">
<FRAME SRC="doc2.htm" NAME="right" SROLLING="YES">
</FRAMESET>
<BODY>
</BODY>
</HTML>
De asemenea se poate crea un design de cadre cu o combinatie de linii si
coloane.
In acest caz, un al doilea element "<FRAMESET>" va fi scris in locul elementului
"<FRAME>" care descrie a doua linie. Al doilea element <FRAMESET> va divide
spatiul ramas in doua coloane. Pentru aceasta, al doilea element
"<FRAMESET>" trebuie urmat de inca doua elemente "<FRAME>"
- Pentru o mai buna intelegere puteti studia exemplu de mai jos, care creaza o
pagina ce contine trei cadre:
<HTML>
<HEAD>
<TITLE> TITLU PAGINII </TITLE>
</HEAD>
<FRAMESET COLS="120,*">
<FRAME SRC="baner.htm">
<FRAMESET COLS="120,*">
<FRAME SRC="Meniu.htm" NAME="meniu">
<FRAME SRC="Continut.htm" NAME="date">
</FRAMESET>
</FRAMESET>
<BODY>
</BODY>
</HTML>
2. Atributul target
Cand sunt create link-uri care sunt folosite pentru a deschide pagini in cadre,
este nevoie de specificarea unui atribut in eticheta de link "<a>" numit target,
acesta spune browser-ului in ce cadru sa deschida pagina.
Atributul target foloseste ca valoare textul din atributul NAME al elementului
FRAME in care se va deschide noua pagina.
De exemplu, daca avem un link in Meniu.htm care vrem sa deschid pagina
Doc3.htm in spaiul in care se afla celalat cadru, de exemplu Continut.htm;
codul HTML pentru link va arata astfel in Meniu.htm:
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
<a href="Doc3.htm" target="numele cadrului Continut.htm">
Numele link-ului </a>
- daca nu se specifica atributul TARGET , pagina se va deschide in cadrul curent
- atributul TARGET trebuie sa aiba acelasi nume specificat in codul HTML, ca si
atributul NAME din FRAME-ul in care se doreste afisarea paginii.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Special Target:
Sunt 4 nume speciale de TARGET, care nu pot fi asociate cu atributul
NAME. Fiecare are o functie speciala.
target="_top"
o - acesta va ncarca link-ul in toata fereastra browser-ului, disparnd
astfel cadrele.
target="_blank"
o - acesta va ncarca link-ul intr-o noua fereastra de browser, astfel
ramanand deschisa si vechea fereastra.
target="_self"
o - acesta va ncarca link-ul in aceeasi fereastra de unde a fost
actionat.
target="_parent"
o - cadrul "_parent" este cadrul anterior de la care a fost deschis noul
cadru, daca acesta nu exista atunci link-ul se va deschide in actuala
fereastra de browser.
3. Adaugarea cadrelor iframe
Pentru crearea unui cadru cu "<iframe>" puteti folosi, ca exemplu, urmatoarea
sintaxa (aceasta se adauca in sectiunea BODY, in locul unde doriti sa apara
frame-ul):
<iframe src="url_pagina" width="600" height="200"
align="center" scrolling="yes" frameborder="0"
name="nume_frame"> </iframe>
- Unde "iframe" este elementul principal care indica adaugarea unui frame in
pagina.
- "url_pagina" e adresa paginii care va fi incarcata in iframe, "width" si
"height" reprezinta lungimea respectiv inaltimea cadrului (exprimata in
procente sau pixeli), "scrolling" reprezinta permisiunea de derulare a paginii
din cadru (yes sau no), "frameborder" specifica daca va fi sau nu afisata o
margine (bordura) pentru cadru (1=da, 0=nu), iar "nume_frame" este numele
cadrului (necesar pentru atributul "TARGET" in link-uri sau cand frame-ul este
folosit de JavaScript).
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Crearea formularelor
De cele mai multe ori formularele HTML sunt create pentru a fi folosite impreuna
cu alte programe si scripturi web, cum sunt PHP, JavaScript si altele.
1. Tag-ul FORM
Pentru a crea un formular in HTTML se folosete elementul <form> ...
</form>, in cadrul acestuia se vor adauga celelalte elemente specifice.
Elementul <form> ... </form> nu contine atribute pentru format, foloseste
insa urmatoarele atribute:
action - aici se scrie adresa URL a unui script de pe server (de obicei PHP
sau CGI), program care trebuie sa accepte datele din FORM , le
proceseaza si trimite napoi raspunsul la browser.
method - aici putem scrie get , sau post. Aceste valori specifica ce
metoda HTTP va fi folosita pentru a trimite continutul formularului la
server.
enctye - determina mecanismul folosit pentru a codifica continutul
transmis din formular.
name - Este numele formularului, folosit de scripturi VB (Visula Basic) sau
JavaSript.
target - Este tinta cadrului (frame) unde pagina va fi vizualizata, dupa
transmiterea datelor din form.
2. Elementele de formular
In continuare sunt prezentate restul elementelor de formular care sunt folosite
pentru a crea diferite campuri, casete, butoane in pagina web, necesare pentru
a aduna datele care vor fi trimise la aplicatie pe server.
Cele mai multe se creaza prin atributul type al elementului <input> ...
</input>
Proprietatile elementului <input> ... </input>
type - tipul de FORM folosit (caseta text, buton si altele ...)
name - numele elementului respectiv de formular, folosit de scripturile la
care sunt trimise datele
value - datele (valoarea) asociate acelui element de formular si care sunt
trimise, impreuna cu numele, catre scripturi (PHP, CGI, JavaScript)
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
size - specifica numarul de caractere care dau lungimea zonei de text
maxlength - numarul maxim de caractere acceptate
checked - specifica daca un buton sau alta forma va fi initial selectata
(bifata).
readonly - folosit pentru campuri de tip text, impedica modificarea valorii
(textului) din acel camp
disabled - impedica folosirea campului care are aceasta proprietate. Va fi
vizibil dar nu va putea fi folosit, datele acestuia nu vor fi trimise din
formular la vreun script.
Casete de text
- este folosit pentru a crea in pagina un camp pentru text (cu o singura
linie).
- Codul este <input type="text"></input>
In browser va apare:
- Acest element foloseste urmatoarele atribute:
o type - text
o name - numele casutei de text, folosit de scriptul la care sunt
trimise datele
o value - va reprezenta propriul context ca valoare aleasa. Un sir de
text care apare in casuta de text
o size - specifica numarul de caractere care dau lungimea casutei de
text (default 20)
o maxlength - numarul maxim de caractere acceptate sa fie
adaugate de utilizator
Camp textarea
- "textarea" este un element ce creaza un camp in pagina, in care
utilizatorul poate adauga mai multe linii de text.
- Codul este <textarea></textarea>
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
In browser va aparea:
- Acest element foloseste urmatoarele atribute:
o name - numele campului de text, folosit de scriptul la care sunt
trimise datele
o rows - numarul de linii a zonei de text
o cols - numarul de coloane a zonei de text
o wrap - standard este OFF. Dar poate avea valorile : "VIRTUAL" sau
"PHYSICAL", astfel ca textul wraps in browser sa fie prezentat exact
cum este scris de utilizator.
Casete pentru parole
- "password" este folosit pentru a permite adaugarea de parole.
Caracterele adaugate in aceasta caseta nu sunt afisate cu valoarea lor
reala, pentru a nu se vedea parola scrisa.
- Codul este <input type="password"></input>
In browser va apare:
- Acest element foloseste urmatoarele atribute:
o type - password
o name - numele casutei pentru parole, folosit de scriptul la care sunt
trimise datele
o value - de obicei nu este adaugat. Daca este scris, va reprezenta
parola default din acea caseta.
o size - specifica numarul de caractere care dau lungimea casutei pt.
adaugarea parolei (default 20)
o maxlength - numarul maxim de caractere acceptate sa fie
adaugate de utilizator
Casete de formular ascunse
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
- "hidden" este folosit pentru a adauga in formular date care sa nu fie
vizibile in browser si care sunt trimise la scripturi impreuna cu celelalte
date din formular.
- Codul este <input type="hidden"></input>
- Acest element foloseste urmatoarele atribute:
o type - hidden
o name - numele casutei ascunse, folosit de scriptul la care sunt
trimise datele
o value - valoarea care se doreste sa fie transmisa prin acea caseta
ascunsa.
Check box
- este folosit pentru adaugarea mai multor optiuni pe care utilizatorul le
poate alege (oricate din ele) prin bifarea lor
- Codul este <input type="checkbox"></input>
In browser va apare:
- Acest element foloseste urmatoarele atribute:
o type - checkbox
o name - numele casutei checkbox, folosit de scriptul la care sunt
trimise datele
o value - valoarea casetei checkbox respective, care poate fi
selectata (bifata)
o checked - daca este adaugat acest atribut, caseta checkbox
respectiva este selectata (bifata).
Radio button
- este folosit pentru adaugarea mai multor optiuni dintre care utilizatorul
poate alege una singura
- Codul este <input type="radio"></input>
In browser va apare:
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
- Acest element foloseste urmatoarele atribute:
o type - radio
o name - numele casutei radio, folosit de scriptul la care sunt trimise
datele
o value - valoarea casetei radio respective, care poate fi selectata
(bifata)
o checked - daca este adaugat acest atribut, caseta radio respectiva
este selectata (bifata).
Casete pentru upload
- "file upload" este folosit pentru a permite utilizatorului sa incarce alte
documente pe serverul web. Aceasta caseta este insotita de un buton
"Browse" prin care se alege documentul care va fi transferat pe server.
(upload-ul se face tot prin intermediul unui script (PHP, CGI)
- Codul este <input type="file"></input>
In browser va apare:
- Acest element foloseste urmatoarele atribute:
o type - file
o name - numele casutei upload, folosit de scriptul la care sunt
trimise datele
o size - specifica numarul de caractere care dau lungimea casutei
upload.
Buton simplu
- acesta este folosit cu JavaScript sau VBScript pentru a efectua o actiune
cnd este apasat
- Codul este <input type="button" value="Buton"></input>
In browser va apare:
- Acest element foloseste urmatoarele atribute:
o type - button
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
o name - numele butonului, necesar pentru a fi folosit de script
o value - textul care apare pe buton.
Buton Submit
- acest element face ca prin apasarea lui browser-ul sa trimita numele si
valoarea tuturor celorlalte elemente din formular la scriptul de pe server
- Codul este <input type="submit" value="Trimite"></input>
In browser va apare:
- Acest element foloseste urmatoarele atribute:
o type - submit
o name - numele butonului, poate fi folosit de scriptul la care se trimit
datele
o value - textul care apare pe buton.
Imagine pentru buton Submit
- permite aplicarea unei imagine in locul butonului Submit standard
- Codul este <input type="image" src="locatie_imagine"></input>
- Acest element foloseste urmatoarele atribute:
o type - image
o name - numele butonului, poate fi folosit de scriptul la care se trimit
datele
o src - locatia imaginii folosite.
Buton Reset
- permite utilizatorului sa stearga toate datele pe care le-a scris in
celelalte elemente din formular
- Codul este <input type="reset" value="Sterge"></input>
In browser va apare:
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
- Acest element foloseste urmatoarele atribute:
o type - reset
o value - textul care apare pe buton.
Elemente select
- pentru acest element se foloseste tag-ul "<select></select>", care
formeaza o lista, un meniu, cu date ce pot fi selectate.
- Atributete elementului "<select>" sunt:
o name - numele acestui element, necesar pentru a fi folosit de
scriptul la care sunt trimise datele
o size - seteaza inaltimea elementului Select, care reprezinta si
numarul de optiuni din lista care vor fi vizibile initial
o multiple - prezenta acestui atribut specifica faptul ca utilizatorul
poate selecta mai multe optiuni.
- "<select></select>" este folosit impreuna cu elemente "<option>
</option>" care reprezinta lista elementelor ce sunt adaugate si afisate
in lista de selectare.
- <option> </option> foloseste doua atribute:
o selected - cand acesta este adaugat, optiunea respectiva este
selectata cnd pagina web este initial incarcat. Cand sunt adaugate
mai multe optiuni, este indicat folosirea acestui atribut doar cu una
singura.
o value - specifica valoarea variabilei numita in optiunea respectiva
(necesara pt. scriptul care va primi datele).
- sunt doua tipuri de elemente Select, unde diferenta o face folosirea
atributului SIZE
- Cele doua tipuri de elemente Select sunt:
1. Drop Down List (Lista de derulare)
o - Codul este:
<select name="select">
<option>Optiune 1</option>
<option>Optiune 2</option>
</select>
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
o - unde "name" este atributul care defineste numele acestui tag
SELECT, iar "<option>" impreuna cu "Optiune 1" (si 2) reprezinta
elementele din lista de selectare.
In browser va apare:
2. List Box
- Codul este:
<select name="select" size="4">
<option>Optiune 1</option>
<option>Optiune 2</option>
</select>
- unde "name" este atributul care defineste numele acestui tag SELECT,
atributul "size" determina inaltimea elementului select care determina si
numarul de optiuni vizibile initial, iar "<option>" impreuna cu "Optiune 1"
(si 2) reprezinta elementele din lista de selectare.
In browser va apare:
- Toate aceste elemente trebuie incadrate in tag-ul "<form> ...
</form>"!
Elemente speciale meta, embed,
marquee, object
Codul HTML contine si anumite elemente speciale, unele folosite pentru
optimizarea paginii in vederea unei cat mai bune indexari in motoarele de
cautare sau altele pentru adaugarea de aplicatii audio si video ori alte elemente
in pagina.
1. Elemente pentru optimizarea indexarii paginii
Aceste elemente de optimizare se adauga in sectiunea HEAD a documentului
HTML.
Cel mai important este tag-ul <title></title>
Alte elemente importante pentru motoarele de cautare sunt cele META, (numite
si "meta tag-uri), acestea au 2 atribute: name (care determina tipul meta tag-
ului) si content (care determina continutul meta tag-ului).
In continuare sunt prezentate exemple de meta tag-uri care sunt indicate sa fie
adaugate in fiecare pagina HTML:
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
<meta content="text/html; charset=UTF-8" http-equiv=Content-Type>
- indica browserului ca este un fisier HTML
- charset stabileste tipul de caractere (in general se foloseste ISO-8859-1
sau UTF-8), dar exista si altele.
<meta name="description" content="O fraza care descrie pe scurt
continutul paginii">
- in cazul unei cautari dupa cuvinte-cheie, motorul de cautare ne da o lista
de pagini; pentru fiecare pagina (site) din lista apare titlul ei (dat cu
marcajul TITLE) urmat de o fraza (cea de la name="description"
content="o fraza care descrie ..."); daca nu avem in marcajul META acea
fraza, motorul va indexa dupa prima fraza din pagina; tot ea va fi data la o
eventuala cautare.
- textul adaugat cu acest tag pentru descriere are prioritate inaintea
frazelor din continut. (folositi maxim 40, 50 caractere).
<meta name="keywords" content="lista, de cuvinte, separate, prin,
virgula">
- motoarele de cautare tin cont de cuvintele din meta "keywords" in
momentul indexarii site-ului pentru atunci cand sunt afisate rezultate de
cautari. (folositi maxim 15-20 cuvinte).
<meta name="author" content="numele dvs., e-mail, etc">
- acesta nu este neaparat necesar, dar nu strica sa-l folositi. Arata autorul
documentului.
Recomandare: Cuvintele din tag-ul <title> ... </title> este bine sa se
regaseasca si in meta tag-urile "keywords", "description" cat si in
titlurile din continutul paginii.
Un alt meta tag care este cateodata necesar, dar nu are legatura cu motoarele
de cautare, este "Refresh", acesta are urmatoarea forma:
<meta http-equiv="Refresh"
content="4;url=http://www.nume_site/pagina">
- acesta determina browser-ul sa incarce o noua pagina, cea care este
adaugata la url-ul din acest tag (aici http://www.nume_site/pagina), dupa
un anumit numar de secunde (aici 4). Practic, face un redirect.
2. Adaugarea de sunet la o pagina HTML
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Pentru a adauga sunet intr-o pagina web, puteti folosi elementele <embed> sau
<bgsound>:
1. <bgsound></bgsound> - introduce un background (fundal) audio in
pagina, are urmatoarele atribute:
src - Defineste locatia fisierului audio folosit (midi .au sau wav)
loop - defineste de cate ori se va repeta sunetul
delay - defineste timpul dintre repetari
title - Textul care va descrie sunetul.
Exemplu:
<bgsound src="sunet.midi" loop="3" title="titlul melodiei" derlay="5">
2. <embed></embed> - afiseaza o consola pentru sunet, are urmatoarele
atribute:
src - Defineste locatia fisierului audio folosit (midi .au sau wav)
controls - ofera posibilitatea alegerii mai multor controale care includ:
console, console mici, butoane de play si altele
autostart - cand este TRUE sunetul incepe in timp ce sunetul este
descarcat de browser
hidden - cand este TRUE va ascunde controalele, standard este FALSE
loop - defineste de cate ori se va repeta sunetul
volume - seteaza volumul sunetului (sonorul)
height - inaltimea in pixeli a consolei
width - lungimea in pixeli a consolei.
Exemplu:
<embed src="sunet.midi" width="145"height="60" autostart="truie"
volume"100" controls="console" hidden="false">
- Tag-ul "<embed>" poate fi folosit si pentru afisarea de imagini video, care au
extensiile ".movs", ".mpeg" sau ".avi", recomandat este ".movs". Se adauga
similar ca si sunetul, la "src" scriti calea catre fisierul video. Diferenta e ca nu
trebuie folosit atributul "hidden" iar pentru "width" si "height" dimensiunile nu
trebuie sa fie mai mici decat dimensiunile in care este salvat fisierul video.
- Totusi, afisarea de imagini video necesita mai mult timp deoarece fisierele
video au dimensiuni destul de mari.
-- "<embed>" se foloseste si pentru adaugarea de imagini flash (cu extensia
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
".swf"), pentru aceasta este incadrat in alt element, <object> </object>
-- Iata un exemplu de cod prin care puteti adauga imagini flash in pagina web:
<object width="580" height="400">
<param name="movie" value="fisier.swf">
<embed src="fisier.swf" width="580" height="400">
</embed>
</object>
Unde "width" si "height" sunt dimensiunile cadrului in care este afisata imaginea
flash, iar la atributele "value" si "src" se scrie calea catre fisierul ".swf" (trebuie
scrisa aceeasi cale la ambele atribute).
- Afisarea in pagina a elementelor cu EMBED necesita folosirea unui
plug-in, care de cele mai multe ori, daca acesta nu este deja instalat,
este ceruta automat incarcarea lui de catre browser.
3. Elemente de animatie text
HTML are un tag special, <marquee> </marquee>, prin care puteti crea un
efect de miscare a unui text (sau imagine) care este incadrat de a cest element.
Are urmatoarele atribute:
loop - defineste de cate ori se va misca textul
height - inaltimea in pixeli a zonei in care se misca textul
width - lungimea in pixeli a zonei in care se misca textul
bgcolor - culoarea zonei in care se misca textul
direction - directia de miscare (left, right, up, down) - (stanga, dreapta,
sus, jos)
behavior - defineste cum se va misca textul (scroll, slide, alternate)
scrolldelay - seteaza numarul, in milisecunde, intre refreshuri de
miscare.
Exemplu de miscare pe orizontala
<marquee behavior="alternate" bgcolor="#00ffff" direction="right">Marquee
text</marquee>
In pagina va arata asa:
Iata un alt exemplu unde miscarea se face pe verticala:
<marquee behavior="alternate" bgcolor="#00ffff" direction="up" width="100"
height="100">Marquee text</marquee>
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
In pagina va arata asa:
- In loc de text poate fi folosit si o imagine, inlocuind textul (aici "Marquee text")
cu tagul "<img> pentru imagine.
4. Includerea unei pagini HTML externe
In afara de modalitatea cu folosirea tag-ului <iframe> pentru afisarea in pagina
web HTML a continutului din alta pagina HTML
Ex.: <iframe src="url_pagina.html" width="600" height="200"
align="center" scrolling="yes"> </iframe>
- exista si o alta solutie, data de tag-ul <object> folosit cu atributele "data" si
"type".
Urmatorul cod HTML este sintaxa generala de afisare intr-o pagina web a
continutului HTML aflat in alta pagina externa:
<object data="adresa_pagina_externa" type ="text/html" width="600"
height="400"> </object>
- Avantajul utilizarii uneia din aceste 2 metode, pentru cei care fac site-uri doar
cu HTML, este faptul ca acelasi continut HTML poate fi inclus in mai multe pagini
din site, fiind scris o singura data. De exemplu, in cazul unui Meniu ce trebuie
afisat in toate paginile site-ului; codul acestuia poate fi scris intr-un fisier special
("meniu.html") apoi, cu una din formulele de mai sus (tag-ul "<iframe>" sau
"<object>") se adauga in fiecare fisier al paginilor, iar la o eventuala modificare
a meniului se va face doar in codul acestuia din "meniu.html".
Stiluri CSS in HTML
Cu HTML 4.0 au aparut specificatiile pentru modele de stiluri, cunoscute ca
Modele de Stiluri in Cascada (Cascading Style Sheets - CSS). Acestea ajuta la
afisarea grafica si incadrarea continutului in pagina.
Pana la acea data, forma, culoarea si marimea textului puteau fi date cu
instructiunea "font" si cu atributele sale: "face", "color", "size".
Modelele de stiluri pot fi aplicate aproape oricarei etichete HTML, folosind
proprietati si valori specifice codului CSS, unele din ele sunt prezentate in
tabelul de jos al paginii.
Modelele de stiluri pot fi aplicate in mai multe moduri:
1. Intern - direct in eticheta HTML
- Pentru adaugarea unui STYLE intern la un element se foloseste atributul style
urmat de proprietati si valori, folosind urmatoarea sintaxa:
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
o <element style="proprietate:valoare;
proprietate:valoare;"></element>
- Exemplu:
<h4 style="color:#ff1111;">Exemplu h4</h4>
In pagina va apare
Exemplu h4
2. In antetul (header-ul) fisierului
- In acest caz se adauga in sectiunea HEAD a documentului HTML urmatoarea
sintaxa <style type="text/css"> ... </style>. Aceasta spune browser-ului ca
sunt adaugate elemente de stil CSS.
- Aceasta metoda este utila cand se doreste folosirea acelorasi stiluri pentru mai
multe elemente din pagina astfel sunt scrise o singura data si nu la fiecare
element.
- Proprietatile si valorile de sti CSS se introdul in acest element STYLE, dupa cum
puteti vedea in exemplul urmator:
<html>
<head>
<title>titlu</title>
<style type="text/css">
<!--
h2 {color:blue; text-decoration:underline;}
-->
</style>
</head>
<body>
</body>
</html>
- Conform acestui cod, toate textele "h2" din pagina vor avea culoarea albastra si
vor fi subliniate.
- Se foloseste (optional) "<!-- ... -->" pentru browserele care nu recunosc
elementul "<style>" si astfel il ignora.
3. Extern
- Aici proprietatile si valorile pentru diverse stiluri sunt specificate intr-un fisier
extern special, de obicei cu extensia "css" (pe care il putem construi cu un editor
de simplu texte gen Notepad).
- Avantajul folosirii fisierelor externe CSS este faptul ca aceleasi coduri de stil pot
fi folosite de mai multe pagini din site, chiar tot site-ul, fiind scrise o singura
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
data. In plus ajuta la micsorarea ca marime (in bytes) a documentului HTML care
astfel se incarca mai repede.
- In fisierul extern CSS se scriu direct elementele cu proprietatile si valorile
dorite, NU se mai adauga eticheta "style".
Exemplu de model pentru creare unui fisier ".css" :
Se scrie intr-o pagina noua, deschisa cu NotePad, urmatoarele, si se salveaza
fisierul cu extensia ".css"
a:link {
color:#0000ff;
text-decoration:none;
font-weight:normal;
font-size:15px;
font-family: Arial;
}
a:visited {
color:#008080;
text-decoration:none;
font-weight:normal;
font-size: 15px;
font-family: Arial;
}
a:active {
color:#b54090;
text-decoration:underline;
}
a:hover {
color:#b54090;
text-decoration:underline;
font-weight:normal;
font-size: 15px;
font-family: Arial;
}
p{
font-weight: normal;
font-size: 11pt;
line-height: 12pt;
text-indent: 20px;
font-family: Arial;
}
Pentru a adauga acest stil CSS intr-o pagina web, adaugati in sectiunea HEAD a
documentului HTML care va folosi acel fisier cu stiluri, (intre <head> ...
</head>) urmatoarea comanda:
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
o <link href="fisier.css" rel="stylesheet" type="text/css">
- unde la "href" se scrie calea si numele fisierului css folosit.
Se poate face chiar ca un anumit stil sa poata fi aplicat numai unei singure etichete
HTML, iar altul sa poata fi aplicat mai multor etichete HTML de tipuri diferite. Pentru
aceasta se foloseste atributul id sau class in interiorul etichetelor HTML la care vrem
sa aplicam un anumit stil.
Diferenta dintre id si class este faptul ca se poate folosi acelasi atribut "class" pentru
mai multe elemente HTML, pe cand acelasi "id" se foloseste numai pentru un singur
element HTML.
Exemplu pentru "class"
<html>
<head>
<title>Titlul</title>
<style type="text/css">
<!--
.cuvant {
color:#1111fe;
dext-decoration:underline;
}
-->
</style>
</head>
<body>
<h2 class="cuvant">Text ...</h2>
<h3 class="cuvant">Alt text ... </h3>
</body>
</html>
- In exemplu de sus, stilul creat poate fi folosit doar de elementele unde vom adauga
comanda class="cuvant", celelalte elemente nefiind afectate.
Important: selectorul (aici "cuvant") in STYLE trebuie sa inceapa cu
punct (.)
Exemplu pentru "id"
<html>
<head>
<title>Titlul</title>
<style type="text/css">
<!--
#idh {
color:#fe1111;
dext-decoration:overline;
text-align:center;
}
-->
</style>
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
</head>
<body>
<h2 id="idh">Text ...</h2>
<h2>Alt text ... </h2>
</body>
</html>
- In acest exemplu, stilul creat pentru "idh" va fi folosit doar pentru primul element "h2"
care contine 'id="idh"'
Important: Pentru stilurile definite de ID, selectorul (aici "idh") trebuie
sa inceapa cu #.
Incercati singuri aceste exemple pentru a vedea rezultatul.
In tabelul de mai jos sunt cateva atribute (sau proprietati) care pot fi modificate cu
STYLE
Atribut Descriere Valori
backgroun URL-ul (imaginii) sau culori date
imagini sau culori de fundal
d prin nume sau valoare RGB
Color culoarea textului nume sau valoare RGB
Numele fontului sau al familiei de
font-family tipul fontului
fonturi
data in puncte(pt), inch(in),
font-size dimensiunea fontului
centimetri(cm), pixeli(px)
font-style text cursiv normal, italic
extra-light, light, demi-light,
font-
grosimea fontului medium, demi-bold, bold, extra-
weight
bold
data in puncte(pt), inch(in),
distanta dintre liniile de baza ale
line-height centimetri(cm), pixeli(px),
randurilor
procent(%)
distanta fata de marginea din data in puncte(pt), inch(in),
margin-left
stanga a paginii centimetri(cm), pixeli(px)
margin- distanta fata de marginea din data in puncte(pt), inch(in),
right dreapta a paginii centimetri(cm), pixeli(px)
distanta fata de textul precedent
data in puncte(pt), inch(in),
margin-top sau fata de marginea de sus a
centimetri(cm), pixeli(px)
paginii
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
left(stanga), center(centru),
text-align alinierea textului
right(dreapta), justify
text- none(nimic), underline(subliniat),
evidentierea textului
decoration italic(cursiv), line-through(taiat)
distanta primului rand fata de data in puncte(pt), inch(in),
text-indent
marginea din stanga centimetri(cm), pixeli(px)
border- none, groove, dotted, dashed,
tipul chenarului
style solid, double, ridge, inset, outset
border- data in puncte(pt), inch(in),
grosimea chenarului
width centimetri(cm), pixeli(px)
border-
culoarea chenarului nume sau valoare RGB
color
72 pt=1 inch = 25,4 mm;
un font de dimensiunea 13pt inseamna ca sunt 13 puncte intre partea superioara
a literei N sau h si partea inferioara a literei y sau j
- Pentru aplicarea unui stil css asupra unei portiuni dintr-un text, se foloseste eticheta
<span> </span>, ca in exemplu urmator:
O fraza <span class="cls"> cu orice text</span> si caractere.
- in acest exemplu se pot aplica elemente de stil css clasei (.cls) care vor afecta doar
portiunea de text inclusa intre tag-ul "<span>".
DIV si SPAN
Tag-urile <div></div> si <span></span> nu au efecte importante daca sunt
folosite singure.
- Tag-ul DIV creaza sectiuni de blocuri in pagina, al caror forma si grafica de
continut pot fi manipulate pentru fiecare separat. Are doar un singur atribut
HTML, align (pt. aliniere pe orizontala) care poate avea urmatoarele valori: left
(stanga), right (dreapta), center (centru), justify (distanta textului fata de
margini egala).
- Tag-ul SPAN creaza posibilitatea modificarii separate a unei portiunii dintr-un
context, putand fi folosit si ca o "classa" cu CSS. Singur nu are nici un efect
vizual poropriu si nu foloseste nici un atribut HTML special.
Chiar daca folosite singure, DIV si SPAN nu au nici un efect major, in combinatie
cu CSS pot crea aspecte grafice importante. Pentru aceasta, ambele pot folosi
atributul style (cu proprietati CSS) ori atributele id sau class ca identificator
pentru stiluri CSS.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
1. Tag-ul DIV
Tag-ul <div></div> este unul din cele mai folosite elemente HTML, aceasta
deoarece in combinatie cu proprietati CSS poate crea efecte grafice deosebite,
iar in interiorul lui pot fi incluse oricare elemente HTML: tabele, formulare,
marcatori, linii sau alte DIV-uri. Cadrul in care acestea sunt adaugate poate avea
propriul fundal (background), lungime, inaltime si margini cu diferite linii.
Iata un exemplu in care avem 2 div-uri, unul contine un formular iar celalalt o
lista "<ul></ul>", fiecare DIV cu proria culoare de fundal, dimensiuni stabilite si
margini diferite.
<div style="width:250px; background:#aaee88; border:1px solid blue;">
<form action="" method="post">
Nume: <input type="text"></input><br>
E-mail:<input type="text"></input><br>
<input type="submit" value="Trimite"></input>
</form>
</div>
Alt DIV
<div style="width:180px; background:#88aafe; border:5px outset #888888;">
<ul>
<li>Linie 1</li>
<li>Linie 2</li>
<li>Linie 3</li>
</ul>
</div>
- In atributul "style" sunt specificate proprietatile CSS care stabilesc aspectul grafic al
fiecarui DIV (lungime in pixeli, fundal si bordura).
Acest cod va afisa intr-o pagina web urmatorul rezultat:
Nume:
E-mail:
Alt DIV
Linie 1
Linie 2
Linie 3
Un alt aspect important este si faptul ca putem pozitiona continutul din interiorul tag-
ului <div> </div> oriunde in pagina, folosind proprietati CSS precum:
position - care poate lua valorile: static, relative, fixed sau absolute (pt. mai
multe detalii vezi Pozitionare CSS).
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
margin - care stabileste distanta dintre marginea cadrului sectiunii (blocul) DIV
si elementele din jurul lui (pt. mai multe detalii vezi Margini si chenare CSS).
Iata un exemplu in care, prin folosirea mai multor DIV-uri pozitionate suprapus, putem
afisa in pagina un titlu cu aspect grafic deosebit. Codul este urmatorul:
<div style="position:relative; font-size:21px;">
<div style="position:absolute; margin-top:-1; margin-left:-2; color:white;">Titlu -
Exemplu</div>
<div style="position:absolute; margin-top:1; margin-left:2; color:black;">Titlu -
Exemplu</div>
<div style="position:absolute; margin-top:0; margin-left:0; color:silver;">Titlu -
Exemplu</div>
</div>
In acest exemplu avem un prim DIV cu atributul "style" in care avem o proprietate de
pozitionare relativa (pt. a pozitiona toate celelalte elemente pe care el le incadreaza
dupa contextul scris anterior) si o alta proprietate pentru marimea textului. In interiorul
acestui DIV avem alte 3 div-uri, pozitionate absolut si care incadreaza fiecare cate un
text identic. Prin pozitionarea absoluta div-urile se suprapun, la o distanta stabilita de
proprietatile "margin-top" si "margin-left", iar prin culoare diferita (cu proprietatea
"color") data textului din fiecare "div" va apare in pagina web urmatorul rezultat:
- Pentru a folosi tag-urile DIV eficient si cu rezultate deosebite este necesar
sa cunoasteti proprietatile CSS de baza (pentru fonturi, pozitionare, margini,
borduri, background) pe care le puteti invata la Cursul CSS din acest site.
2. Tag-ul SPAN
Cu tag-ul <span></span> puteti adauga stiluri grafice unei anumite portiuni
dintr-un context. Pentru aceasta trebuie folosit impreuna cu proprietati CSS care
pot fi adaugate printr-un atribut "style" in interiorul etichetei "<span>" (sau in
foi de stil).
Pentru a intelege mai bine, iata un exemplu in care se scoate in evidenta
anumite cuvinte dintr-un text. Pentru aceasta incadram cuvintele respective
intr-un tag SPAN caruia ii adaugam proprietatile dorite, ca in exemplul urmator.
Aceasta este o lectie din <span style="background:#88fe88; font-weight:bold;">Cursul
HTML</span> de pe site-ul-tau.net.
- Am adaugat portiunea din context (aici textul "Curs HTML") intr-un tag SPAN pentru a-i
putea aplica proprietatile grafice dorite si care nu afecteaza restul continutului.
- Astfel, prin proprietatile adaugate in "style" (background:#88fe88; si font-
weight:bold;), in pagina web va fi afisat textul in felul urmator:
Aceasta este o lectie din Cursul HTML de pe site-ul-tau.net.
Tag-ul SPAN poate fi folosit si ca o classa pentru CSS. Astfel, proprietatile adaugate
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
elementului "span" intr-o foaie de stil vor fi transferate tuturor elementelor din pagina
care sunt incadrate in tag-uri "<span></span>".
Iata un exemplu
<html>
<head>
<title>Titlul</title>
<style type="text/css">
span {
border:2px solid red;
padding:1px;
color:#1111fe;
}
</style>
</head>
<body>
<h4>Exemplu de <span>text cu eticheta SPAN</span> in interiorul frazei.</h4>
<ul>
<li>Linia 1</li>
<li><span> Linie 2, in span </span></li>
<li>Linia 3</li>
<li><span> Linie 4, in span </span></li>
<li>Linia 5</li>
</ul>
</body>
</html>
- Observati cum a fost adaugat elementul "span" in tag-ul "<style> </style>" din
sectiunea HEAD a codului HTML. Acest element face referire la toate tag-urile
"<span></span>" din document si le transmite aceleasi proprietati.
- Acest cod va afisa intr-o pagina web urmatorul rezultat:
Exemplu de text cu eticheta SPAN in interiorul frazei.
Linia 1
Linie 2, in span
Linia 3
Linie 4, in span
Linia 5
3. Diferenta dintre DIV si SPAN
- Diferenta dintre DIV si SPAN este faptul ca DIV incadreaza o sectiune din
document sub forma unui bloc iar SPAN incadreaza o portiune din context sub
forma de linii.
Iata un exemplu din care se poate intelege mai bine, atribuim aceeasi
proprietate grafica (bordura rosie) unui tag DIV si unui tag SPAN.'
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
<div style="border:1px solid #fe1111;">
Fraza pe mai multe linii, <br>
continua cu linia a doua, <br>
se termina cu linia a treia.
</div>
<br>
- Acum cu SPAN:<br><br>
<span style="border:1px solid #fe1111;">
Fraza pe mai multe linii, <br>
continua cu linia a doua, <br>
se termina cu linia a treia.
</span>
- In pagina web va apare
Fraza pe mai multe linii,
continua cu linia a doua,
se termina cu linia a treia.
- Acum cu SPAN:
Fraza pe mai multe linii,
continua cu linia a doua,
se termina cu linia a treia.
- Observati diferenta, modul in care este afisata bordura. Pentru DIV aceasta incadreaza
exteriorul sectiunii (blocul) div-ului, iar pentru SPAN bordura este afisata pe fiecare
linie.
- De aceea este indicata folosirea tag-ului "<span></span>" pentru continut din
interiorul unei linii.
- Cand aveti mai multe elemente <div></div> si <span></span> in pagina,
este indicat folosirea atributului "id" sau "class". Acestora le acordati proprietati
CSS o singura data in sectiunea HEAD sau intr-un fisier CSS extern. Este mai
eficient decat sa scrieti in fiecare "<div>" si "<span>" cate un atribut "style".
Pentru mai multe detalii despre "ID" si "CLASS" folosite cu CSS, puteti studia
prima lectie de la Cursul CSS, Scriere cod CSS.
Tutorial HTML5
Noile caracteristici adaugate in HTML5 sunt bazate pe HTML, CSS, DOM, si
JavaScript; si reduc necesitatea plugin-urilor externe (precum Flash).
Despre sintaxa HTML5
Sintaxa HTML5 este compatibila cu HTML4 si XHTML.
- Puteti inchide elementele ce au un singur tag (META, BR, HR, INPUT, IMG) cu
slash, <tag />, precum in XHTML; sau puteti sa le lasati fara sa le adaugati
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
slash, <tag>.
- Puteti folosi litere mici, sau /si litere mari, pentru numele tag-urilor si atribute.
Astfel, toate variantele urmatoare sunt valide HTML5:
<meta charset="utf-8">
Sau, inchis cu slash:
<meta charset="utf-8" />
<img src="image.jpg" alt="Text oarecare">
Sau:
<img src="image.jpg" alt="Text oarecare" />
Sau, cu litere mari:
<IMG src="image.jpg" ALT="Text oarecare">
<br>
Sau:
<BR>
Sau:
<br />
- In HTML5 puteti alege sa specificati sau nu atributul type in elementele <script>, and
<style>, acesta a devenit optional:
<script type="text/javascript"><!--
// Cod JavaScript
--></script>
Sau:
<script><!--
// Cod JavaScript
--></script>
<style type="text/css">
/* Cod CSS */
</style>
Sau:
<style>
/* Cod CSS */
</style>
Toate aceste variante sunt valide in HTML5, dar, ca o buna practica, este indicat sa
folositi sintaxa XHTML; adica sa folositi litere mici, sa adaugati slash-ul de inchidere, si
sa specificati atributul "type" in tag-urile <script>, si <style>.
Structura HTML5
Doctype in HTML5 e mai simplu:
<!doctype html>
Tag-ul Meta charset e mai simplu:
<meta charset="utf-8">
Div-urile sunt acum folosite petru stil si design, nu mai sunt necesare pentru structura;
HTML5 include mai multe elemente noi pentru structurare, care ajuta la definirea si
organizarea diferitelor parti in document.
Acestea sunt principalele elemente de structura care sunt folosite mai des in HTML5:
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
<header> - e folosit pentru a defini titluri (si sub-titluri), sau meniu de navigare
in site. Poate fi adaugat direct in BODY, sau in <article>, ori <section>.
- De obicei in acest element se adauga tag-uri H1, H2, Hx, sau <nav> cu
principalele link-uri.
<footer> - reprezinta subsolul paginii sau a unui <section>, ori <article>;
poate contine informatii despre autor, copyright, etc.
<section> - representa o sectiune distincta a documentului sau aplicatiei. Se
foloseste pentru a grupa logic structura documentului.
Poate contine header, articles, meniu de navigare si footer.
<nav> - in acest tag se adauga meniul de navigare in paginile site-ului. Acest
element ar trebui folosit doar pentru link-uri grupate intr-un meniu.
Daca aveti un <footer> cu link-uri de navigare in site, nu mai e necesar sa le
adaugati si in <nav>, deoarece <footer> e suficient.
<article> - se foloseste pentru a defini un element independent in pagina (sau
in <section>), si poate contine articole de stiri, postari de blog, comentarii, sau
alt continut cu text si imagini.
<aside> - poate fi folosit ca sa defineasca o zona laterala, sau alt continut care
e considerat intr-un fel separat de continutul din jurul lui. Un exemplu ar fi,
banner sau publicitate.
<hgroup> - se foloseste pentru a grupa un set de doua sau mai multe elemente
H1, H2, H3, ..., cand avem de exemplu un titlu si subtitluri
HTML5 vine si cu alte elemente interesante, precum <video> si <audio>, plus alte tag-
uri si atribute noi si modificate, dar acest tutorial este o descriere scurta care prezinta
principalele elemente de baza, ca sa intelegeti noua structura in HTML5, si sa treceti
rapid de la HTML4 sau XHTML la HTML5.
Toate principalele browsere (Safari, Chrome, Firefox, Opera, Internet Explorer) continua
sa adauge noile caracteristici HTML5 in ultimile lor versiuni, dar multi utilizatori inca
folosesc versiuni de browser web ce nu recunosc noile elemente HTML5, precum IE7,
IE8. In acest caz exista o solutie JavaScript, un script extern, html5.js (gazduit de un
proiect Google) care face browser-ul IE sa recunoasca noua structura din HTML5.
Este recomandat sa includeti acest script in sectiunea HEAD a documentului HTML5,
folosind acest cod:
<!--[if IE]><script src="http://html5shiv.googlecode.com/svn/trunk/html5.js"></script><!
[endif]-->
Si urmatorul cod CSS, care face ca tag-urile specificate sa fie afisate ca elemente de tip
bloc:
<style>header, footer, section, aside, nav, article {display: block;}</style>
Iata o structura comuna a unei pagin cu HTML5, ce contine un header in partea de sus
a paginii (cu u meniu in el), o sectiune in partea stanga (cu un meniu de navigare
"aside" pt. banner), o alta sectiune (cu Header, 2 articole si footer), si un footer in
subsolul paginii (click pe imagine):
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Puteti folosi tag-urile pentru structurare cu atributele "id" si "class", precum si <div>,
<span>, <p>, si alte tag-uri HTML pentru design si organizare /aranjare continut in
documentul HTML.
Mai jos sunt codurile HTML5 si CSS pentru a crea o pagina web bazata pe structura din
imaginea de mai sus:
Document HTML5
<!doctype html>
<html>
<head>
<meta charset="utf-8" />
<title>Web Development Cursuri si Tutoriale</title>
<meta name="description" content="Examplu document in HTML5, template, cursuri si
tutoriale" />
<meta name="keywords" content="html5, tutoriale html5, cursuri" />
<!--[if IE]><script src="http://html5shiv.googlecode.com/svn/trunk/html5.js"></script><!
[endif]-->
<link rel="stylesheet" type="text/css" href="style.css" />
</head>
<body>
<header id="page_header">
<h1>Web Development Cursuri si Tutoriale</h1>
<nav>
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
<ul>
<li><a href="http://www.site-ul-tau.net/" title="Home">Home</a></li>
<li><a href="http://www.coursesweb.net/" title="Cursuri Web">Cursuri Web</a></li>
<li><a href="http://www.site-ul-tau.net/forum/">Forum</a></li>
<li><a href="../../coment/contact.php" title="Contact">Contact</a></li>
</ul>
</nav>
</header>
<section id="posts">
<header id="posts_header">
<h2>Tutoriale HTML5</h2>
</header>
<article class="post">
<header>
<h3>Invata rapid HTML5</h3>
</header>
<div class="ctext">
Invata despre noile caracteristici din HTML5.<br />
Tag-uri noi, si elemente pentru structura.
</div>
<aside class="post_baner">Aici poate fi un banner</aside>
<p>
Noile caracteristici din <b>HTML5</b> sunt bazate pe HTML, CSS, DOM, si JavaScript; si
reduc necesitatea plugin-urilor externe (precum Flash).<br />
Multe alte noi caracteristici HTML5 sunt centrate pe crearea unei mai bune platforme pentru
aplicatiile web, <a href="http://www.site-ul-taunet.net/html/tutorial-html5.html" title="Tutorial
HTML5">Cititi mai mult</a> ...
</p>
</article>
<article class="post">
<header>
<h3>Elemente si attribute noi pentru formular in HTML5</h3>
</header>
<div class="ctext">
Formularele HTML sunt folosite in general ca sa transfere date adaugate de utilizator la un
script de pe server sau JavaScript, ca sa fie procesate de un limbaj de programare.
</div>
<p>
HTML5 adauga mai multe tipuri de casute input noi, pentru formular (datetime, datetime-
local, date, month, week, time, number, range, email, url, search, and color), <a
href="http://www.site-ul-taunet.net/html/html5-formular-input-atribute.html" title="Elemente de
formular noi">Cititi mai mult</a> ...
</p>
</article>
<footer id="post_footer">
<p>Mai multe lectii si tutoriale HTML: <a href="http://www.site-ul-tau.net/html/" title="Curs
HTML">Curs HTML</a>.</p>
</footer>
</section>
<section id="sidebar">
<nav>
<ul>
<li><a href="http://www.site-ul-tau.net/html/" title="Curs HTML">Curs HTML</a></li>
<li><a href="http://www.site-ul-tau.net/curs_css/" title="Curs CSS">Curs CSS</a></li>
<li><a href="http://www.site-ul-tau.net/javascript/" title="JavaScript">JavaScript</a></li>
<li><a href="http://www.site-ul-tau.net/php-mysql/" title="PHP-MySQL">PHP-
MySQL</a></li>
<li><a href="http://www.site-ul-tau.net/flash/" title="Flash-ActionScript 3">Flash-ActionScript
3</a></li>
<li><a href="http://www.site-ul-tau.net/jocuri/" title="Jocuri Flash">Jocuri Flash</a></li>
</ul>
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
</nav>
<aside class="sidebar_baner">Banner in sidebar</aside>
</section>
<footer id="page_footer">
<p>De la: <a href="http://www.site-ul-tau.net/" title="Cursuri gratuite, Jocuri,
Filme">www.site-ul-tau.net</a></p>
</footer>
</body>
</html>
Cod CSS, in fisierul style.css
body {
width: 99%;
margin: 2px auto;
font-family: Arial, "MS Trebuchet", sans-serif;
text-align: center;
}
header, footer, section, aside, nav, article { display: block; }
header#page_header {
width: 100%;
margin: 4px auto;
border: 2px solid blue;
}
header#page_header nav ul {
list-style: none;
margin: 0;
padding: 0;
}
#page_header nav ul li {
display:inline;
margin: 0 20px 0 0;
padding: 1px;
}
section#posts {
float: right;
width: 79%;
background-color: #f1f2fe;
border: 1px solid yellow;
}
section#posts header#posts_header {
background-color: #abcdef;
border: 1px solid green;
}
article.post {
margin:10px;
background-color: yellow;
text-align: left;
}
article.post aside {
float: right;
margin-top: -58px;
width: 250px;
height: 120px;
background-color: #fefefe;
}
article.post p { clear: right;}
section#sidebar {
float: left;
width: 18%;
background-color: #d7d8fe;
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
border: 1px solid green;
padding:5px;
}
section#sidebar nav ul {
margin: 3px auto;
text-align: left;
padding: 0 0 0 15;
}
section#sidebar aside {
width: 160px;
height: 250px;
margin: 10px auto;
background-color: #fefefe;
}
footer#page_footer {
clear: both;
width: 100%;
margin: 4px auto;
border: 2px solid blue;
}
Aceste reguli CSS sunt salvate intr-un fisier extern, denumit "style.css", si este inclus in
pagina HTML cu urmatorul cod adaugat in sectiunea HEAD.
<link rel="stylesheet" type="text/css" href="style.css" />
Pentru a crea pagini web cu HTML5, ar trebui sa cunoasteti si CSS.
- Click pe Examplu structura HTML5, ca sa vedeti cum apare pagina web creata cu
exemplu prezentat mai sus.
HTML5 - Tag-uri Noi
HTML5 video tag
HTML5 embed tag
Tag-ul canvas
HTML5 figure tag
HTML5 hgroup tag
HTML5 mark tag
Tag-ul progress
Tag-ul ruby
Tag-ul WBR
Dupa mai multi ani de experienta cu HTML 4 si XHTML, HTML5 a venit cu tag-
uri noi pentru o mai buna structra a documentului si a formularelor, pentru
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
desen si continut multimedia.
Multe din noile elemente HTML5 nu sunt inca suportate de principalele
navigatoare web, dar treptat acestea implementeaza noile caracteristici din
HTML5.
In acest tutorial sunt prezentate cateva din noile tag-uri HTML5 suportate in
principalele navigatoare web, cu o scurta descriere si exemple de cod.
HTML5 audio tag
Tag-ul <audio> se foloseste pt. a adauga sunet, muzica in pagina web.
Poate folosi aceste atribute:
autoplay (autoplay="autoplay") - Sunetul, muzica va incepe automat.
controls (controls="controls") - Controalele audio (play / pauza, etc.) vor fi
afisate.
loop (loop="loop") - Muzica va incepe din nou dupa ce se termina.
preload (preload="auto|metadata|none") - Specifica daca si cum va fi
incarcat fisierul audio cand pagina se incarca. Atributul "preload" este
ignorat daca se adauga "autoplay".
("auto" - incarca tot fisierul audio cand pagina se incarca; "metadata" -
incarca numai metadata cand pagina se incarca; "none" - browser-ul nu ar
trebui sa incarce fisierul audio cand se incarca pagina).
src (src="url") - Adresa URL a fisierului audio.
Elementul <audio> foloseste tag-ul <source> ca sa specifice sursa fisierului
audio si fisiere alternative pentru diferentele dintre navigatoarele web, bazate
pe tipul de codec recunoscut.
IE9 si Safari folosesc fisiere MP3; Firefox, Chrome si Opera folosesc tipul OGG
(sau OGV).
- Exemplu:
<audio controls="controls">
<source src="audio_file.ogg" type="audio/ogg" />
<source src="audio_file.mp3" type="audio/mp3" />
Browser-ul dv. nu recunoste tag-ul audio, dar puteti <a href="audio_file.mp3">Descarca
fisierul</a>.
</audio>
- Textul dintre <audio> si </audio> va fi afisat in navigatoarele web care nu
recunosc tag-ul audio. In exemplu de mai sus, daca browser-ul nu recunoste tag-
ul <audio>, va fi afisat in acel loc un link de download.
Rezultat:
Browser-ul dv. nu recunoste tag-ul audio, dar puteti .
HTML5 video tag
Tag-ul <video> este un element multimedia folosit pt. a adauga in pagina web
video clipuri si alt continut video.
Tag-ul HTML5 <video> poate folosi aceste atribute:
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
autoplay (autoplay="autoplay") - Filmul /videoclip-ul va incepe automat.
controls (controls="controls") - Butoanele de control (play / pauza, etc.)
vor fi afisate.
height (height="pixeli") - Inaltimea player-ului, in pixeli.
width (width="pixeli") - Lungimea player-ului, in pixeli.
muted (muted="muted") - Sunetul din film va fi pe mut, nu e redat.
poster (poster="URL") - Specifica o imagine care sa fie afisata in timp ce
filmul se incarca, sau pana cand e apasat butonul play. Daca acest atribut
nu e adaugat, va fi afisat primul cadru din film.
loop (loop="loop") - Filmul va porni de la inceput dupa ce se termina.
preload (preload="auto|metadata|none") - Specifica daca si cum va fi
incarcat filmul cand pagina se incarca. Atributul "preload" este ignorat
daca se adauga "autoplay".
("auto" - incarca tot fisierul video cand pagina se incarca; "metadata" -
incarca numai metadata cand pagina se incarca; "none" - browser-ul nu ar
trebui sa incarce filmul cand se incarca pagina).
src (src="url") - Adresa URL a fisierului video.
Elementul <video> foloseste tag-ul <source> ca sa specifice sursa fisierului
video si fisiere alternative pentru diferentele dintre navigatoarele web, bazate
pe tipul de codec recunoscut.
IE9 si Safari folosesc fisiere MP4; Firefox, Chrome si Opera folosesc tipul OGG
(sau OGV)
- Exemplu:
<video controls="controls"width="200" height="150">
<source src="video/video_file.mp4" type="video/mp4" />
<source src="video/video_file.ogg" type="video/ogg" />
Browser-ul dv. nu recunoste tag-ul video, dar puteti <a href="video/video_file.mp4">Descarca
filmul</a>.
</video>
- Textul dintre <video> si </video> va fi afisat in navigatoarele web care nu
recunosc tag-ul video. In exemplu de mai sus, daca browser-ul nu recunoste tag-
ul <video>, va fi afisat in acel loc un link de download.
Rezultat:
HTML5 embed tag
Tag-ul <embed> se foloseste pentru a adauga in pagina aplicatii cu continut
interactiv, cum sunt prezentarile flash SWF, plug-inuri, sau fisiere cu imagini.
Poate sa foloseasca aceste atribute:
height (height="pixeli") - Inaltimea cadrului in care e afisat continutul, in
pixeli.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
width (width="pixeli") - Lungimea cadrului in care e afisat continutul, in
pixeli.
type (type="MIME_type") - Tipul MIME al continutului.
src (src="url") - Adresa URL a fisierului.
Exemplu:
<embed src="flash_game.swf" width="150" height="150" />
Tag-ul canvas
Elementul <canvas> poate fi utilizat ca sa adauge in pagina desene grafice
folosind script-uri (de obicei JavaScript), sau compozitii foto si animatii simple.
Atribute:
height (height="pixeli") - Lungimea cadrului canvas, in pixeli.
width (width="pixeli") - Inaltimea cadrului canvas, in pixeli.
- Exemplu (creaza un patrat albastru):
<canvas id="cvs1" width="88" height="88">
Acest text e afisat daca browser-ul nu recunoste elementul HTML5 Canvas.
</canvas>
<script type="text/javascript">
var canvas=document.getElementById('cvs1');
var ctx=canvas.getContext('2d');
ctx.fillStyle='#0102fe';
ctx.fillRect(0,0,80,80);
</script>
- Textul dintre <canvas> si </canvas> va fi afisat daca navigatorul web nu
recunoaste canvas.
Rezultat:
HTML5 figure tag
Tag-ul <figure> se foloseste pentru a adauga in pagina un grup de elemente
care au un contint de sine statator, cum ar fi diagrame, poze, cod, etc.
Continutul din elementul <figure> e atasat la derularea paginii, dar pozitia lui
este independenta. Dace e sters nu ar trebui sa afecteze cursul paginii.
Tag-ul <figure> poate sa contina elementul <figcaption> ca sa adauge o
scurta descriere la ceea ce e adaugat in <figure> .
- Exemplu:
<figure>
<img src="html_course.jpg" alt="Curs HTML" width="200" height="100" />
<figcaption>Curs HTML: www.site-ul-tau.net/html/</figcaption>
</figure>
Rezultat:
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Curs HTML: www.site-ul-tau.net/html/
HTML5 hgroup tag
Tag-ul <hgroup> se foloseste pentru a grupa mai multe tag-uri H1 - H6.
- Exemplu:
<hgroup>
<h2>Bine ai venit pe www,site-ul-tau.net</h2>
<h3>Cursuri gratuite, Jocuri, Filme</h3>
</hgroup>
<p>Restul continutului...</p>
HTML5 mark tag
Tag-ul <mark> defineste un text marcat, se foloseste cand doriti sa scoateti in
evidenta parti din text,
- Exemplu:
<p>Cursuri gratuite si tutoriale: <mark>www.site-ul-tau.net</mark> pt. Web
Development.</p>
Rezultat:
Cursuri gratuite si tutoriale: www.site-ul-tau.net pt. Web Development.
Tag-ul progress
Elementul <progress> adauga in pagina o bara de progres. De obicei e folosit
impreuna cu script-uri JavaScript.
Poate folosi aceste atribute:
max (max="nr") - Specifica totalul de unitati din bara de progres.
value (value="nr") - Specifica numarul de unitati completate din bara de
progres.
- Exemplu:
<progress value="33" max="100"></progress>
Rezultat:
Tag-ul ruby
Elementul <ruby> specifica o adnotare rubin. Adnotarile Ruby sunt folosite in
scrierile din Asia de Est, pentru a arata pronuntia caracterelor est-asiatice.
Acest tag se foloseste impreuna cu tag-urile <rt> si <rp>.
- <rt> - defineste o explicatie sau pronuntia caracterelor dintr-o adnotare rubin.
- <rp> - defineste ce sa afiseze daca navigatorul web nu recunoaste elementul
<ruby>.
Exemplu:
<ruby>
<rt><rp>(</rp> <rp>)</rp></rt>
</ruby>
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Tag-ul WBR
Elementul <wbr> (Word Break Opportunity) specifica unde in text ar putea fi
adaugat rand nou, indica: "Browser-ul poate adauga aici un rand nou daca e
necesar". Daca browser-ul nu considera ca trebuie adaugat un nou rand, nu
afecteaza cu nimic.
De exemplu, se poate folosi <wbr> ca sa adauge oportunitatea de rand nou la
un cuvant prea lung, sau ca sa evitati adaugarea de catre browser a unui rand
nou intr-un loc nepotrivit.
Exemplu:
<p>Pentru a crea Pagini<wbr>Web profesionale, un Web<wbr>Master ar trebui sa stie HTML si
CSS.</p>
HTML5 - Elemente si atribute noi in
formular
Noile caracteristici adaugate in HTML5 nu sunt complet recunoscute de
principalele browsere. Navigatoarele web cu cel mai bun suport pentru noile
elemente din HTML5 sunt: Opera, Chrome si Mozill Firefox.
Noile tipuri de casete input in HTML5
HTML5 adauga mai multe tipuri de casute input pentru formular (datetime, datetime-
local, date, month, week, time, number, range, email, url, search, si color), care sunt
prezentate mai jos:
type="date" - Creaza o caseta de control pentru specificarea datei (an, luna, zi),
precum un calendar. Valoarea initiala (adaugata in atributul "value") trebuie sa fie
furnizata in format data ISO.
<input type="date" name="set_date" value="2011-10-15" />
type="datetime" - Creaza o caseta input pentru data si ora, care poate fi adaugat
in format ISO date/time, si e trimisa ca fiind in fusul orar UTC.
<input type="datetime" name="dt" value="2011-06-14T01:26:32:00Z" />
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
type="datetime-local" - Creaza o caseta input pentru data si ora, care poate fi
adaugat in format ISO date/time, la fel ca "datetime", dar presupunand ca timpul este
cel din fusul orar local.
<input type="datetime-local" name="dtl" value="2011-06-14T01:26:32:00">
type="month" - Creaza o caseta input in care se poate specifica anul si luna.
<input type="month" value="2012-09" name="mnt" />
type="week" - o caseta input pentru anul si numarul unei anumite saptamani din
an (AN-Wnr , nr e numarul saptamanii).
<input type="week" name="weeks" value="2011-W34" />
type="time" - creaza o casuta de formular pentru ora (ora, minute, secunde).
<input type="time" name="currenttime" value="18:12:00" />
type="tel" - o caseta input pentru numar de telefon.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
<input type="tel" name="hometel" value="123-888-2012" />
123-888-20
type="url" - e folosit pentru campuri de formular care trebuie sa contina doar
adresa URL. Valoarea din acest input e automat validata cand datele din formular sunt
trimise (daca nu are un format URL valid, returneaza un mesaj de eroare).
<input type="url" name="site" size="25" value="http://www.site-ul-tau.net" />
http://w w w .marplo.net
type="number" - creaza casete de formular care sa contina doar numere. Se poate
restrictiona numerele acceptate, cu atributele "min", "max" si "step".
<input type="number" name="points" min="5" max="80" />
type="range" - Creeaza o zona cu un cursor de control care indica o valoare dintr-o
serie de numere. Numerele acceptate incep de la valoarea specificata in atributul "min"
(0 default), pana la numarul specificat in atributul "max" (100 default).
<input type="range" name="val" min="1" max="10" />
type="email" - e folosit pentru campuri de formular care trebuie sa contina doar
adresa de e-mail. Valoarea din acest input e automat validata cand datele din formular
sunt trimise.
<input type="email" name="email" />
type="search" - Creaza un camp de text special folosit pentru cautare (de ex.
cautare in site, cu un script).
<input type="search" name="srch" size="25" value="Cautare" />
Cautare
type="color" - Creaza un camp de formular special pentru selectarea unei culori.
<input type="color" name="get_color" />
Atribute noi pentru <form> adaugate in HTML5
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
autocomplete="on | of" - Permite browser-ului sa completeze automat datele
in formular (on), sau de fiecare data utilizatorul trebuie sa introduca el insusi
datele (off).
- Functioneaza cu <form>, si urmatoarele tipuri <input>: text, search, url, tel,
email, password, date-pickers, range, color.
<form action="script.php" method="post" autocomplete="on" id="idf">
Name:<input type="text" name="fname" />
<input type="submit" value="Send" />
</form>
novalidate - (novalidate="novalidate" in XHTML) - Seteaza ca formularul, sau
campul input unde e adaugat, sa nu valideze automat datele cand sunt trimise.
- Se poate adauga in <form> si in urmatoarele casete <input>: text, search, url,
tel, email, password, date-pickers, range, color.
<form action="script.php" id="idf" novalidate="novalidate">
E-mail: <input type="email" name="email" />
<input type="submit" value="Send"/>
</form>
Atribute noi pentru input
autofocus - (autofocus="autofocus" in XHTML) - specifica faptul ca un camp de
formular sa primeasca automat focus cand pagina e afisata. Functioneaza in toate
casetele <input>.
Name: <input type="text" name="name1" autofocus="autofocus" />
form="form_id" - Asociaza campul input cu formularul care are id="form_id". Cu
aceasta metoda, caseta de text nu trebuie adaugata special intr-un element form.
Functioneaza in toate tipurile <input>.
<form action="script.php" method="post" id="idf">
Name:<input type="text" name="fname" />
<input type="submit" value="Send" />
</form>
E-mail: <input type="email" name="email" form="idf" />
formaction="url" - Rescrie valoarea atributului "action" din <form>, trimitand
datele la adresa specificata la "url".
formenctype="content_type" - Rescrie valoarea atributului "enctype" din <form>.
formmethod="get | post | put | delete" - Rescrie valoarea atributului "method"
din <form>. Valorile "put" si "delete" sunt noi in HTML5.
formnovalidate - (formnovalidate="formnovalidate" in XHTML) - Rescrie valoarea
atributului "novalidate" din <form>.
formtarget="target" - Rescrie valoarea atributului "target" din formular.
- Aceste atribute de recriere sunt folosite doar in buton submit (type "submit" sau
"image").
<form action="script.php" method="post" id="idf">
E-mail: <input type="email" name="email" /><br />
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
<input type="submit" value="Trimite" /><br />
<input type="submit" formaction="script_2.php" value="Trimite la script_2" /><br />
<input type="submit" formnovalidate="formnovalidate" value="Trimite fara validare" />
</form>
height="pixels" - Specifica inaltimea butonului imagine, cand type="image".
width="pixels" - Specifica lungimea butonului imagine, cand type="image".
- Aceste atribute sunt folosite doar in butoane cu type="image":
<input type="image" src="img_submit.gif" width="80" height="23" />
list="id_datalist" - Indica faptul ca exista o list predefinita de optiuni pentru
utilizator, care sunt furnizate de un element datalist. Valoarea atributului list
("id_datalist") este ID-ul adaugat in <datalist>.
- Poate fi utilizat cu urmatoarele tipuri de <input>: text, search, url, tel, email,
datepickers, number, range, color.
Website: <input type="url" list="sites" name="link" />
<datalist id="sites">
<option label="CoursesWeb" value="http://www.coursesweb.net" />
<option label="site-ul-tau" value="http://www.site-ul-tau.net" />
<option label="W3Schools" value="http://www.w3schools.com" />
</datalist>
max="number" - specifica valoarea maxima pentru numere, aceasta trebuie sa fie
mai mare (sau egala) decat valoarea adaugata in atributul "min".
min="number" - specifica o valoarea minima pentru numere.
step="any/number" - specifica intervalul de numere care poate fi folosit (daca
step="3", numerele acceptate sunt: -3,0,3,6, etc).
- Atributele "min", "max", si "step" pot fi utilizate in urmatoarele casete <input>
types: date-pickers, number, range.
Urmatorul cod defineste o caseta care accepta numere de la 1 la 10, cu step 3 (numere
ce pot fi adaugate: 3, 6 sau 9):
<input type="number" name="num" min="1" max="10" step="3" />
multiple - (multiple="multiple" in XHTML) - Indica faptul ca utilizatorul poate
specifica mai mult de o valoare.
- Poate fi utilizat in urmatoarele casete <input>: email, file.
<input type="file" name="img" multiple="multiple" />
pattern="regexp" - specifica o expresie regulata folosita la validarea datelor din
caseta input. Puteti adauga un atribut "title" care sa indice pe scurt formatul datelor ce
trebuie adaugate.
- Poate fi utilizat in urmatoarele casete <input>: text, search, url, tel, email, password.
Codul urmator defineste un camp text in care pot fi adaugate maxim 5 caractere (doar
litere si numere):
<input type="text" name="pass" pattern="[A-z0-9]{5}" title="Cinci caractere, litere si numere"
/>
placeholder="text" - Furnizeaza un mic indiciu, sau exemplu care sa ajute
utilizatorul sa adauge datele corecte (pentru o descriere mai lunga, se foloseste
atributul "title").
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Indiciul e afisat in caseta input cand e goala, si dispare cand cursorul e in acel camp.
- Poate fi utilizat in urmatoarele casete <input>: text, search, url, tel, email, password.
<input type="search" name="src" placeholder="Search site-ul-tau" />
required - (required="required" in XHTML) - indica faptul ca respectivul camp input
trebuie sa fie completat inainte de a trimite datele.
- Poate fi adaugat in urmatoarele casete <input>: text, search, url, tel, email,
password, date-pickers, number, checkbox, radio, file.
<input type="text" name="name1" required="required" />
Alte elemente de formular adaugate in HTML5
<datalist> ... </datalist> tag
Elementul datalist trebuie sa contina un "id" si tag-uri <option> ... </option>.
Creaza un meniu cu optiuni (adaugate in elementul "option"), oferind o functie de
"auto-completare" in timp ce utilizatorul tasteaza in caseta input care are un atribut
"list" ce face referire la "id-ul" din datalist.
Tag-ul <option> trebuie sa contina atributul "value".
Exemplu:
Website: <input type="url" list="sites" name="link" />
<datalist id="sites">
<option label="CoursesWeb" value="http://www.coursesweb.net" />
<option label="site-ul-tau" value="http://www.site-ul-tau.net" />
<option label="W3Schools" value="http://www.w3schools.com" />
</datalist>
<keygen /> tag
Elementul keygen e folosit pentru a genera doua chei (una privata, si cealalta publica)
care ofera un mod mai sigur de autentificare a utilizatorului.
Cheia privata este salvata pe calculatorul client, iar cheia publica e trimisa la server.
Suportul navigatoarelor web pentru acest element nu e inca destul de bun pentru a fi
utilizat ca un standard de securitate.
Exemplu:
<form action="script.php" id="idf" method="post">
Utilizator: <input type="text" name="user" />
Encriptare: <keygen name="security" />
<input type="submit" value="Submit" />
</form>
<output> </output> tag
E folosit pentru a afisa rezultatul unei operatiuni de calcul, cel mai probabil rezultatul
returnat de un script.
Total: <output name="total" onformchange="calc()">0</output>
- Aici, "calc()" poate fi o functie dintr-un script JavaScript.
Tutorial HTM5 canvas
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Desenare cu HTML5
Adaugare transparenta
Desenare linii
Desenare arce si cercuri
Canvas - Text
Canvas - Umbre
Canvas - Gradient
Adaugare imagini
<canvas> este unul din cele mai interesante elemente introduse in HTML5.
Tag-ul <canvas> este destul de simplu, defineste lungimea, inaltimea si un ID
unic. Dar se folosesc o serie de instructiuni JavaScript (denumite generic APIs)
pentru a desena obiecte in canvas.
Exemplu de mai jos arata structura de baza pentru implementare canvas intr-o
pagina web:
<!doctype html>
<html>
<head>
<meta charset="utf-8" />
<title>Titlu paginii</title>
<script type="text/javascript">
function draw() {
// preia intr-un obiect tag-ul <canvas>
var canvas = document.getElementById("id_canvas");
// daca browser-ul recunoaste canvas
if (canvas.getContext) {
var ctx = canvas.getContext('2d');
// Aplica instructiuni JavaScript (API canvas) pt. desenare
}
}
// apeleaza functia draw() imediat ce pagina s-a incarcat
window.onload = draw;
</script>
</head>
<body>
<canvas id="id_canvas" width="200" height="200"></canvas>
</body>
</html>
- Atributele width si height specifica dimensiunile zonei CANVAS in pagina web.
- Important este ID-ul (aici "id_canvas"), acesta se foloseste in JavaScript ca sa fie
preluat tag-ul <canvas> intr-un obiect (cu document.getElementById('ID')), apoi se
aplica functii si proprietati specifice pentru a crea desene care sunt afisate in tag-ul
CANVAS.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
- Metoda getContext('2d') trebuie aplicata la elementul Canvas ca sa se obtina un
obiect la care se aplica instructiuni API pentru crearea continutului din <canvas>.
<canvas> este un element de tip bloc, poate fi adaugat in oricare alt tag de tip
bloc, precum <p>, <div>, sau in elementele noi de structura introduse in
HTML5: <section>, <article>.
Desenare cu HTML5, canvas si JavaScript
Instructiunile JavaScript permit dezvoltatorilor de pagini web sa deseneze diferite
forme, linii, sa aplice culori, transparenta si gradient, sa adauge text si imagini in
Canvas; chiar sa creeze animatie.
- Exemplu urmator deseneaza un patrat albastru.
<!doctype html>
<html>
<head>
<meta charset="utf-8" />
<title>Canvas patrat albastru</title>
<script type="text/javascript"><!--
function draw() {
var canvas = document.getElementById('cav1');
if (canvas.getContext) {
var ctx = canvas.getContext('2d');
ctx.fillStyle = '#0101fe';
ctx.fillRect (50, 60, 100, 100);
}
}
window.onload = draw; // acceseaza functia draw() cand pagina s-a incarcat
--></script>
</head>
<body>
<canvas width="200" height="200" id="cav1"></canvas>
</body>
</html>
Rezultat:
- Sintaxa:
ctx.fillStyle = "Culoare" - reprezinta culoarea din interiorul formei. Se poate
folosi orice metoda de definire a culorii utilizata in CSS (blue, #0000ff, #00f, sau
rgb(0,0,255) ).
- Daca nu se specifica o culoare, va fi aplicat negru.
ctx.fillRect(X-stanga, Y-sus, lungime, inaltime) - Deseneaza patrulaterul in
canvas, folosind cloarea din "fillStyle".
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Puteti crea desene mult mai complexe, combinand cercuri, linii, patrulatere, gradient,
transparenta.
- Deoarece multi utilizatori inca folosesc browser care nu recunoaste elementul
CANVAS, puteti adauga un text cu un mesaj de eroare pt. no-canvas, intr-un tag ascuns
(cu style="display:none;"), iar cu JavaScript faceti acest tag vizibil in cazul cand
browser-ul nu recunoaste elementul canvas.
- Daca adaugati codul JavaScript dupa tag-ul <canvas>, nu mai e necesar
window.onload, doar apelati simplu functia cu API-uri pt. canvas. Veti vedea in
exemplele urmatoare.
Adaugare transparenta
Ca sa adaugati transparenta, definiti culoarea folosind formula: rgba(Red, Green,
Blue, Alpha). "Alpha" e o valoare intre 0 si 1 care reprezinta transparenta.
In urmatorul exemplu adaugam un dreptunghi cu Alpha 0.5. In acest caz definim
culoarea din "fillStyle" pentru dreptunghi folosind rgba() pentru a specifica valoarea de
transparenta ( rgba(220, 223, 0, 0.5) ).
De aseemenea, va fi adaugat un mesaj pt. no-canvas, iar codul JavaScript e scris sub
tag-ul <canvas> (pt. a nu mai folosi window.onload).
<!doctype html>
<html>
<head>
<meta charset="utf-8" />
<title>Canvas transparenta</title>
</head>
<body>
<canvas width="200" height="200" id="cav1"></canvas>
<p id="no_cav" style="display:none;">Folositi un browser compatibil-Canvas ca sa vedeti
aceasta zona.</p>
<script type="text/javascript"><!--
function draw() {
var canvas = document.getElementById('cav1');
if (canvas.getContext) {
var ctx = canvas.getContext('2d');
ctx.fillStyle = '#0101fe';
ctx.fillRect (50, 60, 100, 100);
ctx.fillStyle = "rgba(220,223,0, 0.5);";
ctx.fillRect (90, 105, 100, 80);
}
else {
// face vizibil tag-ul cu text pt. no-canvas
document.getElementById('no_cav').style.display = 'block';
}
}
draw(); // apeleaza functia draw()
--></script>
</body>
</html>
Rezultat:
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Desenare linii
Ca sa desenati linii se foloseste functia lineTo().
lineTo(x, y)
Aceasta metoda traseaza o linie de la punctul curent pana la coordonatele (x, y).
Pentru a seta sau muta punctul curent de inceput, se foloseste metoda moveTo().
moveTo(x, y)
- Aceasta metoda creaza, sau muta, punctul de inceput al desenarii, la coordonatele
specificate.
Ca sa definiti culoarea liniei, se foloseste: ctx.strokeStyle = "culoare";
Pentru grosimea liniei (in pixeli), se foloseste: ctx.lineWidth = valoare;
Urmatorul exemplu creaza trei linii.
<canvas width="200" height="200" id="cav1"></canvas>
<p id="no_cav" style="display:none;">Folositi un browser compatibil-Canvas ca sa vedeti
aceasta zona.</p>
<script type="text/javascript"><!--
function draw() {
var canvas = document.getElementById('cav1');
if (canvas.getContext) {
var ctx = canvas.getContext('2d');
// definesste culoarea si grosimea liniei
ctx.strokeStyle = '#01da01';
ctx.lineWidth = 3;
// creaza prima linie
ctx.moveTo(10, 10); // seteaza punctul de inceput
ctx.lineTo(100, 80); // defineste linia
// creaza a doua linie
ctx.moveTo(10, 10); // seteaza punctul de inceput
ctx.lineTo(120, 120); // defineste linia
// the third line
ctx.moveTo(10, 150); // muta punctul de inceput
ctx.lineTo(140, 150);
ctx.stroke(); // adauga liniile
}
else {
// face vizibil tag-ul cu text pt. no-canvas
document.getElementById('no_cav').style.display = 'block';
}
}
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
draw(); // apeleaza functia
--></script>
Dupa ce a fost definita culoarea liniei (cu strokeStyle), si grosimea (cu lineWidth), am
folosit metoda moveTo() pentru a seta punctul de inceput, apoi cu lineTo(100, 80) se
creaza o linie de la acel punct curent pana la punctul dat de coordonatele (100, 80).
Acum, ultimul punct devine punctul curent de inceput, pentru a-l muta, se foloseste iar
meoda moveTo().
Codul de mai sus va afisa aceste trei linii (intr-un browser Canvas-compatibil):
Desenare arce si cercuri
Pentru a desena arce de cerc si cercuri, se foloseste functia arc().
arc(x, y, raza, startUnghi, endUnghi, anticlockwise)
- Aceasta metoda deseneaza un arc de cerc intre startUnghi si endUnghi, in sens invers
orelor de ceas daca argumentul anticlockwise e setat true, daca e false deseneaza in
sensul orelor de ceas.
Ca sa desenati un crc, setati: startUnghi=0, endUnghi=Math.pi*2
Dupa ce ati definit arc-ul de cerc (sau cercul) cu metoda arc(), aplicati:
ctx.stroke(); - ca sa desenati linia de margine.
ctx.fill(); - ca sa adaugati culoarea de umplere.
Urmatorul cod deseneaza o fata zambitoare.
<canvas width="200" height="200" id="cav1"></canvas>
<p id="no_cav" style="display:none;">Folositi un browser compatibil-Canvas ca sa vedeti
aceasta zona.</p>
<script type="text/javascript"><!--
function draw() {
var canvas = document.getElementById('cav1');
if (canvas.getContext) {
var ctx = canvas.getContext('2d');
ctx.arc(75,75,50,0,Math.PI*2,true); // Fata
ctx.moveTo(110,75);
ctx.arc(75,75,35,0,Math.PI,false); // Gura
ctx.moveTo(65,65);
ctx.arc(60,65,4,0,Math.PI*2,true); // Ochiul stang
ctx.moveTo(95,65);
ctx.arc(90,65,4,0,Math.PI*2,true); // Ochiul drept
ctx.stroke();
}
else {
// face vizibil tag-ul cu text pt. no-canvas
document.getElementById('no_cav').style.display = 'block';
}
}
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
draw(); // apeleaza functia
--></script>
Desenul incepe cu desenarea fetei, apoi se muta punctul de inceput pentru desenare
gura, si traseaza alt arc de cerc, si tot asa pentru fiecare ochi. Functia moveTo() se
ocupa de mutarea coordonatelor.
Rezultat:
Canvas - Text
Sunt doua metode pentru adaugare text in canvas:
fillText(text, x, y) - adauga textul la pozitia specificata, avand culoarea din
fillStyle.
strokeText(text, x, y) - adauga textul la pozitia specificata, dar fara culoare de
umplere, doar cu linia de margine a literelor, avand culoarea din strokeStyle.
Pentru text se pot folosi urmatoarele proprietati la obiectul context:
ctx.font = valoare - Specifica fontul textului, la fel ca proprietatea font-family
din CSS.
ctx.textAlign = valoare - Specifica alinierea pe orizontala a textului, valori:
"start", "end", "left", "right", "center" (default e "start").
ctx.textBaseline = valoare - Specifica alinierea pe verticala a textului, valori:
"top", "hanging", "middle", "alphabetic", "ideographic", "bottom" (default e
"alphabetic").
Exemplu:
<canvas width="200" height="200" id="cav1"></canvas>
<p id="no_cav" style="display:none;">Folositi un browser compatibil-Canvas ca sa vedeti
aceasta zona.</p>
<script type="text/javascript"><!--
function draw() {
var canvas = document.getElementById('cav1');
if (canvas.getContext) {
var ctx = canvas.getContext('2d');
// creaza text cu o culoare de umplere
ctx.fillStyle = '#00f';
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
ctx.font = 'italic 30px sans-serif';
ctx.textBaseline = 'top';
ctx.fillText('Hy everyone', 2, 5);
// creaza text afisat doar cu linia de margine a literelor
ctx.font = 'bold 30px sans-serif';
ctx.strokeText('Hy everyone', 2, 50);
}
else {
// face vizibil tag-ul cu text pt. no-canvas
document.getElementById('no_cav').style.display = 'block';
}
}
draw(); // apeleaza functia
--></script>
Rezultat:
Canvas - Umbre
Instrctiunile JavaScript pentru umbre contin proprietati care se aplica la obiectul
context:
ctx.shadowColor = valoare - Seteaza culoarea umbrei.
ctx.shadowBlur = valoare - Seteaza "blur" la umbra, in pixels. Cu cat valoarea
e mai mica, umbra e mai ascutita.
ctx.shadowOffsetX = valoare - Specifica distanta X, in pixeli.
ctx.shadowOffsetY = valoare - Specifica distanta Y, in pixeli.
Urmatorul cod deseneaza o sfera albastra, cu o umbra verde avand transparenta 0.5:
<canvas width="200" height="200" id="cav1"></canvas>
<p id="no_cav" style="display:none;">Folositi un browser compatibil-Canvas ca sa vedeti
aceasta zona.</p>
<script type="text/javascript"><!--
function draw() {
var canvas = document.getElementById('cav1');
if (canvas.getContext) {
var ctx = canvas.getContext('2d');
// seteaza proprietatile umbrei
ctx.shadowOffsetX = 8;
ctx.shadowOffsetY = 8;
ctx.shadowBlur = 4;
ctx.shadowColor = 'rgba(0, 200, 1, 0.5)';
// defineste si adauga un cerc
ctx.fillStyle = '#0000fe';
ctx.arc(75,75,50,0,Math.PI*2,true);
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
ctx.fill();
}
else {
// face vizibil tag-ul cu text pt. no-canvas
document.getElementById('no_cav').style.display = 'block';
}
}
draw(); // apeleaza functia
--></script>
Rezultat:
Canvas - Gradient
Pentru a crea culoare gradient in Canvas, se aplica un obiect CanvasGradient la
proprietatile fillStyle sau /si strokeStyle.
Se pot crea doua tipuri de obiect CanvasGradient, utilizand una din urmatoarele
metode:
gradient = context.createLinearGradient(x0, y0, x1, y1) - Returneaza un
obiect CanvasGradient ce reprezinta un gradient liniar, care incepe de la punctul
(x0, y0) si se termina la punctul (x1, y1).
gradient = context.createRadialGradient(x0, y0, r0, x1, y1, r1) -
Returneaza un obiect CanvasGradient ce reprezinta un gradient radial, ca un con
cu cercul mic dat de (x0, y0, re), iar cercul mare definit de (x1, y1, r1).
Dupa ce ati creat obiectul pentru gradient, puteti adauga culori in gradient, cu metoda
addColorStop() aplicata acestui obiect. Urmatoarele doua coduri arata cum puteti
crea si folosi gradient.
1) Exempu cu createLinearGradient():
<canvas width="200" height="200" id="cav1"></canvas>
<p id="no_cav" style="display:none;">Folositi un browser compatibil-Canvas ca sa vedeti
aceasta zona.</p>
<script type="text/javascript"><!--
function draw() {
var canvas = document.getElementById('cav1');
if (canvas.getContext) {
var ctx = canvas.getContext('2d');
// creaza un obbiect CanvasGradient liniar
// furnizand sursa si coordonatele de inceput si sfarsit (x0, y0, x1, y1)
var gradient = ctx.createLinearGradient(0, 0, 150, 0);
// Se adauga culori in gradient, primul argument specifica pozitia culorii
// - se folosesc valori cuprinse intre 0 (gradient start) si 1 (gradient end)
// Al doilea argument specifica culoarea, in orice format folosit si in CSS
gradient.addColorStop(0, '#f00'); // rosu
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
gradient.addColorStop(0.4, '#ff0'); // galben
gradient.addColorStop(0.8, '#0f0'); // verde
gradient.addColorStop(1, '#00f'); // albastru
// Aplica gradientul la proprietatea fillStyle, si deseneaza un dreptunghi
ctx.fillStyle = gradient;
ctx.fillRect(0, 0, 200, 125);
}
else {
// face vizibil tag-ul cu text pt. no-canvas
document.getElementById('no_cav').style.display = 'block';
}
}
draw();
--></script>
Rezultat:
2) Exemplu cu createRadialGradient():
<canvas width="200" height="200" id="cav1"></canvas>
<p id="no_cav" style="display:none;">Folositi un browser compatibil-Canvas ca sa vedeti
aceasta zona.</p>
<script type="text/javascript"><!--
function draw() {
var canvas = document.getElementById('cav1');
if (canvas.getContext) {
var ctx = canvas.getContext('2d');
// creaza un obiect CanvasGradient radial
// furnizeaza sursa, coordonatele de inceput, sfarsit si razele cercurilor (x0, y0, r0, x1, y1, r1)
var gradient = ctx.createRadialGradient(70, 80, 10, 78, 75, 45);
// Adauga culori la gradientul radial, la fel ca la cel liniar
gradient.addColorStop(0, '#0f0');
gradient.addColorStop(0.5, '#fff');
gradient.addColorStop(1, '#00f');
// Aplica gradientul la proprietatea fillStyle, si deseneaza un cerc
ctx.fillStyle = gradient;
ctx.arc(75,75,50,0,Math.PI*2,true);
ctx.fill();
}
else {
// face vizibil tag-ul cu text pt. no-canvas
document.getElementById('no_cav').style.display = 'block';
}
}
draw();
--></script>
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Rezultat:
Adaugare imagini
Pentru a adauga o imagine in <canvas>, se foloseste metoda drawImage(). E o functie
complexa, care foloseste trei, cinci, sau noua argumente.
Iata sintaxa cu cinci argumente:
drawImage(img_element, dx, dy, dw, dh)
- Primul argument, img_element reprezinta o referinta la imagine (obiectul JavaScript cu
ea), "dx" si "dy" specifica coordonatele de destinatie in contextul canvas, "dw" si "dh"
specifca lungimea si inaltimea imaginii afisate in Canvas (in caz ca doriti sa o
redimensionati).
- Varianta cu noua argumente se foloseste cand doriti sa adaugati o portiune decupata
din imagine. Contine inca patru argumente care definesc suprafata decupata (x0, y0,
x1, y1).
In urmatorul exemplu adaugam aceasta imagine: intr-un
<canvas> (redimensionand-o), si un text langa ea.
<canvas width="260" height="200" id="cav1"></canvas><br />
<p id="no_cav" style="display:none;">Folositi un browser compatibil-Canvas ca sa vedeti
aceasta zona.</p>
<img src="html_course.jpg" alt="HTML course" width="152" height="160" id="img1" />
<script type="text/javascript"><!--
function draw() {
var canvas = document.getElementById('cav1');
if (canvas.getContext) {
var ctx = canvas.getContext('2d');
// obtine un obiect cu imaginea, o adauga in context canvas (cu dimensiuni specificate)
var img_elm = document.getElementById('img1');
ctx.drawImage(img_elm, 0, 0, 95, 100);
// adauga un text fara culoare de umplere
ctx.font = 'bold 25px sans-serif';
ctx.textBaseline = 'top';
ctx.strokeText('HTML Course', 98, 38);
}
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
else {
// face vizibil tag-ul cu text pt. no-canvas
document.getElementById('no_cav').style.display = 'block';
}
}
draw();
--></script>
Rezultat:
Elementul <canvas> poate fi si interactiv, sa raspunda la actiunile utilizatorului,
efectuate cu mouse-ul sau tastatura.
- In urmatorul exemplu se folosesc evenimentele: "onmouseover", "onmouseout", si
"onclick" pentru a schimba culoarea unui dreptunghi in <canvas>.
<canvas width="121" height="81" id="cav1" onmouseover="draw('#fefe01');"
onmouseout="draw('#01de02');"
onclick="draw('#fe0708');" style="cursor:pointer;"></canvas>
<p id="no_cav" style="display:none;">Folositi un browser compatibil-Canvas ca sa vedeti
aceasta zona.</p>
<script type="text/javascript"><!--
function draw(clr) {
var canvas = document.getElementById('cav1');
if (canvas.getContext) {
var ctx = canvas.getContext('2d');
// deseneaza un dreptunghi, cu o culoare preluata din parametru "clr"
ctx.fillStyle = clr;
ctx.fillRect (0, 0, 120, 80);
}
else {
// face vizibil tag-ul cu text pt. no-canvas
document.getElementById('no_cav').style.display = 'block';
}
}
draw('#0102fe'); // apeleaza functia
--></script>
Proprietatea "fillStyle" foloseste o culoare preluata din parametru "clr", astfel, cand
functia e apelata cu o culoare diferita la argument, afiseaza un dreptunghi cu alta
culoare.
Ca sa vedeti efectul, pozitionati mouse-ul deasupra dreptunghiului si apasati click pe el.
Caractere speciale - Entitati HTML
In tabelul din aceasta pagina este o lista cu mai multe caractere speciale
(simboluri, diacritice si caractere specifice altor limbi straine) si codurile lor
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
specifice HTML si ISO.
Aceste caractere pot fi adaugate si afisate corespunzator in orice pagina web,
putand fi introduse cu aceste coduri cunosute si cu denumirea de Entitati
HTML.
De exemplu:
- ca sa afisati in pagina simbolul (copyright) se adauga codul © (sau
codul ISO ©)
- ca sa afisati in pagina simbolul (jumatate) se adauga codul ½ (sau
codul ISO ½)
- pentru caracterul < (mai mic), ca browser-ul sa nu-l confunde cu inceputul
de tag, se poate folosi codul <
Nume ISO
Nume Sintaxa Descriere
Latin-1
Aacute Á Á A ascutit ()
aacute á á a ascutit ()
Acirc   A circumflex ()
acirc â â a circumflex ()
acute ´ ´ accent grav ()
AElig Æ Æ ligatura AE ()
aelig æ æ ligatura ae ()
Agrave À À A grav ()
agrave à à a grav ()
amp & & ampersand (&)
Aring Å Å A cu inel ()
aring å å a cu inel ()
Atilde à à A tilda ()
atilde ã ã a tilda ()
Auml Ä Ä A umlaut ()
auml ä ä a umlaut ()
brvbar ¦ ¦ bara intrerupta ()
Ccedil Ç Ç C sedila ()
ccedil ç ç c sedila ()
cent ¢ ¢ cent ()
copy © © copyright ()
curren ¤ ¤ valuta generala ()
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
deg ° ° grad ()
÷
div ÷ impartire ()
÷
Eacute É É E ascutit ()
eacute é é e ascutit ()
Ecirc Ê Ê E circumflex ()
ecirc ê ê e circumflex ()
Egrave È È E grav ()
egrave è è e grav ()
emdash &emdash; nedefinit em dash (&emdash)
emsp   nedefinit em spatiu ()
endash &endash; nedefinit en dash (&endash;)
ensp   nedefinit en spatiu ()
ETH Ð Ð Eth nordic ()
eth ð ð eth nordic ()
Euml Ë Ë E umlaut ()
euml ë ë e umlaut ()
frac12 ½ ½ jumatate ()
frac14 ¼ ¼ sfert ()
frac34 ¾ ¾ trei sferturi ()
gt > nedefinit mai mare dect (>)
Iacute Í Í I ascutit ()
iacute í í i ascutit ()
Icirc Î Î I circumflex ()
icirc î î i circumflex ()
iexcl ¡ ¡ exclamatie inversata ()
Igrave Ì Ì I grav ()
igrave ì ì i grav ()
iquest ¿ ¿ intrebare inversata ()
Iuml Ï Ï I umlaut ()
iuml ï ï i umlaut ()
laquo « « paranteza unghiular dubl
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
stng ()
lt < < mai mic dect (<)
macr ¯ ¯ macron ( )
micro µ µ micro ()
middot · · punct la mijloc ()
nbsp   spatiu nonbreaking
not ¬ ¬ negatie ()
Ntilde Ñ Ñ N tilda ()
ntilde ñ ñ n tilda ()
Oacute Ó Ó O ascutit ()
oacute ó ó o ascutit ()
Ocirc Ô Ô O circumflex ()
ocirc ô ô o circumflex ()
Ograve Ò Ò O grav ()
ograve ò ò o grav ()
ordf ª ª ordinal feminin ()
ordm º º ordinal masculin ()
Oslash Ø Ø O tiat ()
oslash ø ø o tiat ()
Otilde Õ Õ O tilda ()
otilde õ õ o tilda ()
Ouml Ö Ö O umlaut ()
ouml ö ö o umlaut ()
para ¶ ¶ paragraf ()
plusmn ± ± plus minus ()
pound £ £ lira sterlina ()
quot " " ghilimele (")
paranteza unghiular dubl
raquo » »
dreapta ()
reg ® ® marca inregistrata ()
sect § § semn sectiune ()
shy ­ ­ soft hyphen ()
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
sup1 ¹ ¹ 1 superior ()
sup2 ² ² 2 superior ()
sup3 ³ ³ 3 superior ()
szlig ß ß sharp s ()
THORN Þ Þ Thorn nordic ()
thorn þ þ thorn nordic ()
times × × inmultire ()
trade ™ nedefinit trademark ()
Uacute Ú Ú U ascutit ()
uacute ú ú u ascutit ()
Ucirc Û Û U circumflex ()
ucirc û û u circumflex ()
Ugrave Ù Ù U grav ()
ugrave ù ù u grav ()
uml ¨ ¨ umlaut ()
Uuml Ü Ü U umlaut ()
uuml ¨ ü u umlaut ()
Yacute Ý Ý Y ascutit ()
yacute ý ý y ascutit ()
yen ¥ ¥ yen ()
yuml ÿ ÿ y umlaut ()
Introducere
Crearea paginilor HTML este un lucru relativ simplu, invatarea etichetelor HTML
si crearea unor imagini ducand la realizarea de pagini web de o complexitate
medie. Odata cu dezvoltarea internetului, site-urile au devenit din ce in ce mai
complexe, cu un numar mai mare de pagini, cerintele privind grafica si
elementele din pagina au devenit mai pretentioase si astfel proiectarea
paginilor web a devenit o sarcina ceva mai dificila.
O problema importanta cand avem un site cu multe pagini este atunci cand
dorim sa facem anumite schimbari in elementele pagini: fondul, grafica sau
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
fontul textelor din pagini.
Prin utilizarea CSS (Cascading Style Sheets), in traducere "foi de stil in cascada",
acest lucru nu mai este o problema, realizandu-se relativ usor, prin schimbarea
sau adaugarea unor elemente in codul CSS, ne fiind nevoi sa lucram la fiecare
pagina sau la fiecare element din pagina.
CSS se ocupa in general cu aspectul si controlul grafic al elementelor din
pagina, cum ar fi: textul, imaginile, fondul, culorile si asezarea acestora in cadrul
ferestrei paginii.
CSS foloseste stiluri, acestea inglobeaza, sub un anumit nume, atribute de
formatare care se aplica asupra unui element individual din pagina, asupra unui
grup de elemente sau la nivelul intregului document.
CSS functioneaza cu HTML, insa nu este HTML. El extinde functionalitatile HTML,
permitand redefinirea etichetelor HTML existente.
Prin utilizarea CSS aspectul documentului pe ansamblu, sau a unui element
individual din interiorul sau, poate fi controlat mult mai usor. Stilurile pot fi
aplicate asupra unui element, a unui document sau chiar asupra unui intreg site
web.
Un dezavantaj ar fi ca unele navigatoare nu sunt compatibile CSS, astfel ca
documentele HTML sunt afisate ca si cum CSS n-ar exista, dar cele mai
cunoscute si utilizate browsere, cum ar fi: Mozilla Firefox, Internet Explorer,
Opera, si altele, sunt compatibile CSS.
Acest curs prezinta elementele de baza CSS si modul de lucru cu "foile de stil",
va invata cum sa adaugati si sa folositi CSS in paginile dv. web.
Tot ce aveti nevoie este un editor de texte simplu, cum ar fi Notepad, si un
navigator, de exemplu Mozilla Firefox, care este gratuit
Pentru a invata cat mai bine elementele prezentate in aceste lectii, exersati
personal fiecare exemplu si proprietate explicata.
Retineti ca acest curs reprezinta un punct de plecare, ne fiind prezentate aici
toate proprietatile si elementele CSS. Pentru o cunoastere mai amanuntita a
acestora, vizitati site-ul www.w3.org, la sectiunile despre CSS.
Scrierea codului CSS
Codurile CSS pot fi scrise in interiorul paginii sau intr-un fisier extern cu
extensia".css".
Codul CSS, ca forma generala, este alcatuit din: obiectul care va fi formatat.
proprietatile acestuia si valoarea (sau atributele) fiecarei proprietati.
Cand este adaugat in documentul HTML, trebuie scris in cadrul unui tag
<style> in sectiunea HEAD a documentului HTML, dupa cum se vede in formula
generala de cmai jos;
<html>
<head>
<title>Titlul</title>
<style type="text/css">
obiect_css {
proprietate:valoare;
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
alta_proprietate:valoare;
}
</style>
</head>
<body>
... Continut ...
</body>
</html>
- Observati sintaxa codului CSS. Perechile proprietate:valoare se scriu intre
acoladele obiectului CSS pe care-l definesc, intre "proprietate" si "valoare"
trebuie sa fie un caracter doua-puncte (:) iar la sfarsitul perechii se adauga un
caracter punct-si-virgula (;)
- Cand este adaugat intr-un fisier extern ".css", codul CSS se scrie la fel, dar nu
se mai adauga tag-ul <style>.
1. Obiectele (regulile) CSS
Exista trei tipuri principale de obiecte CSS: selector, clasa si identificator.
- Selectorul HTML
Selectorul HTML se foloseste pentru a redefini modul de afisare a continutului
etichetei HTML.
Un selector HTML reprezinta partea etichetei HTML care indica navigatorului
tipul de eticheta.
Iata un exemplu:
h1 { font-family:"Arial"; font-size:15px; }
- Aici selectorul este "h1".
Definirea unui selector HTML folosind CSS are ca rezultat redefinirea etichetei
HTML. Selectorul si eticheta desi par identice, totusi nu sunt.
- Clasa
Clasa este un obiect care poate fi aplicat oricarei etichete HTML.
O clasa trebuie creata in interiorul etichetei HTML inainte de a fi definita intr-un
cod CSS. Crearea clasei in interiorul etichetei se face simplu, prin specificarea
cuvantului class si numele clasei, ca in exemplu de mai jos:
<h1 class="nume_clasa"> Text </h1>
- "nume_clasa", poate fi orice nume dorim.
- Apoi in interiorul codului CSS, clasa trebuie definita prin adaugarea unui
caracter punct (.) inaintea numelui clasei, ca in exemplu urmator:
.nume_clasa { font-family:"Arial"; font-size:15px; }
Numele aceleasi clase poate fi atribuit mai multor etichete HTML din aceeasi
pagina, si toate vor prelua acelasi stil css.
- Identificator
Obiectele de tip identificator (ID) sunt asemanatoare cu clasele. Pot fi aplicate
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
oricarei etichete HTML, dar spre deosebire de clase, numele unui identificator
trebuie atribuit numai unei singure etichete HTML dintr-o pagina, pentru alta
eticheta se adauga un ID cu nume diferit.
Ca si clasa, identificatoru trebuie intai creat in interiorul etichetei HTML. Modul
de creare este simplu, prin specificarea cuvantului id si numele clasei, ca in
exemplu de mai jos:
<h1 id="nume_id"> Text </h1>
- "nume_id", poate fi orice nume dorim.
In interiorul codului CSS, identificatorul este definit prin adaugarea unui caracter
diez (#) inaintea numelui, ca in exemplu urmator:
#nume_id { font-family:"Arial"; font-size:15px; }
In urmatoarea lectie va fi explicat mai amanuntit modul de definire si rolul
acestor obiecte CSS .
2. Componentele unui obiect CSS
Obiectele CSS, indiferent de tipul lor, au in componenta urmatoarele elemente:
Selectorii - identifica un obiect; pot fi selectori de etichete HTML, clase
sau identificatori.
Proprietatile - identifica o proprietate a obiectului; se refera in special la
aspect.
Valorile - sunt atributele unei proprietati; pot fi cuvinte cheie, valori
numerice sau procentuale, tipul valorii depinzand de proprietate.
Sintaxa generala a unei reguli CSS este urmatoarea:
selector {proprietate: valoare; }
Proprietatile si valorile constituie definitia regulii (obiectului) CSS. Acestea se
regasesc sub forma de perechi,despartite de caracterul doua puncte :, fiecare
pereche se termina cu un caracter punct si virgula ";".
Etichetele HTML nu sunt sensibile la diferenta intre majuscule si litere mici. Dar
odata cu aparitia limbajului XHTML, acesta face distinctie intre majuscule si
minuscule, astfel ca toate etichetele si toti selectorii trebuie scrisi cu litere mici.
Crearea Foilor de Stil
1. Etichete HTML si stiluri CSS
CSS ofera posibilitatea de a schimba aspectul fiecarei etichete in parte, prin
stabilirea unui anume stil in interiorul ei, cu atributul "style". Acest lucru este
util mai ales pentru a anula alte stiluri ale elementului respectiv sau de a da
elemente grafice de stil doar etichetei respective.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Sintaxa pentru definirea stilurilor in interiorul unei etichete HTML este
urmatoarea:
<eticheta style="proprietate:valoare;"> text ... </eticheta>
CSS permite si definirea unor reguli de stil generale intr-o pagina web. Acest set
de reguli trebuie scris in sectiunea de antet (head) a documentului, in cadrul
tag-ului <style>.
Sintaxa pentru definirea CSS intr-un document HTML, in interiorul etichetei
<head> </head>, este urmatoarea:
<style type="text/css">
selector_1 {proprietate1:valoare1; proprietate2:valoare2; ... }
...
selector_n {proprietate1:valoare1; proprietate2:valoare2; ... }
</style>
- Definirea tuturor stilurilor intr-o locatie comuna usureaza modificarea mai
rapida a unei pagini.
Iata un exemplu practic de cod css:
<style type="text/css">
h1 { font-family:Arial; font-size:15px; font-weight:bold; color:#1111ff; }
p {font-family:Arial; font-size:12px; color:blue; }
</style>
Foile de stil pot fi utilizate nu doar la nivel de pagina web, ci si la nivel de intreg
site. Astfel, trebuie creata o foaie de stil externa intr-un fisier separat, de
preferat cu extensia ".css", care poate fi inclus in pagina HTML prin doua
procedee: legatura sau import.
Crearea unei foaie de stil externe se face scriind codul CSS intr-un fisier text cu
ajutorul unui editor de texte simplu (de exemplu Notepad in Windows), sau
specializat in acest sens (precum Notepad++). In fisierul extern creat se adauga
reguli CSS, fara insa ca aceste reguli sa fie incadrate in etichete STYLE.
Dupa ce a fost creata foaia de stil externa, aceasta poate fi folosita de un
document HTML utilizand urmatoarea sintaxa, in interiorul tag-ului <head>
</head>:
<link rel="stylesheet" href="nume_fisier.css" type="text/css">
- Eticheta LINK apare in antetul documentului (sectiunea head), iar atributele
folosite transmit navigatorului tipul de legatura ("rel" legatura cu o foaie de
stil, "type" - tipul codului din fisier) si locatia inspre fisierul ce contine codul CSS
("href" calea si numele complet al fisierului, inclusiv extensia).
O alta modalitate de utilizare a foilor de stil externe intr-un document HTML o
reprezinta importul acestora folosind comanda @import.
Sintaxa pentru importul unei foi de stil externe este urmatoarea:
<style type="text/css">
@import url(nume_fisier.css);
</style>
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Pentru a importa un fisier CSS extern se foloseste in cadrul sectiunii HEAD a
documentului HTML eticheta STYLE. In cadrul acestei etichete este adaugata
instructiunea "@import" de mai sus, unde "nume_fisier.css" reprezinta calea si
numele fisierului ce contine regulile CSS definite.
Alaturi de instructiunea "@import", in cadrul etichetei STYLE, pot fi adaugate
definiti si selectori suplimentari.
Legatura la un fisier CSS extern sau importul acestuia intr-un document HTML
are acelasi efect ca si cum stilurile incluse ar fi fost definire direct in eticheta
STYLE din sectiunea HEAD a documentului HTML.
2. Definirea selectorilor
- Selectorii HTML pot fi definiti prin adaugarea unui numar de definitii
compatibilie cu eticheta HTML la care se refera, avand urmatoarea forma
generala:
selector_HTML { proprietate1:valoare1;
proprietate2:valoare2; ... }
Dupa redefinirea etichetei HTML, stilurile etichetelor respective din documentul
HTML vor fi modificate automat. Prin redefinirea unei etichete, proprietatile
prestabilite existente nu sunt anulate, ci se adauga altele noi.
Utilizarea selectorilor de tip clasa ofera posibilitatea configurarii unor stiluri care
se pot aplica doar acelor elemente care sunt etichetate cu clasa respectiva.
Sintaxa generala de definire a unei clase CSS este:
.nume_clasa { proprietate1:valoare1; proprietate2:valoare2; ... }
Exista cazul in care o clasa este asociata unui selector HTML, ceea ce inseamna
ca acea clasa poate fi folosita doar cu eticheta HTML respectiva. Pentru a defini
o clasa care sa afecteze in mod direct un anume selector HTML, se foloseste
urmatoarea sintaxa:
selector_HTML .nume_clasa { proprietate1:valoare1;
proprietate2:valoare2; ... }
Selectoarele de clasa sunt acceptate de toate navigatoarele. Numele unei clase
e recomandat sa fie diferit de cuvantele rezervate JavaScript.
- Asemanator cu selectorii de clasa se definesc si identificatorii (id-ul). Acestia
sunt folositi pentru crearea de stiluri care pot fi atribuite unei singure etichete
HTML dintr-o pagina. Sintaxa generala de definire a unui identificator este:
#identificator { proprietate1:valoare1;
proprietate2:valoare2; ... }
Identificatorii permit definirea unui element sub forma unui obiect, fiind folositi
doar o singura data in cadrul unei pagini web pentru identificarea tag-ului
respectiv, astfel poate fi manipulat si cu ajutorul functiilor JavaScript.
Numele unui identificator e recomandat sa fie diferit de cuvantele rezervate
JavaScript.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
3. Crearea etichetelor HTML personalizate
Majoritatea etichetelor HTML au unele proprietati prestabilite. Acestea fie raman
asa cum sunt, fie pot fi redefinite. Exista insa cazuri in care se doreste crearea
unor etichete personalizate, pornind de la zero. In acest caz se folosesc
etichetele <span> si <div>.
Eticheta <span> nu are proprietati mostenite. Ea reprezinta doar o locatie vida
care creaza o eticheta in linie.
Pentru a configura o eticheta in linie trebuie definita o clasa sau identificator
care sa poata fi aplicat apoi unei etichete <span>. Iata un exemplu cu, forma
generala, in care selectori sunt precedati de eticheta <span> :
...
<span class="nume_clasa"> ... </span>
...
<span id="span1"> ... </span>
...
<span class="clasa_span"> ... </span>
...
Acum iata cum pot fi definiti acestia in interiorul unei foi de stil:
.nume_clasa { proprietate1:valoare1; proprietate2:valoare2; ... }
#span1 { proprietate1:valoare1; proprietate2:valoare2; ... }
span .clasa_span { proprietate1:valoare1; proprietate2:valoare2; ... }
In momentul in care se doreste configurarea unui bloc separat de restul
continutului unui document HTML, solutia este eticheta <div>. Aceasta creaza
o zona proprie in pagina, cu linie noua atat deasupra sa cat si dedesubtul sau.
Pentru crearea etichetelor DIV se procedeaza la fel ca si in cazul etichetelor in
linie SPAN, prin definirea mai intai a unei etichete de tip clasa sau identificator,
urmata apoi de aplicarea ei asupra unei etichete <div>.
Iata forma generala de aplicare a unei etichete <div> intr-o pagina HTML :
...
<div class="nume_clasa"> ... </div>
...
<div id="div1"> ... </div>
...
Definirea acestor etichete <div> intr-un cod CSS se face astfel:
div { proprietate1:valoare1; proprietate2:valoare2; ... }
.nume_clasa { proprietate1:valoare1; proprietate2:valoare2; ... }
#div1 { proprietate1:valoare1; proprietate2:valoare2; ... }
Regulile CSS pentru definirea etichetelor <span> sau <div>, pot fi plasate la fel
ca si celelalte tipuri de selectoare, in sectiunea "head" a documentului in
interiorul etichetei "style", sau intr-un fisier extern carev ulterior este legat sau
importat in documentul HTML.
Mai multe lucruri despre DIV si SPAN puteti invata de aici -> DIV si SPAN.
4. Definirea de reguli similare
Daca mai multi selectori folosesc aceleasi definitii css, acestia pot avea aceeasi
lista de elemente, fiind scrisi separat prin virgule. Sintaxa generala pentru
definirea unei liste cu mai multi selectori este urmatoarea:
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
selector1, selector2, ... { proprietate1:valoare1;
proprietate2:valoare2; ... }
Impreuna cu selectorii pot fi de asemenea definiti identificatorii si clasele.
Dezavantajul ar fi ca in momentul in care este modificata o valoare a unei
proprietati incluse in definitie, valoarea respectiva se va modifica in toate
etichetele reprezentate de acesti selectori.
5. Definirea etichetelor in context (imbricate)
Cand o eticheta este inconjurata de alte etichete (aflandu-se astfel una in
interiorul alteia), spunem ca aceste etichete sunt imbricate. Eticheta exterioara
se numeste, in acest caz, eticheta parinte, iar cea inferioara se numeste copil.
Se pot crea reguli care revin numai etichetelor copil, sintaxa generala a unei
astfel de reguli fiind:
selector1 selector2 ... { proprietate1:valoare1;
proprietate2:valoare2; ... }
- Unde "selector1" este selectorul parinte iar "selector2" este selectorul copil.
Lista de selectori imbricati poate fi mai mare de doi, ultimul selector din lista
este cel care primeste toate stilurile incluse in regula si in plus le mosteneste si
pe cele ale parintilor.
Ca si selectorii singuri, selectorii imbricati pot include in lista clase, identificatori
sau selectori HTML.
Toate etichetele HTML, cu exceptia etichetei BODY, au cel putin o eticheta
parinte care le inconjoara. De cele mai multe ori stilurile etichetelor din interior
preiau stilurile etichetelor parinte (exista insa cazuri in care proprietatile nu sunt
mostenite de etichetele imbricate). Acest mecanism se numeste mostenirea
stilurilor.
Prin redefinirea unui selector, eticheta nu-si pierde proprietatile prestabilite,
doar in cazul in care acestea sunt modificate. Astfel proprietatile mostenite pot
fi anulate prin redefinirea acestora in lista de definitii a etichetei imbricate.
6. Cresterea prioritatii unei definitii
Valoarea !important adaugata unei definitii atribuie maximum de prioritate in
determinarea ordinii unei executii.
Valoarea !important trebuie plasata inaintea caracterului ;, ca in exempul
urmator:
selector { proprietate1:valoare1; proprietate2:valoare2 !
important; ... }
7. Determinarea ordinii executiei
Deoarece exista mai multe moduri de a aplica stilurile, pot apare situatii in care
unei etichete sa-i fie aplicate mai multe stiluri. Foile de stil din doua sau mai
multe surse, folosite simultan, pot cauza contradictii. De aceea exista cateva
reguli care determina ordinea executiei (numita si cascada), acestea sunt:
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
1. Regulile CSS scrise in interiorul paginii HTML, in cadrul etichetei "style"
din sectiunea "head" au o prioritate mai mare decat cele scrise intr-un
fisier extern, iar regulile scrise in interiorul etichetelor au o prioritate mai
mare decat cele din cadrul etichetei "style" din sectiunea "head".
2. Existenta atributului !important confera prioritate maxima la afisare
definitiei in care este utilizat.
3. Sursa regulilor exista numeroase navigatoare care permit
utilizatorului sa-si defineasca propriile foi de stil. Totusi, foile de stil ale
autorului le anuleaza pe cele ale vizitatorului daca acestea din urma nu au
valoarea "!important".
4. Specificitate cu cat o regula dispune de mai multi selectori HTML, de
clasa si de identificator, cu atat prioritatea ei creste. ID-urile au valoarea
100, clasele au valoarea 10, iar selectorii HTML au valoarea 1.
5. Momentul aparitiei cu cat un stil apare mai tarziu, cu atat
importanta lui este mai mare. Astfel, definitiile unei etichete copil au
prioritatea mai mare si anuleaza toate stilurile precedente cu care intra in
conflict.
8. Adaugarea comentariilor la CSS
Este bine ca uneori sa fie adaugate comentarii in codul CSS, mai ales in cazul
fisierelor externe. Comentariile ajuta la intelegerea codului, facandu-se astfel
cunoscut, pentru mai tarziu, rolu anumitor elemente din codul CSS.
Comentariile nu au nici un efect si pot fi plasate in jurul regulilor, fiind utile si in
cazul navigatoarelor care nu suporta CSS.
Pentru a adauga comentarii in regulile de stil avem la dispozitie doua modalitati:
In cazul in care comentariul se intinde pe un singur rand este suficienta
folosirea perechii de caractere // urmata de comentariu.
In cazul in care comentariul contine mai multe linie, trebuie plasat intre
/* care deschide zona de comentariu si */ care indica sfarsitul
comentariului.
In cazul folosirii comentariilor cu // se pot adauga oricate slash-uri, minimul
fiind de doua.
Iata un exemplu in care puteti vedea cum pot fi adaugate comentariile:
/* Comentariu,
pe mai
multe linii */
.nume_clasa { proprietate1:valoare1; proprietate2:valoare2; ... }
// Comentariu pe o singura linie
#div1 { proprietate1:valoare1; proprietate2:valoare2; ... }
Configurarea fonturilor
Alegerea potrivita a fonturilor si folosirea acestora in cadrul paginilor web este
importanta, poate atrage critici si comentarii din partea vizitatorilor, mai ales
daca formatarea clasica prin scris normal, aldin sau cursiv nu este folosita
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
corespunzator. CSS include facilitati de control asupra aspectului fonturilor, prin
posibilitatea de a stabili familia de fonturi, atributele ingrosat si inclinat,
dimensiunea literelor precum si spatiul dintre linii.
Exista cinci familii de fonturi de baza:
serif au un ornament (serif) plasat la terminatia literei, care ii ofera o
distinctie speciala. Sunt folosite pentru tiparire, chiar daca textele sunt
mai mari sau mai mici. Nu sunt indicate pentru afisarea textelor pe ecran.
sans serif sunt fonturi care nu folosesc serife, fiind indicate pentru
continut text general.
monospace fonturile monospatiate pot avea serife, ele se deosebesc
prin faptul ca fiecare litera ocupa aceeasi cantitate de spatiu. Sunt cele
mai indicate pentru textele care trebuie citite cu exactitate, ca de
exemplu liniile de program.
cursive imita scrisul de mana, intr-o maniera stilizata. Sunt indicate in
scopuri decorative, nefiind recomandate pentru scrierea unor texte mai
lungi.
fantasy nu se incadreaza in nici una dintre categoriile de mai sus, fiind
fonturi care au un caracter predominant ornamental (reprezentand
ilustratii sau pictograme).
1. Stabilirea fontului
Fontul folosit pentru afisarea unui text poate fi stabilit prin proprietatea "font".
Pentru definirea fontului in cadrul unei reguli, trebuie specificata, dupa
selectorul din cadrul foii de stil, proprietatea font-family urmata de numele
fontului sau a fonturilor (despartite prin virgula). Este bine ca numele fonturilor
sa fie incadrate intre ghilimele simple sau duble, mai ales daca numele acestora
contine spatii.
Forma generala fiind urmatoarea:
selector { font-family:"nume_font1", "nume_font2", ...,
nume_generic }
- Dupa ultima virgula se pot folosi urmatoarele nume generice de fonturi: "serif",
"sans-serif", "cursive", "monospace" sau "fantasy". Includerea unei asemenea
valori este optionala, insa recomandata.
Iata un exemplu practic:
h1 { font-family:"Arial", "Helvetica", sans-serif }
Cand este specificata o lista de fonturi, navigatorul incearca sa foloseasca
primul font din lista, daca nu este gasit parcurge lista pana in momentul in care
intalneste un font instalat. Daca nu exista fonturi echivalente, textul va fi afisat
cu fontul prestabilit de browser. Daca este specificat un nume generic, textul va
fi afisat cu un font apartinand aceluiasi stil, in cazul in care fonturile specificate
in lista nu sunt disponibile.
Exista posibilitatea folosirii unei palete largi de fonturi in crearea paginilor web,
nu doar a celor din lista limitata a fonturilor compatibile cu navigatoarele.
Solutia consta in inglobarea fontului in cadrul paginii si trimiterea lui in mod
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
automat in calculatorul vizitatorului, adica, descarcarea si folosirea lui
automata.
Pentru a ingloba un font intr-o pagina si a-l descarca, se foloseste intructiunea
@font-face. Aceasta trebuie sa includa proprietatea font-family, urmata de
numele fontului si apoi trebuie indicata locatia pe server de unde poate fi
descarcat fontul respectiv.
Codul CSS este urmatorul:
@font-face { font-family:nume_font src: url(locatie_font); }
Nu poate fi ales orice font pentru a fi descarcat, acesta trebuie sa respecte un
anume format. Totusi, problema este ca nu exista un format valabil pentru toate
navigatoarele, de exemplu Internet Explorer foloseste fonturi in format "eof"
(obtinute cu ajutorul unui program numit WEFT), iar Mozilla foloseste un format
"otf".
2. Stabilirea dimensiunii fontului
Cu ajutorul CSS se poate stabili dimensiunea fontului folosind valori absolute
(exprimate in diferite unitati de masura: pixeli, centimetri), procentuale, sau
chiar relative.
Pentru a defini dimensiunea fontului in cadrul unei reguli trebuie specificata
proprietatea font-size urmata de o valoare a dimensiunii care poate lua una din
urmatoarele tipuri de valori:
- unitate de masura - exprimata in pixeli, puncte, inci sau centimetri
- expresie absoluta - xx-small, x-small, small, medium, large, x-large si
xx-large
- expresiile smaller sau larger, ca raport cu elementul parinte
- procent - un numar exprimat in procente (cu %), care indica marimea
textului in raport cu dimensiunea elementului parinte
Iata forma generala a codului CSS pentru stabilirea dimensiunii fontului:
selector { font-size:valoare }
Este bine ca pentru foile de stil care formateaza iesirea la imprimanta sa se
foloseasca ca unitati de masura punctele, cm sau mm.
Pixelii reprezinta, probabil, cea mai des utilizata unitate de masura pentru
stabilirea dimensiunii fontului. Pixelii nu reprezinta o masura foarte sigura, dar,
de obicei, pentru afisarea pe ecran, constituie o masura mai sigura decat
dimensiunea in puncte.
Iata un exemplu practic exprimat in pixeli:
h1 { font-size:15px; }
3. Text inclinat
Atributul "font-style" permite scrierea textelor inclinate in doua moduri: "cursiv"
si "oblic". Notiunile pot fi confundate, insa cursivul se refera la versiunea unui
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
font a carui caractere au o inclinare spre dreapta, iar oblicul este un font inclinat
fortat spre dreapta.
Pentru a crea caractere cursive in cadrul unei reguli trebuie precizata
proprietatea font-style, astfel:
selector { font-style:valoare }
Unde "valoare" poate fi unul din urmatoarele cuvinte: normal, italic sau
oblique
Iata un exemplu:
h1 { font-style:italic; }
Valoarea normal se poate folosi pentru a sterge formatarea cu caractere
inclinate atunci cand aceasta este mostenita.
4. Grosimea fontului
Ingrosarea este una dintre metodele utilizate des pentru scoaterea in evidenta a
unui text. CSS confera mai multa flexibilitate in utilizarea textului ingrosat decat
elementul HTML <b>, prin posibilitatea introducerii unei valori proprietatii font-
weight, dupa cum urmeaza:
bold scrie fontul folosind caractere ingrosate
bolder - mareste grosimea fontului relativ la grosimea curenta
lighter micsoreaza grosimea fontului fata de grosimea curenta
- o valoare cuprinsa intre 100 si 900 (multiplu de 100) reprezinta
valoarea ingrosarii, bazata pe versiunile alternative disponibile ale fontului
normal elimina formatarea cu caractere aldine (ingrosate)
In cazul folosiri valorii cuprinse intre 100 si 900, 400 reprezinta valoarea
corespunzatoare textului normal, iar 700 valoarea ingrosarii pentru stilul aldin.
Majoritatea fonturilor nu dispun de noua ponderi, astfel ca daca este specificata
o valoare care nu este disponibila, va fi folosita o alta pondere.
Forma generala pentru stabilirea grosimii fontului este urmatoarea:
selector { font-weight:valoare }
Iata un exemplu practic:
h1 { font- weight:bold; }
5. Majuscule mici
Majusculele mici sunt folosite de obicei in cadrul titlurilor, ele fiind obtinute prin
convertirea literelor mici in majuscule cu o dimensiune mai mica decat
majusculelor normale. Astfel se obtin cuvinte in care toate literele sunt scrise cu
majuscule insa prima litera este mai inalta decat celelalte.
Stabilirea unei reguli pentru majuscule mici se realizeaza prin utilizarea
proprietatii font-variant cu valoarea small-caps. Prin folosirea valorii normal,
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
vor fi anulate celelalte valori mostenite ale proprietatii font-variant.
Forma generala este urmatoarea:
selector { font-variant:valoare }
Iata cum formatam un text dintr-o eticheta "h1" cu valoarea "small-caps":
h1 { font-variant:small-caps; }
6. Valori multiple pentru font
Deseori este util sa fie precizate toate elementele fontului intr-o singura
definitie.
Pentru a se realiza acest lucru este folosita proprietatea "font" urmata de
valorile pentru celelalte proprietati, separate prin spatiu.
Sintaxa generala este urmatoarea:
selector { font:val_font-family val_font-style val_font-variant
val_font-weight val_font-size val_height }
Daca o anumita valoare din lista este omisa, navigatorul va folosi valoarea
prestabilita.
Iata si un exemplu practic de folosire a mai multor valori in aceeasi definitie:
h1 { font:"Arial",sans-serif italic small-caps bold 14pt; }
Configurarea textului
Textele alcatuiesc o buna parte din paginile web. Metodele de afisare a textelor
prin controlul nu numai a fontului, dimensiunii si culorilor, ci si prin alte
elemente, pot imbunatati aspectul pagini si pot atrage atentia asupra anumitor
elemente din text.
1. Spatiul intre litere
Spatierea se refera la cantitatea de spatiu dintre literele unui cuvant. Se poate
aduaga sau reduce spatiul dintre litere folosind proprietatea letter-spacing,
urmata de o valoare exprimata intr-o anumita unitate de masura, ce poate lua si
valori negative.
Sintaxa generala este urmatoarea:
selector { letter-spacing:valoare }
Daca valoarea proprietatii este normal sau 0 atunci spatierea va fi fixata la
valorile implicite (fara modificari suplimentare).
Daca se utilizeaza o valoare exprimata in em atunci dimensiunea rezultata va fi
calculata in raport cu cea a elementului parinte.
Exemplu:
h1 { letter-spacing:1,5em; }
- Puteti folosi si pixeli (px)
2. Spatiul dintre cuvinte
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
CSS da posibilitatea modificarii spatiului intre cuvinte atat prin marire, cat si prin
micsorare.
Spatiul dintre cuvinte poate fi modificat folosind proprietatea word-spacing,
urmata de o valoare exprimata intr-o anumita unitate, fiind de obicei stabilita in
pixeli.
Pentru anularea spatierii intre cuvinte, valoarea proprietatii trebuie sa fie:
normal.
Sintaxa generala este urmatoarea:
selector { word-spacing:valoare }
O valoare pozitiva semnifica un plus de spatiu adaugat la valoarea implicita, iar
o valoare negativa reduce acest spatiu. Daca valoarea este egala cu 0 atunci
spatiul dintre cuvinte este fixat la valoarea prestabilita, neproducand de fapt
nici un efect, fiind similar cu valoarea normal.
Iata un exemplu in care marim spatiul intre cuvintele din eticheta "h2" cu 8
pixeli:
h2 { word-spacing:8px; }
3. Spatiul intre linii
Inaltimea randurilor se refera la spatiul dintre liniile paragrafului.
Modificarea spatiului intre linii poate avea ca efect o mai buna si usoara citire a
textului in cazul in care aceasta este mai mare (creaza o regiune cu spatiu intre
liniile de text). Alteori, daca inaltimea este mai mica (folosita la randurile de
titlu), poate conferi un aspect mai stilat.
Pentru a modifiica inaltimea randurilor se foloseste proprietatea line-height,
urmata de o valoare care poate fi exprimata in trei moduri:
- un numar care inseamna multiplicarea dimensiunii fontului cu numarul
respectiv pentru a obtine valoarea spatierii;
- o valoare de tip absolut, exprimata in pixeli, puncte sau orice alta
unitate de masura folosita in CSS, care indiferent de dimensiunea stabilita
a fontului, inaltimea liniei va avea o valoare exacta;
- un procent, care stabileste inaltimea liniei ca fiind egala cu un anumit
procent din dimensiunea fontului folosit pentru scrierea textului.
Sintaxa generala pentru modificarea spatiului intre linii este:
selector { line-height:valoare }
Iata un exemplu in care marim inaltimea liniei cu 50% din dimensiunea fontului:
h1 { line-height:150%; }
Inaltimea liniei poate de asemenea fi definita si in cadrul proprietatii "font-size",
prin introducerea caracterului "/" urmat de valoarea pentru inaltimea randului,
imediat dupa dimensiunea fontului.
Exemplu: h1 { font-size:12px/28px; }
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
4. Marimea (tipul) literelor
Exista cazuri in care se doreste afisarea textului cu un anume tip de litere.
Folosind CSS, se poate specifica explicit ca textul sa apara cu majuscule initiale,
majuscule, minuscule, combinat sau asa cum a fost el scris.
Cu ajutorul proprietatii text-transform se poate controla marimea literelor din
text, indiferent de modul cum a fost el scris initial.
Pentru a schimba tipul literelor dintr-un text, proprietatea text-transform va fi
urmata de o valoare care poate fi:
capitalize pentru ca primul caracter din fiecare cuvant sa fie scris cu
majuscula;
uppercase pentru ca toate caracterele sa fie scrise cu majuscule;
lowercase - pentru ca toate caracterele sa fie scrise cu litere mici;
none pentru ca textul sa fie afisat asa cum este.
Sintaxa generala este:
selector { text-transform:valoare }
Iata un exemplu in care toate literele vor fi afisate cu majuscule:
h1 { text-transform:uppercase; }
Proprietatea "text-transform" este utila atunci cand textele sunt create in mod
dinamic (de exemplu, in cazul in care ele provin dintr-o baza de date sau form
HTML).
5. Alinierea textului
Un text poate fi aliniat de la marginea din stanga, din dreapta, centrat sau la
ambele margini (stanga-dreapta).
Proprietatea text-align ofera posibilitatea controlului asupra alinierii textului.
Definirea alinierii se face specificand dupa proprietatea text-align una din
valorile: left, right, centersau justify.
Forma generala este:
selector { text-align:valoare }
Proprietatea poate fi aplicata numai elementelor la nivel de bloc (DIV, UL, Hx,
p), valoarea sa implicita fiind in majoritatea cazurilor stabilita la valoarea "left".
Iata un exemplu in care textul din eticheta "h2" este aliniat "stanga-dreapta":
h2 { text-align:justify; }
- In cazul in care alinierea textului este "stanga-dreapta", spatierea cuvintelor si
a literelor se schimba pentru a se obtine linii de aceeasi lungime.
6. Alinierea pe verticala a textului
Cu ajutorul proprietatii vertical-align se poate preciza pozitia unor elemente
(in linie) in raport cu textul din jurul lor. Asta inseamna ca proprietatea poate fi
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
folosita doar cu etichete in linie care nu determina un salt la linie noua, de
obicei utilizandu-se cu eticheta "span".
Sintaxa pentru utilizarea proprietatii vertical-align este:
selector { vertical-align:valoare }
Pentru definirea alinierii pe verticala a textului se foloseste una din urmatoarele
optiuni:
super pentru scrierea textului in stil exponent, deasupra liniei de baza;
sub - pentru scrierea textului in stil indice, sub linia de baza;
baseline pentru scrierea textului pe linia de baza;
- una din valorile: "top", "middle", "bottom", "text-top", "text-bottom"
pentru a alinia textul relativ la alinierea parintelui acestuia;
- valoare procentuala care ridica sau coboara linia de baza a
elementului proportional cu dimensiunea fontului elementului parinte.
Iata un exemplu in care textul din eticheta <span> va aparea ca exponent fata
de textul din stanga-dreapta lui:
span { vertical-align:super; }
7. Formarea paragrafelor
Cu ajutorul proprietatii text-indent se poate stabili ce spatiu suplimentar este
inserat la inceputul primei linii de text dintr-un paragraf. Pentru aceasta,
proprietatea text-indent este urmata de o valoare exprimata intr-o unitate de
masura (pixeli sau em) sau in procente (proportional cu latimea paragrafului).
Sintaxa generala este:
selector { text-indent:valoare }
Valorile pozitive determina o indentare tipica (spre dreapta), in timp ce valorile
negative determina o indentare inspre argine, fiind necesar sau marirea umplerii
(padding) sau marirea marginilor.
Iata un exemplu de cod CSS in care va fi determinat un spatiu de 20 pixeli la
inceputul paragrafului din eticheta <p>:
p { text-indent:20px; }
Daca se utilizeaza o valoare exprimata in unitati "em", atunci rezultatul va fi
relativ la dimensiunea fontului elementului asupra caruia se aplica. Pentru
eliminarea decalarii se utilizeaza valoarea 0.
8. Aplicarea elementelor decorative
CSS permite ornarea textului prin scoaterea lui in evidenta in patru moduri:
subliniere, supraliniere, taierea textului cu o linie sau crearea de texte care
clipesc.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Aplicarea de elemente ornamentale unui text se realizeaza prin proprietatea
text-decoration, urmata de una din valorile:
underline pentru a sublinia textul
overline pentru a trasa o linie deasupra textului
line-through pentru a taia textul cu o linie
blink pentru a face textul sa apara si dispara intermitent
Forma generala este :
selector { text-decoration:valoare }
Pentru a elimina decoratiile se foloseste valoarea "none". Prin folosirea acestei
valori se elimina si sublinierile link-urilor, chiar daca navigatorul are prestabilit
sa le arate subliniat.
Iata un exemplu de cod in urma caruia link-urile nu vor mai fi afisate subliniat:
a:link { text-decoration:none; }
Elementul decorativ "blink" a prezentat probleme, fiind de curand eliminat de
unele navigatoarelor.
9. Spatiile albe
Intreruperile de linie si spatiile albe dintr-un document HTML sunt tratate ca un
singur spatiu sau sunt ignorate, daca nu este utilizata eticheta <pre>.
CSS permite afisarea acestor spatii, precum si a intreruperilor textului, utilizand
proprietatea white-space, urmata de valoarea "pre".
Forma generala este:
selector { white-space:valoare }
In locul cuvantului "valoare" poate fi adaugat: "pre", "nowrap" sau "normal"
Utilizarea valorii "nowrap" impiedica trecerea la linia urmatoare.
Valoarea "normal" permite navigatorului sa decida asupra modului de tratare a
spatiilor. De obicei, acestea vor fi transformate intr-un singur spatiu.
Iata un exemplu in urma caruia spatiile albe si trecerea la linia noua vor fi
afisate asa cum au fost scrise:
p { white-space:pre; }
Spre deosebire de eticheta <pre> care schimba fontul cu unul monospatiat,
valoarea "pre" a proprietatii white-space nu are nici un efect asupra fontului
elementului la care se aplica.
Configurari pentru culori si fundal
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Daca HTML permitea configurarea unor culori si elemente grafice de fundal doar
pentru anumite elemente, CSS permite definirea culorii si a fundalului pentru
orice element din pagina web.
1. Configurarea fundalului
Se poate schimba fundalul (background) intregii pagini, sau pentru un anumit
element din pagina, fie el de tip DIV, paragraf, imagine, tabel sau formular.
a) Culoarea fundalului
Pentru a schimba culoarea fundalului se utilizeaza proprietatea background-
color, urmata de o valoare care reprezinta numele culorii sau valoarea RGB,
exprimata in cod hexa.
Sintaxa generala este:
selector {background-color:valoare }
Daca se foloseste valoarea "transparent" navigatorul va afisa culoarea
prestabilita sau cea a elementului parinte.
Pentru schimbarea fundalului intregii pagini se aplica aceasta proprietate
selectorului "body".
Iata un exemplu in care culoarea de fundal a paginii este schimbata in albastru:
body { background-color:#0000ff; }
b) Imaginea de fundal
Puteti utiliza pentru fundal si o imagine, pentru aceasta se foloseste
proprietatea background-image, urmata de adresa URL a locatiei imaginii.
Sintaxa generala este:
selector { background-image:url('adresa_URL'); }
Unde "adresa_URL" este calea si numele imaginii care va fi folosita
Daca in locul adresei URL se foloseste valoarea "none", navigatorul nu va folosi
nici o imagine.
Iata un exemplu in care pentru fundalul paginii este folosita o imagine:
body { background-image:url('cale/imagine.gif'); }
c) Repetarea imaginii de fundal
Pe langa posibilitatea afisarii unui element grafic ca fundal, CSS ofera si un mod
de repetare a acestuia.
Pentru a repeta imaginea de fundal se foloseste proprietatea background-
repeat, urmata de o valoare care poate avea una din urmatoarele optiuni:
repeat pentru a repeta imaginea pe toata suprafata elementului
respectiv;
repeat-x pentru a repeta imaginea numai pe orizontala;
repeat-y pentru a repeta imaginea numai pe verticala;
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
no-repeat pentru a afisa imaginea o singura data, fara repetare.
Forma generala este:
selector { background-repeat:valoare }
Iata un exemplu de cod in care imaginea folosita pentru fundalul paginii se va
repeta pe verticala pe toata inaltimea documentului:
body { background-repeat:repeat-y; }
d) Controlul imaginii de fundal
CSS poate defini modul de tratare a fundalului la derularea paginii, pentru
aceasta se foloseste proprietatea background-attachment cu optiunea
"fixed", pentru a lipi imaginea de fundal de fereastra navigatorului sau optiunea
"scroll", pentru a permite derularea imaginii de fundal alaturi de elementul
corespunzator atunci cand vizitatorul deruleaza pagina.
Sintaxa generala este:
selector { background-attachment:valoare }
Iata un exemplu practic aplicat imaginii folosita pentru fundalul paginii:
body { background-attachment:scroll; }
e) Pozitia imaginii de fundal
Pentru a pozitiona imaginii de fundal in functie de coltul din stanga-sus al
elementului se utilizeaza proprietatea background-position urmata de doua
valori (coordonate x si y) separate prin spatiu, 'x' pentru pozitia orizontala si 'y'
pentru cea verticala.
Forma generala a acestei proprietati este:
selector { background-position:valoare }
Coordonatele x si y pot fi exprimate ca valori absolute sau ca procente. Se pot
folosi si cuvintele cheie: "left", "center" sau "right" pentru coordonata x;
respectiv "top", "center" sau "bottom" pentru coordonata y.
Iata un exemplu in care imaginea de fundal a paginii este pozitionata la 10 pixeli
(x si y) relativ la coltul din stanga-sus:
body { background-position:10px 10px; }
f) Stabilirea simultana a proprietatilor fundalului
Toate proprietatile fundalului pot fi configurate cu ajutorul proprietatii
background. Se poate stabili simultan printr-o lista de valori proprietatile
fundalului, enumerate in orice ordine si separate prin spatiu.
Cand se utilizeaza proprietatea background, nu este necesar sa fie specificate
toate proprietatile, cele nespecificate fiind stabilite la valoare lor implicita.
Sintaxa generala este:
selector {background:val_bg-color val_bg-img val_bg-repet
val_bg-attach val_bg-position }
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Valoarea implicita a proprietatii background-color este "transparent".
Valoarea implicita a proprietatii background-image este "none".
Valoarea implicita a proprietatii background-attachment este "scroll".
Valoarea implicita a proprietatii background-position este "top left".
Iata si un exemplu in care sunt aplicate mai multe proprietati pentru
background, in aceeasi definitie:
div { background:#e8e8fe url('imagine.jpg') 50% repeat }
- DIV-ul va avea culoarea de fndal "#e8e8fe", cu o imagine pozitionata la
jumatatea distantei X, Y si care se repeta.
2. Stabilirea culorii din prim-plan
Proprietatea color poate schimba culoare oricarui element, fie el text, linie
orizontala sau element de tip formular.
Sintaxa generala pentru utilizarea acestei proprietati este:
selector { color:valoare }
Valoarea culorii poate fi:
numele culorii - una din cele 16 culori predefinite (red, green, blue,
white, silver, ...)
valoare in hexa - sub forma #rrggbb
valoare RGB - sub forma rgb(r, g, b), unde r, g, b pot fi reprezentate prin
numere intregi cuprinse intre 0 si 255 sau procente de rosu, verde si
albastru cu valori intre 0% si 100%.
Iata un exemplu de cod CSS in care culoarea textului din eticheta "h3" este
definita verde:
h3 { color:green; }
Controale pentru chenare si
afisarea elementelor
Indiferent daca o eticheta este de sine statatoare sau imbricata in alte etichete,
aceasta poate fi tratata ca un element distinct pe ecran si poate fi controlata
prin intermediul CSS.
Orice element creat intr-o foaie de stil este prezentat in propriul lui cadru.
Notiunea de element se refera la componentele unui document HTML,
configurate prin intermediul etichetelor HTML.
Caseta (cadrul elementului) dispune de numeroase proprietati, intre care se
numara: marginile, chenarul, completarea (umplerea, cunoscuta ca "padding"),
latimea si inaltimea, care pot fi modificate cu ajutorul CSS.
Elementele HTML au patru laturi (sus, dreapta, jos si stanga) la care se pot
aplica proprietatile CSS specifice, restul proprietatilor CSS (font, text, culoare,
fundal) se aplica in continutului casetei. Continutul poate include texte, liste,
formulare sau imagini.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
1. Latimea si inaltimea unui element
Latimea si inaltimea elementelor pot fi specificate cu ajutorul proprietatilor
width si height.
In mod prestabilit acestea sunt determinate automat de catre navigator, fiind
egale cu necesarul afisarii intregului continut. Pentru definirea latimii si inaltimii
se folosesc urmatoarele tipuri de valori:
- o valoare de tip numeric, de obicei in pixeli;
- un procent, care stabileste o valoare proportionala in functie de cea a
elementului parinte;
- valoarea auto, care foloseste latimea si inaltimea calculata de navigator,
si care reprezinta cantitatea de spatiu maxim pe care o poate ocupa
elementul pentru afisarea intregului continut.
Sintaxa generala pentru configurarea latimii si inaltimii este:
selector { width:valoare; height:valoare }
Iata un exemplu in care elementul cu id="un_id" va avea latimea de 300 pixeli
si inaltimea de 500 pixeli:
#un_id { width:300px; height:500px; }
2. Marginile unui element
Proprietatea margin permite stabilirea distantei dintre un element si alte
elemente alaturate, prin specificarea unei valor pentru marginea din fiecare
latura (sus, dreapta, jos, stanga).
Daca specificati cele 4 valori in aceeasi definitie, acestea reprezinta marginile
elementului in urmatoarea ordine: sus, dreapta, jos, stanga.
Daca specificati doar o valoare, aceasta va fi aplicata tuturor marginilor.
In cazu in care specificati doua sau trei valori, atunci valorile care lipsesc sunt
copiate dupa valorile marginilor opuse.
Sintaxa generala pentru configurarea marginilor unui selector este:
selector { margin:valoare/valori; }
Tipul de valoare folosit poate avea urmatoarele optiuni:
- o valoare de tip lungime (numerica) care poate fi si negativa;
- o valoare procentuala (procent) creaza o margine proportionala cu
latimea elementului parinte;
- valoarea auto lasa controlul marginilor la decizia navigatorului.
Iata un exemplu in care etichetele DIV vor avea distanta pentru marginea de sus
10 pixeli, dreapta 5 pixeli, jos 8 pixeli si in stanga 15 pixeli:
div { margin:10px 5px 8px 15px; }
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Exista posibilitatea de a stabili valoarea marginii doar pentru o singura latura,
fara a tine cont de celelalte margini. Pentru aceasta sunt folosite proprietatile
margin-top, margin-bottom, margin-left si margin-right cu aceleasi valori
ca si in cazul proprietatii margin, dupa cum puteti vedea mai jos.
selector { margin-top:valoare; }
selector { margin-bottom:valoare; }
selector { margin-left:valoare; }
selector { margin-right:valoare; }
3. Chenarul unui element
Proprietatea border permite stabilirea simultana a atributelor chenarului pentru
toate cele patru laturi ale casetei. Aceasta foloseste 3 valori distincte, pentru a
configura latimea (grosimea), stilul si culoarea liniei bordurii.
Sintaxa generala pentru definirea chenarului este:
selector { border:val_grosime val_stil val_culoare; }
Unde
- prima valoare (val_grosime) reprezinta grosimea chenarului si poate fi
una din urmatoarele tipuri:
o - o valoare de tip lungime (valoarea 0 determina anularea afisarii
chenarului);
- un cuvant cheie (thin, medium, thick) care caracterizeaza o
dimensiune relativa.
- a doua valoare (val_stil) reprezinta numele stilului atribuit chenarului
(valoarea "none" anuleaza afisarea chenarului);
- ultima valoare (val_culoare) reprezinta culoarea, exprimata in cod hexa
sau valoare RGB.
Iata un exemplu in care div-urile vor avea o bordura groasa de 1 pixel, solid si
culoare albastra:
div { border:1px solid blue; }
- Pot fi folosite si proprietati separate pentru fiecare: "border-width", "border-
style" si "border-color"; prezentate in continuare.
Un atribut care poate fi folosit in configurarea chenarului este border-width,
acesta furnizeaza o metoda rapida pentru stabilirea latimii celor patru laturi din
jurul unei casete.
Sintaxa generala este:
selector { border-width:valoare; }
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Daca specificati toate cele patru valori, ele sunt aplicate in ordinea: sus,
dreapta, jos, stanga.
Daca specificati doar o valoare, ea va fi aplicata tuturor marginilor.
Daca folositi doua sau trei valori, valorile care lipsesc sunt copiate din valorile
marginilor opuse lor in caseta.
Aspectul bordurii poate fi stabilit prin atributul border-style; stilul este aplicat
celor patru margini si este definit astfel:
selector { border-style:valoare; }
Pentru specificarea valorii, pot fi folosite urmatoarele tipuri:
Ultimele patru valori sunt reprezentate tridimensional, iar in cazul in care ele nu
sunt acceptate de catre navigator, in locul lor se va folosi valoarea cu linie plina.
Un alt atribut care poate fi utilizat in configurarea chenarului este border-color,
acesta stabileste culoarea pentru toate cele patru laturi ale chenarului si
foloseste pentru valoarea ei un singur cuvant cheie exprimat in cod hexa,
valoare RGB sau numele culorii.
Sintaxa generala este:
selector { border-color:valoare; }
Puteti stabili culoarea fiecarei margini si separat, folosind proprietatile:
border-top-color, border-right-color, border-bottom-color si
border-left-color
Fiecare latura a chenarului poate avea valori configurate in mod separat (prin
care se stabilesc stilul si culoarea fiecarei borduri din jurul elementului) dupa
cum este prezentat mai jos:
selector { border-top:grosime stil culoare; }
selector { border-bottom:grosime stil culoare; }
selector { border-left:grosime stil culoare; }
selector { border-right:grosime stil culoare; }
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
4. Adaugarea spatiului in interior, in jurul elementului
Proprietatea padding adauga o cantitate de spatiu suplimentar in jurul
continutului elementului, in interiorul chenarului, intre bordura si continut.
Forma generala pentru utilizarea acestei proprietati este:
selector { padding: valoare/valori; }
Valoarea pentru completarea spatiului poate fi una din urmatoarele:
- o valoare de tip lungime
- o valoare procentuala creaza umplerea in raport cu latimea
elementului parinte.
Cand specificati toate cele patru valori, ele sunt aplicate in ordinea: sus,
dreapta, jos, stanga.
Daca specificati doar o valoare, aceasta va fi aplicata tuturor celor patru directii.
Daca specificati doua sau trei valori, atunci valorile care lipsesc sunt copiate
dupa valorile laturilor opuse.
Iata un exemplu in care etichetele DIV vor avea distanta padding: sus 4 pixeli,
dreapta 2 pixeli, jos 3 pixeli si in stanga 2 pixeli:
div { padding:4px 2px 3px 2px; }
Fiecare latura a chenarului poate avea proprietatea padding configurata
separat:
selector { padding-top:valoare; }
selector { padding-bottom:valoare; }
selector { padding-left:valoare; }
selector { pading-right:valoare; }
5. Elemente float
CSS ofera posibilitatea de a "infasura" anumite elemente in jurul altora. Acest
lucru se face prin intermediul proprietatii float, care determina o mutare fortata
a elementului in directia data de valoarea mentionata, lasand loc liber in spatiul
opus directiei, care va fi ocupat de urmatorul element din codul HTML.
Sintaxa generala pentru utilizarea acestei proprietati este:
selector { float:valoare; }
Unde "vaoare" poate fi" left, right si none
Valoarea "none" permite elementului sa fie plasat acolo unde este posibil, iar
celelalte valori forteaza plasarea elementului in stanga sau in dreapta ecranului,
textul din exteriorul etichetei HTML respective va fi plasat in partea opusa, in
jurul elementului.
Iata un exemplu in care elementul cu id="un_id" va fi fortat sa fie pozitionat in
dreapta celorlaltor elemente:
#un_id { float:right; }
6. Anularea plasarii unui element in spatiul eliberat de "float"
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Asemanator cu actiunea etichetei HTML <br>, care trece pe un nou rand
elementele ce o preced, este si proprietatea clear.
Cu ajutorul acesteia se poate anula ocuparea unui spatiu care a fost lasat liber
de un element care utilizeaza proprietatea "float".
Sintaxa generala pentru utilizarea proprietati clear:
selector { clear:valoare; }
Unde "valoare" specifica latura in jurul careia este interzisa infasurarea textului
si poate lua valoarea: left, right sau both. Se poate folosi si valoarea "none",
ceea ce are ca efect anularea altor atribute ale proprietatii clear.
De exemplu, daca aveti un DIV pozitionat fortat in dreapta, un paragraful care
urmeaza dupa el va fi afisat in stanga DIV-ului respectiv. Pentru a anula acest
lucru, ca paragraful sa fie afisat sub DIV, se foloseste proprietatea "clear",
precum in exemplul urmator:
#un_div { float:right; }
p { clear:both; }
7. Afisarea si ascunderea elementelor
Proprietatea display poate stabili daca un element va fi de tip block, incluzand
linii noi deasupra si dedesubtul sau, daca este inclus in linie, daca este tratat
sub forma de lista sau daca elementul este afisat sau nu.
Sintaxa generala pentru aceasta proprietate este:
selector { display:valoare; }
Unde "valoare" poate fi una din urmatoarele optiuni:
list-item plaseaza in prima linie a textului un indicator pentru articole
de tip lista, dar si un salt deasupra si dedesubtul articolului;
block defineste eticheta ca fiind de tip bloc si plaseaza un salt la linie
noua deasupra si dedesubtul ei;
inline defineste eticheta ca o eticheta in linie si elimina caracterele de
salt la linie noua;
none determina ascunderea elementului si neafisarea lui de catre
navigator; codul acestuia este incarcat insa continutul sau nu e afisat in
pagina.
Iata un exemplu in care elementele <li> sunt asezate in linie, iar un element cu
id="un_id" va fi ascuns in pagina:
li { display:inline; }
#un_id { display:none; }
Proprietatea display nu trebuie confundata cu visibility. Spre deosebire de
visibility care nu afiseaza elementul dar lasa liber spatiu pentru element,
sintaxa display: none elimina complet elementul din pagina.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Controale de pozitionare
Pozitionarea elementelor folosind CSS este mai precisa decat prin intermediul
obiectelor grafice HTML sau a tabelelor, afisarea facandu-se mult mai rapid.
Prin intermediul CSS este permisa pozitionarea exacta sau relativa a
elementelor intr-o fereastra sau in raport cu alte elemente.
Fereastra navigatorului este suprafata in care sunt afisate toate elementele. Ea
poate fi redimensionata sau pozitionata pe ecran, sau poate fi divizata in alte
ferestre prin intermediul cadrelor.
Toatele elementele amplasate in fereastra sunt pozitionate relativ la coltul din
stanga-sus.
1. Stabilirea modului de pozitionare
Prin utilizarea proprietatii position se poate specifica pozitia elementului in
pagina web.
Un element poate avea una din urmatoarele valori de pozitionare: static,
relative, absolut si fixed.
Tipul de pozitie indica navigatorului cum sa trateze amplasarea unui element
intr-o fereastra.
a) Pozitionarea statica
Valoarea initiala, prestabilita, a pozitionarii elementelor in fereastra este
"static".
Cand nu este specificata o pozitionare "relativa", "absoluta" sau "fixa";
elementele sunt dispuse unul dupa altul in interiorul documentului.
Sintaxa pentru specificarea pozitionarii static este:
selector { position:static }
- Un element static nu poate fi repozitionat in mod explicit.
b) Pozitionarea relativa
Un element cu pozitionare "relativa" este amplasat la locul sau in cadrul
ferestrei sau a elementului parinte, in sensul ca el apare dupa toate elementele
dinaintea sa, respectiv inaintea tuturor elementelor amplasate dupa el.
Sintaxa pentru specificarea pozitionarii relative este:
selector { position:relative }
- Elementele pozitionate relativ pot fi mutate din locatia lor folosind proprietatile
"top" si "left" sau "bottom" si "right".
c) Pozitionarea absoluta
Pozitionarea absoluta are ca efect crearea unui element neafectat de restul
documentului, plasarea lui in fereastra fiind facuta intr-o locatie precisa, definita
prin intermediul coordonatelor x si y, indiferent de pozitiile altor elemente.
Sintaxa pentru specificarea pozitionarii absolute este:
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
selector { position:absolute }
- Originea (punctul de coordonate 0,0) este coltul din stanga-sus al ferestrei sau
al obiectului in care este inclus elementul pozitionat absolut.
d) Pozitionarea fixa
Pozitionarea fixa a unui element este aproximativ la fel cu cea absoluta, cu
diferenta ca la derularea paginii elementul fixat ramane pe pozitia lui initiala,
fara a se derula.
Sintaxa pentru specificarea pozitionarii fixed este:
selector { position:fixed }
2. Pozitionarea in raport cu latura de sus, respectiv stanga
Dupa stabilirea tipului de pozitionare, se poate determina distanta intre punctul
de origine si laturile de sus si din stanga ale elementului sau parinte, folosind
proprietatile top si left
Forma generala este:
selector { top:valoare; left:valoare; }
- Unde "valoare" poate fi:
- o valoare de tip numeric, care defineste distanta dintre laturile ferestrei
sau a elementului parinte si laturile elementului;
- o valoare procentuala, care semnifica deplasarea fata de laturile ferestrei
sau a elementului parinte;
- valoarea auto, care permite navigatorului sa calculeze el insusi valoarea.
Pot fi utilizate proprietatile top si left sau bottom si right, de asemenea pot
lua si valori negative.
In cazul in care este vorba despre elemente imbricate, acestea vor fi deplasate
solidar cu elementul parinte daca acesta are position:relative.
Iata un exemplu in care o eticheta <h1> este pozitionata la o distanta de 10
pixeli fata de marginile sus si stanga ale unui DIV in interiu caruia se afla:
<style type="text/css">
div { position:relative; }
h1 { top:10px; left:10px; }
</style>
<div>
<h1>Text...</h1>
</div>
3. Pozitionarea in raport cu latura de jos, respectiv dreapta
In unele cazuri este necesara pozitionarea in raport cu laturile de jos, respectiv
dreapta. In acest caz originea va fi coltul din dreapta-jos al ferestrei sau al
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
elementului parinte.
Definirea marginilor fata de latura de jos, respectiv din dreapta se face cu
ajutorul proprietatilor bottom si right; ele pot lua aceleasi valori ca si "left" si
"top", de asemenea pot fi combinate cu acestea.
Forma generala este:
selector { bottom:valoare; right:valoare; }
In cazul in care pentru acelasi element sunt stabilite atat marginile "top / left"
cat si "bottom / right", rezultatul afisat depinde de navigator, dar in mod
prestabilit se folosesc pozitiile top si left.
4. Pozitionarea in spatiul 3D
Elementele pot primi o a treia dimensiune, si anume asezarea lor in stiva, unele
in raport cu altele.
Amplasarea se face in mod automat, incepand cu valoarea 0 si continuand prin
incrementare cu o unitate, in ordinea aparitiei lor in documentul HTML si relativ
la elementele parinte.
Pentru pozitionarea elementelor in stiva unele peste altele se foloseste
proprietatea z-index. Valoarea acestei proprietati fiind relatia tridimensionala a
elementului in raport cu alte elemente din fereastra.
Sintaxa generala pentru proprietatea z-index este:
selector { z-index:valoare; }
Unde "valoare" este un numar intreg, pozitiv, 0 sau negativ.
In cazul in care continutul elementelor se suprapune, elementul cu numarul de
ordine mai mare apare deasupra elementului cu numar mai mic.
Utilizarea unei valori negative determina amplasarea elementului dedesubtul
parintelui sau cu atatea niveluri cu cate indica indexul z.
5. Includerea unui element absolut intr-un element relativ
Un element poate fi pozitionat exact in cadrul unei ferestre, sau el poate fi
inclus intr-un element cu pozitionare relativa.
In cazul includerii unui element pozitionat absolut intr-un element pozitionat
relativ, elementul absolut este pozitionat folosind ca origine coltul din stanga-
sus al elementului relativ.
Iata un exemplu de cod HTML in care o eticheta <div> (cu class="absolut") este
inclusa (imbricata) in alta eticheta <div> (cu class="relativ"):
<div class=relativ>
...
<div class=absolut> ... </div>
...
</div>
Pentru a face o pozitionare absoluta a elementului inclus (care are
class="absolut") in elementul parinte (care are class="relativ"), caruia ii definim
o pozitionare relativa; scriem in foaia de stil urmatorul cod:
.relativ {position:relative; top:30px; left:50px; }
.absolut {position:absolute; top:15px; left:0px; }
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
6. Includerea unui element relativ intr-un element absolut
Cand un element pozitionat absolut este inclus intr-un element pozitionat
relativ, primul foloseste ca origine coltul din stanga-sus al parintelui.
In cazul in care un element pozitionat relativ este plasat in interiorul unui
element pozitionat absolut, acesta se va deplasa o data cu elementul absolut.
Iata un exemplu de cod HTML in care o eticheta <div> (cu class="relativ") este
inclusa (imbricata) in alta eticheta <div> (cu class="absolut"):
<div class=absolut>
...
<div class=relativ> ... </div>
...
</div>
Pentru a face o pozitionare relativa a elementului inclus (care are
class="relativ") in elementul parinte (care are class="absolut"), caruia ii definim
o pozitionare absoluta; adaugam in foaia de stil urmatorul cod:
.absolut {position:absolute; top:20px; left:25px; }
.relativ {position:relative; top:10px; left:5px; }
Configurari pentru vizibilitate si
mouse
CSS ofera posibilitatea de a afisa sau ascunde unele elemente sau parti ale unor
elemente.
1. Stabilirea vizibilitatii unui element
Proprietatea visibility poate controla faptul ca un element sa fie vizibil sau nu.
Chiar daca elementul este invizibil, el va ocupa un spatiu liber in pagina, acolo
unde ar fi trebuit sa fie afisat.
Sintaxa pentru folosirea acestei proprietati este urmatoarea:
selector { visibility:valoare }
Unde "valoare" poate fi:
hidden ascunde elementul de la afisarea pe ecran;
visible afiseaza elementul;
inherit vizibilitatea elementului este mostenita de la elementul parinte.
Iata un exemplu in urma caruia textul din interiorul etichetei <h1> va fi invizibil:
h1 { visibility:hidden; }
Pentru a ascunde complet afisarea unui element in pagina, se poate utiliza
formula display:none;
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
2. Stabilirea suprafetei vizibile a unui element
Definirea suprafetei vizibile a unui element stabileste portiunea din elementul
respectiv care este vizibila in fereastra navigatorului. Restul continutului acelui
element nu dispare, ci este invizibil pentru vizitator.
Pentru a defini forma regiunii vizibile se foloseste proprietatea clip cu valoarea
rect (definita prin patru valori separate prin spatii si incadrate de paranteze
rotunde)
Forma generala este:
selector {clip:rect(val1 val2 val3 val4); }
- Valorile construesc un patrulater, definesc distanta dintre coltul din stanga-sus
al elementului si laturile de sus, dreapta, jos si stanga ale regiunii vizibile.
Iata un exemplu de cod CSS in care suprafata vizibila a unui element cu id="viz"
va fi cea incadrata de valorile atributului rect:
#viz { clip: rect(25 300 125 100); }
Daca se foloseste valoarea "auto", navigatorul calculeaza dimensiunea regiunii
vizibile la 100%. Regiunile de vizibilitate pot avea doar forma dreptunghiulara.
3. Definirea pozitiei depasirii
Uneori elementele nu sunt in totalitate continute in casetele lor, caseta nefiind
suficient de mare, astfel ca o parte a continutului nu este afisata sau depaseste
marginea stabilita.
Proprietatea overflow permite tratarea continutului in exces, controland astfel
modul de afisare sau nu al acesuia.
Forma generala a proprietatii overflow este:
selector { overflow:valoare; }
- Unde "valoare" stabileste unde va fi plasata depasirea, folosind una din
valorile:
visible extinde caseta elementului astfel incat sa incapa tot continutul
sau, ignorand delimitarea suprafetei vizibile. Este optiunea prestabilita.
hidden ascunde continutul care nu incape in caseta elementului, si
impiedica aparitia barei de derulare.
scroll adauga intotdeauna bare de derulare elementului, pentru ca sa se
poata accesa tot continutul elementului.
auto barele de derulare apar doar atunci cand este necesar.
Iata un exemplu in care toate elementele cu class="extradim" vor avea bare de
scroll:
.extradim { overflow:scroll; }
Pentru definirea proprietatii "overflow" doar pentru una din directii: orizontala
sau verticala; adica bara de derulare sa fie disponibila sau nu doar pentru una
din aceste directii, se poate folosi o alta varianta a acestei proprietati, si anume:
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
overflow-x:valoare - pentru orizontala
overflow-y:valoare - pentru verticala
- Unde "valoare" poate fi una din valorile prezentate mai sus.
4. Aspectul indicatorului de mouse
In mod normal, aspectul indicatorului de mouse este determinat de browser.
Navigatorul modifica indicatorul de mouse in functie de continutul deasupra
caruia se afla acesta.
Uneori este dorita anularea sau completarea preferintelor navigatorului si
configurarea unor aspecte personalizate.
Proprietatea cursor ajuta la stabilirea aspectului unui indicator de mouse.
Sintaxa este urmatoarea:
selector { cursor:valoare; }
Unde "valoare" poate avea urmatoarele nume pentru indicatoarele de mouse:
- Daca se foloseste valorea "auto", navigatorul decide asupra tipului de indicator
folosit.
Pseudo-clase
Pseudo-clasele permit adaugarea de stiluri CSS doar la anumite elemente ale
aceluiasi selector, id sau clasa.
De exemplu, cand definiti un stil pentru un anumit tag HTML sau pentru o clasa,
continutul din toate aceleasi tag-uri sau aceeasi clasa vor avea acel stil, iar daca
doriti sa definiti un stil diferit pentru primul (sau ultimul) din acele tag-uri ori
pentru primul continut definit de aceeasi clasa, puteti realiza asta folosind
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
pseudo-clasele. De asemenea, acestea pot modifica stilul grafic al elementelor
cand mouse-ul actioneaza asupra lor.
Pentru a functiona in Internet Explorer 7+ este necesar declararea <!
DOCTYPE>, care se adauga la inceputul documentului HTML, mai multe detalii
(in engleza) gasiti Aici.
Sintaxa pentru utilizarea pseudo-clasei este urmatoarea:
element:pseudo-clasa { proprietate:valoare; }
- unde "element" este un selector, id sau clasa, iar "pseudo-clasa" este una din
expresiile urmatoare:
active - Adauga un stil unui element cand acesta este activat (actionat
prin click pe el)
first-child - Adauga un stil unui element care este primul din acel tip de
elemente
focus - Folosit pentru input-urile de formulare, le adauga un stil cand
acestea sunt active (dupa click si cursorul de text in ele)
hover - Adauga un stil unui element cand mouse-ul se afla deasupra lui
lang(cuvant) - Adauga un stil unui element care are atributul
lang="cuvant" (nu e suportat de Safari si IE mai mic de 8)
last-child - Adauga un stil unui element care este ultimul din acel tip de
elemente
link - Adauga un stil unui link nevizitat
visited - Adauga un stil unui link vizitat
Ca sa intelegeti mai bine cum functioneaza si ce fac pseudo-clasele, studiati
exemplele care sunt prezentate in continuare.
1. Pseudo-clase cu selector
Selectoarele fac referire la tag-urile HTML pe care le denumesc (de ex.: p pentru
<p>, li pentru <li>, div pentru <div>, etc.).
In exemplul urmator este folosit "first-child" pentru paragraf:
<!DOCTYPE html PUBLIC "-//W3C//DTD XHTML 1.0 Transitional//EN"
"http://www.w3.org/TR/xhtml1/DTD/xhtml1-transitional.dtd">
<html>
<head>
<title>Pseudo-clase - Ex. 1</title>
<style type="text/css">
p:first-child {
color:blue;
}
</style>
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
</head>
<body>
<p>Un text din primul paragraf</p>
<p>Continut din al doilea paragraf</p>
<p>Textul din al treilea paragraf</p>
</body>
</html>
- Rezultatul va fi urmatorul, primul paragraf va avea textul albastru.
Un text din primul paragraf
Continut din al doilea paragraf
Textul din al treilea paragraf
Iata si un exemplu cu "hover" pentru <li>
<!DOCTYPE html PUBLIC "-//W3C//DTD XHTML 1.0 Transitional//EN"
"http://www.w3.org/TR/xhtml1/DTD/xhtml1-transitional.dtd">
<html>
<head>
<title>Pseudo-clase - Ex. 2</title>
<style type="text/css">
li:hover {
background-color:#88fe88;
}
</style>
</head>
<body>
<ul>
<li>Text list 1 ...</li>
<li>Text list 2 ...</li>
<li>Text list 3 ...</li>
</ul>
</body>
</html>
- Cand pozitionati mouse-ul deasupra fiecarui LI, acesta va avea background
verde, testati mai jos
Text list 1 ...
Text list 2 ...
Text list 3 ...
2. Pseudo-clase si clase
Trebuie stiut ca pseudo-clasele nu sunt acelasi lucru ca si clasele, acestea fiind
cele care fac referire la valoarea atributului "class" si in CSS se adauga dupa un
caracter punct (.).
Iata un exemplu in care sunt folosite pseudo-clasele "lang(cuvant)" (pt. IE
incepand cu versiunea 8) sl "last-child" la o clasa ".test'
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
<!DOCTYPE html PUBLIC "-//W3C//DTD XHTML 1.0 Transitional//EN"
"http://www.w3.org/TR/xhtml1/DTD/xhtml1-transitional.dtd">
<html>
<head>
<title>Pseudo-clase - Ex. 3</title>
<style type="text/css">
.test:last-child {
background-color:#88fe88;
}
.test:lang(da) {
color:blue;
}
</style>
</head>
<body>
<ul>
<li class="test">Text in list cu class 1 ...</li>
<li class="test" lang="da">Text in list cu class 2 ...</li>
<li class="test">Text in list cu class 3 ...</li>
</ul>
</body>
</html>
- Observati ca stilul definit pentru ".test:last-child" va fi aplicat doar ultimului
element care are clasa "test", iar "lang(da)" se aplica numai elementului care pe
langa class="test" are si lang="da".
- Rezultatul este acesta:
Text in list cu class 1 ...
Text in list cu class 2 ...
Text in list cu class 3 ...
Iata un alt exemplu in care sunt combinate o clasa (test), un selector (tag <i>)
si "first-child":
<!DOCTYPE html PUBLIC "-//W3C//DTD XHTML 1.0 Transitional//EN"
"http://www.w3.org/TR/xhtml1/DTD/xhtml1-transitional.dtd">
<html>
<head>
<title>Pseudo-clase - Ex. 4</title>
<style type="text/css">
.test i:first-child {
font-weight:bold
}
</style>
</head>
<body>
<p class="test"><i>Paragraf</i> cu mai multe tag-uri I: <i>text oblic</i>, alt
test <i>oblic</i></p>
<p class="test">Alt paragraf: <i>sir inclinat si bold</i>, alt sir
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
<i>italic</i></p>
</body>
</html>
- Stilul CSS va fi aplicat primelor tag-uri <i> din fiecare clasa ".test", dupa cu
puteti vedea mai jos
Paragraf cu mai multe tag-uri I: text oblic, alt test oblic
Alt paragraf: sir inclinat si bold, alt sir italic
- Daca doriti ca stilul sa fie aplicat tuturor etichetelor <i> din prima clasa,
scrieti: .clasa:first-child i
- Daca vreti sa fie aplicat numai primului <i> din prima clasa, scrieti:
.clasa:first-child i:first-child
3. Pseudo-clase cu id-uri si elemente de formular
In CSS, id-urile fac referire la valoarea atributului ID si se scriu dupa caracterul
#.
Iata un exemplu in care este folosita pseudo-clasa "hover" impreuna cu un ID,
iar "focus" impreuna cu o clasa (focus nu functioneaza pe versiuni de IE mai
mici de 8)
<!DOCTYPE html PUBLIC "-//W3C//DTD XHTML 1.0 Transitional//EN"
"http://www.w3.org/TR/xhtml1/DTD/xhtml1-transitional.dtd">
<html>
<head>
<title>Pseudo-clase - Ex. 5</title>
<style type="text/css">
#unid:hover {
background-color:#dadafe;
}
.test:focus {
background-color:#ededfe;
}
</style>
</head>
<body>
<form action="" method="post">
<input type="text" class="test" /><br />
<textarea cols="20" rows="5" class="test"></textarea><br />
<input type="button" value="Buton" id="unid" />
</form>
</body>
</html>
- Stilul CSS definit in acest exemplu face ca atunci cand mouse-ul se afla
deasupra butonului (care are id="unid") acesta sa isi schimbe culoarea de
fundal, iar cand se da click pe zonele de text din formular (care au class="test"),
la fel se modifica culoarea background.
- Rezultatul este urmatorul formular.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Pseudo-elemente
Pseudo-elementele permit adaugarea de stiluri CSS anumitor parti din
continutul unui element HTML.
De exemplu, cand definiti un stil pentru un anumit tag HTML (sau pentru o
clasa), tot continutul incadrat de acel tag va avea acelasi stil, iar daca vreti sa
adaugati un stil CSS diferit primei litere sau primului rand dintr-un paragraf, se
folosesc pseudo-elemente.
Sintaxa pentru utilizarea pseudo-elementelor este urmatoarea:
obiect_css:pseudo-element { proprietate:valoare; }
- unde "obiect_css" este un selector, id sau clasa, iar "pseudo-element" este una
din expresiile urmatoare:
after - Adauga continut dupa un element HTML (nu e suportat de versiuni IE
mai mici de 8)
before - Adauga continut inaintea unui element HTML (nu e suportat de
versiuni IE mai mici de 8)
first-letter - Adauga un stil css primului caracter dintr-un text
first-line - Adauga un stil primei linii dintr-un text
Ca sa intelegeti mai bine cum functioneaza si ce fac pseudo-elementele, iata cateva
exemple cu fiecare in parte.
1. after
Pentru a adauga un anumit continut (text, imagine, sunet .wav) prin CSS, se
foloseste proprietatea content si valoarea ce reprezinta continutul respectiv:
text se adauga intre ghilimele, iar imagine sau sunet .wav se adauga folosind ca
valoare url(adresa_fisier)
In urmatorul exemplu va fi adaugat un continut text dupa fiecare element
<h4>.
<!DOCTYPE html PUBLIC "-//W3C//DTD XHTML 1.0 Transitional//EN"
"http://www.w3.org/TR/xhtml1/DTD/xhtml1-transitional.dtd">
<html>
<head>
<title>Pseudo-elemente - Ex. 1</title>
<style type="text/css">
h4:after {
content:"site-ul-tau";
color:blue;
}
</style>
</head>
<body>
<h4>Continutul din primul tag H4 ... </h4>
<h4>Un alt text din alt element H4</h4>
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
</body>
</html>
- Rezultatul va fi cel de jos.
- Observati cum este adaugat cuvantul "site-ul-tau", imediat dupa ultimul caracter al
fiecarui element <h4>, ca si cum ar face parte din textul initial, dar putand avea stil
propriu.
Continutul din primul tag H4 ... site-ul-tau
Un alt text din alt element H4site-ul-tau
- In loc de selector puteti folosi si ID sau clasa.
-
2. before
Before este similar cu "after", continutul se adauga la fel, dar la inceputul
elementului.
Pentru o mai mare difersitate, puteti combina pseudo-clasele cu pseudo-
elemente folosind sintaxa:
obiect_css:pseudo-clasa:pseudo-element
{ proprietate:valoare; }
- Pseudo-clasele sunt explicate in lectia anterioara.
Ca sa vedeti efectul, iata un exemplu aplicat cu "before" acelorasi tag-uri H4 din
exemplul precedent.
<!DOCTYPE html PUBLIC "-//W3C//DTD XHTML 1.0 Transitional//EN"
"http://www.w3.org/TR/xhtml1/DTD/xhtml1-transitional.dtd">
<html>
<head>
<title>Pseudo-elemente - Ex. 2</title>
<style type="text/css">
h4:first-child:before {
content:"site-ul-tau- ";
color:blue;
}
</style>
</head>
<body>
<h4>Continutul din primul tag H4 ... </h4>
<h4>Un alt text din alt element H4</h4>
</body>
</html>
- De data aceasta continutul "site-ul-tau- " este adaugat imediat in fata si doar primului
element <h4> (precizat prin 'first-child'), dupa cum puteti vedea mai jos:
site-ul-tau- Continutul din primul tag H4 ...
Un alt text din alt element H4
- Daca vreti sa adaugati in loc de continut text o imagine, de exemplu .gif, scrieti codul
CSS astfel: h4:first-child:before { content:url(imagine.gif); }
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
3. first-letter
First-letter aplica un stil CSS doar primului caracter dintr-un text.
In urmatorul exemplu este aplicat un stil CSS primului caracter din continutul
fiecarui element definit printr-o clasa "test".
<!DOCTYPE html PUBLIC "-//W3C//DTD XHTML 1.0 Transitional//EN"
"http://www.w3.org/TR/xhtml1/DTD/xhtml1-transitional.dtd">
<html>
<head>
<title>Pseudo-elemente - Ex. 3</title>
<style type="text/css">
.test:first-letter {
font-size:25px;
color:red;
}
</style>
</head>
<body>
<p class="test">Textul din paragraf ...</p>
<div class="test">Alt continut int-un tag DIV, dar cu aceeasi clasa.</div>
</body>
</html>
- Dupa cum puteti vedea in rezultatul de mai jos, prima litera din continutul fiecarui tag
ce are class="test" este de culoare rosie si marime 25px.
Textul din paragraf ...
Alt continut int-un tag DIV, dar cu aceeasi clasa.
4. first-line
First-line aplica un stil CSS doar primei linii din continutul elementului HTML.
Studiati exemplul urmator:
<!DOCTYPE html PUBLIC "-//W3C//DTD XHTML 1.0 Transitional//EN"
"http://www.w3.org/TR/xhtml1/DTD/xhtml1-transitional.dtd">
<html>
<head>
<title>Pseudo-elemente - Ex. 4</title>
<style type="text/css">
.test:first-line {
font-weight:bold;
color:blue;
}
</style>
</head>
<body>
<p class="test">Paragraf cu mai multe linii<br />
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
A doua linie ...<br />
Alta linie din acelasi paragraf.</p>
<div class="test">Continut pe doua linii intr-un tag DIV<br />
A doua linie din DIV.</div>
</body>
</html>
- Rezultatul este urmatorul, comform codului CSS, prima linie din fiecare element cu
class="test" are textul albastru si ingrosat.
Paragraf cu mai multe linii
A doua linie ...
Alta linie din acelasi paragraf.
Continut pe doua linii intr-un tag DIV
A doua linie din DIV.
Creare Meniu Dublu cu CSS
Meniu Orizontal-Vertical
In acest tutorial puteti invata cum sa creati Meniu Dublu cu CSS (orizontal si
vertical).
Meniu dublu inseamna ca lista meniului contine inca un Meniu cu alte link-uri
(denumit si Sub-Meniu).
In general, Meniurile sunt create folosind tag-urile <ul> (sau <ol>) si <li> tags.
- Presupunand ca deja stiti CSS si HTML, aplicati /adaptati codurile prezentate
mai jos, personalizandu-le si cu alte elemente CSS, dupa cum doriti sa creati
designul (colturi rotunjite, imagini pt. fundal, etc.).
Meniu Vertical Dublu
Meniul vertical este de obicei adaugat in marginile laterale ale paginii.
Iata un exemplu simplu (mutati cursorul mouse-ului pe el):
Pagina personala
+ Tutorialle CSS
+ Tutoriale HTML
Contact
- Codul HTML si CSS de mai jos creaza acest meniu (Proprietatile CSS trebuie
adaugate in zona <head>, sau intr-un fisier ".css"):
<style><!--
#menuv {
width:200px;
border:1px solid blue;
background-color:#daedfe;
padding:2px;
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
}
/* Proprietati pentru primul nivel din meniul vertical */
#menuv li {
margin:1px 0;
background-color:#f0f1fe;
padding:1px;
list-style-type:none;
font-weight:600;
text-align:left;
}
#menuv li a {
display:block;
margin:0;
font-weight:normal;
}
#menuv li a:hover {
background-color:#fefefe;
text-decoration:none;
font-style:oblique;
}
/* Proprietati pentru nivelul doi din meniul vertical */
#menuv li:hover ul {
display:block;
}
#menuv li ul {
display:none;
position:relative;
margin:-1px 0 -2px 0;
padding:1px 0;
}
#menuv li ul li {
margin:2px 0 0 20px;
background-color:#edfeed;
padding:1px 0;
border:1px dotted yellow;
}
--></style>
<ul id="menuv">
<li><a href="/" title="Pagina personala">Pagina personala</a></li>
<li> + Tutorialle CSS
<ul>
<li><a href="http://www.site-ul-tau.net/curs_css/css3-background-proprietati-noi.html"
title="CSS3 - Background proprietati">CSS3 - Background proprietati</a></li>
<li><a href="http://www.site-ul-tau.net/curs_css/css3-opacity.html" title="CSS3
opacity">CSS3 opacity</a></li>
</ul>
</li>
<li> + Tutoriale HTML
<ul>
<li><a href="http://www.site-ul-tau.net/html/tutorial-html5.html" title="Tutorial
HTML5">Tutorial HTML5</a></li>
<li><a href="http://www.site-ul-tau.net/html/html5-canvas.html" title="HTML5
canvas">HTML5 canvas</a></li>
<li><a href="http://www.site-ul-tau.net/html/html5-taguri-noi.html" title="HTML5 tag-uri
noi">HTML5 tag-uri noi</a></li>
</ul>
</li>
<li><a href="http://www.site-ul-tau.net/coment/contact.php"
title="Contact">Contact</a></li>
</ul>
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
- "Smecheria" la acest Meniu este acest cod (ceea ce face a doua lista UL
vizibila cand mouse-ul e deasupra listei LI parinte):
#menuv li:hover ul {
display:block;
}
O alta varianta de meniu vertical dublu:
Pagina personala
+ Tutorialle CSS
+ Tutoriale HTML
Contact
- Codul CSS si HTML pt. acest meniu:
<style><!--
#menuv {
position:relative;
width:160px;
border:1px solid blue;
background-color:#daedfe;
padding:2px;
}
/* Proprietati pentru primul nivel din meniul vertical */
#menuv li {
margin:1px 0;
background-color:#f0f1fe;
padding:1px;
list-style-type:none;
font-weight:600;
text-align:left;
}
#menuv li a, #menuv li span {
display:block;
margin:0;
font-weight:normal;
}
#menuv li a:hover {
background-color:#fefefe;
text-decoration:none;
font-style:oblique;
}
/* Proprietati pentru nivelul doi din meniul vertical */
#menuv li:hover ul {
display:block;
}
#menuv li ul {
display:none;
position:absolute;
z-index:9998;
width:100%;
left:151px;
margin:-20px auto 0 auto;
background-color:#daedfe;
border:1px dashed blue;
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
padding:1px;
}
#menuv li ul li {
margin:1px;
background-color:#edfeed;
padding:1px 0 1px 2px;
}
--></style>
<ul id="menuv">
<li><a href="/" title="Pagina personala">Pagina personala</a></li>
<li><span> + Tutorialle CSS</span>
<ul>
<li><a href="http://www.site-ul-tau.net/curs_css/css3-background-proprietati-noi.html"
title="CSS3 - Background proprietati">CSS3 - Background proprietati</a></li>
<li><a href="http://www.site-ul-tau.net/curs_css/css3-opacity.html" title="CSS3
opacity">CSS3 opacity</a></li>
</ul>
</li>
<li><span> + Tutoriale HTML</span>
<ul>
<li><a href="http://www.site-ul-tau.net/html/tutorial-html5.html" title="Tutorial
HTML5">Tutorial HTML5</a></li>
<li><a href="http://www.site-ul-tau.net/html/html5-canvas.html" title="HTML5
canvas">HTML5 canvas</a></li>
<li><a href="http://www.site-ul-tau.net/html/html5-taguri-noi.html" title="HTML5 tag-uri
noi">HTML5 tag-uri noi</a></li>
</ul>
</li>
<li><a href="http://www.site-ul-tau.net/coment/contact.php"
title="Contact">Contact</a></li>
</ul>
- Sub-meniul (#menuv li ul) trebuie sa aibe urmatoarele proprietati CSS, ca sa-l
ascunda si sa nu afecteze celelalte liste cand e descoperit (proprietatea z-
index:9998; il face sa fie afisat peste celelalte liste).
display:none;
position:absolute;
z-index:9998;
- In codul CSS al acestui Meniu este important ca selectorul #menu sa aibe
definita proprietatea "position" (relative, absolute). Aceasta e necesar ca sa
functioneze z-index:9998; (in #menuv li ul) in Internet Explorer.
Meniu Orizontal-Vertical
Meniul orizontal-vertical este un meniu cu lista afisata pe o linie orizontala,
iar fiecare lista poate sa contina un alt meniu cu liste verticale, care este initial
ascuns, si afisat cand mouse-ul e pe textul /imaginea din lista orizontala.
- Demonstratie (mutati cursorul mouse-ului peste Menu):
Pagina personala
Tutorialle CSS
Tutoriale HTML
Contact
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
- Codul sursa:
<style><!--
#menuv {
position:relative;
padding:2px;
}
/* Proprietati pentru lista orizontala */
#menuv li {
float:left;
margin:1px 8px;
border:1px solid blue;
background-color:#daedfe;
padding:1px 2px;
list-style-type:none;
font-weight:600;
text-align:left;
text-decoration:nderline;
}
/* Proprietati pentru listele verticale */
#menuv li:hover ul {
display:block;
}
#menuv li ul {
display:none;
position:absolute;
margin:1px auto 1px -8px;
background-color:#f0f1fe;
border:1px dashed blue;
padding:1px;
}
#menuv li ul li {
position:relative;
clear:both;
width:99%;
margin:1px 0;
border:none;
background-color:#edfeed;
padding:1px;
}
/* Link-uri in sub-menu */
#menuv ul li a {
display:block;
margin:0;
font-weight:normal;
padding:1px;
}
#menuv ul li a:hover {
background-color:#fefefe;
text-decoration:none;
font-style:oblique;
}
--></style>
<ul id="menuv">
<li><a href="/" title="Pagina personala">Pagina personala</a></li>
<li>Tutorialle CSS
<ul>
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
<li><a href="http://www.site-ul-tau.net/curs_css/css3-background-proprietati-noi.html"
title="CSS3 - Background proprietati">CSS3 - Background proprietati</a></li>
<li><a href="http://www.site-ul-tau.net/curs_css/css3-opacity.html" title="CSS3
opacity">CSS3 opacity</a></li>
</ul>
</li>
<li>Tutoriale HTML
<ul>
<li><a href="http://www.site-ul-tau.net/html/tutorial-html5.html" title="Tutorial
HTML5">Tutorial HTML5</a></li>
<li><a href="http://www.site-ul-tau.net/html/html5-canvas.html" title="HTML5
canvas">HTML5 canvas</a></li>
<li><a href="http://www.site-ul-tau.net/html/html5-taguri-noi.html" title="HTML5 tag-uri
noi">HTML5 tag-uri noi</a></li>
</ul>
</li>
<li><a href="http://www.site-ul-tau.net/coment/contact.php"
title="Contact">Contact</a></li>
</ul>
In codul CSS al acestui Meniu sunt importante urmatoarele proprietati:
- #menuv li trebuie sa contina aceasta proprietate ca sa aseze listele pe linie
orizontala:
float:left;
- Sub-meniul (#menuv li ul) trebuie sa aibe aceste proprietati CSS, ca sa-l
ascunda si sa nu afecteze celelalte liste cand e afisat.
display:none;
position:absolute;
- Listele din sub-meniu (#menuv li ul li) trebuie sa aibe aceste proprietati CSS,
care anleaza efectul lui: float:left; mostenit de la lista LI parinte, si sa aibe o
lungime corespunzatoare:
position:relative;
clear:both;
width:99%;
Butoane pentru link-uri folosind o
singura imagine si CSS
O singura imagine pt meniu cu mai multe link-uri
Fiecare imagine care trebuie incarcata in pagina necesita o cerere de la browser
catre server si asteptarea raspunsului, astfel, daca aveti un meniu cu 5 link-uri
cu imagine, pentru a face ca pagina sa se incarce mai repede, e bine sa folositi
un singur fisier cu imagini /butoane , nu 15 fisiere (5 * 3).
Acest tutorial arata cum se poate utiliza o singura imagine si CSS pentru
toate cele trei stari ale unui buton /link: normal, hover (mouse-ul deasupra), si
active (cand se apasa clic). De asemenea, cum se poate folosi o singura imagine
pentru mai multe link-uri intr-un meniu.
Este simplu, ideea este ca desenele butonului pt cele 3 stari sa fie simetric
asezate in imagine, vertical: top, center, bottom (sus, centru, jos); sau orizontal:
left, center, right (stanga, centru, dreapta). Este indicat ca inaltimea imaginii
(sau lungimea, in functie de cum sunt pozitionate butoanele in imagine) sa se
imparta exact la 3.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Apoi, in CSS setati proprietatile width si height ale link-ului cu aceeasi valoare ca
lungimea si inaltimea butonului desenat in imagine.
Daca butoanele pt starile link-ului (normal, hover, active) sunt desenate
vertical, precum acestea:
Setati proprietatea CSS background-position cu aceste perechi de valori: 0, 0; 0,
50%; si 0, 100% (sau: top, center, bottom); pt fiecare conditie (normal, hover,
active). Folosind valori in procente, ofera un control mai bun al pozitionarii.
- Iata un exemplu (lungimea imaginii exte 125 pixeli, inaltimea 120 pixeli; cu
butoanele desenate vertical. Inaltimea butonului /link-ului este 40px):
<!doctype html>
<html lang="en">
<head>
<meta charset="utf-8" />
<title>Exemplu link /buton folosind o singura imagine si CSS</title>
<style type="text/css"><!--
#addnew {
width: 125px;
height: 40px;
display: block;
background: url('button_img1.gif');
background-position: 0 0;
background-repeat: no-repeat;
border: none;
text-indent: -9999px; /* Sa nu se afiseze textul din link */
}
/* Cand cursorul de mouse e deasupra butonului */
#addnew:hover {
background-position: 0 50%;
}
/* Cand butonul /link-ul e apasat */
#addnew:active {
background-position: 0 100%;
}
//-->
</style>
</head>
<body>
<a href="http://www.coursesweb.net/" title="Web Programming Courses"
id="addnew">CoursesWeb.net</a>
</body>
</html>
Rezultat (pozitionati cursorul de mouse pe buton, apoi tineti apasat clic ca sa
vedeti starea "active"):
CoursesWeb.net
Daca butoanele pt starile link-ului (normal, hover, active) sunt desenate
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
orizontal, precum acestea:
- Setati proprietatea CSS background-position cu aceste perechi de valori: 0, 0;
50% 0; si 100% 0 (sau: left, center, right); pt fiecare conditie (normal, hover,
active).
- Iata un exemplu cu butoanele desenate orizontal:
<!doctype html>
<html lang="en">
<head>
<meta charset="utf-8" />
<title>Exemplu link /buton folosind o singura imagine si CSS</title>
<style type="text/css"><!--
#addnew {
width: 125px;
height: 40px;
display: block;
background: url('button_img2.gif');
background-position: 0 0;
background-repeat: no-repeat;
text-indent: -9999px; /* Sa nu se afiseze textul din link */
}
/* Cand cursorul de mouse e deasupra butonului */
#addnew:hover {
background-position: 50% 0;
}
/* Cand butonul /link-ul e apasat */
#addnew:active {
background-position: 100% 0;
}
//-->
</style>
</head>
<body>
<a href="http://www.site-ul-tau.net/" title="Cursuri Jocuri Filme" id="addnew">site-ul-
tau.net</a>
</body>
</html>
Rezultat:
site-ul-tau.net
O singura imagine pt meniu cu mai multe link-uri
In mod similar se poate folosi o singura imagine cu butoane pt un meniu cu mai
multe link-uri. Trucul este sa desenati butoanele simetric, apoi definiti
proprietatea CSS background-position in functie de pozitia butoanelor in
imagine, folosind procente ce reprezinta distanta fata de coltul stanga-sus,
perechea de valori: stanga, sus (poate fi necesar sa testati mai multe valori
pana obtineti afisarea cea mai buna a fiecarui buton).
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
- Iata un exemplu, Meniu cu 4 link-uri folosind aceasta imagine:
<style type="text/css"><!--
/* Seteaza imaginea pt butoanele din link-uri si proprietatile comune in #menu */
#menu a {
width: 125px;
height: 40px;
display: block;
background: url('buttons.gif');
background-repeat: no-repeat;
text-indent: -9999px; /* Sa nu se afiseze textul din link */
}
/* Butonul din imagine pt Primul link */
#menu #addnew {
background-position: 0 0;
}
/* Primul link hover */
#menu #addnew:hover {
background-position: 48% 0;
}
/* Primul link cand e apasat */
#menu #addnew:active {
background-position: 100% 0;
}
/* Butonul din imagine pt al Doilea link */
#menu #delete {
background-position: 0 32%;
}
/* al Doilea link hover */
#menu #delete:hover {
background-position: 48% 32%;
}
/* al Doilea link cand e apasat */
#menu #delete:active {
background-position: 100% 32%;
}
/* Butonul din imagine pt al Treilea link */
#menu #accept {
background-position: 0 66%;
}
/* al Treilea link hover */
#menu #accept:hover {
background-position: 48% 66%;
}
/* al Treilea link cand e apasat */
#menu #accept:active {
background-position: 100% 66%;
}
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
/* Butonul din imagine pt al patrulea link */
#menu #cancel {
background-position: 0 99%;
}
/* al patrulea link hover */
#menu #cancel:hover {
background-position: 48% 99%;
}
/* al patrulea link cand e apasat */
#menu #cancel:active {
background-position: 100% 99%;
}
//-->
</style>
<nav id="menu">
<a href="#" title="Add New" id="addnew">Add New</a>
<a href="#" title="Delete" id="delete">Delete</a>
<a href="#" title="Accept" id="accept">Accept</a>
<a href="#" title="Cancel" id="cancel">Cancel</a>
</nav>
Rezultat (pozitionati cursorul de mouse pe buton, apoi tineti apasat clic ca sa
vedeti starea "active"):
Add New Delete Accept Cancel
CSS3 - Background proprietati noi
Culoare Gradient
background-origin
background-clip
CSS3 Imagini multiple de fundal
CSS3 contine trei proprietati noi pt. background: background-size, background-
origin, si background-clip, de asemenea, puteti adauga mai multe imagini
pentru fundalul unui element, si chiar sa folositi culori gradient, cu linear-
gradient.
background-size
Proprietatea background-size permite determinarea marimii imaginii de
background. Astfel, puteti folosi aceeasi imagine in mai multe elemente cu
dimensiuni diferite.
- Valori (puteti specifica dimensiunile in pixeli (px) sau in procente (%)):
auto - e valoarea predefinita (default). Redimensioneaza laturile imaginii
astfel incat se mentine aspectul imaginii, daca ambele valori sunt auto,
imaginea apare la dimensiunile ei.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
procente - Redimensioneaza lungimea si inaltimea pozei pt. background,
in procente relative la elementul parinte (nu la imagine). Prima valoare
reprezinta lungimea, a doua inaltimea.
Daca se specifica numai o valoare, cealalta e setata "auto".
pixeli - Redimensioneaza lungimea si inaltimea la marimile specificate.
Daca se specifica numai o valoare, cealalta e setata "auto".
cover - Poza pt. background e marita (sau micsorata) astfel incat sa
acopere toata suprafata de fundal.
contain - Poza pt. background e marita (sau micsorata) astfel incat sa fie
cuprinsa in zona de continut.
Proprietatea background-size e recunoscuta in IE9+, Firefox 4+, Opera, Chrome,
si Safari 5+.
- Exemplu:
<style type="text/css"><!--
#id1 {
width:200px;
height:100px;
border:1px solid blue;
background:url('css3.jpg');
background-size:100px 60px;
background-repeat:no-repeat;
}
#id2 {
width:300px;
height:120px;
border:1px solid #01da02;
background:url('css3.jpg');
background-size:contain;
background-repeat:no-repeat;
}
#id3 {
width:300px;
height:120px;
border:1px solid silver;
background:url('css3.jpg');
background-size:cover;
}
--></style>
<div id="id1">Curs CSS gratuit - dimensiuni in pixeli</div>
<div id="id2">www.coursesweb.net - valoare contain</div>
<div id="id3">www.site-ul-tau.net - valoare cover</div>
Rezultat:
Curs CSS gratuit - dimensiuni in pixeli
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
www.coursesweb.net - valoare contain
www.site-ul-tau.net - valoare cover
Culoare Gradient
Proprietatea background poate primi o valoare speciala care defineste o culoare
gradient.
Sintaxa pentru codul ce defineste gradient-ul difera de la un browser la altul, de
aceea trebuie specificata pentru fiecare din navigatoarele web majore, dupa
cum se vede in exemplul urmator.
<style type="text/css"><!--
#id1 {
width:300px;
height:120px;
filter: progid:DXImageTransform.Microsoft.gradient(startColorstr='#dafeda',
endColorstr='#0308fe'); /* IE 7, 8 */
background-image: -ms-linear-gradient(top left, #01fe02, #0102fe); /* IE10 */
background: -moz-linear-gradient(top left, #1f1, #fff, #11f); /* Mozilla Firefox */
/* Safari, Chrome */
background-image: -webkit-gradient(linear, left top, right bottom, color-stop(0, #0f1), color-
stop(0.5, #fff), color-stop(1, #01f));
background-image: -o-linear-gradient(top left, #01fe02, #0102fe); /* Opera 11.1+ */
background: linear-gradient(top left, #1f1, #fff, #11f); /* W3C Markup */
}
--></style>
<div id="id1">Curs gratuit CSS<br />
www.site-ul-tau.net</div>
Rezultat:
Curs gratuit CSS
www.site-ul-tau.net
Directia culori gradient si distanta pe care culorile o iau poate fi controlata.
Daca doriti ca directia gradient-ului sa inceapa de sus, folositi doar top, in loc de
"top left"; pentru stanga adaugati doar left. Ca sa setati distanta culorii in
gradient, adaugati o valoare de tip procent dupa culoare (sau o valoare intre 0 si
1 pt. browsere Webkit).
- Exemplu:
<style type="text/css"><!--
#id1 {
width:300px;
height:120px;
filter: progid:DXImageTransform.Microsoft.gradient(startColorstr='#dafeda',
endColorstr='#0308fe'); /* IE 7, 8 */
background-image: -ms-linear-gradient(top, #01fe02 0%, #0102fe 99%); /* IE10 */
background: -moz-linear-gradient(top, #1f1 0%, #fff 65%, #11f 99%); /* Mozilla Firefox */
/* Safari, Chrome */
background-image: -webkit-gradient(linear, left top, left bottom, color-stop(0, #0f1), color-
stop(0.6, #fff), color-stop(1, #01f));
background-image: -o-linear-gradient(top, #01fe02 0%, #0102fe 99%); /* Opera 11.1+ */
background: linear-gradient(top, #1f1 0%, #fff 65%, #11f 99%); /* W3C Markup */
}
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
--></style>
background-origin
Proprietatea background-origin specifica zona de pozitionare a imaginii in
background. Poate lua trei valori diferite:
padding-box - pozitia e relativa la coltul din stanga-sus unde incepe
padding.
border-box - pozitia e relativa la coltul din stanga-sus a bordurii.
content-box - imaginea pt. background e pozitionata de la coltul stanga-
sus unde incepe continutul.
background-origin e recunoscut in IE9+, Firefox 4+, Opera, Chrome, si Safari
5+.
- Exemplu:
<style type="text/css"><!--
#id1 {
width:350px;
height:120px;
padding:20px;
border:3px solid blue;
background:url('css3.jpg');
background-repeat:no-repeat;
background-color:#bcfede;
background-origin:content-box;
}
#id2 {
width:350px;
height:120px;
padding:20px;
border:3px solid blue;
background:url('css3.jpg');
background-repeat:no-repeat;
background-color:#bcfede;
background-origin:border-box;
}
--></style>
<div id="id1">Pozitioneaza imaginea in background incepand de la continut</div>
<div id="id2">Pozitionare relativa la bordura</div>
Rezultat:
Pozitioneaza imaginea in background incepand de la continut
Pozitionare relativa la bordura
background-clip
Proprietatea background-clip specifica zona de colorare a fundalului, e folosita
pentru a determina daca background-ul se extinde sau nu pana in margini.
Primeste una din aceste trei valori:
border-box - culoarea de fundal se extinde pana in margini.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
padding-box - culoarea de fundal e fixata la padding.
content-box - culoarea de fundal e fixata la zona continutului.
background-clip e recunoscut in IE9+, Firefox 4+, Opera, si Chrome.
Exemplu:
<style type="text/css"><!--
#id1 {
width:350px;
height:120px;
padding:20px;
border:2px solid blue;
background-color:#cdfeda;
background-clip:padding-box;
-webkit-background-clip:padding-box; /* Safari */
}
#id2 {
width:350px;
height:120px;
padding:20px;
border:2px solid blue;
background-color:#cdfeda;
background-clip:content-box;
-webkit-background-clip:content-box; /* Safari */
}
--></style>
<div id="id1">background-clip cu padding-box</div>
<div id="id2">background-clip cu content-box</div>
Rezultat:
background-clip cu padding-box
background-clip cu content-box
CSS3 Imagini multiple de fundal
CSS3 permite aplicarea mai multor imagini de background la un element.
Aceasta caracteristica e suportata in Firefox 3.6+, IE 9, Safari, si WebKit.
Imaginile multiple pentru background se adauga in proprietatea background-
image separate prin virgula (imaginea specificata mai la inceput apare mai in
fata).
Valorile din celelalte proprietati legate de poze pt. fundal se adauga in ordinea si
numarul imaginilor din background-image, sau doar o singura valoare pentru
toate.
- Exemplu:
<style type="text/css"><!--
#id1 {
width:400px;
height:150px;
background-image: url('html_course.jpg'), url('css3.jpg');
background-repeat: no-repeat, repeat-x;
background-position: center top, center bottom;
}
--></style>
<div id="id1">Imagini multiple de background</div>
Rezultat:
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Imagini multiple de background
CSS3 - Border proprietati noi
Adaugare umbre la chenare
CSS3 Imagine pentru bordura
CSS3 contine caracteristici noi care permit crearea de colturi rotunjite, umbre la
chenare si folosirea unei imagini pentru aspectul bordurii.
CSS3 Colturi rotunjite
Proprietatea border-radius permite crearea cu usurinta a colturilor rotunjite in
designul elementelor, fara a fi nevoie de imagini sau mai multe tag-uri <div>.
Internet Explorer suporta border-radius incepand cu IE9, dar puteti folosi libraria
de functii JavaScript DD_roundies ca sa afisati colturi rotunjite in navigatoare
web care nu recunosc aceasta proprietate CSS; vedeti tutorialul Colturi rotunjite
in Internet Explorer.
Exemplu:
<style type="text/css"><!--
#id1 {
width:300px;
height:120px;
border:2px solid blue;
border-radius:28px;
}
--></style>
<div id="id1"> Curs CSS - www.site-ul-tau.net</div>
Rezultat:
Curs CSS - www.site-ul-tau.net
Colturile rotunjite pot fi create si independent, folosind cele patru proprietati
individuale: border-top-left-radius, border-top-right-radius, border-bottom-right-
radius, si border-bottom-left-radius.
Exemplu:
<style type="text/css"><!--
#id1 {
width:300px;
height:120px;
background-color:#bbfeda;
border:2px solid blue;
border-top-left-radius:20px;
border-bottom-right-radius:38px;
}
--></style>
<div id="id1"> Curs CSS - www.site-ul-tau.net</div>
Rezultat:
Curs CSS - www.site-ul-tau.net
Adaugare umbre la chenare
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Proprietatea box-shadow se foloseste pentru a adauga umbre la chenare. Este
recunoscuta in IE9+, Firefox 4, Chrome, si Opera.
box-shadow are urmatoarea sintaxa:
elm { box-shadow: X_offset Y_offset blur marime culoare inset; }
- elm - este elementul HTML la care se aplica aceasta proprietate.
- X_offset - este pozitia /distanta umbrei pe latura orizontala. Sunt permise si
valori negative.
- Y_offset - este pozitia /distanta umbrei pe latura verticala. Sunt permise si
valori negative.
- blur - defineste distanta "blur" (optionala, 0 sau nespecificata inseamna fara
"blur").
- marime - marimea umbrei (optionala).
- culoare - culoarea umbrei (optionala, negru daca nu e specificata).
- inset - schimba umbra din exterior sa apara in interior.
Primele doua valori trebuie adaugate, restul sunt optionale. Daca "blur" sau
marime nu sunt specificate, se considera 0.
Exemplu:
<style type="text/css"><!--
#id1 {
width:300px;
height:120px;
background-color:#bbfeda;
box-shadow: 11px 11px 5px #7878da;
-webkit-box-shadow: 11px 11px 5px #7878da; /* Safari si Chrome */
}
--></style>
<div id="id1"> CSS3 box-shadow, www.coursesweb.net/css/</div>
Rezultat:
CSS3 Imagine pentru bordura
Cu proprietatea border-image se poate folosi o imagine pentru aspectul bordurii.
Aceasta se obtine prin impartirea zonei bordurii in noua segmente, reprezentand
cele patru colturi, cele patru laturi si centrul (dupa cum se vede in imaginea de
mai jos). Se foloseste un singur fisier cu imaginea, impartit similar in cele noua
segmente care vor reprezenta colturile, laturile si centrul.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
box-shadow are urmatoarea sintaxa:
elm { border-image: url_img slice width outset repeat; }
- url_img - adresa si numele imaginii folosita pt. bordura.
- slice - specifica distanta pentru zona din imagine folosita in cele patru margini.
- width - lungimea bordurii cu imaginea.
- outset - specifica distanta fata de marginea chenarului, de unde incepe
bordura cu imagine.
- repeat - specifica daca partea de imagine trebuie repetata, rotunjita ca
incadrare, sau intinsa (poate avea aceste valori: stretch, repeat, round).
border-image nu e recunoscut in Internet Explorer.
Firefox foloseste proprietatea -moz-border-image.
Safari si Chrome suporta -webkit-border-image.
Pentru a afisa cum trebuie border-image, trebuie sa specificati si proprietatea
border-width.
In exemplul urmator se foloseste aceasta imagine:
<style type="text/css"><!--
#id1 {
width:200px;
height:120px;
border-width:12px;
-moz-border-image:url('border_image.png') 30 30 round; /* Firefox */
-webkit-border-image:url('border_image.png') 30 30 round; /* Safari and Chrome */
border-image:url('border_image.png') 30 30 round;
}
#id2 {
width:200px;
height:120px;
border-width:15px;
-moz-border-image:url('border_image.png') 30 30 stretch; /* Firefox */
-webkit-border-image:url('border_image.png') 30 30 stretch; /* Safari and Chrome */
border-image:url('border_image.png') 30 30 stretch;
}
--></style>
<div id="id1"> CSS3 border-image, with round</div><br />
<div id="id2"> CSS3 border-image, with stretch</div>
Rezultat:
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
CSS3 - text-shadow, word-wrap,
text-overflow
CSS3 introduce noi proprietati pentru efecte de text, dar multe dintre ele nu
sunt inca recunoscute de principalele navigatoare web. In aceasta lectie sunt
prezentate cele care sunt mai bine acceptate: text-shadow, word-wrap, and
text-overflow.
CSS3 text-shadow
Proprietatea text-shadow introdusa in CSS3 permite adaugarea unui efect de
umbra care sa fie aplicat la textul dintr-un element HTML. Umbra apare in jurul
literelor.
Sintaxa:
text-shadow: offset_X offset_Y blur culoare;
- offset_X - specifica pozitia umbrei pe orizontala. Sunt permise si valori
negative.
- offset_Y - specifica pozitia umbrei pe verticala. Sunt permise si valori negative.
- blur - defineste distanta pentru valoarea "blur" (optional).
- culoare - defineste culoarea umbrei (optional). Daca nu e specificata, se
foloseste negru.
text-shadow e recunoscut in principalele browsere, cu exceptia Internet Explore.
Dar incepand cu versiunea 8 a Internet Explorer puteti folosi o proprietate filter
pentru a crea efecte de umbra pt. text si in IE.
Sintaxa:
filter:progid:DXImageTransform.Microsoft.Shadow(color=val, direction=val, strength=val);
- color - specifica culoarea umbrei.
- direction - poate avea una din aceste valori numerice: 0=top, 45=top right,
90=right, 135=bottom right, 180=bottom, 225=bottom left, 315=top left.
- strength - reprezinta cantitatea de "blur".
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Exemplu:
<style type="text/css"><!--
h2 {
/* pt. IE8+ */
filter:progid:DXImageTransform.Microsoft.Shadow(color=#a0a1fe, direction=135, strength=5);
text-shadow: 2px 3px 3px #a0a1fe;
}
--></style>
<h2>Text cu text-shadow</h2>
Rezultat:
Text cu text-shadow
Se pot adauga mai multe umbre la acelasi text, prin adaugarea mai multor liste
de umbre in proprietatea text-shadow, separate prin virgula.
Urmatorul cod amesteca o culoare verde cu una albastra ca sa creeze un efect
de umbra cu aceste culori:
<style type="text/css"><!--
h2 {
/* pt. IE8+ */
filter:progid:DXImageTransform.Microsoft.Shadow(color=#a0a0fe, direction=135, strength=5);
text-shadow: -1px -1px 1px rgba(110,235,155,0.2), 2px 3px rgba(0,0,181,0.2);
}
--></style>
<h2>Text cu doua culori pt. text-shadow</h2>
- Observati ca s-a folosit formula rgba(Rosu, Verde, Albastru, Alpha) la definirea
culorii, adaugand si transparenta (Alpha) in acelasi timp.
Rezultat:
Text cu doua culori pt. text-shadow
CSS3 word-wrap
Cu word-wrap puteti determina browser-ul sa rupa cuvintele lungi, cand
acestea depasesc lungimea elementului, trecand pe un rand nou.
Sintaxa:
word-wrap: valoare;
"valoare" poate fi:
- normal - Nu rupe cuvintele intregi (valoarea prestabilita).
- break-word - Permite ruperea cuvintelor intregi. Cuvintele sunt rupte la nivel
de caracter, nu in silabe.
Exemplu:
<style type="text/css"><!--
#id1 {
width:100px;
border:1px solid blue;
word-wrap:break-word;
}
--></style>
<div id="id1">Curs CSS gratuit - word-wrap un_cuvant_mai_lung.</div>
Rezultat:
Curs CSS gratuit - word-wrap un_cuvant_mai_lung.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
CSS3 text-overflow
Cu proprietatea text-overflow puteti determina ce sa se intample cu textul,
cand acesta depaseste lungimea elementului.
text-overflow este suportat in majoritatea navigatoarelor web, in afara de
Firefox.
Sintaxa:
text-overflow: valoare;
"valoare" poate fi:
- clip - taie textul (valoarea prestabilita).
- ellipsis - afiseaza trei-puncte ("") in locul textului taiat.
In general, proprietatea text-overflow se foloseste impreuna cu white-
space:nowrap; si overflow:hidden;.
Exemplu:
<style type="text/css"><!--
#id1 {
width:230px;
border:1px solid blue;
white-space:nowrap;
overflow:hidden; /* "overflow" valoarea trebuie sa fie diferita de "visible" */
text-overflow:ellipsis;
}
#id2 {
width:230px;
border:1px solid green;
white-space:nowrap;
overflow:hidden;
text-overflow:clip;
}
--></style>
<div id="id1">CSS Tutorial - un text lung pe o singura linie, alte cuvinte.</div>
<div id="id2">Site web www.site-ul-tau.net - alt text lung intr-un singur rand.</div>
Rezultat:
CSS Tutorial - un text lung pe o singura linie, alte cuvinte.
Site web www.site-ul-tau.net - alt text lung intr-un
CSS3 opacity
Proprietatea opacity seteaza nivelul de opacitate al unui element HTML,
opacity permite modificarea transparentei elementului.
IE8 si versiuni anterioare folosesc o varianta alternativa, proprietatea filter.
- Sintaxa:
filter: alpha(opacity=X); /* pt. IE */
opacity: X;
- X - reprezinta o valoare intre 0 (complet transparent) si 1.0 (fara transparenta).
1) Exemplu, un <div> cu o transparenta CSS de 40%:
<style type="text/css"><!--
#dv {
background-color:blue;
width:200px;
height:100px;
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
filter:alpha(opacity=40); /* pt. IE */
opacity:0.4;
}
--></style>
<div id="dv">Un continut oarecare ...</div>
Rezultat:
Un continut oarecare ...
2) Exemplu, seteaza opacitate 50% la o imagine:
<style type="text/css"><!--
#im {
filter:alpha(opacity=50); /* pt. IE */
opacity:0.5;
}
--></style>
<img src="html_course.jpg" alt="Curs HTML si CSS" width="155" height="160" id="im" />
Rezultat:
3) Exemplu, efect imagine transparenta 50%, iar la mouseover 100%:
<style type="text/css"><!--
#im2 {
filter:alpha(opacity=50); /* pt. IE */
opacity:0.5;
}
#im2:hover {
filter:alpha(opacity=100); /* pt. IE */
opacity:1;
}
--></style>
<img src="html_course.jpg" alt="Curs HTML si CSS" width="155" height="160" id="im2" />
Rezultat (pozitionati mouse-ul peste imaginea de mai jos):
4) Continut intr-un DIV care la mouseover este acoperit cu un alt <div>
transparent (DIV-ul transparent trebuie sa fie gol, adaugat in primul, si setat cu:
position:absolute;):
<style type="text/css"><!--
#trans {
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
display:none;
position:absolute;
top:2%;
left:2%;
width:96%;
height:95%;
background-color:#07fe08;
filter:alpha(opacity=50); /* pt. IE */
opacity:0.5;
}
#cnt {
position:relative;
background:#e7e8fe;
width:300px;
height:200px;
border:1px solid blue;
padding:20px;
}
#cnt:hover #trans { display:block; }
--></style>
<div id="cnt">
<div id="trans"></div>
Plasati mouse-ul peste aceasta caseta pentru a vedea efectul de opacitate.
<img src="css3.jpg" alt="CSS3 opacity" width="160" height="98" />
</div>
Rezultat:
Plasati mouse-ul peste aceasta caseta pentru a vedea efectul de
opacitate.
CSS3 transformari 2D
CSS rotate()
Metoda scale()
CSS skew()
Cu proprietatea CSS transform se poate modifica forma, marimea si pozitia
elementelor HTML.
Se pot transforma elementele HTML in plan 2D sau 3D.
- Sintaxa:
transform: metoda(valori);
- Acest tutorial prezinta metodele de transformare in plan 2D: translate(),
rotate(), scale(), skew() .
Internet Explorer 9 foloseste: -ms-transform .
Firefox foloseste: -moz-transform .
Chrome si Safari folosesc: -webkit-transform .
Opera foloseste: -o-transform .
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Metoda translate()
Metoda translate() muta elementul de la pozitia initiala, in functie de parametri
dati pentru pozitionare de la Stanga (axa-X) si de Sus (axa-Y) .
- Sintaxa:
transform: translate(X, Y);
Exemplu. Cand utilizatorul plaseaza cursorul mouse-ului pe un anumit Div, ii
muta pozitia cu 20 pixeli de la stanga si 15 pixeli din partea de sus.
<style type="text/css">
#idv {
width:90px;
height:90px;
background:#b0b1fe;
font-size:17px;
}
#idv:hover {
transform: translate(20px, 15px);
-ms-transform: translate(20px, 15px); /* IE 9 */
-webkit-transform: translate(20px, 15px); /* Safari si Chrome */
-o-transform: translate(20px, 15px); /* Opera */
-moz-transform: translate(20px, 15px); /* Firefox */
}
</style>
<div id="idv">Pozitionati mouse-ul aici.</div>
Demo:
Pozitionati mouse-ul aici.
CSS rotate()
Metoda rotate() roteste elementul HTML, in sensul orelor de ceas daca valoarea
e pozitiva, in sens invers orelor de ceas daca valoarea e negativa.
- Sintaxa:
transform: rotate(grade);
Exemplu. Roteste element cu 60 grade in sensul orelor de ceas.
<style type="text/css">
#idv2 {
width:90px;
height:90px;
background:#b0b1fe;
font-size:17px;
}
#idv2:hover {
transform: rotate(60deg);
-ms-transform: rotate(60deg); /* IE 9 */
-webkit-transform: rotate(60deg); /* Safari si Chrome */
-o-transform: rotate(60deg); /* Opera */
-moz-transform: rotate(60deg); /* Firefox */
}
</style>
<div id="idv2">Pozitionati mouse-ul aici.</div>
Demo:
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Pozitionati mouse-ul aici.
Metoda scale()
Metoda scale() mareste sau micsoreaza marimea elementului HTML (inclusiv
continutul din el), in functie de parametri pentru Lungime (axa-X) si Inaltime
(axa-Y).
- Sintaxa:
transform: scale(Lungime, Inaltime);
- Valorile pentru Lungime si Inaltime sunt in procente. De exemplu, 1.5
inseamna 150% din marimea originala.
Exemplu. Transforma lungimea sa fie de 2 ori marimea originala, si inaltimea 1.5
ori inaltimea originala.
<style type="text/css">
#idv3 {
width:90px;
height:90px;
background:#b0b1fe;
font-size:17px;
}
#idv3:hover {
transform: scale(2, 1.5);
-ms-transform: scale(2, 1.5); /* IE 9 */
-webkit-transform: scale(2, 1.5); /* Safari si Chrome */
-o-transform: scale(2, 1.5); /* Opera */
-moz-transform: scale(2, 1.5); /* Firefox */
}
</style>
<div id="idv3">Pozitionati mouse-ul aici.</div>
Demo:
Pozitionati mouse-ul aici.
CSS skew()
Metoda skew() distorsioneaza elementul HTML pe orizontala (axa-X) si verticala
(axa-Y), incluzand si continutul din el.
- Sintaxa:
transform: skew(Xdeg, Ydeg);
Exemplu. Distorsioneaza elementul 20 grade pe lungime (axa-X) si 25 grade pe
verticala (axa-Y).
<style type="text/css">
#idv4 {
width:160px;
height:90px;
background:#abcdfe;
font-size:18px;
transform: skew(20deg, 25deg);
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
-ms-transform: skew(20deg, 25deg); /* IE 9 */
-webkit-transform: skew(20deg, 25deg); /* Safari si Chrome */
-o-transform: skew(20deg, 25deg); /* Opera */
-moz-transform: skew(20deg, 25deg); /* Firefox */
}
</style>
<div id="idv4">www.coursesweb.net</div>
Demo:
www.coursesweb.net
Cele 4 metode de transformare pot fi utilizate si intr-o singura definitie
transform, separate prin spatiu.
- Sintaxa:
transform: translate(X, Y) rotate(grade) scale(Lungime, Inaltime) skew(Xdeg, Ydeg);
- Puteti adauga doar acele metode pe care doriti sa le folositi in transformare.
Exemplu, muta elementul cu 50 pixeli de la stanga si 25 pixeli din partea de sus,
il roteste cu 20 grade in sens invers orelor de ceas, transforma lungimea de 2
ori cea originala si inaltimea 1.5 ori, distorsioneaza elementul cu 15 grade pe
orizontala si 20 grade pe verticala.
<style type="text/css">
#idv5 {
width:90px;
height:90px;
background:#00da01;
font-size:17px;
transform: translate(50px, 25px) rotate(-20deg) scale(2, 1.5) skew(15deg, 20deg);
-ms-transform: translate(50px, 25px) rotate(-20deg) scale(2, 1.5) skew(15deg, 20deg); /* IE 9 */
-webkit-transform: translate(50px, 25px) rotate(-20deg) scale(2, 1.5) skew(15deg, 20deg); /*
Safari si Chrome */
-o-transform: translate(50px, 25px) rotate(-20deg) scale(2, 1.5) skew(15deg, 20deg); /* Opera
*/
-moz-transform: translate(50px, 25px) rotate(-20deg) scale(2, 1.5) skew(15deg, 20deg); /*
Firefox */
}
</style>
<div id="idv5">Continut oarecare...</div>
Demo:
Continut oarecare...
CSS3 transition
CSS3 transition poate fi utilizat pentru a anima proprietatile CSS, adaugand un
efect de animatie cand se modifica proprietatile CSS ale unui element HTML,
schimband gradual de la un stil la altut.
CSS3 transition are 4 componente:
transition-property - Specifica numele proprietatii (sau proprietatilor) la
care transition trebuie aplicat (precum: width, color, font-size, etc.).
CSS3 transition poate fi utilizat cu proprietatile prezentate aici:
Proprietati CSS ce pot fi animate
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
transition-duration - Specifica durata tranzitiei (animatiei), in sesunde
(s), milisecunde (ms), (implicit 0).
transition-timing-function - Defineste tipul vitezei efectului in timpul
transformarii:
ease (implicit), linear, ease-in, ease-out, ease-in-out
transition-delay - Defineste timpul de asteptare pana cand incepe
efectul "transition" (implicit 0)
Pentru a folosi CSS3 transition, trebuie specificate aceste doua lucruri:
1. Proprietatea CSS la care se aplica efectul ( transition-property ).
2. Durata efectului ( transition-duration ).
- Ultimele doua componente ( transition-timing-function si transition-delay ) sunt
optionale.
- Internet Explorer recunoaste "CSS3 transition" incepand cu IE 10.
Exemplu. Cand mouse-ul e deasupra unui anumit Div, se schimba gradual
lungimea.
<style type="text/css">
#iddv {
width:80px;
height:80px;
background:#b8b9fe;
font-size:17px;
transition-property: width;
transition-duration: 1.4s;
/* Firefox 4 */
-moz-transition-property: width;
-moz-transition-duration: 1.4s;
/* Safari si Chrome */
-webkit-transition-property: width;
-webkit-transition-duration: 1.4s;
/* Opera */
-o-transition-property: background-color, color;
-o-transition-duration: 1.4s;
}
#iddv:hover {
width:200px;
}
</style>
<div id="iddv">Pozitionati mouse-ul pe acest patrat.</div>
Demo (Cand cursorul mouse-ului iese din zona elementului, revine gradual la
stilul initial):
Pozitionati mouse-ul pe acest patrat.
Proprietatea transition prescurtata
Se pot adauga toate cele 4 componente intr-o singura proprietate transition.
Sintaxa:
transition: transition-property transition-duration transition-timing-function transition-delay;
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Exemplu: Schimba gradual "font-size" (in 0.4 secunde, cu viteza "ease-out")
cand mouse-ul e deasupra unui element cu class="clse".
<style type="text/css">
.clse {
width:150px;
font-size:13px;
transition: font-size 0.4s ease-out;
-moz-transition: font-size 0.4s ease-out; /* Firefox 4 */
-webkit-transition: font-size 0.4s ease-out; /* Safari si Chrome */
-o-transition: font-size 0.4s ease-out; /* Opera */
}
.clse:hover {
font-size: 16px;
}
</style>
<ul>
<li class="clse"><a href="http://www.site-ul-tau.net/curs_css/" title="Curs CSS gratuit">Curs
CSS gratuit</a></li>
<li class="clse"><a href="http://www.site-ul-tau.net/html/" title="Curs HTML">Curs
HTML</a></li>
<li class="clse"><a href="http://www.coursesweb.net/" title="Cursuri Programare
Web">Cursuri Programare Web</a></li>
</ul>
Demo {plasati cursorul deasupra fiecarui link}:
Curs CSS gratuit
Curs HTML
Cursuri Programare Web
Se pot adauga mai multe proprietati pt efect "transition" intr-o singura
definitie, separate prin virgula.
Exemplu. Adaugare efect la: background, opacity si transform:
<style type="text/css">
.dv1 {
width:115px;
height:100px;
position:relative;
font-size:17px;
text-align:center;
padding-top:18px;
}
.clsdv {
width:120px;
height:100px;
position:absolute;
top:0;
left:0;
background:#b8b9fe;
transition: background 1.3s, opacity 1.8s, transform 1.4s;
-moz-transition: background 1.3s, opacity 1.8s, -moz-transform 1.4s; /* Firefox 4 */
-webkit-transition: background 1.3s, opacity 1.8s, -webkit-transform 1.4s; /* Safari si Chrome */
-o-transition: background 1.3s, opacity 1.8s, -o-transform 1.4s; /* Opera */
}
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
.clsdv:hover {
background: #00da01;
filter:alpha(opacity=50); /* pt IE */
opacity:0.5;
transform:rotate(180deg);
-moz-transform:rotate(180deg); /* Firefox 4 */
-webkit-transform:rotate(180deg); /* Safari si Chrome */
-o-transform:rotate(180deg); /* Opera */
}
</style>
Puneti mouse-ul deasupra acestui dreptunghi.
<div class="dv1">
<div class="clsdv"></div>
Text oarecare, ascuns
</div>
Demo:
Puneti mouse-ul deasupra acestui dreptunghi.
Text oarecare, ascuns
Proprietati CSS ce pot fi animate
Lista cu proprietati CSS care pot fi utilizate in transition:
- Proprietati pt text: color, font-size, font-weight, letter-spacing, line-height,
text-indent, text-shadow, vertical-align, word-spacing.
- Proprietati pt elemente tip bloc: background, background-color,
background-image, background-position, border-left-color etc., border-spacing,
border-left-width etc., clip, crop, height, min-height, max-height, margin-left
etc., opacity, outline-width, outline-offset, outline-color, padding-left etc., width,
min-width, max-width.
- Proprietati de pozitionare: bottom, top, left, right, grid-, visibility, z-index,
zoom .
Stiluri si Coduri CSS /CSS3
Coduri CSS / CSS3 utile creatorilor de pagini web pentru a crea diferite forme si
stiluri la elemente HTML, pt designul paginii.
1. Forma Trapez
2. Forma de Romb cu CSS
3. Triunghiuri
4. Cerc si Oval
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
5. Poligoane (Paralelogram, Pentagon, Hexagon, Octogon)
6. Forme Stea (cu 5, 6, 8 si 12 varfuri)
7. Butoane
8. Diamant
9. Ecran TV
10. Clepsidra
11. Ou cu CSS
12. Yin-Yang
13. Inima cu CSS
14. Alte forme complexe cu DIV si CSS (Prezentare Mesaj, Infinit, Insigna
Panglica, Blazon, Vapor)
15. Forma Trapez cu CSS
16. Forma trapez cu un tag DIV si proprietati CSS. Forma de trapez e creaata
folosind bordurile.
Cod:
17. <style type="text/css">
18. #trapezoid {
19. height: 0;
20. width: 120px;
21. border-bottom: 80px solid #05ed08;
22. border-left: 45px solid transparent;
23. border-right: 45px solid transparent;
24. padding: 0 8px 0 0;
25. }
26. </style>
27.
28. <div id="trapezoid"><br/>Curs CSS:<br/>
29. www.site-ul-tau.net</div>
30. Rezultat:
31.
Curs CSS:
www.site-ul-tau.net
32.
33. Trapez dreptunghic
34. Cod:
35. <style type="text/css">
36. #rtrapezoid {
37. height: 0;
38. width: 120px;
39. border-bottom: 100px solid #05ed08;
40. border-left: 15px solid #05ed08;
41. border-right: 45px solid transparent;
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
42. padding-right: 20px;
43. }
44. </style>
45.
46. <div id="rtrapezoid"><br/>Curs CSS:<br/>
47. www.CoursesWeb.net</div>
48. Rezultat:
49.
Curs CSS:
www.CoursesWeb.net
50. Forma Romb cu CSS
51. Forma de romb cu un tag DIV si proprietati CSS. Forma de romb e
creaata folosind bordurile.
Cod:
52. <style type="text/css">
53. #rhombus {
54. position: relative;
55. top: -60px;
56. width: 0;
57. height: 0;
58. border: 60px solid transparent;
59. border-bottom: 75px solid #05ed08;
60. }
61.
62. /* Zona de jos */
63. #rhombus:after {
64. position: absolute;
65. left: -60px;
66. top: 75px;
67. width: 0;
68. height: 0;
69. border: 60px solid transparent;
70. border-top: 75px solid #05ed08;
71. content: '';
72. }
73.
74. /* Continut in romb */
75. #rhombus div {
76. position: relative;
77. margin: 63px auto 0 -41px;
78. font-weight: bold;
79. z-index: 888;
80. }
81. </style>
82.
83. <div id="rhombus"><div>site-ul-tau</div></div>
84. Rezultat:
85. site-ul-tau
86. Triunghiuri cu CSS
87. Triunghi in jos Triunghi stanga Triunghi dreapta
Triunghi stanga-sus Triunghi dreapta-sus Triunghi jos-stanga
Triunghi jos-dreapta
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Mai multe triunghiuri cu CSS, create doar cu un tag DIV si cateva
proprietati CSS.
88. Triunghi in sus
89. Cod:
90. <style type="text/css">
91. #triangleup {
92. width: 0;
93. height: 0;
94. border-left: 50px solid transparent;
95. border-right: 50px solid transparent;
96. border-bottom: 100px solid blue;
97. }
98. </style>
99.
100. <div id="triangleup"><br/><br/><br/>>Sus</div>
101. Rezultat:
102.
Sus
103. Triunghi in jos
104. Cod:
105. <style type="text/css">
106. #triangledown {
107. width: 0;
108. height: 0;
109. border-left: 50px solid transparent;
110. border-right: 50px solid transparent;
111. border-top: 100px solid blue;
112. }
113. /* Continut in triunghi */
114. #triangledown div{ margin:-85px 0 0 -20px; }
115. </style>
116.
117. <div id="triangledown"><div>JOS</div></div>
118. Rezultat:
119. JOS
120. Triunghi stanga
121. Cod:
122. <style type="text/css">
123. #triangleleft {
124. width: 0;
125. height: 0;
126. border-top: 50px solid transparent;
127. border-bottom: 50px solid transparent;
128. border-right: 100px solid blue;
129. }
130. /* Continut in triunghi */
131. #triangleleft div{ margin:-10px 0 0 25px; }
132. </style>
133.
134. <div id="triangleleft"><div>Stanga</div></div>
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
135. Rezultat:
136. Stanga
137. Triunghi dreapta
138. Cod:
139. <style type="text/css">
140. #triangleright {
141. width: 0;
142. height: 0;
143. border-top: 50px solid transparent;
144. border-bottom: 50px solid transparent;
145. border-left: 100px solid blue;
146. }
147. /* Continut in triunghi */
148. #triangleright div{ margin:-10px 0 0 -85px; }
149. </style>
150.
151. <div id="triangleright"><div>Dreapta</div></div>
152. Rezultat:
153. Dreapta
154. Triunghi stanga-sus
155. Cod:
156. <style type="text/css">
157. #triangletopleft {
158. width: 0;
159. height: 0;
160. border-top: 100px solid blue;
161. border-right: 50px solid transparent;
162. }
163. </style>
164.
165. <div id="triangletopleft">...</div>
166. Rezultat:
167. ...
168.
169. Triunghi dreapta-sus
170. Cod:
171. <style type="text/css">
172. #triangletopright {
173. width: 0;
174. height: 0;
175. border-top: 100px solid blue;
176. border-left: 50px solid transparent;
177. }
178. </style>
179.
180. <div id="triangletopright">...</div>
181. Rezultat:
182. ...
183.
184. Triunghi jos-stanga
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
185. Cod:
186. <style type="text/css">
187. #trianglebottomleft {
188. width: 0;
189. height: 0;
190. border-bottom: 100px solid blue;
191. border-right: 50px solid transparent;
192. }
193. </style>
194.
195. <div id="trianglebottomleft">...</div>
196. Rezultat:
197. ...
198. Triunghi jos-dreapta
199. Cod:
200. <style type="text/css">
201. #trianglebottomright {
202. width: 0;
203. height: 0;
204. border-bottom: 100px solid blue;
205. border-left: 50px solid transparent;
206. }
207. </style>
208.
209. <div id="trianglebottomright">...</div>
210. Rezultat:
211. ...
212. Cerc si Oval cu CSS
213. Cerc si Oval create cu un singur tag HTML (DIV) si cateva
proprietati CSS.
214. Cerc
215. <style type="text/css">
216. #circle {
217. width: 180px;
218. height: 180px;
219. background: #abcdef;
220. -moz-border-radius: 50%;
221. -webkit-border-radius: 50%;
222. border-radius: 50%;
223. padding:15px;
224. }
225. </style>
226.
227. <div id="circle"><br/><br/>Cursuri online:<br/>site-ul-tau.net</div>
228. Rezultat:
229.
Cursuri online:
site-ul-tau.net
230. Forma Ovala
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
231. - Raza trebuie sa fie jumatate din lungime si inaltime, la care se
adauga valoarea padding-ului (in acest exemplu: (240 / 2) + 15 = 135, si
(120 / 2) + 15 = 75).
232. <style type="text/css">
233. #oval {
234. width: 240px;
235. height: 120px;
236. background: #89f899;
237. -moz-border-radius: 135px / 75px;
238. -webkit-border-radius: 135px / 75px;
239. border-radius: 135px / 75px;padding:15px;
240. }
241. </style>
242.
243. <div id="oval"><br/>Cursuri Programare Web:<br/>http://CoursesWeb.net</div>
244. Rezultat:
245.
Cursuri Programare Web:
http://CoursesWeb.net
246. Poligoane cu CSS
247. Pentagon
Hexagon
Octogon
Cateva forme de poligoane, create doar cu un singur tag DIV si
proprietati CSS.
248. Paralelogram
249. - Continutul din paralelogram e distorsionat in functie de forma
paralelogramului.
Cod:
250. <style type="text/css">
251. #parallelogram{
252. margin:5px 0 5px 20px;
253. width: 150px;
254. height: 100px;
255. -webkit-transform: skew(20deg);
256. -moz-transform: skew(20deg);
257. -o-transform: skew(20deg);
258. background: #abcdef;
259. }
260. </style>
261.
262. <div id="parallelogram">Cursuri Jocuri Filme<br/>www.site-ul-tau.net</div>
263. Rezultat:
264. Cursuri Jocuri Filme
www.site-ul-tau.net
265. Pentagon
266. Cod:
267. <style type="text/css">
268. #pentagon {
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
269. margin:70px 0 5px 20px;
270. position: relative;
271. width: 110px;
272. border-width: 100px 36px 0;
273. border-style: solid;
274. border-color: #abefcd transparent;
275. }
276. #pentagon:before {
277. content: "";
278. position: absolute;
279. height: 0;
280. width: 0;
281. top: -170px;
282. left: -36px;
283. border-width: 0 90px 70px;
284. border-style: solid;
285. border-color: transparent transparent #abefcd;
286. }
287.
288. /* Content in pentagon */
289. #pentagon div{
290. position:absolute;
291. top:-50px;
292. }
293. </style>
294.
295. <div id="pentagon"><div>site-ul-tau.net</div></div>
296. Rezultat:
297. site-ul-tau.net
298. Hexagon
299. Cod:
300. <style type="text/css">
301. #hexagon {
302. width: 100px;
303. height: 55px;
304. background: #cdabef;
305. position: relative;
306. }
307. #hexagon:before {
308. content: "";
309. position: absolute;
310. top: -25px;
311. left: 0;
312. width: 0;
313. height: 0;
314. border-left: 50px solid transparent;
315. border-right: 50px solid transparent;
316. border-bottom: 25px solid #cdabef;
317. }
318. #hexagon:after {
319. content: "";
320. position: absolute;
321. bottom: -25px; left: 0;
322. width: 0;
323. height: 0;
324. border-left: 50px solid transparent;
325. border-right: 50px solid transparent;
326. border-top: 25px solid #cdabef;
327. }
328. </style>
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
329.
330. <div id="hexagon">site-ul-tau.net</div>
331. Rezultat:
332.
333. site-ul-tau.net
334. Octogon
335. Cod:
336. <style type="text/css">
337. #octagon {
338. width: 100px;
339. height: 100px;
340. background: #a0e8a1;
341. position: relative;
342. }
343. #octagon:before {
344. content: "";
345. position: absolute;
346. top: 0;
347. left: 0;
348. border-bottom: 29px solid #a0e8a1;
349. border-left: 29px solid #eee;
350. border-right: 29px solid #eee;
351. width: 42px;
352. height: 0;
353. }
354. #octagon:after {
355. content: "";
356. position: absolute;
357. bottom: 0;
358. left: 0;
359. border-top: 29px solid #a0e8a1;
360. border-left: 29px solid #eee;
361. border-right: 29px solid #eee;
362. width: 42px;
363. height: 0;
364. }
365. </style>
366.
367. <div id="octagon"></div>
368. Forme Stea cu CSS
369. Stea 6 varfuri
Stea 8 varfuri
Stea 12 varfuri
Forme Stea, 5, 6, 8 si 12 varfuri, create doar cu un tag DIV si proprietati
CSS.
370. Stea 5 varfuri
371. Cod:
372. <style type="text/css">
373. /* http://css-tricks.com/examples/ShapesOfCSS/ */
374. #star5 {
375. margin: 50px 0;
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
376. position: relative;
377. display: block;
378. width: 0px;
379. height: 0px;
380. border-right: 100px solid transparent;
381. border-bottom: 70px solid #05ed08;
382. border-left: 100px solid transparent;
383. -moz-transform: rotate(35deg);
384. -webkit-transform: rotate(35deg);
385. -ms-transform: rotate(35deg);
386. -o-transform: rotate(35deg);
387. }
388. #star5:before {
389. border-bottom: 80px solid #05ed08;
390. border-left: 30px solid transparent;
391. border-right: 30px solid transparent;
392. position: absolute;
393. height: 0;
394. width: 0;
395. top: -45px;
396. left: -65px;
397. display: block;
398. content:"";
399. -webkit-transform: rotate(-35deg);
400. -moz-transform: rotate(-35deg);
401. -ms-transform: rotate(-35deg);
402. -o-transform: rotate(-35deg);
403. }
404. #star5:after {
405. position: absolute;
406. display: block;
407. top: 3px;
408. left: -105px;
409. width: 0px;
410. height: 0px;
411. border-right: 100px solid transparent;
412. border-bottom: 70px solid #05ed08;
413. border-left: 100px solid transparent;
414. -webkit-transform: rotate(-70deg);
415. -moz-transform: rotate(-70deg);
416. -ms-transform: rotate(-70deg);
417. -o-transform: rotate(-70deg); content:"";
418. }
419. </style>
420.
421. <div id="star5"></div>
422. Rezultat:
423. Stea 6 varfuri
424. Cod:
425. <style type="text/css">
426. #star6 {
427. width: 0;
428. height: 0;
429. border-left: 50px solid transparent;
430. border-right: 50px solid transparent;
431. border-bottom: 100px solid #05ed08;
432. position: relative;
433. }
434. #star6:after {
435. width: 0;
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
436. height: 0;
437. border-left: 50px solid transparent;
438. border-right: 50px solid transparent;
439. border-top: 100px solid #05ed08;
440. position: absolute;
441. content: "";
442. top: 30px;
443. left: -50px;
444. }
445. </style>
446.
447. <div id="star6"></div>
448. Rezultat:
449. Stea 8 varfuri
450. Cod:
451. <style type="text/css">
452. #star8 {
453. background: blue; width: 80px;
454. height: 80px;
455. position: relative;
456. -webkit-transform: rotate(20deg);
457. -moz-transform: rotate(20deg);
458. -ms-transform: rotate(20deg);
459. -o-transform: rotate(20eg);
460. }
461. #star8:before {
462. content: "";
463. position: absolute;
464. top: 0;
465. left: 0;
466. height: 80px;
467. width: 80px;
468. background: blue;
469. -webkit-transform: rotate(135deg);
470. -moz-transform: rotate(135deg);
471. -ms-transform: rotate(135deg);
472. -o-transform: rotate(135deg);
473. }
474. </style>
475.
476. <div id="star8"></div>
477. Rezultat:
478.
479. Stea 12 varfuri
480. Cod:
481. <style type="text/css">
482. #star12 {
483. background: blue;
484. width: 80px;
485. height: 80px;
486. position: relative;
487. }
488. #star12:before, #star12:after {
489. content: "";
490. position: absolute;
491. top: 0;
492. left: 0;
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
493. height: 80px;
494. width: 80px;
495. background: blue;
496. }
497. #star12:before {
498. -webkit-transform: rotate(30deg);
499. -moz-transform: rotate(30deg);
500. -ms-transform: rotate(30deg);
501. -o-transform: rotate(30deg);
502. }
503. #star12:after {
504. -webkit-transform: rotate(60deg);
505. -moz-transform: rotate(60deg);
506. -ms-transform: rotate(60deg);
507. -o-transform: rotate(60deg);
508. }
509. </style>
510.
511. <div id="star12"></div>
512. Rezultat:
513.
514. Butoane cu CSS
515. Buton Pulse Buton 3D-Umbra
Buton Rotunjit Stanga Buton Rotunjit Dreapta
Buton Inima-Sageata
Butoane cu CSS, create numai cu proprietati CSS / CSS3, fara a folosi
fisier cu imagine.
516. Buton Simplu
517. <style type="text/css">
518. .buttons {
519. display: inline-block;
520. background-color: #ddd;
521. border: 1px solid #444;
522. background-image: -webkit-linear-gradient(top, #eee, #ccc);
523. background-image: -moz-linear-gradient(top, #eee, #ccc);
524. background-image: -o-linear-gradient(top, #eee, #ccc);
525. background-image: linear-gradient(top, #eee, #ccc);
526. border-radius: 8px;
527. -moz-border-radius: 8px;
528. -webkit-border-radius: 8px;
529. -khtml-border-radius: 8px;
530. padding: 6px 10px;
531. font-weight: bold;
532. }
533.
534. .buttons:link, .buttons:visited, .buttons:hover, .buttons:active {
535. text-decoration: none;
536. color: #00f;
537. }
538.
539. .buttons:hover {
540. background-color: #BBB;
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
541. background-image: -webkit-linear-gradient(top, #DDD, #AAA);
542. background-image: -moz-linear-gradient(top, #DDD, #AAA);
543. background-image: -o-linear-gradient(top, #DDD, #AAA);
544. background-image: linear-gradient(top, #DDD, #AAA);
545. color: yellow;
546. }
547.
548. .buttons:active { background: #CCC; }
549. </style>
550.
551. <a href="http://www.coursesweb.net" title="Cursuri Programare Web Development"
class="buttons">www.CoursesWeb.net</a>
552. <a href="http://www.site-ul-tau.net/curs_css/" title="Curs CSS" class="buttons">Curs
CSS</a>
553. Rezultat:
554. www.CoursesWeb.net Curs CSS
555. Buton Pulse
556. <style type="text/css">
557. .buttons {
558. display: inline-block;
559. background-color: #ddd;
560. border: 1px solid #444;
561. background-image: -webkit-linear-gradient(top, #eee, #ccc);
562. background-image: -moz-linear-gradient(top, #eee, #ccc);
563. background-image: -o-linear-gradient(top, #eee, #ccc);
564. background-image: linear-gradient(top, #eee, #ccc);
565. border-radius: 8px;
566. -moz-border-radius: 8px;
567. -webkit-border-radius: 8px;
568. -khtml-border-radius: 8px;
569. padding: 6px 10px;
570. font-weight: bold;
571. }
572.
573. .buttons:link, .buttons:visited, .buttons:hover, .buttons:active {
574. text-decoration: none;
575. color: #00f;
576. -webkit-animation: "pulse" 1s ease-in-out 0 infinite alternate;
577. -moz-animation: "pulse" 1s ease-in-out 0 infinite alternate;
578. animation: "pulse" 1s ease-in-out 0 infinite alternate;
579. box-shadow: 0px 0px 4px #00ACE6;
580. }
581.
582. @-webkit-keyframes pulse {
583. 0% { box-shadow: 0px 0px 4px #00ACE6; }
584. 100% { box-shadow: 0px 0px 12px #00ACE6; }
585. }
586.
587. @-moz-keyframes pulse {
588. 0% { box-shadow: 0px 0px 4px #00ACE6; }
589. 100% { box-shadow: 0px 0px 12px #00ACE6; }
590. }
591.
592. @keyframes pulse {
593. 0% { box-shadow: 0px 0px 4px #00ACE6; }
594. 100% { box-shadow: 0px 0px 12px #00ACE6; }
595. }
596.
597. .buttons:hover {
598. background-color: #BBB;
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
599. background-image: -webkit-linear-gradient(top, #DDD, #AAA);
600. background-image: -moz-linear-gradient(top, #DDD, #AAA);
601. background-image: -o-linear-gradient(top, #DDD, #AAA);
602. background-image: linear-gradient(top, #DDD, #AAA);
603. 'box-shadow: 0px 0px 4px #0001E6;'
604. color: yellow;
605. }
606.
607. .buttons:active { background: #CCC; }
608. </style>
609.
610. <a href="http://www.coursesweb.net" title="Cursuri Programare Web Development"
class="buttons">www.CoursesWeb.net</a>
611. <a href="http://www.site-ul-tau.net/ajax/" title="Curs Ajax" class="buttons">Curs
Ajax</a>
612. Rezultat:
613. www.CoursesWeb.net Curs Ajax
614. Buton 3D-Umbra
615. <style type="text/css">
616. /* http://www.site-ul-tau.net/curs_css/ */
617. .buttons {
618. -moz-text-blink: none;
619. -moz-text-decoration-color: -moz-use-text-color;
620. -moz-text-decoration-line: none;
621. -moz-text-decoration-style: solid;
622. background-color: #FEFEFE;
623. border-bottom-left-radius: 8px;
624. border-bottom-right-radius: 8px;
625. border-top-left-radius: 8px;
626. border-top-right-radius: 8px;
627. box-shadow: 2px 3px 4px #6789DA inset;
628. color: red;
629. margin-bottom: 1px;
630. margin-left: 5px;
631. margin-right: 5px;
632. margin-top: 1px;
633. padding-bottom: 2px;
634. padding-left: 8px;
635. padding-right: 8px;
636. padding-top: 2px;
637. }
638. .buttons:hover {
639. -moz-text-blink: none;
640. -moz-text-decoration-color: -moz-use-text-color;
641. -moz-text-decoration-line: underline;
642. -moz-text-decoration-style: solid;
643. background-attachment: scroll;
644. background-clip: border-box;
645. background-color: yellow;
646. background-image: none;
647. background-origin: padding-box;
648. background-position: 0 0;
649. background-repeat: repeat;
650. background-size: auto auto;
651. box-shadow: 2px 3px 4px #A0A0DA;
652. color: #0408FE;
653. }
654. </style>
655.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
656. <a href="http://www.coursesweb.net" title="Cursuri Programare Web Development"
class="buttons">www.CoursesWeb.net</a>
657. <a href="http://www.site-ul-tau.net/curs_css/" title="Curs CSS" class="buttons">Curs
CSS</a>
658. Rezultat:
659. www.CoursesWeb.net Curs CSS
660. Buton Rotunjit Stanga
661. <style type="text/css">
662. .buttons {
663. display: inline-block;
664. background-color: #ddd;
665. border: 1px solid #444;
666. background-image: -webkit-linear-gradient(top, #eee, #ccc);
667. background-image: -moz-linear-gradient(top, #eee, #ccc);
668. background-image: -o-linear-gradient(top, #eee, #ccc);
669. background-image: linear-gradient(top, #eee, #ccc);
670. border-radius: 10px;
671. -moz-border-radius: 10px;
672. -webkit-border-radius: 10px;
673. -khtml-border-radius: 10px;
674. padding: 6px 10px;
675. font-weight: bold;
676. }
677.
678. .buttons:link, .buttons:visited, .buttons:hover, .buttons:active {
679. background-color: #007EBD;
680. background-image: -webkit-linear-gradient(top, #00A0F0, #007EBD);
681. background-image: -moz-linear-gradient(top, #00A0F0, #007EBD);
682. background-image: -o-linear-gradient(top, #00A0F0, #007EBD);
683. background-image: linear-gradient(top, #00A0F0, #007EBD);
684. border-color: #0000CC;
685. color: #FFF;
686. border-top-right-radius: 0;
687. border-bottom-right-radius: 0;
688. margin-right: 0;
689. border-right-width: 0;
690. }
691.
692. .buttons:hover {
693. background-color: #08aded;
694. background-image: -webkit-linear-gradient(top, #00A0F0, #08aded);
695. background-image: -moz-linear-gradient(top, #00A0F0, #08aded);
696. background-image: -o-linear-gradient(top, #00A0F0, #08aded);
697. background-image: linear-gradient(top, #00A0F0, #08aded);
698. text-decoration: none;
699. color: #ff1;
700. }
701.
702. .buttons:active { background: #007EBD; }
703. </style>
704.
705. <a href="http://www.site-ul-tau.net/html/" title="Curs HTML" class="buttons">Curs
HTML</a>
706. <a href="http://www.site-ul-tau.net/curs_css/" title="Curs CSS" class="buttons">Curs
CSS</a>
707. Rezultat:
708. Curs HTML Curs CSS
709. Buton Rotunjit Dreapta
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
710. <style type="text/css">
711. .buttons {
712. display: inline-block;
713. background-color: #ddd;
714. border: 1px solid #444;
715. background-image: -webkit-linear-gradient(top, #eee, #ccc);
716. background-image: -moz-linear-gradient(top, #eee, #ccc);
717. background-image: -o-linear-gradient(top, #eee, #ccc);
718. background-image: linear-gradient(top, #eee, #ccc);
719. border-radius: 10px;
720. -moz-border-radius: 10px;
721. -webkit-border-radius: 10px;
722. -khtml-border-radius: 10px;
723. padding: 6px 10px;
724. font-weight: bold;
725. }
726.
727. .buttons:link, .buttons:visited, .buttons:hover, .buttons:active {
728. background-color: #8cc99e;
729. background-image: -webkit-linear-gradient(top, #66CC33, #8cc99e);
730. background-image: -moz-linear-gradient(top, #66CC33, #8cc99e);
731. background-image: -o-linear-gradient(top, #66CC33, #8cc99e);
732. background-image: linear-gradient(top, #66CC33, #8cc99e);
733. border-color: #0000CC;
734. color: #FFF;
735. border-top-left-radius: 0;
736. border-bottom-left-radius: 0;
737. margin-left: 0;
738. border-left-width: 0;
739. }
740.
741. .buttons:hover {
742. background-color: #08A009;
743. background-image: -webkit-linear-gradient(top, #66CC33, #08A009);
744. background-image: -moz-linear-gradient(top, #66CC33, #08A009);
745. background-image: -o-linear-gradient(top, #66CC33, #08A009);
746. background-image: linear-gradient(top, #66CC33, #08A009);
747. text-decoration: none;
748. color: #ff1;
749. }
750.
751. .buttons:active { background: #08A009; }
752. </style>
753.
754. <a href="http://www.site-ul-tau.net/html/" title="Curs HTML" class="buttons">Curs
HTML</a>
755. <a href="http://www.site-ul-tau.net/curs_css/" title="Curs CSS" class="buttons">Curs
CSS</a>
756. Rezultat:
757. Curs HTML Curs CSS
758. Buton Inima-Sageata
759. <style type="text/css">
760. .buttons {
761. display: inline-block;
762. background-color: #ddd;
763. border: 1px solid #444;
764. background-image: -webkit-linear-gradient(top, #eee, #ccc);
765. background-image: -moz-linear-gradient(top, #eee, #ccc);
766. background-image: -o-linear-gradient(top, #eee, #ccc);
767. background-image: linear-gradient(top, #eee, #ccc);
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
768. border-radius: 10px;
769. -moz-border-radius: 10px;
770. -webkit-border-radius: 10px;
771. -khtml-border-radius: 10px;
772. padding: 6px 10px;
773. font-weight: bold;
774. }
775.
776. .buttons:link, .buttons:visited, .buttons:hover, .buttons:active {
777. background-color: #007EBD;
778. background-image: -webkit-linear-gradient(top, #00A0F0, #007EBD);
779. background-image: -moz-linear-gradient(top, #00A0F0, #007EBD);
780. background-image: -o-linear-gradient(top, #00A0F0, #007EBD);
781. background-image: linear-gradient(top, #00A0F0, #007EBD);
782. border-color: #0000CC;
783. color: #FFF;
784. border-top-right-radius: 0;
785. border-bottom-right-radius: 0;
786. margin-right: 0;
787. border-right-width: 0;
788. }
789.
790. .buttons:hover {
791. background-color: #08aded;
792. background-image: -webkit-linear-gradient(top, #00A0F0, #08aded);
793. background-image: -moz-linear-gradient(top, #00A0F0, #08aded);
794. background-image: -o-linear-gradient(top, #00A0F0, #08aded);
795. background-image: linear-gradient(top, #00A0F0, #08aded);
796. text-decoration: none;
797. color: #ff1;
798. }
799.
800. .buttons:active { background: #5CB82E; }
801.
802. .buttons:after {
803. content: "\2192";
804. margin-left: 5px;
805. }
806.
807. .buttons:before {
808. content: "\2665";
809. margin-right: 5px;
810. }
811. </style>
812.
813. <a href="http://www.site-ul-tau.net/" title="Cursuri Jocuri Filme"
class="buttons">www.site-ul-tau.net</a>
814. <a href="http://www.coursesweb.net/javascript/" title="JavaScript Courses"
class="buttons">JavaScript Course</a>
815. Rezultat:
816. www.site-ul-tau.net JavaScript Course
Diamant cu CSS
Doua forme tip diamant, create simplu cu un tag DIV si cateva proprietati
CSS.
Cod:
<style type="text/css">
#diamond {
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
width: 0;
height: 0;
border: 50px solid transparent;
border-bottom: 20px solid #05ed08;
position: relative;
top: -50px;
}
#diamond:after {
content: "";
position: absolute;
left: -50px;
top: 20px;
width: 0;
height: 0;
border: 50px solid transparent;
border-top: 70px solid #05ed08;
}
</style>
<div id="diamond"></div>
Rezultat:
Diamant 2
Cod:
<style type="text/css">
#diamond {
border-style: solid;
border-color: transparent transparent #0809fe transparent;
border-width: 0 25px 25px 25px;
height: 0;
width: 50px;
position: relative;
margin: 10px 0;
}
#diamond:after {
content: "";
position: absolute;
top: 25px;
left: -25px;
width: 0;
height: 0;
border-style: solid;
border-color: #0809fe transparent transparent transparent;
border-width: 70px 50px 0 50px;
}
</style>
<div id="diamond"></div>
Rezultat:
Ecran TV cu CSS
Forma ecran TV creat doar cu un tag DIV si cateva proprietati CSS.
Cod:
<style type="text/css">
#tvscreen {
position: relative;
width: 200px;
height: 150px;
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
margin: 20px 10px;
background: #0809fe;
border-radius: 50% / 10%;
color: white;
text-align: center;
text-indent: .1em;
}
#tvscreen:before {
content: "";
position: absolute;
top: 10%;
bottom: 10%;
right: -5%;
left: -5%;
background: inherit;
border-radius: 5% / 50%;
}
</style>
<div id="tvscreen">site-ul-tau.net</div>
Rezultat:
site-ul-tau.net
Forma tip Clepsidra cu CSS
Forma tip Clepsidra creat cu un tag DIV si cateva proprietati CSS.
Cod:
<style type="text/css">
#clepsydra {
height: 0;
width: 120px;
border-bottom: 120px solid #05ed08;
border-top: 120px solid #05ed08;
border-left: 65px solid transparent;
border-right: 65px solid transparent;
border-radius: 25%;
-moz-border-radius: 25%;
-webkit-border-radius: 25%;
-khtml-border-radius: 25%;
}
</style>
<div id="clepsydra">Cursuri Online:<br/>site-ul-tau.net</div>
Rezultat:
Forma de Ou cu CSS
Forma de Ou creat cu un tag DIV si cateva proprietati CSS (fara fisier cu
imagine).
Cod:
<style type="text/css">
/* http://css-tricks.com/examples/ShapesOfCSS/ */
#egg {
display:block;
width: 180px;
height: 240px;
background-color: #09fb09;
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
-webkit-border-radius: 63px 63px 63px 63px / 108px 108px 72px 72px;
border-radius: 50% 50% 50% 50% / 60% 60% 40% 40%;
}
/* Continut in egg */
#eggsp div {
position:absolute;
padding:89px 2px 2px 9px;
}
</style>
<div id="egg"><div>Cursuri Online<br/>www.site-ul-tau.net</div></div></div>
Rezultat:
Yin-Yang cu CSS
Cerc Yin-Yang creat cu un tag DIV si proprietati CSS (fara fisier cu imagine).
Cod:
<style type="text/css">
#yinyang {
width: 100px; height: 50px;
background: #fff;
border-color: #000;
border-style: solid;
border-width: 2px 2px 50px 2px;
border-radius: 100%;
position: relative;
}
#yinyang:before {
content: "";
position: absolute;
top: 50%;
left: 0;
background: #fff;
border: 18px solid #000;
border-radius: 100%;
width: 14px;
height: 14px;
}
#yinyang:after {
content: "";
position: absolute;
top: 50%;
left: 50%;
background: #000;
border: 18px solid #fff;
border-radius:100%;
width: 14px;
height: 14px;
}
</style>
<div id="yinyang"></div>
Rezultat:
Forma Inima cu CSS
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Forma de Inima creata cu un tag DIV si proprietati CSS (fara fisier cu imagine).
Cod:
<style type="text/css">
#heartsp {
position: relative;
width: 100px;
height: 90px;
}
#heartsp:before, #heartsp:after {
position: absolute;
content: "";
left: 50px;
top: 0;
width: 50px;
height: 80px;
background: red;
-moz-border-radius: 50px 50px 0 0;
border-radius: 50px 50px 0 0;
-webkit-transform: rotate(-45deg);
-moz-transform: rotate(-45deg);
-ms-transform: rotate(-45deg);
-o-transform: rotate(-45deg);
transform: rotate(-45deg);
-webkit-transform-origin: 0 100%;
-moz-transform-origin: 0 100%;
-ms-transform-origin: 0 100%;
-o-transform-origin: 0 100%;
transform-origin: 0 100%;
}
#heartsp:after {
left: 0;
-webkit-transform: rotate(45deg);
-moz-transform: rotate(45deg);
-ms-transform: rotate(45deg);
-o-transform: rotate(45deg);
transform: rotate(45deg);
-webkit-transform-origin: 100% 100%;
-moz-transform-origin: 100% 100%;
-ms-transform-origin: 100% 100%;
-o-transform-origin: 100% 100%;
transform-origin :100% 100%;
}
</style>
<div id="heartsp"></div>
Alte forme complexe cu DIV si CSS
Prezentare Mesaj Infinit
Insigna Panglica Blazon
Vapor
Cateva forme complexe create doar cu un singur DIV si proprietati CSS,
fara a folosi fisier cu imagine.
Forma 1
Cod:
<style type="text/css">
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
/* http://www.site-ul-tau.net/curs_css/ */
#shp1 {
height: 0;
width: 170px;
background: #b1b0fb;
position: relative;
border-bottom: 110px solid #08fb09;
border-left: 50px solid transparent;
border-right: 50px solid transparent;
padding:0 3px;
}
#shp1:before {
content: "";
line-height: 0;
font-size: 0;
width: 0;
height: 0;
border-bottom: 28px solid #b1b0fb;
border-left: 14px solid transparent;
position: absolute;
bottom: 0;
left: -14px;
}
#shp1:after {
content: "";
line-height: 0;
font-size: 0;
width: 0;
height: 0;
border-bottom: 28px solid #b1b0fb;
border-right: 14px solid transparent;
position: absolute;
bottom: 0;
right: -14px;
}
</style>
<div id="shp1"><br/>Cursuri Online:<br/>http://www.site-ul-tau.net/</div>
Rezultat:
Cursuri Online:
http://www.site-ul-tau.net
Prezentare Mesaj
Cod:
<style type="text/css">
/* http://css-tricks.com/examples/ShapesOfCSS/ */
#talkbubble {
margin: 10px 25px;
width: 200px;
height: 89px;
background: #05fb08;
position: relative;
-moz-border-radius: 14px;
-webkit-border-radius:
14px; border-radius: 14px;
padding: 2px 5px;
}
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
#talkbubble:before {
content:"";
position: absolute;
right: 100%;
top: 28px;
width: 0;
height: 0;
border-top: 8px solid transparent;
border-right: 26px solid #05fb08;
border-bottom: 13px solid transparent;
}
</style>
<div id="talkbubble"><br/>Cursuri Online:<br/>http://www.site-ul-tau.net/</div>
Rezultat:
Cursuri Online:
http://www.site-ul-tau.net
Insigna Panglica
Cod:
<style type="text/css">
#badgeribbon {
position: relative;
background: #08fb09;
height: 100px;
width: 100px;
-moz-border-radius: 50px;
-webkit-border-radius: 50px;
border-radius: 50px;
padding: 2px;
text-align: center;
}
#badgeribbon:before, #badgeribbon:after {
content: "";
position: absolute;
margin-top: 8px;
border-bottom: 70px solid #01fb02;
border-left: 40px solid transparent;
border-right: 40px solid transparent;
top: 70px; left: -5px;
-webkit-transform: rotate(-140deg);
-moz-transform: rotate(-140deg);
-ms-transform: rotate(-140deg);
-o-transform: rotate(-140deg);
}
#badgeribbon:after {
left: auto;
right: -5px;
-webkit-transform: rotate(140deg);
-moz-transform: rotate(140deg);
-ms-transform: rotate(140deg);
-o-transform: rotate(140deg);
}
</style>
<div id="badgeribbon"><br/>site-ul-tau</div>
Rezultat:
site-ul-tau
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Infinit
Cod:
<style type="text/css">
#infinity {
position: relative;
width: 212px;
height: 100px;
}
#infinity:before, #infinity:after {
content: "";
position: absolute;
top: 0;
left: 0;
width: 60px;
height: 60px;
border: 20px solid blue;
-moz-border-radius: 50px 50px 0 50px;
border-radius: 50px 50px 0 50px;
-webkit-transform: rotate(-45deg);
-moz-transform: rotate(-45deg);
-ms-transform: rotate(-45deg);
-o-transform: rotate(-45deg);
transform: rotate(-45deg);
}
#infinity:after {
left: auto;
right: 0;
-moz-border-radius: 50px 50px 50px 0;
border-radius: 50px 50px 50px 0;
-webkit-transform: rotate(45deg);
-moz-transform: rotate(45deg);
-ms-transform: rotate(45deg);
-o-transform: rotate(45deg);
transform: rotate(45deg);
}
</style>
<div id="infinity"></div>
Rezultat:
Blazon
Cod:
<style type="text/css">
#chevron {
position: relative;
text-align: center;
padding: 12px;
margin: 6px auto;
height: 60px;
width: 200px;
}
#chevron:before {
content: "";
position: absolute;
top: 0;
left: 0;
height: 100%;
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
width: 51%;
background: #efabcd;
-webkit-transform: skew(0deg, 6deg);
-moz-transform: skew(0deg, 6deg);
-ms-transform: skew(0deg, 6deg);
-o-transform: skew(0deg, 6deg);
transform: skew(0deg, 6deg);
}
#chevron:after {
content: "";
position: absolute;
top: 0;
right: 0;
height: 100%;
width: 50%;
background: #efabcd;
-webkit-transform: skew(0deg, -6deg);
-moz-transform: skew(0deg, -6deg);
-ms-transform: skew(0deg, -6deg);
-o-transform: skew(0deg, -6deg);
transform: skew(0deg, -6deg);
}
</style>
<div id="chevron"></div>
Rezultat:
CSS polygon
Vapor
Cod:
<style type="text/css">
#ship {
margin:30px 0 5px 20px;
position: relative;
width: 200px;
border-width: 50px 28px 0;
border-style: solid;
border-color: #ccddef transparent;
font-weight: bold;
}
#ship:before {
content: "";
position: absolute;
height: 0;
width: 0;
top: -85px;
left: -15px;
border-width: 0 45px 35px;
border-style: solid;
border-color: transparent transparent #bbcdef;
}
/* Content */
#ship div{
position:absolute;
top:-30px;
}
</style>
<div id="ship"><div>www.CoursesWeb.net</div></div>
Demo:
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Introducere
(PHP - Hypertext
Preprocessor)
Limbajul PHP a fost creat in anul 1994 de catre Rasmus Lerdorf, care incerca sa-
si personalizeze propria pagina Web; din acest motiv limbajul a fost numit initial
PHP adica: Personal Home Page (pagina de baza personala). Ulterior limbajul a
fost perfectionat, utilitatea si caracteristicile sale s-au dezvoltat treptat,
ajungand sa aiba semnificatia Hypertext Preprprocesor (PHP). Preprocesarea
consta in aceea ca datele sunt interpretate(preprocesate) de catre serverul Web
inainte ca acesta sa genereze cod HTML.
PHP este una dintre cele mai interesante tehnologii pentru site-uri si programare
web, imbina caracteristici dintre cele mai complexe cu simplitatea n utilizare.
PHP a devenit un instrument de frunte pentru dezvoltarea aplicatiilor Web. Spre
deosebire de alte instrumente pentru aplicatii Web, cum este Perl, PHP este un
limbaj de programare comod pentru ncepatori, chiar si pentru cei care nu au
mai desfasurat activitati de programare.
Daca sunteti un cunoscator al limbajului HTML, dar nu aveti experienta n
materie de programare, va puteti pune ntrebarea: care sunt functionalitatile
suplimentare pe care le poate asigura cunoasterea limbajului PHP? Ca si alte
limbaje de scripting pentru Web, PHP va permite sa furnizati un continut Web
dinamic, adica un continut Web care se modifica automat de la o zi la alta sau
chiar de la un minut la altul. Continutul Web este un element important n
sustinerea traficului unui sit Web; de regula, vizitatorii nu vor mai reveni la o
pagina Web care contine aceleasi informatii ca si cele prezentate la ultima
vizita. Pe de alta parte, siturile Web frecvent actualizate pot atrage cantitati
enorme de trafic.
Mai mult, spre deosebire de limbajele de scripting, precum JavaScript, PHP
ruleaza pe serverul Web, nu n navigatorulul Web. n consecinta, PHP poate
obtine accesul la fisiere, baze de date si alte resurse inaccesibile programului
JavaScript. Acestea constituie bogate surse de continut dinamic, care atrag
vizitatorii. In plus, putem folosi limbajul PHP pentru a generera cod Java Script.
Secventele de cod PHP pot fi incluse intr-un fisier HTML; ulterior serverul Web va
identifica aceasta secventa de cod , va procesa acesta secventa de cod
generand cod HTML iar la final va inlocui secventa de cod PHP cu codul HTML.
Printre caracteristicile cele mai importante ale imbajului enumeram:
- simplicitate : acest limbaj este simplu de folosit, fiind accesibil si ne-
programatorilor. Datorita acestui fapt el a devenit cel mai popular limbaj de
script pentru generarea de pagini HTML dinamice.
- usor de folosit : limbajul are o sintaxa asemanatoare limbajului C, care
este foarte popular in randul programatorilor. De aceea programatorii care au
cunostine de C sau Perl vor face foarte rapid trecerea spre PHP. Pe de alta parte
anumite aspecte cum ar fi: declararea si folosirea variabilelor este mult
simplificata in PHP, spre deosebire de C++ sau alte limbaje de nivel inalt.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
- eficienta : specificatiile limbajului includ folositea tehnicilor de POO
(Programare orientata pe obiecte) iar acest lucru contribuie la marirea
productivitatii: un programator PHP poate folosi module scrise de un alt
programator fara sa fie nevoit sa cunoasca detalii specifice de implementare a
codului.
- cross-platform : exista implementari ale limbajului pe mai multe sisteme
de operare, cele mai populare fiind cele de pe sistemele Linux si Windows. In
acest caz daca scriem cod PHP care ruleaza pe un sistem Linux, ulterior vom
putea folosi acest cod pe un server care ruleaza Windows si viceversa.
- gratis : PHP reprezinta un program Open Source, oricine poate folosi acest
limbaj fara a fi nevoit sa plateasca ceva. De asemenea utilizatorii au access la
sursele PHP (scrise in limbajul C). Site-ul oficial al limbajului PHP se afla la :
www.php.net , datorita popularitatii acestui limbaj exista numeroase site-uri
Web care prezinta informatii despre PHP, exemple de cod, forum de discutii ,
etc.
Acest curs de initiere in PHP si MySQL este menit a prezenta elemente
introductive de programare si dezvoltare a paginilor web folosind PHP. Este
important sa retineti ca nu reprezinta decat un punct de plecare cu lectii si
tutoriale php introductive. Dezvoltarea Web este o activitate solicitanta, iar
viitorul dezvoltator Web trebuie sa dispuna de multe abilitati, printre care si pe
aceea de programator. Dezvoltatorii Web ncepatori vor gasi n aceast curs un
prim pas util si amical n activitatea de programare n PHP.
Scrierea scripturilor PHP
elementare
Invatati sa creati un script PHP cu cele mai simple instructiuni PHP
Invatati sa documentati si sa executati un script PHP
Un script PHP poate fi foarte simplu sau foarte complex. Totusi, scrierea chiar si
a unui script PHP complex este relativ simpla, necesitand doar un editor de
texte obisnuit. In aceasta lectie veti invata modul de creare si de executare a
programelor PHP, veti invata sa creati scripturi PHP simple, care afiseaza in
navigatorul web un text simplu. De asemenea, veti invata sa va documentati
scripturile, astfel incat dumneavoastra si alte persoane sa puteti intelege rapid
scopul si structura acestora.
Mai intai trebuie sa instalati un server web (Apache) si modulul pt. limbajul PHP,
acestea sunt gratuite, le puteti gasi pe net si instala pe fiecare, dar pentru
incepatori e recomandat un program care le are deja configurate (si cu MySQL),
precum WampServer, sau sa incarcati scriptul pe un server web unde este
instalat PHP.
Daca nu aveti deja instalat PHP, descarcati de aici -> WampServer, dezarhivati
si instalati programul. (cand este pornit, veti observa o iconita specifica in
colltul cu ceasul).
Fisierele .php in care veti scrie scripturile trebuie sa le salvati in directorul www
din "wamp", apoi, ca sa le testati scrieti in browser adresa
http://localhost/fisier.php
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
1. Scrierea scripturilor PHP
Pentru a crea scripturi PHP, majoritatea programatorilor PHP folosesc un editor
de texte obisnuit. Puteti folosi orice editor de texte doriti. Sub Microsoft
Windows puteti utiliza programul Windows Notepad. Daca preferati, puteti folosi
editoare specializate, gen Notepad++. Totusi, trebuie sa tineti cont sa fie un
editor de text ce salveaza fisierele cu format text obisnuit simplu.
Daca folositi UNIX sau Linux, puteti crea scripturi PHP folosind un program
precum "vi", "emacs" sau "pico".
Programul in sine nu conteaza, atata vreme cat poate crea fisiere text ASCII.
Nota : - Unele editoare de texte, precum "Notepad++" sau "vi", asigura un
suport special pentru scrierea programelor PHP. De exemplu, au o caracteristica
de colorare a elementelor de sintaxa ce determina scrierea diferitelor elemente
ale codului PHP in culori diferite. Procedeul de colorare a elementelor de sintaxa
faciliteaza depistarea erorilor din programele proprii.
2. Scrierea scheletului programelor PHP
Fiecare program PHP include doua linii speciale, care indica serverului PHP ca
textul cuprins intre cele doua linii este alcatuit din instructiuni PHP. Practic,
aceste linii pot fi asimilate copertelor unei carti, care pastreaza unitatea
programului dumneavoastra PHP. Intre aceste doua linii vor fi scrise
instructiunile PHP. Pentru a incepe sa scrieti un program PHP, deschideti editorul
dumneavoastra de texte si introduceti urmatoarele doua linii :
<?php
?>
- Acesta este un cod de inceput si nu afiseaza nimic.
Apoi, salvati scriptul dumneavoastra sub forma de fisier text, in directorul
"www" din "wamp", cu un nume care respecta urmatoarele reguli:
Este recomandat ca numele fisierului sa fie alcatuit numai din caractere
minuscule, cifre si liniute. Utilizarea de spatii, majuscule si alte caractere ar
putea crea probleme pe sisteme de operare diferite.
Extensia numelui fisierelor trebuie sa fie .php.
Asigurati-va ca ati ales un nume semnificativ, care sa descrie functia scriptului
dumneavoastra, astfel incat sa-l puteti identifica rapid dupa saptamani sau chiar
luni de la crearea acestuia. Veti descoperi ca liniutele sunt utile pentru separarea
cuvintelor care alcatuiesc numele fisierului, marind astfel lizibilitatea acestuia.
De exemplu, un fisier care contine un script PHP ce va permite sa vizualizati
salariile angajatilor poate primi numele "saarii-angajati.php". Chiar si la mult
timp dupa crearea fisierului respectiv, nu veti avea probleme in a determina
scopul acestuia.
3. Afisarea datelor de iesire intr-un browser Web
Programele PHP executa trei categorii de operatii elementare:
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Obtin date de la un utilizator.
Executa prelucrari ale datelor, respectiv obtine accesul la datele stocate in fisiere
si baze de date si le manipuleaza.
Afiseaza date astfel incat un utilizator sa le poata vizualiza.
Primele doua operatii sunt oarecum mai dificil de realizat decat cea de-a treia.
Totusi, afisarea datelor astfel incat acestea sa fie vizibile utilizatorului este o
operatie foarte simpla. Asa cum paragrafele unui text scris sunt compuse din
propozitii, programele PHP sunt alcatuite din instructiuni. Regulile care
controleaza formarea propozitiilor se numesc sintaxa. Acelasi termen este folosit
si pentru a desemna regulile care guverneaza formarea instructiunilor PHP.
Iata un exemplu pentru crearea instructiunii PHP care trimite date de iesire la un
browser Web, astfel incat acestea sa fie vizibile pentru un utilizator:
<?php
echo "scrieti aici un text oarecare";
?>
Observati ca instructiunea incepe cu un cavant "echo" si se incheie cu un
caracter punct si virgula (;).
Constructia echo trimite datele de iesire care vor fi afisate de browser.
Ghilimelele duble se folosesc pentru delimitarea unei expresii de tip text, in
cazul nostru "scrieti aici un text oarecare" (se pot folosi si ghilimele simple).
In locul propozitiei "scrieti aici un text oarecare" puteti plasa aproape orice text,
cu exceptia altor ghilimele. Totusi, pentru moment, trebuie sa includeti numai
litere, cifre, spatii si semne de punctuatie folosite in alfabetul latin, precum
virgula, caracterul punct si virgula, punctul, semnul de intrebare si semnul
exclamarii. De asemenea, puteti include caracterele < >, folosite pentru
delimitarea etichetelor HTML, respectiv caracterul /, folosit pentru a indica
membrul de inchidere al unei perechi de etichete HTML.
De exemplu, iata o instructiune PHP care are drept date de iesire un fragment
dintr-un vers din Scrisoarea a III-a de Eminescu:
<?php
echo "<h2> Iata vine-un sol de pace</h2>";
?>
- Ca sa vedeti rezultatul, salvati fisierul cu acest cod in directorul www din "wamp", de
exemplu cu denumirea teste.php si apelati in browser adresa
http://localhost/teste.php (programul WampServer trebuie sa fie pornit).
Perechea de etichete H2 determina formatarea datelor de iesire ca titlu HTML de
nivel 2.
Scripturile PHP pot fi incluse si in fisiere cu cod HTML, ca in urmatorul exemplu
(dar salvate cu extensia ".php"):
<!DOCTYPE HTML PUBLIC "-//W3C//DTD HTML 4.01 Transitional//EN">
<html>
<head>
<title>Test PHP</title>
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
</head>
<body>
<?php
echo "<h4> Exemplu de script PHP inclus in HTML</h4>" ;
?>
</body>
</html>
In browser va aparea :
Exemplu de script PHP inclus in HTML
Pot fi incluse si scripturi mai complicate ce contin zeci sau chiar sute de linii,
atata timp cat acestea sunt incluse intre cele doua linii specifice limbajului PHP:
<?php
?>
4. Documentarea unui script PHP
In afara de a furniza nume descriptive fisierelor ce contin scripturile
dumneavoastra PHP, e necesar sa includeti in interiorul fiecarui script atat
comentarii care sa permita unui cititor sa determine cu usurinta utilitatea
scriptului, cat si alte informatii referitoare la script. De exemplu, puteti include
un comentariu care precizeaza numele autorului scriptului si ce face acesta.
Iata un model sintactic pentru comentariile PHP:
// Scrieti aici comentariul dumneavoastra (pe o singura linie)
Dupa cum se poate vedea, un comentariu incepe cu doua caractere slash,
urmate de un spatiu. n continuare, linia contine comentariul dumneavoastra,
care poate include orice caractere doriti, inclusiv caractere speciale.
Iata un exemplu simplu de script PHP care include comentarii:
<?php
// Script de la site-ul-tau.net
// Acest script afiseaza un mesaj vizibil pentru utilizator.
echo "Acesta este un script foarte simplu.";
?>
Nota: Fiecare linie a comentariului trebuie sa inceapa cu doua caractere
slash //. Totusi, puteti crea un comentariu din mai multe linii si in alte moduri.
Iata un exemplu:
/*
Acesta este un comentariu pe mai multe linii.
Poate fi alcatuit dintr-un numar oricat de mare de linii.
*/
Pentru a adauga un comentariu alcatuit din mai multe linii, scrieti la inceput
caracterele /*, iar la sfarsit trebuie sa se incheie cu caracterele */. Intre cele
doua perechi de caractere, puteti scrie orice text doriti, folosind oricate linii
doriti.
5. Executarea unui script PHP
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Dupa ce ati creat un script PHP, veti dori sa-l executati.
Sa luam un alt exemplu, ce contine cod HTML si comentarii:
Deschideti editorul dumneavoastra de texte si introduceti urmatoarele linii :
<!DOCTYPE HTML PUBLIC "-//W3C//DTD HTML 4.01 Transitional//EN">
<html>
<head>
<title>Test PHP</title>
</head>
<body>
<?php
// Script test
// Acest script afiseaza un mesaj vizibil pentru utilizator.
echo "Primul meu script PHP.";
?>
</body>
</html>
Salvati fisierul cu numele test-script.php
Daca ati instalat un server de PHP pe calculatorul dumneavoastra, salvati
fisierul in directorul www al serverului.
Deschideti browserul si scrieti adresa URL http://localhost/test-script.php
Daca nu aveti instalat un server de PHP pe calculator, incarcati (prin FTP) fisierul
test-script.php pe un server pe web unde este instalat PHP.
Dupa ce v-ati incarcat fisierul cu scriptul, sunteti pregatit pentru a obtine
accesul la acesta. Deschideti browserul Web si apelati adresa URL asociata
scriptului dumneavoastra. Adresa URL trebuie sa fie alcatuita din adresa URL
identificata de administratorul serverului unde ati incarcat scriptul, urmata de
un slash (/), urmata de numele fisierului care contine scriptul dumneavoastra.
Daca adresa URL se incheie deja cu un caracter slash, nu trebuie sa mai inserati
inca un asemenea caracter inainte de numele scriptului dumneavoastra.
De exemplu, daca domeniul serverului unde ati incarcat scriptul e
http://www.site-ul-tau.net/ ca adresa URL a catalogului care contine
scripturile dumneavoastra PHP, puteti obtine accesul la scriptul dumneavoastra
prin intermediul adresei URL http://www.site-ul-tau.net/test-script.php
Daca ati tastat corect adresa URL a scriptului dumneavoastra, iar scriptul
respectiv nu contine erori, veti vedea datele de iesire ale scriptului
dumneavoastra. Felicitari! Ati devenit programator PHP!
In browser va aparea:
Primul meu script PHP.
Tipuri de siruri si variabile
nvatati tipul variabilelor in PHP
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
nvatati sa folositi ghilimele si caractere escape pentru a specifica valori
de tip sir speciale
Numere si siruri, tipul variabilelor
Programele de calculator manipuleaza datele, care reprezinta informatii.
Programele PHP folosesc doua categorii principale de date: numere si siruri.
Numerele sunt compuse mai ales din cifre, n timp ce un sir poate contine orice
caracter, inclusiv cifre, litere si simboluri speciale.
Decizia privind modul de stocare a datelor este importanta, n mod caracteristic,
datele se stocheaza sub forma de numere atunci cnd se doreste executarea
unor operatii matematice asupra datelor, deoarece numerele sunt stocate ntr-
un mod care permite efectuarea de calcule. Pe de alta parte, sirurile sunt
stocate folosind o modalitate care faciliteaza ntelegerea lor de catre operatorul
uman. Datele trebuie stocate sub forma de siruri daca formatul acestora nu este
numeric sau daca doriti ca operatorul uman sa fie capabil de a introduce sau de
a vizualiza datele. Practic, puteti asimila numerele cu un mod de stocare a
datelor n interiorul calculatorului. Sirurile se pot asimila unui mod de stocare a
datelor n afara calculatorului.
Aceste doua mari categorii de date: numere si siruri, formeaza opt tipuri
principale de variabile :
- Boolean
- Integer
- Float
- String
- Array
- Object
- Resource
- Null
In mod normal tipul variabilelor nu este specificat explicit; acesta va fi evaluat
de catre interpretorul PHP la momentul run-time (in momentul executarii
scriptului).
1. Tipul boolean
Variabilelele de tipul boolean pot lua doar doua valori : FALSE sau TRUE
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Variabilele de alt tip decat boolean pot fi convertite la tipul boolean prin
operatorul cast (bool) sau (boolean), plasate inaintea valorilor, desi in general
nu e nevoie de aceasta converrire, valoarea fiind automat recunoscuta de PHP.
. Tipul integer
PHP foloseste doua categorii de numere: ntregi (tipul integer) si duble, cu
virgula (tipul float)
Variabilele integer reprezinta numerele intregi, ele pot fi specificate in format
zecimal, hexazecimal sau octal.
Numerele ntregi reprezinta numerele fara parte fractionara folosite la
numarare, plus zero si numerele negative. Cu alte cuvinte, n PHP termenul de
ntreg are aceeasi semnificatie ca si n matematica. De exemplu, numarul 100
poate fi reprezentat n PHP sub forma de ntreg.
Scrierea numerelor PHP este simpla. Un ntreg PHP se obtine prin scrierea
cifrelor care i alcatuiesc valoarea. Daca valoarea este negativa, scrieti un semn
minus imediat la stnga numarului. Evitati sa scrieti spatii sau virgule ca parte a
unui ntreg PHP.
Iata cteva exemple de numere PHP ntregi :
215678 - Numar in reprezentare zecimala
0x1A8; - Numar in reprezentare hexazecimala (reprezinta: 1*16*16
+ 10*16 + 8 = 424 (in zecimal))
067 - Reprezinta: 6*8 + 7 = 55 (in zecimal)
Valorile minime, respectiv maxime pe care le poate lua o variabila de tip integer
depind de sistemul de operare pe care ruleaza modulul PHP. De exemplu pentru
un sistem Windows valoarea unui integer se memoreaza pe 32 de biti: 31 bit
pentru numar si un bit pentru semn. In acest caz valorile unui intreg se afla in
intervalul :-231 repectiv: 231. Daca incercam sa folosim un integer cu valori care
ies din acest inteval vor avea de-a face cu un fenomen de depasire : integer
overflow. In acest caz interpretorul PHP converteste acesta valoare intr-o
valoare de tip float (care are un interval mai extins de valori).
In PHP simpla impartire a doua valori intregi va produce ca rezultat o variabila
de tip float. Pentru a obtine doar partea intreaga acestui rezultat putem folosi
operatorul cast (int) in fata rezultatului.
Ex.: echo (int)8.7; (va returna 8)
Pentru a rotunji rezultatul la intregul cel mai apropiat de valoarea reala se poate
folosi functia round(), unde intre paranteze se adauga valoarea.
Ex.: echo round(8.7); (va returna 9)
3. Tipul float
Reprezinta variabile de tip real [numerele cu virgula], (n lb. engleza se foloseste
punctul zecimal n loc de virgula). De exemplu 2.5
In general, numerele duble (tipul float) sunt stocate folosindu-se formatul
standard IEEE-64, care furnizeaza 64 de biti. Acest format va permite sa stocati
valori care pot merge pna la 1,8 x 10 la puterea 308 sub forma de numere
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
duble si furnizeaza aproximativ 14 cifre dupa punctul zecimal (sau cifre
semnificative) de precizie.
Iata cteva exemple de numere duble (tipul float)
123.4567 - Numar de tip float
1.2e3; - Reprezinta: 1.2 * 103
4. Tipul string
Reprezinta o insiruire de caractere, fiecare caracter este memorat pe 1 byte;
setul de caractere este limitat la 256 valori distincte. Dimensiunea sirurilor
poate fi oricat de mare in PHP, nu exista specificatii care sa limiteze numarul
maxim de caractere dintr-un sir.
Spre deosebire de ntregi si de numere float, care contin cifre, sirurile pot
contine orice caracter. Ca atare, sirurile sunt utile pentru stocarea datelor care
nu pot fi calculate, precum nume, fraze si adrese.
In PHP, un sir poate fi declarat in mai multe feluri:
1) Un mod simplu de a declara un sir este prin delimitarea cu ghilimele
simple (' ')
Daca dorim ca sirul sa contina caracterul ' va trebui sa inseram inaintea lui
caracterul escape \. Daca dorim ca sirul sa contina caracterul \ va trebui sa
dublam acest caracter. Acest comportament este exemplificat in exemplul
urmator:
<?php
$var1 = 'Acesta este un sir de test';
echo 'Curs \'PHP\'';
echo '<br />Vrei sa stergi C:\\*.* ?';
echo '<br />Variabila var1=$var1';
echo "<br />Variabila var1=$var1";
?>
In browser va aparea:
Curs 'PHP'
Vrei sa stergi C:\*.* ?
Variabila var1=$var1
Variabila var1=Acesta este un sir de test
Observati diferenta dintre ultimile doua linii!
In penultima linie, unde s-a folosit gilimele simple pentru delimitarea sirului,
variabila $var1 nu este expandata adica nu este afisat valoarea variabilei
var1=Acesta este un sir de test ci exact textul scris (numele ei). Pentru a
realiza afisarea valorii variabilei si nu numele acesteia, se folosesc ghilimelele
duble, precum in ultima linie a exemplului de mai sus.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
2) O alta metoda pentru a specifica un sir n PHP este prin folosirea
ghiimelelor duble (" ").
Daca intr-un sir delimitat prin ghilimele duble vrem ca acesta sa afiseze numele
unei variabile, nu valoarea acesteia, adaugam un caracter backslash (\) inaintea
numelui variabiei.
Exemplu; echo "Numele variabilei este \$var";
Acest cod va afisa Numele variabilei este $var, oricare ar fi valoarea
variabilei "$var".
Caracterele care alcatuiesc sirul sunt incluse ntre ghilimele duble (" ");
De exemplu, sirul reprezentnd numele fizicianului care a formulat teoria
relativitatii este "Albert Einstein". Asa cum s-a explicat, un sir poate contine
date numerice; de exemplu, "3.14159".
Daca se doreste adaugarea de ghilimele duble intr-un sir delimitat de ghilimele
duble, se adauga caracterul \ in fata acestora.
Exemplu; echo "Numele programului este \"PHP\".";
Prin delimitarea cu ghilimele duble PHP faciliteaza includerea n siruri a unor
caractere speciale, precum caracterele de salt la linie noua sau retur de car, prin
furnizarea de secvente escape care reprezinta caractere speciale.
Iata secventele escape folosite n PHP:
\n - salt la linie noua
\r - retur de car (rand nou)
\t - caracter de tabulare pe orizontala
\\ - backslash
\$ - simbolul dolarului
\" - ghilimele duble
Ca exemplu, iata un sir care include un retur de car, urmat de un salt la linie
noua: "Salut, lume!\r\n".
Retineti ca fiecare secventa escape ncepe cu un backslash (\). Pentru a include
un backslash ntr-un sir, trebuie sa folositi doua caractere backslash.
Pe langa imbricarea variabilelor in cadrul sirurilor delimitate prin ghilimele
duble, PHP pune la dispozitie operatorul de concatenare a sirurilor: . (punct) .
Acest operator adauga un sir la sfarsitul altui sir. De exemplu:
<?php
$nume = 'Popescu';
$prenume='Costel';
echo 'Numele de familie este '.$nume. 'iar prenumele este '.$prenume;
?>
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
In browser va aparea:
Numele de familie este Popescu iar prenumele este Costel
In anumite situatii este necesar sa accesam unul dintre caracterele unui sir.
Pentru aceasta putem folosi parantezele{} ca in exemplul de mai jos:
<?php
$var1 = 'Acesta este un sir de test';
echo $var1{0}; // Afisaza A (primul caracter din sir)
echo $var1{2}; // Afisaza e (al treilea caracter din sir)
?>
Rezultatul afisat va fi
Ae
3) Sintaxa heredoc este o alta modalitate de a delimita siruri
In acest caz delimitatorul este ("<<<"); acesta trebuie urmat de un identificator
unic, dupa care urmeaza sirul de caractere, iar secventa se incheie din nou cu
identificatorul mentionat. Identificatorul de incheiere trebuie sa se afle in prima
coloana a liniei, acesta poate contine caractere alfanumerice dar neaparat
trebuie sa inceapa cu o litera, nu cu o cifra sau alt semn.
Veti intelege mai bine studiind exemplu de mai jos:
<?php
$var1 = <<< EOT
Exemplu de sir care foloseste delimitatorul heredoc.
EOT;
echo $var1;
?>
Rezultatul afisat va fi:
Exemplu de sir care foloseste delimitatorul heredoc.
5. Tipul array
Reprezinta un vector de valori (care creaza o matrice, vezi Lectia 9 despre
matrice), fiecare element al matricei are asociat o cheie. Aceasta cheie va fi
folosita ulterior la identificarea unui element specific at matricei. In PHP tipul
array se mai numeste si tip map ordonat, deoarece elemente vectorului sunt
ordonate dupa campul cheie.
Variabilele de tip array si lucrul cu acestea vor fi prezentate mai detaliat in
lectiile urmatoare. Iata un exemplu simplu de variabile array:
<?php
$fructe[0] = 'mere';
$fructe[1] = 'caise';
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
$fructe[2] = 'piersici';
?>
6. Tipul object
Reprezinta de fapt instanta unei clase declarate in PHP. O clasa este o structura
care contine variabile membru si functii membru.
Variabilele de tip object si lucrul cu acestea vor fi prezentate detaliat in lectiile
urmatoare.
7. Tipul resource
Este un tip special de variabila care pastreaza o legatura spre resurse externe.
Exemple de resurse externe: manipulatori pentru deschidere de fisiere,
conectare la baze de date, compresia fisierelor, resurse COM, etc...
8. Tipul NULL
Reprezinta varibilele care nu au inca atribuita o valoare.
O variabila se considera a avea valoarea Null daca:
- este setata explicit prin atribuirea valorii NULL
- nu a fost asignata inca o valoare acestei variabile
- variabila a fost stearsa prin functia unset();
Putem afla tipul unei variabile folosind functia gettype() care returneaza un
string (sir) continand tipul variabilei cercetate.
Observati si studiati exemplul de mai jos
<?php
$var1 = TRUE;
$var2 = 100;
$var3 = 23.88;
$var4 = "Nume";
$var[5] = "fructe";
echo gettype($var1);
echo '<br />'.gettype($var2);
echo '<br />'.gettype($var3);
echo '<br />'.gettype($var4);
echo '<br />'.gettype($var[5]);
echo '<br />'.gettype($var6);
?>
In browser va aparea:
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
boolean
integer
double
string
string
NULL
Observati ca utima linie afisata este NULL, asta deoarece $var6 nu are nici o
valoare determinata
Variabile si operatori PHP
Intelegeti diferenta dintre valori si variabile
Invatati modul de utilizare a operatorilor pentru combinarea valorilor n
expresii
Invatati modul de utilizare a functiilor pentru executarea operatiilor
elementare
1. Valori si variabile
Daca se asociaza o valoare cu un nume, ca si in algebra, este posibila
modificarea acelei valorii prin referire la numele respectiv. O valoare cu nume se
numeste variabila, deoarece.
In limbajul PHP variabilele sunt reprezentate prin semnul $ urmat de numele
variabilei.
Numele variabilei este case sensitive, adica conteaza daca numele este scris cu
litere mari sau mici. Intotdeuna numele variabilelor trebuie sa inceapa cu o
litera sau o liniuta de subliniere (_) si poate fi urmat de litere sau cifre.
Iata cateva exemple de nume de variabila:
$var
$Numar
$_elemente
Pentru a asocia o valoare unei variabile, veti scrie cu un semn egal, asa:
$temperatura = 33.5;
Semnul egal este urmat de valoarea care urmeaza a fi atribuita variabilei, in
acest exemplu, valoarea este data de valoarea literala dubla (float) 33.5.
Caracterul punct si virgula (;) marcheaza sfarsitul instructiunii.
De asemenea, puteti atribui valoarea unei variabile catre o alta variabila, prin
scrierea unei instructiuni de atribuire astfel:
$castigator = $nume;
In acest caz, valoarea variabilei $nume devine valoarea variabilei $castigator.
Acest procedeu se numeste. Astfel o modificare facuta asupra lui $nume se va
propaga automat si asupra variabilei $castigator.
Iata exemplul de mai sus asa cum va aparea intr-un script PHP simplu :
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
<?php
$nume = "Cosmin";
$castigator = $nume;
echo $castigator;
?>
Rezultatul afisat va fi:
Cosmin
Exista si un alt tip de atribuire valoare de la o variabila la alta, denumita
atribuire prin referinta (folosind si caracterul "&"), aceasta de fapt leaga cele
doua variabile, vedeti tutorialul: Atribuire valoare prin referinta .
Forma valorii unei variabile se numeste tipul variabilei. Tipul unei variabile se
poate modifica daca atribuiti variabilei o valoare de un tip diferit fata de cel al
valorii curente a variabilei.
De exemplu, instructiunea de atribuire
$x = 3;
Atribue variabilei $x tipul integer.
Daca instructiunea de atribuire
$x = 3.5;
va fi executata ulterior, variabila $x devine de tip float.
Desi instructiunile de atribuire din limbajul PHP si ecuatiile matematice folosesc
ambele semnul egal, cele doua notiuni sunt foarte diferite, deoarece atribuirea
nu este acelasi lucru cu egalitatea. Atribuirea este o operatie care inlocuieste o
valoare cu o alta. Pe de alta parte, egalitatea este o relatie intre doua valori.
Cand doua valori sunt egale, acestea raman egale pentru totdeauna. Totusi,
puteti atribui o valoare unei variabile si ulterior puteti atribui aceleiasi variabile
o alta valoare. Cu alte cuvinte, egalitatea este permanenta; atribuirea nu este.
Variabilele declarate mai sus sunt definite de utilizator. In PHP exista si alte
variabile numite "variabile predefinite" care rezida in nucleul PHP, sunt alocate
automat de catre modulul PHP, si sunt accesibile in program.
In continuare enumeram citeva dintre aceste "Variabile Superglobale"
(accesibile din toate scripturile PHP):
$GLOBALS contine referinte la variabilele globale disponibile in scriptul
curent.
$_SERVER variabile definite de server sau relative la contextul in care se
executa scriptul curent
$_GET variabile furnizate scriptului prin adresa URL
$_POST variabile furnizate scriptului prin metoda HTTP POST (in general
prin formulare)
$_COOKIE variabile furnizate scriptului prin HTTP cookie
$_FILES furnizeaza scriptului fisierele uploadate
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
$_SESSION variabile care sunt inregistrate in sesiunea scriptului
2. Operatori
Pentru a va ajuta sa efectuati calcule si prelucrari ale datelor, PHP include o
diversitate de operatori si functii utile. Cand combinati valorile literale si
variabilele cu operatori si functii, construiti ceea ce este cunoscut sub numele
de expresii.
Operatorii sunt simboluri specifice care realizeaza o actiune specifica in cadrul
unei expresii.
Operatorii actioneaza asupra variabilelor prezente in expresie. De exemplu in
cadrul expresiilor matematice vom folosi operatori aritmetici.
$a + $b Adunare : a+b
$a - $b Scadere : a-b
$a * $b Inmultire: a*b
$a / $b Impartire: a/b
$a%$a Moule :restul impartirii lui a la b
$a +=$b Echivalent cu: $a = $a + $b
$a -=$b Echivalent cu: $a = $a - $b
$a *=$b Echivalent cu: $a = $a * $b
$a /=$b Echivalent cu: $a = $a / $b
$a++ Incrementare ; Ecivalent cu $a = $a +1
$a-- Decrementare; Echivalent cu $a = $a -1
O proprietate interesanta a operatorului de impartire este aceea ca returneaza o
valoare intreaga daca ambii sai operanzi sunt intregi si rezultatul este un intreg;
in caz contrar, returneaza o valoare cu virgula (de tip float). Astfel, instructiunea
de atribuire
$x = 10/3;
atribuie valorii $x valoarea cu virgula 3.3333333333333, chiar daca operanzii
operatorului de impartire sunt ambii intregi.
Similar operatorului de impartire, operatorul modulo executa o impartire; cu
toate acestea, operatorul modulo returneaza restul, nu catul impartirii. De
exemplu, prin impartirea lui 10 la 3 se obtine catul 3 si restul 1. Deci,
instructiunea de atribuire
$x = 10%3;
atribuie variabilei $x valoarea 1.
Operatorii de incrementare $a++ si decrementare $a-- au un efect diferit daca
sunt scrisi ++$a respectiv --$a
In primul caz, daca avem de exemplu
$x= $a++;
i-se atribue lui $x valoarea variabilei $a dupa care se efectueaza operatia de
incrementare ($a = $a + 1)
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Dar daca avem
$x = ++$a=
se efectueaza operatia de incrementare ($a = $a + 1) dupa care i-se atribue lui
$x noua valoarea a lui $a
Ca in matematica, PHP evalueaza operatorii de inmultire si de impartire anterior
operatorilor de adunare, respectiv scadere. Aceasta caracteristica se numeste
precedenta.
Datorita precedentei, instructiunea
$x=1+2*3;
atribuie variabilei $x valoarea 7, chiar daca operatorul de adunare apare
inaintea celui de inmultire. Se respecta regulile din matematica. Daca doriti sa
controlati precedenta unei expresii, puteti folosi paranteze. De exemplu,
instructiunea
$x=(1+2)*3;
atribuie variabilei $x valoarea 9, deoarece partea inclusa intre paranteze a
expresiei este evaluata prima, asa cum se procedeaza in algebra.
In afara de acesti operatori numerici, PHP include un operator de concatenare a
sirurilor (.), denumit uneori operator de unire, deoarece functia sa consta in
unirea sirurilor.
Sa observam urmatorul exemplu:
<?php
$var1 = 'Ionescu';
echo 'Numele candidatului este '.$var1;
$var2 = 'Candidat: ';
$var2 .= $var1;
echo "<br />$var2";
?>
Rezutatul afisat va fi:
Numele candidatului este Ionescu
Candidat: Ionescu
In exemplul de mai sus se observa folosirea operatorului de concatenare .
(punct)
Acest operator adauga la sfarsitul sirului curent noul sir furnizat ca parametru.
Expresia $a .= 'Sir de test' este echivalenta cu : $a = $a . 'Sir de test'.
3. Functii
In afara de operatori, PHP include functii care executa operatii utile. Iata unele
exemple de functii:
abs(x) - Returneaza valoarea absoluta a lui 'x'
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
ceil(x) - Returneaza valoarea 'x', rotunjita la intregul imediat superior
floor(x) - Returneaza valoarea 'x', rotunjita la intregul imediat inferior
max(x,y,...) - Returneaza valoarea maxima a unui set de valori
min(x,y,...) - Returneaza valoarea minima a unui set de valori
pow(x,n) - Returneaza numarul 'x', ridicat la puterea specificata 'n'
strftime(f) - Returneaza data curenta, formatata conform continutului
parametrului 'f'
sqrt(x) - Returneaza radacina patrata a lui 'x'
- In afara de acestea, PHP include multe alte functii. Consultati site-ul
www.php.net.
Majoritatea functiilor necesita una sau mai multe valori de intrare, cunoscute
sub numele de argumente. De exemplu, functia "sqrt" necesita un argument
(aici este 'x') care specifica valoarea a carei radacina patrata trebuie calculata.
Unele functii, precum min() si max(), preiau un numar nedefinit de argumente.
Alte functii nu necesita nici un fel de argumente. Pentru a putea folosi o functie
in mod corespunzator, trebuie sa cunoasteti:
Numele functiei
Actiunea functiei si valoarea returnata de aceasta, daca exista
Numarul argumentelor preluate de functie
Semnificatia fiecarui argument
Iata un exemplu simplu care foloseste o functie pentru calculul lungimii laturilor
unui patrat, daca este cunoscuta aria patratului:
$latura=sqrt($arie);
Retineti modul in care argumentul functiei este inclus intre paranteze, precum si
modul in care functia si argumentul sau sunt folosite intr-un mod asemanator cu
o valoare literala sau o variabila.
Iata un exemplu care prezinta modul de utilizare a functiei "max", care preia mai
multe argumente:
$punctaj_maxim=max($punctaj1, $punctaj2, $punctaj3);
Rezultatul dat variabilei "$punctaj maxim" va fi determinat de functia "max",
aceasta determinand valoarea cea mai mare a argumentelor din paranteza.
Observati ca fiecare argument este separat de vecinul sau printr-o virgula.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Utilizare formulare HTML cu PHP,
$_GET si $_POST
Invatati sa trimiteti date prin formulare HTML
Invatati sa preluati date trimise prin GET si POST
1. Proiectarea unui formular
Principalele sarcini n proiectarea unui formular HTML le constituie alegerea
controalelor HTML care vor fi incluse n formular, selectarea amplasamentului
controalelor si alegerea numelui acestora.
Studiati lectia HTML despre Formulare, aceasta explica modul de realizare a
fiecarui obiect dintr-un formular HTML si va va ajuta sa invatati rolul acestor
elemente HTMLL.
2. Crearea unui formular
Un formular HTML trebuie sa contina un buton de expediere, submit, pe care
utilizatorul executa clic pentru a trimite datele din formular la scriptul PHP.
Formularele se creaza folosind etichete specifice incadrate in tag-ul <form>
</form> ca in exemplul de mai jos:
<form action="script.php" method="post">
Nume:<input type="text" name="nume" />
<br /><input type="submit" name="submit" value="Trmite formular" />
</form>
In browser se va vedea:
Nume:
Fiecare element al formularului trebuie introdus intre etichetele <form> si
</form>.
Atributul "action" indica fisierul cu scriptul care va primi datele de la formular si
reprezinta una dintre cele mai importante precizari.
Fiecare element, camp dintr-un formular trebuie sa aibe un nume distinct, dat
prin atributul "name"; acest nume este folosit de scriptul PHP la care sunt
trimise datele, astfel, scriptul PHP recunoaste datele din campul respectiv
folosind numele acestuia.
3. Utilizarea metodelor GET si POST
Atributul "method" poate avea doua valori : GET si POST. Diferenta intre
metodele GET si POST consta in modul in care informatia din formular este
transmisa scriptului care o prelucreaza.
- Metoda GET trimite toate informatiile adunate ca parte a adresei URL; aceste
informatii sunt vizibile pentru utilizator.
- Metoda POST transmite informatia intr-o maniera invizibila pentru utilizator si
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
poate transmite o cantitate mai mare de date decat GET.
Folosind exemplul de formular de mai sus, metoda GET va transmite serverului
o adresa URL ca cea de mai jos:
http://www.site-ul-tau.net/script.php?nume=Popescu
iar in cazul folosirii metodei POST, in URL va aparea doar:
http://www.site-ul-tau.net/script.php
Metoda GET permite transmiterea unui volum limitat de informatii catre server;
de asemenea nu este recomandata folosirea acestei metode in cazul in care
dorim sa transmitem date personale(de exemplu parolele introduse intr-un
formular pot fi vizualizate de oricine in browserul de Web).
4. Receptionarea datelor de la un formular HTML
In general datele din formular sunt preluate de scriptul PHP prin urmatoarea
formula:
$_POST['nume'] - daca este folosit method="post"
$_GET['nume'] - daca este folosit method="get"
- unde "nume este valoarea atributului name al elementului din formularul
HTML.
Sa luam un exemplu practic de formular HTML care trimite date (prin
method="post") la un script PHP unde acestea vor putea fi vizualizate.
Salvam scriptul de mai jos intr-un fisier pe care-l numim "test-form.php"
<?php
$nume = $_POST['nume'];
$email = $_POST['email'];
$parola = $_POST['parola'];
echo "Nume = $nume";
echo "<br />E-mail = $email";
echo "<br />Parola = $parola";
?>
Scriem urmatorul cod HTML intr-un alt fisier "form.html", pe care-l salvam in
acelasi director cu scriptul PHP de mai sus.
<!DOCTYPE html PUBLIC "-//W3C//DTD XHTML 1.0 Transitional//EN"
"http://www.w3.org/TR/xhtml1/DTD/xhtml1-transitional.dtd">
<html xmlns="http://www.w3.org/1999/xhtml" xml:lang="ro" lang="ro">
<head>
<meta http-equiv="content-type" content="text/html; charset=UTF-8" />
<title> Test-Form </title>
</head>
<body>
<form action="test-form.php" method="POST">
Nume:<input type="text" name="nume" />
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
<br />Email:<input type="text" name="email" />
<br />Parola:<input type="password" name="parola" />
<br /><input type="submit" name="submit" value="Trmite datele" />
</form>
</body>
</html>
In browser va aparea:
Nume:
Email:
Parola:
Completam datele din formular, de exemplu: la Nume : Popescu, la Email :
[email protected] si Parola : parola_mea
Dupa ce am competat datele, apasam clic pe butonul "Trimite datele", acestea
vor fi trimise la scriptul PHP "test-form.php", care le va prelucra si va afisa
urmatorul rezultat:
Nume = Popescu
E-mail = [email protected]
Parola = parola_mea
Sa intelegem exemplu de mai sus.
Folosind formularul de mai sus, atributul NAME din fiecare eticheta INPUT
atribuie fiecarei casete cu text un nume, astfel scriptul PHP va putea recunoaste
datele scrise in casete. In scriptul "test-form".php" vom accesa variabilele:
$nume va primi informatia introdusa in campul Nume
$email va primi informatia introdusa in campul Email
$parola va primi informatia introdusa in campul Parola
Deoarece cunoastem metoda prin care trimitem datele catre scriptul PHP,
"POST", am folosit variabila PHP globala _POST pentru a prelua datele din
formular:
$_POST['nume']
$_POST['email']
$_POST['parola']
Constructia echo trimite datele de iesire care vor fi afisate de browser
Variabile PHP globale: _GET si _POST reprezinta de fapt variabile de tip array,
fiecare element se poate accesa prin cheia sa; in cazul nostru cheia fiecarui
element este data de atributul : NAME al casetelor din formular
5. Trimiterea de date unui script prin adresa URL
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
In afara de a expedia unui script datele printr-un formular, puteti expedia date
cu ajutorul adresei URL a paginii. Pentru aceasta, atasati la sfarsitul adresei URL
un semn al ntrebarii (?) si apoi includeti o serie de perechi "nume-valoare"
(separate prin &), ca in exemplu urmator:
http://www.site-ul-tau.net/fisier.php?
nume1=valoare1&nume2=valoare2
Exemplul include numai doua perechi "nume-valoare"; cu toate acestea, puteti
include oricte asemenea perechi doriti (separate prin caracterul &), in functie
de limita impusa de browser.
Pentru a prelua si folosi datele dintr-o astfel de adresa URL, folositi in interiorul
scriptului PHP expresia "$_GET['nume'], ca in exemplu urmator"
$var1 = $_GET['nume1']
$var2 = $_GET['nume2']
Unde "nume1" si "nume2" sunt numele variabilelor din adresa URL, iar "$var1"
si "$var2" sunt variabilele care vor fi folosite in scriptul PHP (din "fisier.php") si a
caror valori vor fi "valoare1" respectiv "valoare2" continute in adresa URL.
Daca doriti sa trimiteti unui script, prin intermediul adresei sale URL, caractere
speciale precum un semn al intrebarii, un semn egal sau un ampersand, se
poate crea confuzie.
Pentru a functiona corect, un sir trebuie sa fie codificat URL. Pentru a codifica
URL un sir, caracterele speciale se nlocuiesc cu echivalentele lor hexazecimale,
precedate de un simbol procent (%). Pentru alte detalii, consultati lectia despre
Utilizarea caracterelor speciale, subtitlul 4 ( Conversia adreselor URL).
De exemplu, forma codificata URL a sirului "la multi ani!" este %22la multi ani
%21%22.
Adresa URL rezultanta se numeste "sir de interogare" si nu poate contine spatii.
Daca doriti sa trimiteti un spatiu ca parte a unui sir de interogare, trimiteti n
locul spatiului un semn plus (+). Iata un exemplu de sir de interogare care
codifica numele autorului acestui site:
http://www.site-ul-tau.net/script.php?autor=Mar+Plo
Unele dintre cele mai comune caractere speciale si echivalentele lor codificate
URL sunt prezentate n tabelul de mai jos:
Caracter Echivalentul codificat
special URL
. *%2e
> %3e
^ %5e
~ %7e
+ %2b
, %2c
/ %2f
: %3a
; %3b
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
%3c
= %3d
> %3e
[ %5b
\ %5c
] %5d
_ %5f
{ %7b
| %7c
} %7dc
tab %09
spatiu %20
! %21
%22
# %23
$ %24
% %25
& %26
` %27
( %28
) %29
@ %40
` %60
Variabile de mediu si erori
In aceasta lectie invatati sa obtineti accesul la valorile variabilelor de
mediu.
Invatati despre depanarea si tratarea erorilor.
1. Obtinerea si utilizarea datelor de la o variabila de mediu
Variabilele de mediu sunt folosite pentru stocarea optiunilor si a parametrilor
care personalizeaza mediul de aplicatie. Aplicatiile pot obtine accesul la valorile
variabilelor de mediu si in functie de acestea si pot ajusta comportamentul.
De exemplu, calea de cautare a programelor MS-DOS este stocata ntr-o
variabila de mediu denumita PATH. In general, comenzile sistemelor de operare
sunt folosite pentru a configura variabilele de mediu si pentru a stabili valorile
acestora. Cu toate acestea, unele aplicatii manipuleaza valorile variabilelor de
mediu.
Att serverul Web Apache, ct si serverul de aplicatie PHP folosesc variabile de
mediu pentru a prezenta informatii de stare. Unele dintre cele mai importante
variabile de mediu folosite de Apache si PHP sunt rezumate n tabelul de mai
jos. Numeroase servere Web, altele dect Apache, furnizeaza o parte din aceste
variabile de mediu sau chiar pe toate.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Multe dintre aceste variabile reflecta caracteristicile cererii HTTP care a solicitat
executia PHP. Puteti vizualiza toate variabilele de mediu disponibile pentru
programele PHP prin invocarea functiei phpinfo() si vizualizarea datelor de iesire
generate de aceasta.
Vizualizarea datelor unei variabile de mediu se poate face folosind variabila
$_SERVER si o cheie (intre paranteze patrate) ce repreinta numele variabilei de
mediu.
De exemplu, pt. afisarea domeniului serverului unde ruleaza scriptul
echo $_SERVER['SERVER_NAME'];
Variabila de mediu Descriere
CONTENT_LENGTH - Lungimea, n octeti, a corpului cererii.
CONTENT_TYPE - Tipul MIME al datelor din corpul cererii.
- Calea care constituie radacina arborelui
DOCUMENT_ROOT
catalogului cu documente al serverului Web.
- Returneaza ersiunea protocolului CGI
GATEWAY_INTERFACE (Common Gateway Interface) folosit de
serverul Web.
HTTP_ACCEPT - Continutul antetului HTTP Accept.
- Continutul antetului HTTP Accept-Charset:,
HTTP_ACCEPT_CHARSET care specifica seturile de caractere ntelese de
client.
- Continutul antetului HTTP Accept-Encoding:,
HTTP_ACCEPT_ENCODIN
care specifica tipurile de continuturi ntelese
G
de client.
HTTP_ACCEPT_LANGUA - Continutul antetului HTTP Accept-Language:,
GE care specifica limbajele preferate de client.
- Continutul antetului HTTP Connection:, care
HTTP_CONNECTION
indica optiunile solicitate de client.
- Continutul antetului HTTP Host:, care indica
HTTP_HOST numele de gazda, folosit de client la
prezentarea cererii.
- Adresa URL a paginii Web care a trimis
HTTP_REFERER
clientul la pagina curenta.
- Continutul antetului HTTP user-Agent, care
HTTP_USER_AGENT
indica tipul si versiunea browser-ului folosit.
- Calea de executie asociata cu mediul
PATH
serverului.
- Sirul de interogare, daca exista, prin care a
QUERY_STRING
fost accesata pagina.
REMOTE_ADDR - Adresa IP a clientului (vizitatorului).
REMOTE_HOST - Numele de gazda al clientului.
- Adresa portului clientului de unde a pornit
REMOTE_PORT
cererea.
- Metoda de cerere HTTP folosita; de exemplu,
REQUEST_METHOD
GET, POST, PUT sau HEAD.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
- URI folosit pentru accesul la pagina curenta.
REQUEST_URI URI este alcatuit dintr-un URL si un sir optional
de interogare.
SCRIPT_FILENAME - Numele de cale absolut al scriptului curent.
SCRIPT_NAME - Adresa URL a scriptului curent.
- Adresa de e-mail a administratorului
SERVER_ADMIN
serverului Web.
- Numele de gazda asociat serverului Web
SERVER_HOST
care prelucreaza cererea.
- Portul folosit de serverul Web pentru
SERVER_PORT
comunicatii.
- Numele si versiunea protocolului prin
SERVER_PROTOCOL
intermediul caruia s-a executat cererea.
- Sirul care identifica versiunea serverului Web
SERVER_SIGNATURE si numele de gazda folosit pentru prelucrarea
cererii.
- Sirul care identifica programul server Web si
SERVER_SOFTWARE
versiunea acestuia.
- O lista completa a acestor variabile de mediu o gasiti la pagina oficiala
$_SERVER
Puteti obtine accesul la variabila de mediu folosind variabila $_SERVER care
este de fapt un Array in care cheile elementelor sunt numele variabilelor de
mediu
De exemplu, urmatoarea instructiune echo trimite browserului adresa IP a
clientului (vizitatorului):
<?php
$ip = $_SERVER['REMOTE_ADDR'];
echo "Adresa dv. IP este $ip";
?>
Afisarea sau nu a acestor variabile globale depinde de permisiunile facute la
configurarea serverului PHP si de datele transmise.
2. Depanarea unui script
Uneori, n locul datelor de iesire ale scriptului dumneavoastra, puteti vedea unul
din urmatoarele:
Textul scriptului, n loc de datele de iesire ale acestuia
O caseta de dialog, prin care sunteti ntrebat daca doriti sa descarcati
fisierul care contine scriptul
Un mesaj n care se spune ca scriptul nu exista
Un mesaj n care se spune ca browserul dumneavoastra Web nu are
permisiunea de a obtine accesul la script
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Un mesaj n care se spune ca scriptul dumneavoastra contine o eroare
La vizualizarea rezultatelor unui script PHP se pot produce numeroase erori,
chiar daca scriptul n sine este corect.
- Daca vedeti textul scriptului dumneavoastra sau o caseta de dialog prin care
sunteti ntrebat daca doriti sa descarcati fisierul care contine scriptul, este
posibil ca extensia fisierului script sa fie incorecta sau ca serverul PHP sa nu
functioneze. Desi fisierele script PHP trebuie sa aiba, n general, extensia .php,
este posibil (dar mai rar) ca un administrator de sistem sa configureze un server
PHP astfel nct acesta sa impuna o alta extensie de fisier. Astfel, daca scriptul
dumneavoastra esueaza din unul dintre aceste doua motive, luati legatura cu
administratorul dumneavoastra de sistem.
- Daca vedeti un mesaj n care se spune ca scriptul nu exista, este posibil ca
dumneavoastra sa fi tastat incorect adresa URL. Verificati daca ati tastat corect
adresa URL identificata de administratorul dumneavoastra de sistem, precum si
daca ati atasat corect la aceasta numele fisierului care contine scriptul, folosind
un slash numai daca adresa URL identificata de administratorul dumneavoastra
de sistem nu se ncheie cu acest caracter.
- Daca vedeti un mesaj n care se arata ca browserul dumneavoastra Web nu
are permisiunea de a obtine accesul la script, poate ca este necesar sa
modificati permisiunile fisierului script. Pentru a afla cum trebuie procedat,
consultati-va cu administratorul de sistem.
- Daca vedeti un mesaj n care se spune ca scriptul dumneavoastra contine o
eroare, verificati daca nu a aparut vreuna din urmatoarele probleme:
O eroare de tastare, cum ar fi scrierea gresita a cuvntului echo
O eroare de punctuatie, cum ar fi paranteze, ghilimele sau punct si
virgula, lipsa sau inserate gresit
Neincluderea sau includerea eronata a liniilor de delimitare a scriptului, n
speta <?php si ?>
Un marcaj de comentariu ( / / ) care lipseste sau care a fost introdus gresit
De exemplu, iata un script care contine un tip de eroare frecvent ntlnit. Puteti
identifica eroarea?
<?php
// Acest script contine o eroare de sintaxa
echo "Salut, World Wide Web!;
?>
Din script lipseste caracterul ghilimele duble de nchidere, care trebuie sa
delimiteze expresia de tip text. Daca ncercati sa executati acest script, puteti
vedea doar o pagina goala sau o eroare similara celei prezentate n continuare.
Parse error. Parse error in /home/bmccarty/public_html/php/module-01/syntax-
error.php On line 7
Mesajul de eroare ncearca sa va indice sursa erorii, indicnd numarul liniei la
care s-a produs eroarea. Totusi, remarcati ca mesajul va ndruma spre linia 7 a
unui script care contine numai 4 linii. Din moment ce ghilimelele duble de
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
nchidere lipsesc, serverul PHP cauta dincolo de sfrsitul scriptului pentru a gasi
ghilimelele duble respective. Ca atare, serverul PHP este oarecum derutat cu
privire la sursa erorii.
Morala este aceea ca nu puteti conta n totalitate pe serverul PHP pentru a
determina locatia erorii; folositi numarul de linie furnizat de server numai ca
ndrumar pentru a depista locatia probabila a erorii.
3. Tratarea erorilor
Modulul PHP poate fi configurat astfel incat sa afiseze erorile intilnite in codul
PHP. Acest lucru poate fi foarte util in cazul depanarii programelor. Pentru a
activa afisarea erorilor exista doua metode:
- modificarea parametrului display_errors din fisierul de configurare
"php.ini"
- folosirea functiei ini_set(display_errors);
In cazul primei metode trebuie sa avem drepturi de administrator pentru a
modifica fisierul php.ini. Nu se recomanda setarea parametrului display_errors la
valoarea 1(TRUE) in cazul site-urilor de productie; mesajele de eroare afisate nu
sint folositoare utilizatorului. Pe de alta parte aceasta ar contribui la marirea
riscului unui atac.
A doua metoda consta in folositrea functiei ini_set, care permite unui script sa
redefineasca temporar un parametru din fisierul de configurare php.ini.
Consideram un exemplu de cod in care intentionat incercam sa citim variabile
care nu exista:
<?php
ini_set('display_errors',1);
echo "Valoarea transmisa este ".$var;
?>
In exemplul de mai sus daca variabila cu nume: "var" nu exista PHP va afisa un
mesaj de eroare de genul:
Notice: Undefined variable: var
Putem determina tipurile de erori pe care le semnaleaza PHP folosind functia:
error_reporting(). Aceasta preia o constanta care specifica nivelul la care se
afiseaza erorile.
error_reporting(E_ALL) - semnaleaza toate tipurile de erori
error_reporting(E_ALL & ~E_NOTICE) - semnaleaza toate erorile in
afara de anunturi
error_reporting(0) - dezactiveaza acesta caracteristica.
Exemplu:
<?php
ini_set('display_errors',1);
error_reporting(E_ALL & ~E_NOTICE);
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
echo "Valoarea transmisa este ".$_GET['orase'];
?>
- Testati acest exemplu pentru a vedea rezultatul.
Constante si tipuri de variabile
nvatati sa definiti si sa utilizati constantele
nvatati sa folositi variabilele dinamice
nvatati sa convertiti valorile dintr-un tip n altul
n aceasta lectie vom discuta despre constante si variabile dinamice. Puteti scrie
programe PHP utile si complexe fara a utiliza constante sau variabile dinamice.
Daca utilizarea constantelor poate facilita citirea programelor dumneavoastra,
variabilele dinamice au un efect contrar. Din acest motiv, n general se
recomanda evitarea variabilelor dinamice, mai ales de catre programatorii PHP
ncepatori. Totusi, va puteri afla n situatia de a lucra la un program PHP scris de
o persoana care foloseste aceste variabile; prin urmare, trebuie sa aveti
cunostinte despre variabilele dinamice, indiferent daca le folositi sau nu n
propriile dumneavoastra programe.
1. Utilizarea constantelor
O constanta este pur si simplu o valoare care este... constanta, cu alte cuvinte o
valoare care nu se modifica, n acest sens, constantele sunt opusele variabilelor,
deoarece valoarea unei variabile se poate modifica pe durata executiei unui
program.
Pentru a defini o constanta, folositi functia define().
Sa consideram urmatorul exemplu:
define("PI", 3.14159);
- Aceasta instructiune defineste constanta "PI", atribuindu-i valoarea 3.14159.
Dupa ce a fost definita, o constanta se poate folosi n cadrul unei expresii.
De exemplu, puteti calcula aria unui cerc dupa cum urmeaza:
$arie = PI * $raza * $raza;
- Observati ca referintele la o constanta nu folosesc simbolul dolarului. Astfel, o
constanta poate fi cu usurinta deosebita de o variabila. Multi programatori scriu
numele constantelor folosind numai majuscule, ceea ce le face si mai simplu de
identificat.
O functie conexa, defined(), poate determina daca o anumita constanta a fost
definita.
De exemplu, cu ajutorul urmatoarei instructiuni PHP puteri determina daca fost
definita constanta Pi:
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
echo defined("PI");
- Retineti ca numele care va fi testat este delimitat prin ghilimele duble.
Functia defined() returneaza valoarea 1 (unu) daca respectiva constanta a fost
specificata; n caz contrar, returneaza zero
In acest exemplu, instructiunea echo va afisa valoarea 1.
Pe lnga sporirea lizibilitatii programelor, constantele pot facilita modificarea
acestora.
Sa presupunem ca ati scris un program care contine multe calcule ce folosesc
valoarea 3,14159, iar ulterior ati descoperit ca trebuia sa folositi valoarea mai
exacta 3,1415926535898. Descoperirea si modificarea fiecarei aparitii a valorii
originale poate fi o activitate mare consumatoare de timp. Dar, daca ati definit o
constanta pentru reprezentarea valorii, numarul 3,14159 va aparea o singura
data n program si va fi necesara doar o singura modificare a constantei.
Valoarea "pi" este folosita extrem de frecvent n unele calcule. Pentru
comoditate, PHP furnizeaza o functionalitate mai indicata dect definirea unei
constante cu valoarea pi, functia pi() returneaza valoarea respectiva, cu 14 cifre
semnificative (3.1415926535898).
Astfe, puteti calcula aria unui cerc folosind urmatoarea expresie:
$arie= pi() * $raza * $raza;
2. Lucrul cu variabile dinamice
Daca o constanta poate spori lizibilitatea si simplitatea modificarii programelor,
variabilele dinamice ngreuneaza ntelegerea si posibilitatea de a opera
schimbari n program.
Iata un exemplu simplu de variabila dinamica, denumita "$$film" :
<?php
$oameni_buni = 12;
$film = "oameni_buni";
echo $$film;
?>
O variabila dinamica este denumita folosind doua simboluri ale dolarului ($$) si
este asociata cu o variabila obisnuita care are un nume similar si include un
singur simbol al dolarului.
In exemplul de mai sus, variabila dinamica $$film este asociata cu variabila
obisnuita, dar cu aceasi nume, $film.
Valoarea unei variabile obisnuite da numele (fara un simbol al dolarului) unei a
doua variabile ordinare, n exemplu nostru, a doua variabila obisnuita este
$oameni_buni. Valoarea acestei a doua variabile obisnuite este valoarea
variabilei dinamice: n exemplu, aceasta este valoarea 12. Deci valoarea
variabiei dinamice $$film, si care va fi afisata de functia "echo" este 12.
O variabila dinamica nu contine, practic, propria sa valoare. n schimb, contine
amplasamentul unde se poate gasi valoarea; cu alte cuvinte, numele unei alte
variabile.
Daca variabilele dinamice vi se par derutante, asa e, variabilele dinamice sunt
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
derutante. Sunt rar folosite, uneori este posibila reducerea dimensiunilor unui
program folosind una sau mai multe variabile dinamice.
3. Lucrul cu tipuri de variabile
In lectia 2 ati invatat despre tipul variabilelor: Boolean, Integer, Float,
String, Array, Object, Resource, Null.
. O consecinta a caracterului dinamic al tipurilor de variabile din limbajului PHP
este aceea ca nu trebuie sa specificati tipul variabilelor. PHP determina tipul
variabilei n functie de tipul ultimei valori atribuite variabilei. Cu toate acestea,
caracterul dinamic al tipurilor nu va scuteste de problemele legate de tipuri.
Trebuie sa cunoasteti tipurile acceptate si ceea ce se ntmpla cnd n cadrul
expresiilor se folosesc doua sau mai multe tipuri.
Sa luam n considerare urmatorul script PHP scurt:
$x = 1;
$y = 2.5;
$z = $x+$y;
echo $z;
- Instructiunea de atribuire care stocheaza o valoare n variabila $z este
interesanta, deoarece expresia din membrul drept include un operand Integer
(ntreg) si un operand de tip float. Ce valoare va aparea la iesire? Raspunsul
corect este 3.5, o valoare de tip float.
Cnd o expresie aritmetica foloseste mai multe tipuri de variabile, PHP executa
conversia automata a tipului. Daca unul dintre operanzi este de tip float, PHP
trateaza ceilalti operanzi ca si cum ar fi de tip float, executa calculele si
returneaza rezultatul ca valoare de tip float.
Este important sa ntelegeti faptul ca prin conversia de tip nu se modifica
tipurile variabilelor unei expresii; acestia sunt pur si simplu tratati ca si cum ar fi
fost de un alt tip.
In cadrul exemplului, variabila $x ramne de tip nteger, chiar daca PHP o
trateaza ca o valoare de tip float pentru a executa calculele.
Sirurile (variabilele de tip string) pot fi de asemenea supuse unei conversii de
tip. Sa examinam urmatorul exemplu:
$x = 1;
$y = $x+ "inca 1";
echo $y
- Aici cuvntul "inca" din sirul text este ignorat.
Valoarea afisata este 2, adica suma dintre valoarea variabilei $x si valoarea
numerica a sirului text, care este 1. Valoarea numerica si tipurile unui sir sunt
determinate prin respectarea urmatoarelor reguli:
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
1. Daca sirul ncepe cu o valoare numerica, valoarea sirului este data de
valoarea numerica respectiva; n caz contrar, valoarea sirului este zero.
2. Daca un punct zecimal sau un exponent (e sau E), este asociat cu
valoarea numerica, tipul variabilei rezultante este float; n caz contrar,
tipul valorii rezultante este un ntreg.
4. Conversia manuala a tipului variabilelor
Daca preferati, puteti prelua controlul conversiei tipului variabilei sau puteti
modifica tipul unei variabile. Pentru a prelua controlul conversiei de tip, puteti
converti fortat un operand de la un tip la altul, proces cunoscut sub numele de
"conversie fortata de tip" sau pur si simplu conversie fortata.
n continuare, este dat un exemplu unei astfel de conversie de tip, unde puteti
vedea modul de efectuare a acesteia:
$x = 1;
$y = 2.5;
$z = $x + (int)$y;
echo $z
Conversia fortata de tip, si anume (int), determina tratarea variabilei $y ca pe
un ntreg (integer), iar valoarea acesteia devine 2, n loc de 2.5, care este
valoarea reala a variabilei $y. Astfel valoarea lui $z care va fi afisata de
expresia "echo" este 3.
Tabelul urmator indica si alte conversii fortate de tip care se pot folosi si
expresiile care trebuesc utiizate:
Conversie
Rezultat
fortata
(int), (integer) - Conversie fortata la ntreg
(real), (double),
- Conversie fortata la dublu
(float)
(string) - Conversie fortata la sir
- Conversie fortata la tablou
(array)
(matrice)
(object) - Conversie fortata la obiect
O alta modalitate de a trata o variabila ca si cum ar fi de un tip specificat este
folosirea unor functii specifice.
Ca exemplu de utilizare a uneia dintre functiile respective, luati n considerare si
studiati urmatorul exemplu:
<?php
$x = 1.5;
$y = intval($x);
echo $x;
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
echo "<br />$y";
?>
Rezultatul afisat va fi:
1.5
1
Valoarea 1.5 este afisata ca valoare a variabilei $x, iar valoarea l este afisata ca
valoare a variabilei $y.
Tabelul urmator prezinta si alte functii foosite pentru a trata o variabila ca si
cum ar fi de alt tip.
Functie Operatie
doubleval(), - Trateaza argumentul ca fiind de
floatval() tip dublu.
- Trateaza argumentul ca fiind de
intval()
tip ntreg.
- Trateaza argumentul ca fiind de
strval()
tip string
Nici conversia normala si nici cea fortata nu modifica tipul unei variabile.
Ambele mecanisme determina tratarea variabilelor doar in expresia respectiva
ca si cum ar fi de un alt tip.
Totusi, modificarea tipului unei variabile este posibila prin utilizarea functiei
settype().
Acest procedeu este ilustrat n urmatorul exemplu:
$x = 1.5;
settype($x,"integer");
echo $x; // Va afisa valoarea 1
- Tipul variabilei $x va fi schimbat in "integer", astfel valoarea afisata a
variabilei $x este 1, deoarece fractia zecimala se pierde atunci cnd functia
settype() converteste valoarea float la o valoare ntreaga.
Valorile posibile pentru al doilea argument al functiei settype(), si anume
argumentul care specifica tipul dorit, sunt:
"integer"
"double"
"string"
"array"
"object"
Sa ne amintim din lectia 2 ca exista o functie conexa, gettype(), care
returneaza un sir care indica tipul variabilei specificate. Scriptul urmator
afiseaza "integer", care indica tipul variabilei $x:
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
$x = 1;
echo gettype($x);
Functii pentru variabile si valori
In aceasta pagina sunt functii PHP utile in lucru cu variabile si tipurile lor de
valori.
1. empty($var)
- Returneaza TRUE daca variabila "$var" e considerata goala sau cu valoare
vida, altfel, FALSE. Functia "empty()" va returna TRUE, daca $var are una din
urmatoarele valori: 0, "", "0", NULL, FALSE, array().
<?php
$var = '0';
if (empty($var)) {
echo '$var are valoare nula sau zero';
}
?>
2. floatval($var)
- Returneaza valoarea float (numar cu zecimale) a lui "$var", care poate fi
numar, ecuatie sau sir. Similara este si functia "doubleval()".
<?php
$var = '123.456';
echo floatval($var); // 123.456
?>
3. get_defined_vars()
- Returneaza un array multidimensional ce contine o lista cu toate variabilele
definite.
<?php
$arr = get_defined_vars();
print_r($arr["_POST"]); // Returneaza toate variabilele $_POST
?>
4. get_resource_type(resursa)
- Returneaza un sir cu tipul resursei din parametru.
<?php
$c = mysql_connect();
echo get_resource_type($c); // mysql link
$fp = fopen("site-ul-tau.net", "w");
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
echo get_resource_type($fp); // file
?>
5. gettype($var)
- Returneaza tipul variabilei "$var". Un sir cu unul din urmatoarele tipuri:
boolean, integer, double, string, array, object, resource, NULL, unknown type.
<?php
$var1 = 8;
echo gettype($var1); // integer
$var2 = "8";
echo gettype($var2); // string
$var3 = array(8=>'http://www.site-ul-tau.net');
echo gettype($var3); // array
$var4 = true;
echo gettype($var4); // boolean
?>
6. intval($var)
- Transforma valoarea variabile "$var" in numar natural.
<?php
$var1 = 8.9;
echo intval($var1); // 8
$var2 = "08";
echo intval($var2); // 8
$var3 = -7.8;
echo intval($var3); // -7
?>
7. is_array($var)
- Returneaza TRUE daca "$var" e o matrice (Array), in caz contrar, FALSE.
<?php
$lectii = array('http://www.site-ul-tau.net', 'php', 'html', 'css');
if (is_array($lectii)) {
echo '$lectii e o matrice';
}
?>
8. is_bool($var)
- Returneaza TRUE daca "$var" e de tip "boolean", in caz contrar, FALSE.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
<?php
$var = true;
if (is_bool($var)) {
echo '$var e de tip boolean';
}
?>
9. is_float($var)
- Returneaza TRUE daca "$var" e un numar cu virgula (cu zecimale), in caz
contrar, FALSE. Acelasi rezultat il dau si functiile "is_double()" si "is_real()".
<?php
$nr = 78.9;
if (is_float($nr)) {
echo '$nr e un numar cu zecimale';
}
?>
10. is_int($var)
- Returneaza TRUE daca "$var" e un numar natural (fara zecimale), in caz
contrar, FALSE. Acelasi rezultat il dau si functiile "is_integer()" si "is_long()".
<?php
$nr = 78;
if (is_int($nr)) {
echo '$nr e un numar natural';
}
?>
11. is_null($var)
- Returneaza TRUE daca "$var" are valoarea nula, in caz contrar, FALSE.
<?php
$var = null;
if (is_null($var)) {
echo '$var are valoarea NULL';
}
?>
12. is_numeric($var)
- Returneaza TRUE daca "$var" e un numar (cu sau fara zecimale), in caz
contrar, FALSE.
<?php
$nr = 078.9;
if (is_numeric($nr)) {
echo '$nr e un numar';
}
?>
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
13. is_object($var)
- Returneaza TRUE daca "$var" e o variabila de tip obiect, in caz contrar, FALSE.
<?php
// Se creaza o functie de lucru
function get_vars($obj) {
// Daca variabila $obj e un obiect, returneaza tipul de valori din ea
if (is_object($obj)) {
return var_dump($obj->get_vars);
}
else {
return '$obj nu e de tip obiect';
}
}
// Defineste o clasa si-i adaga un eveniment cu apel la functie
$obj = new stdClass();
$obj->get_vars = array('cursuri', 'tutoriale', 'jocuri')
// Afiseaza rezultatul apelarii functiei cu $obj
echo get_vars($obj); // array(3) { [0]=> string(7) "cursuri" [1]=>
string(9) "tutoriale" [2]=> string(6) "jocuri" }
?>
14. is_string($var)
- Returneaza TRUE daca "$var" e un sir, in caz contrar, FALSE.
<?php
$var = 'sir test';
if (is_string($var)) {
echo '$var e un sir';
}
?>
15. isset($var)
- Returneaza TRUE daca "$var" e setata (exista in domeniul de lucru, indiferent
de valoarea ei), in caz contrar, FALSE.
<?php
$v = '';
if (isset($v)) {
echo 'Variabila exista';
}
?>
16. print_r(array)
- Afiseaza un sir care prezinta cheile si elementele dintr-o matrice (array). Daca
parametru "array" e un sir sau numar, va afisa valoarea lui.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
<?php
$aray = array('site'=>'www.site-ul-tau.net', 'php'=>'tutoriale');
print_r($aray); // Array ( [site] => www.site-ul-tau.net [php] =>
tutoriale )
$var = 'Un sir oarecare';
print_r($var); // Un sir oarecare
?>
17. serialize($var)
- Stocheaza valoarea /valorile variabilei "$var" intr-un sir. Variabila din
parametru poate fi si de tip Array sau Object. Aceasta functie este utila mai ales
pentru stocarea ori transmiterea datelor unei matrice sau obiect, mentinandu-le
structura.
- In cazul obiectelor, se face "serialize" la instanta obiectului (vezi exemplul
urmator, de la "unserialize()"), si sunt salvate in sir variabilele si valorile lor dar
nu si metodele (functiile), ci doar numele lor.
<?php
$aray = array('site'=>'www.site-ul-tau.net', 'php'=>'tutoriale');
// Transforma si adauga elementele /valorile variabilei $aray intr-un sir specific
$sir_var = serialize($aray);
echo $sir_var; // a:2:{s:4:"site";s:14:"www.site-ul-
tau.net";s:3:"php";s:9:"tutoriale";}
// Creaza o variabila cu sirul serialized identic de mai sus
$sir_serialized = 'a:2:{s:4:"site";s:14:"www.site-ul-
tau.net";s:3:"php";s:9:"tutoriale";}';
// Transforma acest sir in tipul initial de variabila
$get_var = unserialize($sir_serialized);
print_r($get_var); // Array ( [site] => www.site-ul-tau.net [php] =>
tutoriale )
?>
18. unserialize(sir)
- Creaza (Retransforma) la forma initiala structura unei variabile care a fost
transformata in sir cu "serialize()". Vezi si exemplul de mai sus.
<?php
// Se creaza o clasa simpla
class test {
public $nr = 8;
// O metoda (functie) a clasei (afiseaza valoarea lui $nr)
public function show_nr() {
echo $this->nr;
}
}
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
// Creaza instanta la aceasta clasa
$use_class = new test;
// Stocheaza clasa (instanta ei), cu serialize, intr-un sir
$sir_class = serialize($use_class);
echo $sir_class; // O:4:"test":1:{s:2:"nr";i:8;}
// Recreaza instanta la clasa stocata cu serialize in $sir_class
$get_class = unserialize($sir_class);
// Apeleaza metoda clasei, cu instanta stocata acum in $get_class
$get_class->show_nr(); // 8
?>
19. settype($var, 'tip')
- Seteaza tipul variabile "$var" in "tip", acesta poate fi unul din urmatoarele
siruri: "boolean", "integer", "double", "string", "array", "object", "NULL".
Returneaza TRUE in caz de succes, altfel, FALSE.
<?php
$var = 7.8;
echo gettype($var); // double
// Modifica tipul variabilei, in "string"
settype($var, 'string');
echo gettype($var); // string
?>
20. strval($var)
- Preia intr-un sir valoarea variabilei "$var".
<?php
$var = 7*8;
echo strval($var); // 56 (sir)
?>
21. unset($var)
- Distruge variabila "$var".
<?php
$aray = array('key'=>'test', 'php'=>'functii');
print_r($aray); // Array ( [key] => test [php] => functii )
// Distruge un element din matrice
unset($aray['key']);
print_r($aray); // Array ( [php] => functii )
?>
22. var_dump($var)
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
- Afiseaza informatii detaliate despre variabila din parametru, cum ar fi: tipul ei,
numarul de elemente si valoarea (valorile) din ea.
<?php
$aray = array('key'=>'test', 'php'=>'functii');
var_dump($aray); // array(2) { ["key"]=> string(4) "test" ["php"]=>
string(7) "functii" }
$sir = 'Sir test';
var_dump($sir); // string(8) "Sir test"
?>
23. var_export($var, true)
- Parametrul "true" e optional, cand acesta este adaugat, functia returneaza un
sir cu structura variabilei "$var", care poate fi exportat sub forma de sir in alta
variabila. Daca parametrul "true" nu e adaugat, afiseaza direct structura
completa a lui "$var". E similara cu "var_dump()", diferenta fiind ca
"var_export()" returneaza structura variabilei asa cum e scrisa, valida cod PHP.
<?php
$aray = array('key'=>'test', 'php'=>'functii');
$get_var = var_export($aray, true); // Exporta structura lui $aray, ca sir, in alta
variabila
echo $get_var; // array ( 'key' => 'test', 'php' => 'functii', )
$sir = 'Sir test';
var_export($sir); // 'Sir test'
?>
Instructiuni conditionale if() else
Invatati sa definiti si sa folositi valorile de tip adevarat/fals
Invatati sa ntelegeti si sa scrieti instructiunile if si else
1. Utilizarea valorilor de tip adevarat / fals
Majoritatea programelor utile nu se comporta n exact acelasi mod la fiecare
rulare a acestora, n schimb, programele iau decizii, executnd uneori o operatie
si alteori alta, n functie de circumstante.
Programele PHP iau decizii prin evaluarea unor expresii conditionale si executa
instructiuni bazate pe rezultatele acestor evaluari. Expresiile conditionale sunt
asimilate ca avnd una din doua valori: TRUE (adevarat) sau FALSE (fals).
Uneori, expresiile conditionale se mai numesc si expresii booleene, n onoarea
matematicianului care le-a studiat, George Boole. Constanta TRUE are valoarea
l, iar FALSE are valoarea 0.
O modalitate utila de a forma o expresie conditionala consta n utilizarea
operatorilor logici pentru compararea a doua valori numerice. Sa luam
urmatorul exemplu:
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
$a < 1;
Aceasta expresie conditionala foloseste operatorul <, care are, n esenta,
aceeasi semnificatie ca n algebra. Expresia are valoarea TRUE daca si numai
daca valoarea variabilei $a este mai mica dect 1; n toate celelalte cazuri, are
valoarea FALSE.
Puteti forma expresii conditionale complexe prin unirea a doua expresii
conditionale cu ajutorul unui operator logic. De exemplu, expresia urmatoare
este adevarata daca ambele expresii conditionale care o compun sunt
adevarate:
$a < 1 AND $b < 1
Cu alte cuvinte, expresia este adevarata daca att variabila $a, ct si variabila
$b au valori mai mici dect 1.
PHP furnizeaza un set de asemenea operatori relationali, prezentati pe scurt n
tabelul de mai jos.
Puteti folosi operatorii logici pentru compararea sirurilor; cu toate acestea, un sir
care apare ntr-o expresie conditionala este convertit la o valoare numerica
nainte de evaluarea expresiei. Deseori, se ajunge la rezultate neasteptate, n
general, valorile sirurilor trebuie sa fie comparate folosind o functie de
comparare a sirurilor; aceste functii vor fi explicate n lectiile urmatoare.
Operatori logici
Operator Descriere
- TRUE daca valoarea lui $a este mai mica dect
$a < $b
valoarea lui $b.
- TRUE daca valoarea lui $a este mai mare dect
$a > $b
valoarea lui $b.
- TRUE daca valoarea lui $a este mai mare sau egala cu
$a >= $b
valoarea lui $b
- TRUE daca valoarea lui $a este mai mica sau egala cu
$a <= $b
valoarea lui $b
- TRUE daca valoarea lui $a este egala cu valoarea lui
$a = $b
$b.
- TRUE daca $a si $b sunt identice; cu alte cuvinte, daca
$a == $b
$a si $b au acelasi tip si aceeasi valoare
- TRUE daca valoarea lui $a este diferita de valoarea lui
$a != $b
$b
$a !== - TRUE daca $a si $b nu sunt identice; cu alte cuvinte,
$b daca $a si $b nu sunt de acelasi tip si aceeasi valoare
$x AND
- TRUE daca att $x, ct si $y sunt adevarate
$y
$x && $y - TRUE daca att $x, ct si $y sunt adevarate.
- TRUE daca minimum una din expresiile $x sau $y este
$x OR $y
adevarata.
- TRUE daca minimum una din expresiile $x sau $y este
$x || $y
adevarata.
$x XOR - TRUE daca numai una din expresiile $x sau $y este
$y adevarata.
!$x - TRUE daca $x este FALSE
NOT $x - TRUE daca $x este FALSE
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Retineti ca puteti prefixa o expresie conditionala cu operatorul !, care
inverseaza valoarea "TRUE" sau "FALSE" a operandului sau.
Observati ca PHP foloseste doi operatori logici care executa aceeasi operatie
(AND si &&) respectiv (OR si ||).
Cu toate acestea, operatorii difera din punctul de vedere al precedentei -
caracteristica care determina ordinea n care sunt executate operatiile n timpul
evaluarii expresiilor. Operatorii && si || au o precedenta relativ ridicata, n timp
ce operatorii AND si OR au o precedenta relativ redusa. Este la fel ca in
aritmetica unde, intr-o ecuatie ca aceasta: a + b * c se executa intai inmultirea
si apoi adunarea, chiar daca ordinea lor este alta (daca nu sunt folosite
paranteze). La fel si in PHP, se pot folosi paranteze rotunde pentru a controla
ordinea executarii operatiilor.
Pentru comoditate, puteti forma expresii conditionale fara un operator logic. De
exemplu, daca $a este o variabila numerica, puteti folosi expresia $a ca
expresie conditionala. Expresia este considerata ca avnd valoarea FALSE daca
valoarea variabilei $a este zero, respectiv valoarea TRUE daca valoarea
variabilei respective este diferita de zero.
Daca folositi un sir ca expresie conditionala, expresia are valoarea FALSE daca
sirul este vid sau daca are valoarea speciala "\0", care simbolizeaza un octet cu
valoarea zero.
Similar, utilizarea unei valori nedefinite ca expresie conditionala determina
obtinerea valorii FALSE. Daca folositi un tablou sau un obiect ca expresie
conditionala, aceasta are valoarea FALSE daca tabloul sau obiectul sunt vide
(fara vreo valoare); n caz contrar, expresia are valoarea TRUE.
2. Scrierea instructiunilor "if"
Expresiile conditionale sunt esentiale pentru scrierea instructiunilor
conditionale, prin care se iau decizii.
Una dintre cele mai simple si folosite instructiuni conditionale este instructiunea
: if.
If(conditie) {
Instructiune(1);
Instructiune(2);
..................
}
- Dupa cum se observa dupa if urmeaza o pereche de paranteze rotunde in
interiorul carora se plaseaza conditia, adica o expresie logica a carei rezultat
poate fi TRUE sau FALSE. Daca si numai daca rezultatul expresiei logice
(conditia) este TRUE se vor executa instuctiunile : Instructiune(1), apoi
Instructiune(2), etc...
Se observa ca acest set de instructiune se plaseaza intre acolade. Doar intr-un
singur caz aceste acolade nu sunt necesare si anume: in cazul in care este
scrisa doar o singura instructiune.
Daca rezultatul expresiei logice dintre paranteze rotunde este FALSE , setul de
instructiuni dintre acolade nu se va executa, controlul programului va trece mai
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
departe.
Iata inca un exemplu, practic:
<?php
$numar = 12;
if ($numar > 10) {
echo "Acesta este un numar mai mare decat 10";
}
?>
- Atunci cnd este executat scriptul, instructiunea if evalueaza expresia
conditionala $numar > 10, care este adevarata (TRUE) numai daca valoarea
variabilei $numar este mai mare dect 10. Daca valoarea variabilei $numar este
mai mare decat 10, se va executa instructiunea echo, in caz contrar programul
va trece mai departe.
In general, limbajul PHP ignora spatiile albe. In mod conventional, o instructiune
asociata unei instructiuni "if" este scrisa decalat n raport cu aceasta. Acest
procedeu este recomandat deoarece prin utilizarea sa este facilitata citirea
programului.
Utilizarea instructiunii "else"
Sa presupunem ca doriti sa executati o instructiune atunci cnd o conditie este
TRUE si o alta instructiune cnd conditia este FALSE. Instructiunea else va
permite sa procedati astfel, dupa cum urmeaza:
If(conditie) {
Instructiune(1);
Instructiune(2);
..................
}
else {
Instructiune(3);
Instructiune(4);
..................
}
In acest din urma caz daca expresia logica din paranteze: conditie este
adevarata se vor executa instructiunile: Instructiune(1); Instructiune(2); , iar
daca valoarea expresiei logice : conditie are valoarea FALSE se vor executa
instructiunile: Instructiune(3); Instructiune(4);
Instructiunea asociata unei instructiuni if sau else poate fi ea nsasi o
instructiune if. O asemenea instructiune if se numeste "instructiune if
imbricata".
Iata un exemplu de instructiune if imbricata:
<?php
$numar = 88;
if ($numar > 10) {
if ($numar > 100) {
echo "Acesta este un numar mai mare decat 100";
}
else {
echo "Acesta este un numar mai mic decat 100, dar mai mare decat 10";
}
}
else {
echo "Acesta este un numar mic";
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
}
?>
Exemplul afiseaza mesajul "Acesta este un numar mai mare decat 100" daca
valoarea variabilei $numar depaseste 100; n caz contrar, daca valoarea
variabilei $numar este mai mare dect 10 si mai mica decat 100, se afiseaza
mesajul "Acesta este un numar mai mic decat 100, dar mai mare decat 10".
Daca valoarea variabilei $numar este mai mica sau egala cu 10, exemplul
afiseaza mesajul "Acesta este un numar mic".
Instructiunile if imbricate pot deveni extrem de dificil de nteles daca numarul
de instructiuni si nivelul de imbricare nu sunt relativ reduse. Deci trebuie sa le
folositi cu economie.
O instructiune corelata att cu instructiunea if, ct si cu instructiunea else, este
instructiunea elseif. Cnd este folosita corect, poate fi mai simplu de nteles
dect o instructiune if imbricata, logic echivalenta cu aceasta.
Iata un exemplu de instrutiune else if():
<?php
$numar = 88;
if ($numar > 100 ) {
echo "Acesta este un numar mai mare decat 100";
}
elseif ($numar > 10) {
echo "Acesta este un numar mai mic decat 100, dar mai mare decat 10";
}
elseif ($numar > 1) {
echo "Acesta este un numar mic";
}
else {
echo "Acesta este un numar foarte mic";
}
?>
Exemplul extinde functionalitatea exemplului anterior, afisnd mesajul "Acesta
este un numar foarte mic" pentru valori ale variabilei $numar mai mici sau
egale cu 1.
ntr-un caz general, cu o instructiune if si cu o instructiune else poate fi asociat
un numar mult mai mare de instructiuni elseif. PHP evalueaza expresiile
conditionale n mod succesiv, pornind de la expresia conditionala asociata
instructiunii "if". PHP executa instructiunea asociata primei expresii conditionale
care are valoarea TRUE; daca nici o expresie conditionala nu are valoarea TRUE,
PHP executa instructiunea asociata cu instructiunea else. Este permisa omiterea
instructiunii else, caz n care nu este executata nici o instructiune daca nici una
din expresiile conditionale nu are valoarea TRUE.
Instructiuni conditionale switch
Invatati sa ntelegeti si sa scrieti instructiunea switch si instructiunile
conexe acesteia: break, default.
Scrierea instructiunilor switch, break si default
In cazul in care vrem sa comparam valoarea unei singure variabile cu o
succesiune de valori, in locul instructiunii "if" putem folosi instructiunea switch:
De exemplu, sa presupunem ca valoarea variabilei $numar este l, 2 sau 3,
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
reprezentnd respectiv dimensiunile "mica", "medie" si "mare". Iata un mic
script care afiseaza dimensiunile asociate valorilor variabilei $numar, folosind
functia switch alaturi de break si default care vor fi explicate mai jos:
<?php
switch($numar) {
case(1):
echo "mic";
break;
case(2):
echo "mediu";
break;
case(3):
echo "mare";
break;
default:
echo "Acesta nu este un cod valabil";
}
?>
- Actiunea unei instructiuni switch este determinata de valoarea unei expresii
ntregi, nu de valoarea unei expresii conditionale. Numele variabilei este dat
ntre parantezele care urmeaza dupa cuvntul cheie switch. Acoladele
delimiteaza o serie de instructiuni case si o instructiune default optionala,
fiecare dintre instructiunile cuprinse ntre acolade putnd avea instructiuni
asociate.
Cnd este executata, instructiunea switch ncearca sa stabileasca o identitate
ntre valoarea variabilei sale si valoarea asociata unei instructiuni case. Se vor
executa instructiunile asociate primei instructiuni "case" pentru care identitatea
respectiva este valabila.
Daca valoarea variabilei din instructiunea switch nu corespunde nici uneia din
valorile asociate instructiunilor case, se vor executa instructiunile asociate
instructiunii default, daca exista o asemenea instructiune (ne este obligatorie).
Un procedeu de programare indicat consta n aceea ca fiecare instructiune case
din cadrul unei instructiuni switch sa se ncheie cu o instructiune break.
; Instructiunea break determina ncheierea executiei instructiunii switch, sare
peste "case-urile" ramase si se executa codurile care mai sunt (daca exista)
dupa "switch". n absenta instructiunii "break", executia trece la urmatoarea
instructiune "case" sau "default", fapt nedorit n majoritatea cazurilor.
Nu este necesar sa folositi numere ntregi consecutive n instructiunile case
ale unei instructiuni switch. Daca preferati, puteti folosi numere ntregi non-
consecutive, numere cu virgula sau siruri. Valoarea de la "case" se poate
adauga si fara paranteze, separata prin spatiu.
- Exemplu:
<?php
$site = 'site-ul-tau';
switch($site) {
case 1:
echo 'php.net';
break;
case 'coursesweb':
echo 'http://coursesweb.net';
break;
case 'site-ul-tau':
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
echo 'www.site-ul-tau.net';
break;
default: echo 'google.com';
}
?>
2. Operatorul ? :
Operatorul conditional ?:, denumit uneori "operator ternar" sau "operator
ntrebare-doua puncte", constituie o alta modalitate de a scrie decizii n PHP.
Acest operator formeaza o expresie care se poate folosi n multe contexte PHP.
Iata sintaxa de utilizare a acestuia:
expresie-conditionala ? valoare-TRUE : valoare-FALSE
Observati cum semnul ntrebarii este separat de caracterul doua puncte prin
valoarea valoare-TRUE.
Operatorul conditional si evalueaza expresia conditionala. Daca expresia este
evaluata la valoarea TRUE, operatorul conditional returneaza valoarea valoare-
TRUE; n caz contrar, returneaza valoarea valoare-FALSE.
De exemplu, sa luam n considerare urmatoarea instructiune de atribuire, care
foloseste un operator conditional:
$a = ($b > $c) ? 10 : 20;
Aceasta instructiune de atribuire compara valorile variabilelor $b si $c. Daca
valoarea variabilei $b este mai mare dect aceea a variabilei $c (adica TRUE),
atunci variabilei $a i este atribuita valoarea 10; n caz contrar, variabilei
respective i este atribuita valoarea 20.
Instructiuni repetitive for() si
while()
Invatati sa ntelegeti si sa scrieti instructiunile while(), do while si for()
Scrierea instructiunilor "for"
Instructiunea for() este o instructiune bucla sau o instructiune iterativa; cu alte
cuvinte, o instructiune care executa n mod repetat instructiunile asociate.
Sintaxa generala a instructiunii for este urmatoarea:
for(expresie1; conditie; expresie2) {
Instructiune(1);
Instructiune(2);
Instructiune(3);
.............
}
expresie1 se executa o singura data si anume la inceputul instructiunii; conditie
este o expresie logica ; instructiunea for() se executa atita timp cat valoarea
expresiei : conditie are valoarea TRUE.
De fiecare data dupa executia instructiunilor dintre acolade se executa :
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
expresie2.
Iata un exemplu practic de utilizare a unei instructiuni "for":
<?php
$suma = 0;
for ($n=1; $n<=3; $n++) {
$suma += $n;
echo "<br /> Suma intregilor de la 1 la $n este $suma.";
}
?>
Rezultatul afisat va fi:
Suma intregilor de la 1 la 1 este 1
Suma intregilor de la 1 la 2 este 3
Suma intregilor de la 1 la 3 este 6
n exemplu se calculeaza suma ntregilor cuprinsi ntre l si 3. Pentru aceasta,
mai nti se initializeaza variabila $suma la valoarea 0. Apoi se executa o
instructiune for() care incrementeaza n mod repetat valoarea variabilei $suma.
Pentru a vedea cum functioneaza mecanismul acestei instructiuni, sa examinam
componentele instructiunilor for().
Instructiunea "for" include trei expresii, care apar ntre paranteze; fiecare
expresie este separata de vecina sa printr-un caracter punct si virgula(;).
Prima expresie este expresia de initializare. Aceasta se executa atunci
cnd PHP ajunge la instructiunea for(). In exemplu, expresia de initializare
atribuie valoarea variabilei $n, ($n=1) variabila denumita "variabila de
ciclare" sau "index".
A doua expresie este expresia de test. Aceasta este o expresie
conditionala care indica daca se executa sau nu corpul instructiunii, n
general, face referire la variabila de ciclare. In cadrul exemplului, expresia
de test compara valoarea variabilei $n cu valoarea 3 ($n <= 3).
Expresia de test este evaluata pentru prima data imediat dupa evaluarea
expresiei de initializare.
Cea de-a treia expresie este expresia pas. n general, aceasta modifica
una sau mai multe variabile la care se face referire n expresia test. n
cadrul exemplului, expresia pas incrementeaza valoarea variabilei $n
($n++).
Dupa care se trece la corpul instructiunii for(), aici, instructiunea $suma += $n
si echo "Suma intregilor de la 1 la $n este $suma."; reprezinta corpul
instructiunii for.
Dupa executarea corpului functiei se verifica din nou expresia de test (conditie)
dintre paranteze, daca rezultatul este TRUE se trece mai departe la expresia
"pas" (a treia din paranteze) si mai departe la corpul functiei for(). Dupa aia din
nou la expresia de test dintre paranteze..., pana cand rezultatul este FALSE (in
exemplu nostru, $n>3).
Instructiunea for() este utila pentru numarare si executarea n mod repetat a
unor actiuni.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Scrierea instructiuni while
O instructiune while() sau do while are o singura conditie. Fara o expresie de
initializare sau o expresie pas; opereaza similar ca o instructiune "for()". n
consecinta, urmatoarele doua instructiuni sunt echivalente:
for ( ; $i<= 3; ) { $suma += $i; }
while ($i <= 3) { $suma ++ $i; }
Instructiunea while() executa un set de instructiuni atita timp cit valoarea
expresiei "conditie" este adevarata:
Forma generala a instructiuni while() este urmatoarea :
while(conditie) {
Instructiune(1);
Instructiune(2);
Instructiune(3);
.............
}
Setul de instructiuni Instructiune(1), Instructiune(2), etc... se vor executa atita
timp cit valoarea expresiei logice "conditie" are valoarea TRUE.
Sa studiem un exemplu practic:
<?php
$n = 0;
$suma = 0;
while ($n <= 3) {
$suma = $suma +$n;
$n++;
}
echo "Suma este $suma";
?>
In scriptul de mai sus avem la inceput (in afara lui "while") $n = 0 si $suma = 0,
se verifica conditia din paranteza a functiei while() ($n<=3), cum aceasta este
TRUE (deoarece la aceasta etapa $n = 0), se trece la executarea corpului
functiei unde : $suma = $suma + $n si $n++ (adica $n = $n + 1), astfel acum
$n va fi egal cu 1, se verifica din nou conditia din paranteze, care este TRUE ($n
fiind acum egal cu 1), se executa iar corpul functiei..., si tot asa se executa
aceasta "bucla" pana cand la verificarea conditiei din paranteze rezultatul este
FALSE, in acest moment se incheie executia functiei while() si se trece mai
departe la urmatoarea functie (in cazul nostru: echo "Suma este $suma";, unde
dupa executia functiei while() $suma a devenit egala cu 6).
In browser va aparea urmatorul rezultat:
Suma este 6
Scrierea instructiuni do while
Diferenta dintre instructiunea while() si instructiunea do while este
urmatoarea: daca la instructiunea while() se verifica intai conditia si numai daca
rezultatul este TRUE se trece la executarea corpului functiei, in cazul functiei do
while intai se executa corpul functiei si dupa aceea se verifica conditia. De la do
while corpul functiei va fi executat cel putin o singura data, indiferent de
rezultatul conditiei.
Forma generala a instructiuni do while este urmatoarea :
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
do {
Instructiune(1);
Instructiune(2);
Instructiune(3);
.............
} while(conditie);
Iata exemplul prezentat la functia while(), de data aceasta folosind functia do
while :
<?php
$n = 0;
$suma = 0;
do {
$suma = $suma +$n;
$n++;
} while ($n <= 3);
echo "Suma este $suma";
?>
Rezultatul va fi acelasi: "Suma exte 6".
n general, este bine sa fiti prudent si sa folositi instructiunea while(), care
evalueaza o conditie de test nainte, de executarea corpului acesteia. Astfel, se
evita executarea eronata a corpului buclei.
Utilizare matrice - Array
nvatati modul de utilizare a matricelor pentru stocarea mai multor valori
nvatati cum sa accesati datele unei matrice (tablou)
Parcurgerea unui Array secvential
1. Utilizarea matricelor
Deseori este convenabila stocarea mai multor valori ntr-o variabila. O
asemenea variabila se numeste matrice (Array sau "tablou"), iar valorile
individuale se numesc elementele matricei. Aici, "matrice", "Array" sau "tablou"
reprezinta acelasi lucru (in varianta engleza: Array), fapt pentru care vom folosi
orcare dintre aceste denumiri.
Fiecare element al unei matrici are doua elemente importante: cheia si
valoarea elementului.
Matricele pot fi create folosind doua medode principale:
1 - utilizand direct instructiunile de atribuire
2 - folosind sintaxa array() despre care am vorbit in Lectia 2 despre tipul
variabilelor.
1. Crearea de matrice folosind functia de atribuire
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Pentru a crea o matrice, atribuiti unui element al matricei o valoare si o cheie.
De exemplu, urmatoarea instructiunea de atribuire:
$clasa[1] = "geometrie";
creeaza un tablou denumit "$clasa" si un element cu valoarea "geometrie"
identificat prin cheia "1".
Pentru a stoca n matrice o a doua valoare, puteti folosi urmatoarea instructiune
de atribuire:
$clasa[2] = "algebra";
Pentru a obtine acces la un element al matricei, specificati numele matricei si
valoarea cheii. De exemplu, instructiunea de atribuire
$clasa_mate = $clasa[1];
Atribuie valoarea "geometrie" variabilei $clasa_mate.
Cheile folosite pentru identificarea elementelor unei matrice nu trebuie sa fie
obligatoriu numere consecutive; nici macar nu trebuie sa fie numere. De
exemplu, iata instructiuni de atribuire care creeaza o matrice ce stocheaza
preferinte n materie de fructe:
$preferinte[Nelu] = "cirese";
$preferinte[Radu] = "mere";
$preferinte[Gabi] = "pere";
2. Crearea de matrice folosind sintaxa array()
Dincolo de utilizarea instructiunilor de atribuire, cealalta modalitate principala
de creare a unui tablou PHP consta n utilizarea functiei array(). Iata un
exemplu simplu, care creeaza un tablou avnd drept chei valori ntregi
consecutive:
$limbaje = array("Perl", "PHP", "Python");
Deoarece valoarea cheilor nu a fost specificata, acestea vor fi automat trecute
de program ca numere intregi consecutive, incepand de la "0" (prima cheie va
avea valoarea '0', a doua cheie va avea valoarea '1', ...)
Aceasta instructiune creeaza o matrice care contine urmatoarele asocieri:
0 => Perl
1 => PHP
2 => Python
Daca doriti sa asociati unei valori o anumita cheie, puteti folosi operatorul =>,
astfel:
$limbaje = array(10=>"Perl", "PHP", "Python");
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Aceasta instructiune creeaza urmatoarea matrice:
10 => Perl
11 => PHP
12 => Python
Ca si n cazul utilizarii unei instructiuni de atribuire pentru crearea unei matrice
valorile cheilor nu trebuie sa fie consecutive si nici macar ntregi:
$limbaje = array("PHP"=>"Ridicat", "Python"=>"Mediu",
"Perl"=>"Redus");
Aceasta instructiune creeaza urmatoarea matrice:
PHP => Ridicat
Python => Mediu
Perl => Redus
2. Matrici multi-dimensionale
Este posibil ca un element al matricei sa fie de asemenea o matrice. In acest
caz avem de-a face cu o matrice multi-dimensionala.
Sa luam un exemplu practic :
<?php
$multiDimArray[firstLine] = array(1=>10, 2=>20, "a"=>"alpha");
$multiDimArray["nextLine"] = array(1=>20, 2=>40, "b"=>"beta");
echo "<br />".$multiDimArray["firstLine"][1];
echo "<br />".$multiDimArray["nextLine"][1];
echo "<br />".$multiDimArray["firstLine"][2];
echo "<br />".$multiDimArray["firstLine"]["a"];
echo "<br />".$multiDimArray["nextLine"]["b"];
?>
Sau putem scrie acelasi script si astfel (rezultatul e acelasi) :
<?php
$multiDimArray = array("firstLine"=>array(1=>10, 2=>20, "a"=>"alpha"),
"nextLine"=>array(1=>20, 2=>40, "b"=>"beta"));
echo "<br />".$multiDimArray["firstLine"][1];
echo "<br />".$multiDimArray["nextLine"][1];
echo "<br />".$multiDimArray["firstLine"][2];
echo "<br />".$multiDimArray["firstLine"]["a"];
echo "<br />".$multiDimArray["nextLine"]["b"];
?>
Rezultatul afisat va fi urmatorul :
10
20
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
20
alpha
beta
In exemplul de mai sus am declarat un array cu 2 linii si 3 coloane. Prima linie
este identificata de array-ul cu numele "fisrtLine", iar ce-a de-a doua linie este
identificata de "nextLine".
Observati de asemenea foloasirea in functia "echo" a operatorului de
concatenare "." impreuna cu "<br />" (care este un element din XHTML), pentru
ca la afisarea in browser fiecare rezultat al functiei "echo" sa fie trecut pe o linie
noua. In caz contrar rezultatele ar fi fost pe aceeasi linie : 10 20 20 alfa beta
3. Accesul la datele dintr-un array
Cnd ati stocat date ntr-un tablou, puteti obtine acces la valoarea unui element
al tabloului sau i puteti modifica valoarea prin intermediul cheii asociate
elementului.
De exemplu, sa presupunem ca folositi urmatoarele instructiuni pentru a crea un
tablou:
$x = array(1=>10, 2=>100, 3=>1000);
Puteti obtine acces la valoarea asociata cheii 2 prin intermediul unei instructiuni
ca aceasta:
$y = 3*$x[2];
Similar, puteti modifica valoarea asociata cheii 3 prin intermediul unei
instructiunu ca aceasta:
$x[3] = 101;
4. Parcurgere Array numeric
Un Array ale carui chei sunt valori ntregi consecutive se numeste "Array
numeric" (sau secvential).
n general, valoarea cea mai mica a unei chei dintr-un tablou numeric este zero;
totusi, puteti crea array numeric incepand cu valoarea 1 sau orice alta valoare
ntreaga ca valoare minima a cheii.
n cazul n care cunoasteti valoarea minima a cheii unui tablou secvential, puteti
parcurge tabloul folosind o bucla for. Pentru aceasta, initializati variabila de
bucla la valoarea cea mai redusa a cheii. Folositi functia count() pentru a forma
expresia de test (conditia) a buclei. Functia count() returneaza numarul
elementelor dintr-un tablou.
Iata un exemplu simplu
<?php
$limbaje = array(0=>"Perl", 1=>"PHP", 2 =>"Python");
$limita = count($limbaje);
for ($i = 0; $i < $limita; $i++) {
echo "<br />$i => $limbaje[$i]";
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
}
?>
Prima variabila $imbaje creeaza tabloul.
Cea de-a doua variabila $limita foloseste instructiunea count() pentru a obtine
numarul elementelor din tablou.
Instructiunea for foloseste variabila bucla $i pentru a parcurge iterativ (element
cu element) tabloul; corpul instructiunii include o instructiune echo care
afiseaza cheia si valoarea fiecarui element din tablou.
Datele de iesire vor fi astfel:
0 => Perl
1 => PHP
2 => Python
Sa ne concentram asupra problemei de a determina daca un tablou contine o
anumita valoare.
Iata un exemplu:
<?php
$limbaje = array(0=>"Perl", 1=>"PHP", 2 =>"Python");
$cauta = PHP; // se cauta in tabloul $limbaje valoarea $cauta
$limita = count($limbaje);
for ($i = 0; $i < $limita; $i++) {
echo "<br />Determinarea unei identitati cu $limbaje[$i]";
if ($cauta == $limbaje[$i]) {
echo "<br />$cauta este un limbaj excelent.";
}
}
?>
Prima variabila $imbaje creeaza tabloul n care se va cauta.
Cea de-a doua instructiune atribuie valoarea "PHP" variabilei $cauta; (n
exemplu, se cauta n tablou valoarea stocata n variabila $cauta).
Dupa comentariu (care incepe cu //), urmatoarea instructiune obtine numarul
elementelor din tablou si stocheaza aceasta valoare n variabila $limita.
Instructiunea for functioneaza ca mai nainte; de data aceasta nsa, corpul sau
contine alte instructiuni si se executa o alta operatie. O instructiune echo
afiseaza valoarea fiecarui element al tabloului pe masura ce parcurgerea
tabloului avanseaza. Instructiunea if testeaza fiecare element si afiseaza un
mesaj daca valoarea elementului este una si aceeasi cu valoarea variabilei
$cauta.
Iata rezultatul rularii exemplului:
Determinarea unei identitati cu Perl
Determinarea unei identitati cu PHP
PHP este un limbaj excelent.
Determinarea unei identitati cu Python
Incepand cu versiunea PHP 5.4 a fost introdus un nou mod de a defini variabile
array, folosind o sintaxa scurta.
Ex.:
$arr = []; // array gol, in loc de array();
$arr = [1, 2, 3, 4]; // array numeric
$arr = ['eng'=>'courseweb.net', 'ro'=>'site-ul-tau.net', 'num'=>8]; // array asociativ
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
- Array-ul creat cu aceasta sintaxa poate fi accesat, modificat si parcurs ca orice
array.
Instructiunea break
Observati ca parcurgerea continua chiar si dupa gasirea valorii cautate.
Cnd se cauta ntr-un tablou, executia cautarii poate fi oprita dupa gasirea
elementului dorit; continuarea parcurgerii in Array nu face dect sa iroseasca
resursele calculatorului, fara a afecta rezultatele operatiei.
Pentru a opri executia unei parcurgeri, puteti folosi instructiunea break, care
determina ncheierea imediata a buclei care o contine.
Iata cum se poate revizui exemplul anterior, astfel nct sa includa o
instructiune break:
<?php
$limbaje = array(0=>"Perl", 1=>"PHP", 2 =>"Python");
$cauta = PHP; // se cauta in tabloul $limbaje valoarea $cauta
$limita = count($limbaje);
for ($i = 0; $i < $limita; $i++) {
echo "<br />Determinarea unei identitati cu $limbaje[$i]";
if ($cauta == $limbaje[$i]) {
echo "<br />$cauta este un limbaj excelent.";
break;
}
}
?>
Acum, dupa stabilirea unei identitati, instructiunea break provoaca sistarea
buclei for.
Iata datele de iesire rezultate, care acum omit examinarea inutila a elementului
tabloului asociat cu limbajul "Python":
Determinarea unei identitati cu Perl
Determinarea unei identitati cu PHP
PHP este un limbaj excelent.
Instructiunea continue
O instructiune corelata cu instructiunea break este continue.
Instructiunea continue opreste secventa curenta a buclei, determinnd
evaluarea imediata a expresiilor de incrementare si de test.
Ca un exemplu, sa presupunem ca doriti sa cautati n tabloul $limbaje pentru a
determina numarul limbajelor care au nume scurte, adica nume alcatuite din
maximum 4 caractere. Iata un exemplu care executa aceasta prelucrare a
datelor:
<?php
$limbaje = array(0=>"Perl", 1=>"PHP", 2 =>"Python");
$scurt = 0;
$limita = count($limbaje);
for ($i = 0; $i < $limita; $i++) {
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
$n = strlen($limbaje[$i]);
echo "<br />$limbaje[$i] are $n caractere lungime";
if ($n > 4) continue;
$scurt++;
}
echo "<br />Au fost gasite $scurt limbaje cu nume scurte.";
?>
O instructiune de atribuire stabileste valoarea initiala a variabilei $scurt la zero,
folosita pentru a numara numele scurte gasite.
Instructiunea for se aseamana celor folosite anterior. Corpul acestei instructiuni
difera, desigur, de cele folosite anterior. Valoarea variabilei $n este stabilita ca
fiind egala cu numarul caracterelor care compun numele limbajului, folosind
functia strlen(), care calculeaza lungimea unui sir.
Daca instructiunea if stabileste ca elementul curent al tabloului face referire la
un limbaj cu nume lung, se executa instructiunea continue.
Instructiunea continue determina trecerea parcurgerii la urmatorul element din
tablou, fara a mai executa expresia "$scurt++"; daca nu au mai ramas
elemente n tablou, bucla for si ncheie executia.
La finalizarea parcurgerii, o instructiune echo afiseaza numarul numelor scurte
de limbaje gasite n tablou. Iata rezultatul:
Perl are 4 caractere lungime
PHP are 3 caractere lungime
Python are 6 caractere lungime
Au fost gasite 2 limbaje cu nume scurte.
Functii pentru Array
Aici gasiti cateva din cele mai utile functii PHP pentru Array (matrice).
1. array_change_key_case(array, case)
- Transforma cheile din primul parametru (array) in majuscule sau litere mici,
dupa cum e specificat la "case" (CASE_UPPER sau CASE_LOWER). Default e
CASE_LOWER. Daca "array" nu e o matrice, returneaza FALSE.
<?php
$aray = array("FirSt"=>1, "SecOnd"=>8);
print_r(array_change_key_case($aray, CASE_UPPER));
// Va afisa: Array ( [FIRST] => 1 [SECOND] => 8 )
?>
2. array_chunk(array, nr)
- Imparte "array" intr-un numar de sub-matrici, precizat la "nr", indexate de la 0.
Daca "array" nu are elemente, returneaza NULL.
<?php
$aray = array('a', 'b', 'c', 'd', 'e');
print_r(array_chunk($aray, 2));
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
// Va afisa: Array ( [0]=>Array ( [0]=>a [1]=>b ) [1]=>Array ( [0]=>c
[1]=>d ) [2]=>Array ( [0]=>e ) )
?>
3. array_combine(array_k, array_v)
- Creaza un array folosind valorile din "array_k" pentru chei, iar elementele din
"array_v" pentru valorile lor. Numarul de elementele din cele 2 matrici trebuie sa
fie egal, in caz contrar returneaza FALSE.
<?php
$a = array('a', 'b', 'c');
$b = array('x', 'y', 'z');
$c = array_combine($a, $b);
print_r($c);
// Va afisa: Array ( [a] => x [b] => y [c] => z )
?>
4. array_count_values(array)
- Returneaza o matrice cu numarul de repetari a fiecarui element din "array".
<?php
$aray = array('a', 8, 'a', 'b', 'a', 8, 'c');
$re = array_count_values($aray);
print_r($re);
// Return: Array ( [a] => 3 [8] => 2 [b] => 1 [c] => 1 )
?>
5. array_diff(array1, array2)
- Returneaza o matrice cu elementele din "array1" care nu se gasesc in
"array2".
<?php
$aray1 = array("a"=>"green", "blue", "red");
$aray2 = array("b"=>"green", "yellow", "red");
$re = array_diff($aray1, $aray2);
print_r($re);
// Va afisa: Array ( [1] => blue )
?>
6. array_flip(array)
- Schimba valorile si cheile intre ele. Din valorile care se repeta o pastreaza pe
ultima.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
<?php
$aray = array("a"=>1, "b"=>2, "c"=>2);
$re = array_flip($aray);
print_r($re);
// Va afisa: Array ( [1] => a [2] => c )
?>
7. array_intersect(array1, array2, ...)
- Returneaza o matrice cu toate valorile din "array1" care se gasesc in toati
ceilalti "array" dati ca parametri.
<?php
$aray1 = array("a"=>1, "b"=>'a', "c"=>'d', 'e');
$aray2 = array(8, 'a', 'd');
$aray3 = array(1, 'a', 'c', 'd');
$re = array_intersect($aray1, $aray2, $aray3);
print_r($re);
// Return: Array ( [b] => a [c] => d )
?>
8. array_key_exists(cheie, array)
- Returneaza TRUE daca "cheie" este o cheie (index) in matricea "array", in caz
contrar returneaza FALSE.
<?php
$aray = array("a"=>1, "b"=>'a', "mp"=>'d');
if (array_key_exists('mp', $aray)) {
echo 'Cheia exista';
}
?>
9. array_keys(array, val)
- Returneaza o matrice cu toate cheile din "array". Parametrul "val" e optional,
daca e specificat, va returna doar cheile cu valoarea "val".
<?php
$aray = array("a"=>1, "b"=>'c', 'd', "mp"=>'d');
$re = array_keys($aray);
print_r($re);
// Va afisa: Array ( [0] => a [1] => b [2] => 0 [3] => mp )
?>
10. array_map("functie", array)
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
- Aplica functia pentru fiecare element din "array"
<?php
function f_test($val) {
return $val+2;
}
$aray = array("a"=>1, "b"=>'c', 2);
$aray = array_map("f_test", $aray);
print_r($aray);
// Return: Array ( [a] => 3 [b] => 2 [0] => 4 )
?>
11. array_merge($array1, $array2, ...)
- Uneste mai multe array in unul singur. Daca au cheie de tip sir identice, va fi
pastrata valoarea ultimei chei.
<?php
$aray1 = array("a"=>1, 3, 4);
$aray2 = array("a"=>2, 8);
$re = array_merge($aray1, $aray2);
print_r($re);
// Va afisa: Array ( [a] => 2 [0] => 3 [1] => 4 [2] => 8 )
?>
12. array_pop(array)
- Elimina ultimul element din "array", care va fi transferat ca valoarea returnata
de "array_pop()". Daca parametru nu e matrice sau e gol, returneaza NULL.
<?php
$aray = array("a"=>1, 3, 4);
$re = array_pop($aray);
// $aray va avea acum: array("a"=>1, 3);
echo $re; // 4
?>
13. array_product(array)
- Returneaza produsul elementelor din "array"
<?php
$aray = array(1, 2, 3, 4);
echo array_product($aray); // 24
?>
14. array_rand(aray, nr)
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
- Preia aleator un "nr" de chei din "array", respectand ordinea lor. Daca "nr" e 1,
va returna o cheie aleasa aleator. Altfel, returneaza o matrice cu acele chei
preluate aleator.
<?php
$aray = array('x'=>'tutorial', 'y'=>8, 'z'=>'php', 'curs');
$ar_keys = array_rand($aray, 3); // Preia aleator 3 chei, si le aranjaza
succesiv in $ar_keys
// Parcurge matricea cu cheile alese si afiseaza valoare corespunzatoare
fiecareia
for($i=0; $i<count($ar_keys); $i++) {
$key = $ar_keys[$i];
echo $aray[$key]. ' - ';
}
// Return: tutorial - 8 - php -
?>
15. array_reverse(array)
- Returneaza "array" cu ordinea elementelor inversata.
<?php
$aray = array(1, 2, 3, 'a', 'b'=>'c');
$re = array_reverse($aray);
print_r($re);
// Return: Array ( [b] => c [0] => a [1] => 3 [2] => 2 [3] => 1 )
?>
16. array_search("val", array)
- Returneaza cheia din "array" care are valoarea "val", sau FALSE daca nu exista.
Cautarea e "case-sensitive"
<?php
$aray = array(1, 2, 3, 'a', 'b'=>'c');
$re = array_search('c', $aray);
echo $re; b
?>
17. array_shift(array)
- Elimina primul element din "array", care va fi transferat ca valoarea returnata
de "array_shift()". Cheile vor fi renumerotate de la 0. Daca parametru nu e
matrice sau e gol, returneaza NULL.
<?php
$aray = array("a"=>1, 3, 4);
$re = array_shift($aray);
// $aray va avea acum: array(3, 4);
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
echo $re; // 1
?>
18. array_slice(array, start, nr)
- Returneaza un "nr" din elementele lui "array', incepand de la elementul
numarul "start" (primul e 0), cate elemente arata "nr". Daca "nr" nu e specificat,
va fi considerat pana la ultimul.
<?php
$aray = array("a"=>1, 3, 4, 5, 6, 7);
$re = array_slice($aray, 2, 3); // $re va avea: array(4, 5, 6)
$re = array_slice($aray, 3); // $re va avea: array(5, 6, 7
?>
19. array_sum(array)
- Returneaza suma elementelor din "array"
<?php
$aray = array(1, 2, 3, 4);
echo array_sum($aray); // 10
?>
20. array_unique(array)
- Returneaza matricea "array" fara valorile duplicate, acestea fiind luate o
singura data.
<?php
$aray = array(1, 2, 1, 4, 3, 4);
$aray = array_unique($aray); // $aray va avea: array(1, 2, 4, 3)
?>
21. array_values(array)
- Returneaza o matrice cu toate valorile din "array", ordonate numeric de la 0.
<?php
$aray = array("a"=>1, "b"=>'c', 'd', "mp"=>'d');
$re = array_values($aray);
print_r($re);
// Va afisa: Array ( [0] => 1 [1] => c [2] => d [3] => d )
?>
22. arsort(array)
- Sorteaza un "array" cu valorile ordonate in ordine inversa alfabetic, pastrand
corelatia dintre chei si valori. In caz de succes returneaza TRUE, altfel, FALSE.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
<?php
$aray = array('c', "b"=>'xy', 'pm', "mp"=>'de');
arsort($aray);
// $aray va deveni: array("b"=>'xy', 'pm', "mp"=>'de', 'c')
?>
23. asort(array)
- Sorteaza un "array" cu valorile ordonate in ordine alfabetica, pastrand corelatia
dintre chei si valori. In caz de succes returneaza TRUE, altfel, FALSE.
<?php
$aray = array('c', "b"=>'xy', 'pm', "mp"=>'de');
arsort($aray);
// $aray va deveni: array('c', "mp"=>'de', 'pm', "b"=>'xy')
?>
24. count(array)
- Returneaza numarul de elemente din "array"
<?php
$aray = array('c', "b"=>'xy', 'pm', "mp"=>'de');
echo count($aray); // 4
?>
25. current(array);
- Returneaza valoarea elementului curent din "array", daca nu are elemente
returneaza FALSE. Fiecare matrice are un pointer intern, care prima data e setat
la primul element.
<?php
$aray = array('php', "free"=>'tutorial', 'mysql', "mp"=>'curs');
echo current($aray); // php
?>
26. end(array);
- Muta pointerul din "array" la ultimul element si returneaza valoarea lui, daca
nu are elemente returneaza FALSE.
<?php
$aray = array('php', "free"=>'tutorial', 'mysql', "mp"=>'curs');
echo end($aray); // curs
?>
27. implode("separator", array);
- Transforma "array" in sir (string), adaugand valorile intr-un sir, separate de
ceea ce e specificat la "separator".
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
<?php
$aray = array('www', 'site-ul-tau', 'net');
$sir = implode('.', $aray);
echo $sir; // www.site-ul-tau.net
?>
28. in_array("val", array)
- Verifica daca o matrice contine o anumita valoare. Returneaza TRUE daca
vreunul din elementele din "array" are valoarea "val", in caz contrar FALSE.
<?php
$aray = array('php', "free"=>'tutorial', 'mysql', "mp"=>'curs');
if (in_array('tutorial', $aray)) {
// Se executa ce se vrea
}
?>
29. key(array)
- Returneaza cheia elementului curent la care se afla pointerul
<?php
$aray = array('php', "free"=>'tutorial', 'mysql', "mp"=>'curs');
end($aray); // Muta pointerul la ultimul element
echo key($aray); // mp
?>
30. krsort(array)
- Sorteaza un "array" dupa chei ordonate in ordine inversa alfabetic, pastrand
corelatia dintre chei si valori. In caz de succes returneaza TRUE, altfel, FALSE.
<?php
$aray = array('li'=>'php', "free"=>'tutorial', 'mysql', "mp"=>'curs');
krsort($aray);
// $aray va deveni: array("mp"=>'curs', 'li'=>'php', "free"=>'tutorial',
'mysql')
?>
31. ksort(array)
- Sorteaza un "array" dupa chei ordonate in ordine alfabetica, pastrand corelatia
dintre chei si valori. In caz de succes returneaza TRUE, altfel, FALSE.
<?php
$aray = array('li'=>'php', "free"=>'tutorial', 'mysql', "mp"=>'curs');
ksort($aray);
// $aray va deveni: array('mysql', "free"=>'tutorial', 'li'=>'php',
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
"mp"=>'curs')
?>
32. natcasesort(array)
- Sorteaza un "array" in ordine alfabetica a valorilor, case-insensitive, folosind
ordinea naturala a numerelor. In caz de succes returneaza TRUE, altfel, FALSE.
<?php
$aray = array('li'=>'Php', "free"=>'tutorial', 'MySQL', "mp"=>'curs');
natcasesort($aray);
// $aray va deveni: array("mp"=>'curs', 'MySQL', 'li'=>'Php',
"free"=>'tutorial')
?>
33. next(array);
- Avanseaza pointerul din "array" inainte cu un element si returneaza valoarea,
daca nu are elemente returneaza FALSE.
<?php
$aray = array('php', "free"=>'tutorial', 'mysql', "mp"=>'curs');
echo next($aray); // tutorial
?>
34. prev(array);
- Muta pointerul din "array" inapoi cu un element si returneaza valoarea, daca
nu are elemente returneaza FALSE.
<?php
$aray = array('php', "free"=>'tutorial', 'mysql', "mp"=>'curs');
end($aray); // Duce pointerul la ultimul element
echo prev($aray); // mysql
?>
35. reset(array);
- Readuce pointerul din "array" la primul element si returneaza valoarea lui,
daca nu are elemente returneaza FALSE.
<?php
$aray = array('php', "free"=>'tutorial', 'mysql', "mp"=>'curs');
next($aray); // Avanseaza pointerul cu un element
echo reset($aray); // php
?>
36. rsort(array)
- Sorteaza un "array" in ordine inversa alfabetic a valorilor (literele mici inaintea
celor mari), stergand cheile initiale, devenind un Array asociativ cu chei de la 0.
In caz de succes returneaza TRUE, altfel, FALSE.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
<?php
$aray = array('li'=>'Php', "free"=>'tutoriale', 'MySQL', "mp"=>'curs');
rsort($aray);
// $aray va deveni: array('tutoriale', 'curs', 'Php', 'MySQL')
?>
37. sort(array)
- Sorteaza un "array" in ordine alfabetica a valorilor (literele mari inaintea celor
mici), stergand cheile initiale, devenind un Array asociativ cu chei de la 0. In caz
de succes returneaza TRUE, altfel, FALSE.
<?php
$aray = array('li'=>'Php', "free"=>'tutoriale', 'MySQL', "mp"=>'curs');
rsort($aray);
// $aray va deveni: array('MySQL', 'Php', 'curs', 'tutoriale')
?>
38. shuffle(array)
- Amesteca aleator elementele din "array". Sterge cheile initiale, devenind un
Array asociativ cu chei de la 0. In caz de succes returneaza TRUE, altfel, FALSE.
<?php
$aray = array('li'=>'Php', "free"=>'tutoriale', 'MySQL', "mp"=>'curs');
shuffle($aray); // $aray va avea elementele amestecate aleator
?>
Utilizare Array (matrice) - (2)
Part. 2 Creare tabel HTML cu date din Array
Parcurgerea unui Array asociativ
Lucrul cu functii lista
Sortarea matricelor
Transformarea matricelor in siruri si a sirurilor in matrice (array)
1. Parcurgerea unui Array asociativ
In lectia precedenta a fost prezentata modalitatea de citire a elementelor din
matrice secventiala - adica matrice ale caror chei sunt numere intregi
consecutive.
Tablourile de date pot avea si elemente ale caror chei pot fi numere aleatoare
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
sau chiar cuvinte, aceste matrici se numesc "matrici asociative" (non-
secventiale).
Pentru citirea datelor dintr-un Array asociativ se poate folosi instructiunea
foreach care simplifica parcurgerile de acest gen.
Instructiunea foreach are urmatoarea forma generala:
foreach (tablou as $cheie => $valoare) {corp}
- Instructiunea parcurge n mod iterativ (element cu element) tabloul denumit
"tablou", stabilind valori adecvate pentru valorile variabilelor "$cheie" si
"$valoare" aferente fiecarui element al tabloului.
Iata un exemplu simplu:
<?php
$limbaje = array(10=>"Perl", 20=>"PHP", 21=>"Python");
foreach ($limbaje as $index => $limbaj) { // parcurge iterativ tabloul
echo "<br />$index =>$limbaj";
}
?>
- Remarcati ca instructiunea echo face pur si simplu referire la valorile
variabilelor $index si $limbaj, carora li se atribuie n mod automat valorile cheii,
respectiv elementului curent.
10 =>Perl
20 =>PHP
21 =>Python
Cateodata este nevoie sa parcurgem datele unui tablou multi-dimensional.
Pentru a parcurge matricea, folositi instructiuni foreach imbricate:
Pentru a invata modul de parcurgere a unui Array multi-dimensional, sa studiem
urmatorul exemplu:
<?php
$date = array("PHP"=>array("simplu", "popular"), "Python"=>array("simplu",
"nepopular"), "Pearl"=>array("dificil", "popular"));
foreach ($date as $limbaj => $valoare) {
foreach($valoare as $cheie =>$caracteristica) {
echo "<br />$limbaj : $caracteristica";
}
}
?>
- Instructiunea foreach exterioara obtine cate un Array asociat cu fiecare
limbaj; a doua instructiune foreach, interioara, parcurge fiecare Array obtinut
de prima instructiune foreach.
Iata rezultatul:
PHP : simplu
PHP : popular
Python : simplu
Python : nepopular
Pearl : dificil
Pearl : popular
2. Lucrul cu functii lista
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
n afara de modalitatile de parcurgere a matricelor, PHP ofera numeroase functii
care va permit traversarea tablourilor, deplasndu-va nainte sau napoi prin
elementele acestuia.
Prima dintre aceste functii este current(), care returneaza valoarea curenta a
tabloului. Functia current() foloseste un pointer intern de tablou, pe care PHP l
creeaza pentru fiecare tablou. (Cnd creati un tablou, pointerul intern de tablou
este configurat astfel nct sa faca referire la primul element al tabloului).
Functiile next() si prev() modifica pointerul intern al tabloului si se pot folosi
alaturi de functia current() pentru a parcurge un tablou.
Functia next(), asa cum i arata si numele, modifica pointerul intern al tabloului
astfel nct acesta sa faca referire la urmatorul element, n timp ce functia
prev() modifica pointerul intern al tabloului astfel nct acesta sa faca referire
la elementul anterior.
Iata un exemplu care prezinta modul de operare al functiilor mentionate:
<?php
$limbaje = array(10=>"Perl", 20=>"PHP", 21=>"Python");
$curent = current($limbaje);
echo "<br />functia current() a returnat $curent";
$urmator = next($limbaje);
echo "<br />functia next() a returnat $urmator";
$urmator = next($limbaje);
echo "<br />functia next() a returnat $urmator";
$anterior = prev($limbaje);
echo "<br />functia prev() a returnat $anterior";
?>
Iata datele de iesire ale exemplului:
functia current() a returnat Perl
functia next() a returnat PHP
functia next() a returnat Python
functia prev() a returnat PHP
Observati modul n care sunt utilizate functiile prev() si next() pentru deplasarea
napoi, respectiv nainte, n interiorul tabloului.
3. Functia key()
Functia key() este corelata cu functia current(). Daca functia current()
returneaza valoarea asociata elementului curent, functia key() returneaza
cheia asociata elementului curent.
Iata un exemplu care ilustreaza modul de operare al acestei functii:
<?php
$limbaje = array(10=>"Perl", 20=>"PHP", 21=>"Python");
$curent = current($limbaje);
$cheie = key($limbaje);
echo "<br />functia current() a returnat $curent";
echo "<br />functia key() a returnat $cheie";
?>
Iata datele de iesire ale exemplului:
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
functia key() a returnat 10
4. Functia each()
O alta functie utila n parcurgerea tablourilor este each().
Functia each() returneaza perechea "cheie-valoare" care se afla la pozitia
curenta din tabloul specificat. Perechea "cheie-valoare" este returnata sub
forma unui Array asociativ cu patru elemente, dupa cum urmeaza:
Chei
Valoare
e
- Componenta cheie a perechii cheie-valoare
0
curenta
- Componenta valoare a perechii cheie-
1
valoare curenta
- Componenta cheie a perechii cheie-valoare
key
curenta
valu - Componenta valoare a perechii cheie-
e valoare curenta
- Observati ca puteti folosi valoarea cheie "0" sau "key" pentru a obtine accesul
la componenta cheie a perechii "cheie-valoare"; similar, puteti folosi valoarea
cheie "1" sau "value" pentru a obtine accesul la componenta valoare a perechii
"cheie-valoare".
Pentru a intelege mai bine cum se foloseste functia each(), studiati exemplul
urmator:
<?php
$limbaje = array(10=>"Perl", 20=>"PHP", 21=>"Python");
$fiecare = each($limbaje);
$zero = $fiecare[0];
$unu = $fiecare[1];
$cheie = $fiecare['key];
$valoare = $fiecare['value];
echo "<br />zero=$zero";
echo "<br />unu=$unu";
echo "<br />cheie=$cheie";
echo "<br />valoare=$valoare";
?>
Iata datele de iesire ale exemplului:
zero=10
unu=Perl
cheie=10
valoare=Perl
5. Functia list()
O alta functie utila n lucrul cu tablouri este functia list(), aceasta va permite sa
atribuiti valori la numeroase variabile n cadrul unei instructiuni.
Functia list() este deseori folosita cu functia each(), deoarece functia list()
faciliteaza accesul separat la cheia si la valoarea returnate de functia each().
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Forma generala de utilizare a functiei list() este urmatoarea:
list($var1, $var2, .., $varn) = valoare_tablou;
Fiecare dintre variabilele specificate, de la $var1 la $varn, primeste o valoare
din tabloul "valoare_tablou".
ntr-un fel, functia list() este opusa functiei array(), deoarece functia list()
mparte un tablou ntr-o serie de valori scalare, n timp ce functia array()
construieste un tablou dintr-o serie de valori scalare.
Iata un exemplu care ilustreaza modul de utilizare a functiei list():
<?php
$limbaje = array(10=>"Perl", 20=>"PHP", 21=>"Python");
list($cheie, $valoare) = each($limbaje);
echo "<br />cheie = $cheie, valoare = $valoare";
$urmator = next($limbaje);
echo "<br />urmator = $urmator";
?>
Iata datele de iesire ale exemplului:
cheie = 10, valoare = Perl
urmator = Python
PHP contine peste 40 de functii pentru lucrul cu tablourile. De exemplu, functia
array_search() faciliteaza cautarea ntr-un tablou.
Pentru informatii despre aceasta functie si despre alte functii utilizate n lucrul
cu tablouri, vizitati site-ul www.php.net.
6. Sortarea tablourilor
Sortarea reprezinta o alta operatie frecvent aplicata tablourilor. PHP furnizeaza o
suita de functii care faciliteaza sortarea unui tablou.
De exemplu, un tablou poate fi creat dupa cum urmeaza:
$limbaje = array(10=>"Perl", 20=>"PHP", 21=>"Python");
Apoi, doriti sa sortati tabloul n ordine alfabetica, in functie de numele limbajului
de programare.
Pentru aceasta, pur si simplu invocati functia sort():
sort($limbaje);
Dupa sortare, continutul tabloului apare in ordinea cum se poate vedea mai jos:
0 => PHP
1 => Perl
2 => Python
Observati ca secventa de sortare sau secventa de aranjare (cum este numita
uneori) este sensibila la diferenta ntre majuscule si minuscule. Deoarece litera
"H" mare este sortata inaintea literei "e" mic, PHP apare nainte de Python n
datele de iesire sortate.
Iata un exemplu practic de folosire a functiei sort() :
<?php
$arr = array(0=>'Popescu', 1=>'Avram', 5=>'Cristian',3=>'Dan');
sort($arr);
foreach($arr as $key=>$nume) {
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
echo "<br />Cheie=$key Valoare=$nume";
}
?>
Rezultatul afisat este urmatorul :
Cheie=0 Valoare=Avram
Cheie=1 Valoare=Cristian
Cheie=2 Valoare=Dan
Cheie=3 Valoare=Popescu
- Se observa ca instructiunea sort($arr) sorteaza matricea $arr dupa campul
valoare (oridine alfabetica).
- Observam de asemenea ca valorile campului cheie a fost alterata, fara sa
conteze valoarea sau ordinea cheilor.
Daca dorim sa sortam in ordine inversa alfabetic, folosim functia rsort()
Iata acelasi exemplu, da cu functia rsort()
<?php
$arr = array(0=>'Popescu', 1=>'Avram', 5=>'Cristian',3=>'Dan');
rsort($arr);
foreach($arr as $key=>$nume) {
echo "<br />Cheie=$key Valoare=$nume";
}
?>
Acum rezultatul afisat este urmatorul :
Cheie=0 Valoare=Popescu
Cheie=1 Valoare=Dan
Cheie=2 Valoare=Cristian
Cheie=3 Valoare=Avram
- Se observa ca si in acest caz au fost alterate valorile initiale ale cheilor.
Pentru a sorta matricea "$arr" pastrand corelarea initiala dintre valori si cheile
corespunzatoare se folosesc functiile asort(), respectiv arsort(). Incercati-le
singuri.
In afara de acestea mai sunt si alte functii utile pentru sortarea tablourilor.
Iata un tabel care prezinta functiile folositoare pentru sortarea unui tablou,
impreuna cu rezultatul aplicarii fiecarei functii.
Vom lua ca model pentru exemplificare urmatoarea matrice:
$limbaje = array(10=>"Perl", 20=>"PHP", 21=>"Python");
Funct
Operatia efectuata Rezultat
ie
0 => PHP
- Sortarea unui tablou n functie de valoare, in ordine 1 => Perl
sort()
alfabetica, fara sa se tina cont de cheile initiale 2 =>
Python
20 =>
PHP
- Sortarea unui tablou n functie de valoare, in ordine
asort 10 =>
alfabetica, pastrand corelarea initiala dintre valori si cheile
() Perl
corespunzatoare
21 =>
Python
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
0 =>
- Sortarea unui tablou n functie de valoare, in ordine invers Python
rsort
alfabetica, fara sa se tina cont de cheile initiale 1 => Perl
2 => PHP
21 =>
Python
- Sortarea unui tablou n functie de valoare, in ordine invers
arsor 10 =>
alfabetica, pastrand corelarea initiala dintre valori si cheile
t Perl
corespunzatoare
20 =>
PHP
10 =>
Perl
20 =>
ksort - Sortarea unui tablou n functie de cheie, in ordine ascendenta
PHP
21 =>
Python
21 =>
Python
krsor - Sortarea unui tablou n functie de cheie, in ordine 20 =>
t descendenta PHP
10 =>
Perl
O modalitate de a executa o cautare fara sensibilitate la diferenta ntre
majuscule si minuscule ar fi utilizarea functiei natcasesort(), care sorteaza un
tablou folosind o ordine care nu este sensibila la diferenta ntre majuscule si
minuscule.
O alta modalitate consta n a utiliza functia usort() sau una dintre functiile sale
conexe, n speta uksort() si uasort().
Functia usort() sorteaza valorile din tablou si returneaza un tablou secvential;
functia uksort() sorteaza cheile tabloului, iar functia uasort() sorteaza un
tablou asociativ.
De exemplu, urmatoarele instructiuni creeaza un tablou si l sorteaza ntr-o
maniera insensibila la diferenta ntre majuscule si minuscule:
$limbaje = array("Perl", "PHP", "Python");
usort($limbaje, "strcmpcase");
foreach($limbaje as $key=>$nume) {
echo "<br />$key => $nume";
}
Functia strcmpcase() este o functie din biblioteca PHP care compara doua
siruri fara a tine cont de majuscule sau minuscule. Functia returneaza o valoare
negativa daca primul sir este mai mic dect al doilea, zero daca sirurile sunt
identice, respectiv o valoare pozitiva daca primul sir este mai mare dect al
doilea.
Rezultatul va fi :
0 => Perl
1 => PHP
2 => Python
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Pentru mai multe informatii despre functia usort() si despre functiile sale
conexe, examinati site-ul www.php.net
Transformarea sirurilor in matrice si invers
PHP pune la dispozitia utilizatorilor functii pentru conversia intre siruri si
matrice. Acestea pot fi utile in situatii in care valoarea matricelor trebuie
memorate in baza de date.
Pentru a transforma un sir intr-o matrice folosim functia explode(). Sintaxa
aceste functii este:
$matrice = explode(" ", $sir);
- In loc de spatiul dintre (" "), ca indiciu de separare, poate fi scris orice
caracter; dupa cum se doreste impartirea sirului.
Iata un exemplu:
<?php
$sir = "Popescu Avram Cristian Dan";
$matrice = explode(" ",$sir);
foreach($matrice as $key=>$nume) {
echo "<br />Cheie = $key Valoare = $nume";
}
?>
Acest cod va produce urmatorul rezultat:
Cheie = 0 Valoare = Popescu
Cheie = 1 Valoare = Avram
Cheie = 2 Valoare = Cristian
Cheie = 3 Valoare = Dan
Pentru a transforma o matrice intr-un sir, folosim functia implode(). Sintaxa
aceste functii este:
$sir = implode(" ", $matrice);
- In loc de spatiul dintre (" "), ca semn de separare a elementelor in sir, poate fi
scris orice caracter; dupa cum se doreste crearea sirului.
In continuare, pentru exemplificare, folosind exemplul de mai sus, sortam
matricea "$matrice" alfabetic si apoi transferam matricea intr-un alt sir , de
aceasta data sortat (Observati folosirea caracterelor ( \" ) in expresia echo,
pentru ca la iesire rezultatul sa contina ghilimele):
<?php
$matrice = array("Popescu", "Avram", "Cristian", "Dan");
sort($matrice);
$sir = implode(" - ",$matrice);
echo "<br />Sirul rezultat : \"$sir\"";
?>
Acest cod va produce urmatorul rezultat:
Sirul rezultat : "Avram - Cristian - Dan - Popescu"
Creare tabel HTML din Array
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Acest tutorial explica cum pot fi create corect tabele HTML cu date stocate intr-
un Array sau care in general sunt parcurse cu instructiuni WHILE, FOR sau
FOREACH.
O problema des intalnita in acest caz este afisearea incorecta a randurilor,
coloanelor tabelului sau chiar generarea de mai multe tabele in loc de unul
singur cu mai multe randuri.
De cele mai multe ori cauza e ca inceputul (si inchiderea) tabelului HTML sunt in
bucla WHILE sau FOR, iar cand se repeta executia din bucla se creaza iar codul
pt. inceputul tabelului.
Solutia: Scrierea codului de inceput (si sfarsit) de tabel in afara buclei
FOR sau WHILE.
In urmatoarele exemple este explicat modul general de creare a unui tabel
HTML cu mai multe coloane, folosind WHILE, FOR si FOREACH.
1. Crearea tabelului cu datele dintr-o matrice secventiala
simpla
- Explicatiile necesare sunt in documentatia din cod (Observati cum se lucreaza
cu un indice pentru generarea de randuri noi in functie de cate coloane trebuie
pe fiecare rand.).
Exemplu cu WHILE
<?php
// Matricea cu datele ce vor fi afisate in tabel
$aray = array('val1', 'val2', 'val3', '... val_n');
// Afla numarul de elemente din matrice
$nr_elm = count($aray);
// Variabila in care va fi stocat codul HTML cu tabelul
$tabel_html = '';
// Aici se precizeaza numarul de coloane care sa fie pe fiecare rand
$nr_col = 2;
// Daca matricea are cel putin un element
if ($nr_elm > 0) {
// Se creaza codul pt. inceputul tabelului HTML si al primului rand
$tabel_html = '<table border="1"><tr>';
// Se parcurge matricea cu WHILE
$i = 0; // Indice pt. rand nou si pt. primul element din Array
while($i < $nr_elm) {
// Se adauga in tabel coloanele
$tabel_html .= '<td>' .$aray[$i]. '</td>';
$i++; // Se incrementeaza valoarea indicelui
// Daca restul impartirii lui $i la numarul de coloane stabilit e 0
// Adauga un nou rand in tabel
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
if (($i % $nr_col)==0) { $tabel_html .= '</tr><tr>'; }
}
// Se adauga (dupa terminarea lui WHILE) inchiderea randului si tabelului HTML
$tabel_html .= '</tr></table>';
// Se elimina posibil rand gol adaugat, pt. care nu au mai fost elemente pt. coloane
(<tr></tr>)
$tabel_html = str_replace('<tr></tr>', '', $tabel_html);
}
// Se afiseaza tabelul obtinut
echo $tabel_html;
?>
Exemplu cu FOR
<?php
// Matricea cu datele ce vor fi afisate in tabel
$aray = array('val1', 'val2', 'val3', '... val_n');
// Afla numarul de elemente din matrice
$nr_elm = count($aray);
// Variabila in care va fi stocat codul HTML cu tabelul
$tabel_html = '';
// Aici se precizeaza numarul de coloane care sa fie pe fiecare rand
$nr_col = 2;
// Daca matricea are cel putin un element
if ($nr_elm > 0) {
// Se creaza codul pt. inceputul tabelului HTML si al primului rand
$tabel_html = '<table border="1"><tr>';
// Se parcurge matricea cu FOR
for($i=0; $i<$nr_elm; $i++) {
// Se adauga in tabel coloanele
$tabel_html .= '<td>' .$aray[$i]. '</td>';
// Daca restul impartirii lui ($i+1) la numarul de coloane stabilit e 0
// Adauga un nou rand in tabel
if ((($i+1) % $nr_col)==0) { $tabel_html .= '</tr><tr>'; }
}
// Se adauga (dupa terminarea lui WHILE) inchiderea randului si tabelului HTML
$tabel_html .= '</tr></table>';
// Se elimina posibil rand gol adaugat, pt. care nu au mai fost elemente pt. coloane
(<tr></tr>)
$tabel_html = str_replace('<tr></tr>', '', $tabel_html);
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
}
// Se afiseaza tabelul obtinut
echo $tabel_html;
?>
- La fel se procedeaza cu WHILE si FOR pentru date ce sunt preluate din alta sursa (nu
doar Array), cum ar fi randuri dintr-un fisier.
Exemplu cu FOREACH
- FOREACH e util pentru parcurgerea matricelor non-secventiale (cheile nu sunt
numere consecutive).
<?php
// Matricea cu datele ce vor fi afisate in tabel
$aray = array('a'=>'val1', 'b'=>'val2', 3=>'val3', 'z'=>'... val_n');
// Variabila in care va fi stocat codul HTML cu tabelul
$tabel_html = '';
// Aici se precizeaza numarul de coloane care sa fie pe fiecare rand
$nr_col = 2;
// Daca matricea are cel putin un element
if (count($aray) > 0) {
// Se creaza codul pt. inceputul tabelului HTML si al primului rand
$tabel_html = '<table border="1"><tr>';
// Se parcurge matricea cu FOREACH
$i = 0; // Indice pt. rand nou
foreach($aray as $key => $val) {
// Se adauga in tabel coloanele
$tabel_html .= '<td>' .$val. '</td>';
$i++; // Se incrementeaza valoarea indicelui
// Daca restul impartirii lui $i la numarul de coloane stabilit e 0
// Adauga un nou rand in tabel
if (($i % $nr_col)==0) { $tabel_html .= '</tr><tr>'; }
}
// Se adauga (dupa terminarea lui FOREACH) inchiderea randului si tabelului HTML
$tabel_html .= '</tr></table>';
// Se elimina posibil rand gol adaugat, pt. care nu au mai fost elemente pt. coloane
(<tr></tr>)
$tabel_html = str_replace('<tr></tr>', '', $tabel_html);
}
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
// Se afiseaza tabelul obtinut
echo $tabel_html;
?>
- Toate aceste exemple vor afisa urmatorul tabel:
val
val2
1
val ...
3 val_n
2. Crearea tabelului HTML cu date dintr-o baza de date
- In general, cel mai des folosit caz este acela cand sunt selectate mai multe
randuri dintr-un tabel MySQL si se doreste afisarea lor intr-un tabel HTML.
Mai jos este un exemplu general simplu pentru afisarea datelor din MySQL sub
forma de tabel.
Pentru lucrul cu MySQL vedeti lectiile mai avansate, de la nr. 22-27, apoi
reveniti la acest tutorial.
<?php
// Variabila in care va fi stocat codul pt. tabelul HTML
$tabel_html = '';
// Se face conectarea la MySQL si selectarea bazei de date
// Selectarea randurilor din tabelul MySQL
$cerereSQL = "SELECT * FROM `nume_tabel` WHERE `coloana`='$val'";
$rezultat = mysql_query($cerereSQL);
// Daca sunt returnate randuri de tabel
if(mysql_num_rows($rezultat) > 0) {
// Se creaza codul pt. inceputul tabelului HTML
$tabel_html = '<table border="1">';
// Se scrie in bucla WHILE codul HTML pt. adaugarea DOAR a randurilor ce vor fi in
tabel
while($rand = mysql_fetch_array($rezultat)) {
$tabel_html .= '<tr><td>' .$rand['col1']. '</td><td>' .$rand['col2']. '</td></tr>';
}
// Se adauga (dupa terminarea lui WHILE) inchiderea tabelului HTML
$tabel_html .= '</table>';
}
// Se afiseaza codul tabelului HTML obtinut
echo $tabel_html;
?>
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Utilizarea functiilor
nvatati sa apelati functiile
nvatati sa atribuiti unei variabile numele unei functii
nvatati sa ascundeti mesajele de eroare generate n timpul executiei unei
functii
nvatati sa folositi date si scripturi aflate n fisierele externe
nvatati sa definiti propria functie
Am folosit pana acum de mai multe ori termenul de functii. In cadrul acestei
lectii veti nvata mai multe despre utilizarea functiilor si despre modul de
definire a propriilor dumneavoastra functii.
Functiile reprezinta secvente de cod care sunt apelate foarte frecvent in cadrul
codului PHP. Folosirea intensiva a functiilor contribuie la o structurare mai buna
a codului; ideea este ca o problema complexa sa o divizam in mai multe sub-
probleme, fiecare astfel de subproblema sa fie executata in cadrul unei functii.
Pe de alta parte folosirea frecventa a functiilor duce la micsorarea cantitatii de
cod scris; prin urmare vom avea un cod care se executa mai eficient.
1. Utilizarea unei functii
Pentru a folosi o functie, scrieti numele functiei, urmat de o pereche de
paranteze. De exemplu, functia rand(), care genereaza un numar ntreg aleator,
poate fi apelata astfel:
rand()
Majoritatea functiilor preiau argumente, reprezentnd valori, de intrare care
influenteaza operarea si rezultatul functiei.
Pentru a specifica argumente, acestea se insereaza ntre paranteze; daca
specificati mai mult de un argument, fiecare argument trebuie separat de
vecinul sau printr-o virgula.
Argumentul unei functii poate fi o valoare literala, o variabila sau o expresie.
Unele functii PHP au argumente optionale, care pot fi specificate sau omise, n
conformitate cu intentiile dumneavoastra. De exemplu, functia rand() are doua
argumente optionale. Primul argument al functiei indica valoarea ntreaga
aleatoare cea mai mica pe care o va returna functia; al doilea argument indica
valoarea cea mai mare. Daca omiteti ambele argumente, functia returneaza o
valoare cuprinsa ntre 0 si cel mai mare rezultat posibil.
Puteti folosi valoarea returnata de o functie ntr-o expresie, astfel valoarea va fi
accesibila n mod repetat fara a se invoca functia de mai multe ori
Iata un exemplu in care functia rand() returneaza o valoare aleatoare cuprinsa
intre 1 si 500, atribuind valoarea unnei variabile "$nr" :
$nr = rand(1, 500);
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
echo $nr;
Cnd se produce o eroare n timpul executiei unei functii, PHP genereaza mesaje
de eroare. Uneori, asemenea mesaje de eroare sunt nedorite. n acest caz,
puteti suprima generarea mesajelor de eroare prin adaugarea in fata numelui
functiei a caracterului @.
De exemplu,, pentru a suprima mesajele de eroare care pot aparea n timpul
executiei functiei "f()", scriem aceasta functie dupa cum urmeaza:
y = @f(x);
Totusi, indicat este sa scrieti scripturi care sa nu genereze erori, ascunderea lor
nu rezolva problema ce cauzeaza eroarea.
O functie utila, recomandata a fi folosita in script-uri este functia isset() si este
cel mai des folosita cu "if()".
isset() preia ca argument de obicei o variabila si arata daca aceasta a fost sau
nu setata.
De exemplu: isset($nr)
- Functia returneaza TRUE daca variabila "$nr" are setata o valoare (diferita de
NULL), in caz contrar returneaza FALSE.
Aceasta functie este foarte utila in determinarea caror comenzi sa fie executate
in functie daca o anumita variabila a fost setata sau nu. Previne aparitia unor
erori care apar in cazuri de variabile nule si ajuta si la securitate.
De exemplu, sa presupunem ca avem un cod PHP care vrem sa fie executat
numai daca prin adresa URL o fost transmisa o variabila "id", adica o adresa de
forma http://www.domeniu.site/script.php?id=un_id, folosim functia
isset() astfel:
<?php
if (isset($_GET['id'])) {
// Se executa codul dorit
}
?>
- $_GET['id'] preia valoarea lui "id" din URL, iar functia isset() verifica daca
aceasta valoare exista (daca in URL este "id=ceva"). Daca aceasta exista,
returneaza TRUE iar functia "if", avand astfel valoarea TRUE, va executa codul
dintre acoladele ei.
Functia isset() este utila si pentru situatii de verificarii a inexistentei unei
variabile, prin adaugarea caracterului (!) in fata ei. Astfel daca o anumita
variabila rezulta a nu fi setata, ii atribuim o valoare sau executam un anume cod
special pt. asta.
Exemplu:
if (!isset($_GET['id'] {
die('Pagina apelata este inaccesibila.');
}
2. Utilizarea fisierelor incluse
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Functiile PHP va permit sa obtineri accesul la programe PHP scrise anterior,
create ntr-un alt fisier extern.
Pentru aceasta puteti folosi functia require(), care are urmatoarea forma:
require("nume_fisier")
Cnd este ncarcat un script PHP care contine o instructiune require, continutul
fisierului specificat este inserat si executat n script, nlocuind instructiunea
require.
De exemplu, sa presupunem ca realizam un site in PHP care este alcatuita din
mai multe pagini, iar fiecare pagina contine in partea de sus acelasi cod HTML.
In loc sa scriem de fiecare data, pentru fiecare pagina, acelasi cod HTML, il
scriem o singura data intr-un fisier separat (de exemplu "antet.php") iar in
paginile unde vrem sa fie inclus codul HTML folosim functia require()
Prin insertia instructiunii la nceputul scriptului din fiecare pagina PHP, ca in
exemplu urmator:
<?php
require("antet.php");
?>
- cu aceasta determinati programul PHP sa includa continutul fisierului
"antet.php" ca si cum continutul respectiv ar face parte din acel script.
Acest procedeu poate simplifica ntretinerea site-ului, deoarece informatiile
standard pot fi tinute ntr-un singur fisier, ceea ce le face usor de localizat si de
modificat.
O alta functie, similara instructiunii require este functia include(). Spre
deosebire de functia require() care introduce datele din fisierul extern intocmai
cum sunt scrise, functia include() este o instructiune executabila ce determina
evaluarea scriptului PHP din fisierul extern si codul acestuia este executat ca si
cum ar fi aparut n textul scriptului unde este inclus.
Sintaxa functiei include() este urmatoarea:
include("nume_fisier.php");
Functia corelata require_once() asigura faptul ca fisierul specificat este inclus
o singura data ntr-un script dat. n cazul n care creati fisiere externe care si ele
folosesc instructiunea require pentru a include continutul altor fisiere externe,
puteti gasi instructiunea require_once utila.
3. Definirea unei functii
n afara de a utiliza functiile din biblioteca de functii a limbajului PHP, va puteti
defini si folosi propriile functii.
Pentru a defini o functie, in PHP functiile incep intotdeauna cu declaratia:
function, ca in exemplul urmator:
function nume_functie(nume_argument) {
Aici se insereaza corpul functiei
}
Cuvntul cheie "function", "numele_functiei" si "nume_argument" alcatuiesc
antetul functiei. Termenul de corp al functiei se refera la instructiunile incluse
ntre acolade care urmeaza dupa antetul functiei. Instructiunile din corpul
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
functiei sunt executate atunci cnd functia este apelata.
Numele functiilor nu prezinta sensibilitate la diferenta ntre majuscule si
minuscule; ca atare, "f()" si "F()" reprezinta referiri la aceeasi functie.
Daca doriti sa definiti o functie care nu are argumente, puteti omite
"nume_argument"; daca doriti sa definiti o functie cu mai multe argumente,
puteti include argumente suplimentare dupa "nume_argument", fiecare
argument fiind separat de vecinul sau printr-o virgula. Parantezele si numele
argumentelor incluse ntre acestea poarta numele de lista cu argumente.
Ca exemplu, iata o functie care calculeaza aria unui dreptunghi:
<?php
function arie($lungime, $latime) {
return $lungime * $latime;
}
?>
Lista cu argumente a functiei "arie()" include argumentele $latime si $inaltime.
Corpul functiei este alcatuit dintr-o singura instructiune; cu toate acestea, corpul
unei functii poate contine mai multe instructiuni.
Daca doriti ca o functie sa returneze o valoare, trebuie sa determinati functia sa
execute o instructiune return care furnizeaza valoarea respectiva.
Instructiunea return determina sistarea executarii functiei; nu este necesar ca
aceasta sa fie ultima instructiune fizica din corpul functiei. Daca definiti o
functie care nu are nici o instructiune return (sau pentru date de iesire, precum
"echo"), functia va returna valoarea speciala NULL.
4. Apelarea unei functii definite de utilizator
O functie definita de utilizator poate fi apelata ca orice functie.
De exemplu, iata o instructiune care apeleaza functia "arie()" din exemplul
anterior:
<?php
function arie($lungime, $latime) {
return $lungime * $latime;
}
$rezultat = arie(5,3);
echo "Aria exte : $rezultat";
?>
Valorile argumentelor 5 si 3 le nlocuiesc pe acelea ale argumentelor din corpul
functiei, care se comporta ca si cum ar fi fost scrisa astfel:
return 5*3
Rezultatul afisat al acestui script va fi :
Aria exte : 15
5. Terminarea executiei unui script
O instructiune return determina sistarea executiei functiei care o contine. In
cazul n care doriti sa sistati prelucrarea unui ntreg script, puteti invoca functia
exit().
Iata un exemplu simplu:
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
<?php
function stop() {
exit();
}
echo "<br />Unu...";
echo "<br />Doi...";
stop();
echo "<br />Trei...";
?>
Dupa executie, scriptul afiseaza:
Unu...
Doi...
Rezultatul acestui script include cuvintele "Unu" si "Doi", dar nu si cuvntul
"Trei". Prin apelarea functiei "stop()" se executa corpul functiei respective; la
invocarea functiei, exit(), executia scriptului se ncheie.
6. Functii recursive
Este posibil ca o functie din PHP sa se auto-apeleze. O functie care procedeaza
astfel se numeste "functie recursiva". Totusi, daca nu aveti experienta de
programare, este recomandat sa nu scrieti functii recursive. Cu toate acestea,
puteti scrie accidental sau intalni o asemenea functie, deci este util sa stiti
unele notiuni referitoare la aceasta.
Studiati scriptul urmator care defineste si invoca o functie recursiva simpla:
<?php
function recursor($nr) {
$nr++;
if ($nr<8) {
return recursor($nr);
}
return $nr;
}
$x = recursor(3);
echo $x;
?>
- Daca rulati acest script, rezultatul afisat va fi 8.
- Variabila "$x" primeste ca valoare functia "recursor()" careia ii transmite ca
argument numarul 3.
- Functia "recursor()" incrementeaza cu o unitate valoarea argumentului, prin
"$nr++;" care devine 4, apoi conditia "if ($nr<8)" verifica daca aceasta variabila
din functie e mai mica decat 8, in caz afirmativ se executa comanda "return
recursor($nr);" care sisteaza executia altui cod din functie si auto-apeleaza iar
functia (cu noua valoare a lui "$nr" ca argument) care iar incrementeaza
valoarea lui "$nr" si verifica din nou conditia care iar autoapeleaza functia, ... si
tot asa pana cand "$nr" va avea valoarea 8 si la verificare conditiei "if" aceasta
returneaza FALSE si se trece mai departe la executia comenzii "return $nr;" care
va returna 8 ca valoare a variabilei "$x".
Functia "echo" va afisa valoarea lui "$x", adica 8.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
7. Definirea argumentelor prestabilite
PHP va permite sa definiti functii cu argumente prestabilite. Daca apelati o
functie care are un argument prestabilit, dar nu furnizati nici o valoare pentru
argumentul respectiv, argumentul ia o valoare prestabilita specificata la inceput.
Iata un exemplu simplu, studiati-l cu atentie:
<?php
function impozit_vanzari($cantitate, $rata = 0.0725) {
return $cantitate * $rata;
}
$cumparaturi = 123.45;
echo "<br />cumparaturi = $cumparaturi";
$impozit1 = impozit_vanzari($cumparaturi, 0.09);
echo "<br />impozit1 = $impozit1";
$cumparaturi = 123.45;
echo "<br /><br />cumparaturi = $cumparaturi";
$impozit2 = impozit_vanzari($cumparaturi);
echo "<br />impozit2 = $impozit2";
?>
Rezultatu afisat va fi:
cumparaturi = 123.45
impozit1 = 11.1105
cumparaturi = 123.45
impozit2 = 8.950125
- Functia impozit_vanzari preia doua argumente: un argument obligatoriu,
denumit $cantitate, si un argument prestabilit, denumit $rata.
Daca apelati functia si furnizati un singur argument, valoarea argumentului
respectiv se considera ca fiind valoarea argumentului $cantitate, iar valoarea
0.0725 se foloseste ca valoare a argumentului $rata. Astfel, la prima invocare a
functiei, pentru "impozit1", $rata are valoarea 0.09, specificata drept al doilea
argument al functiei. Cu toate acestea, la a doua invocare a functiei, pentru
"impozit2", $rata are valoarea 0.0725 deoarece este specificata valoarea unui
singur argument, si astfel "$rata" a preluat valoarea prestabilita initial.
Functii PHP matematice
Aici gasiti functii PHP matematice, in special pentru lucrul cu numere.
1. abs(nr)
- Returneaza valoarea absoluta (cu +) a lui "nr".
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
<?php
echo abs(-7.8); // 7.8 (double /float)
echo abs(3); // 3 (integer)
echo abs(-5); // 5 (integer)
?>
2. base_convert(nr, baza1, baza2)
- Converteste un numar, "nr", din baza1 in baza2. Rezultatul returnat este un sir
cu "nr" convertit in baza2.
<?php
$nr = 18;
// Afiseaza numarul 18 convertit din baza 10 in baza 2 (cod binar)
echo base_convert($nr, 10, 2); // 10010
?>
3. bindec('sir_binar')
- Returneaza echivalentul numeric (decimal) al sirului binar din parametrul
"sir_binar".
<?php
echo bindec('10010'); // 18
echo bindec('1000'); // 8
?>
4. ceil(nr)
- Returneaza valoarea rotunjita a lui "nr" la urmatorul (mai mare) intreg.
<?php
echo ceil(7.8); // 8
echo ceil(5); // 5
echo ceil(-2.3); // -2
echo ceil(1.2); // 2
?>
5. cos(radian)
- Returneaza valoarea cosinus a gradelor de cerc specificate la "radian".
<?php
echo cos(30); // 0.15425144988758
echo cos(90); // -0.44807361612917
?>
6. decbin(nr)
- Returneaza un sir cu valoarea binara a numarului "nr".
<?php
echo decbin(-5); // 11111111111111111111111111111011
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
echo decbin(88); // 1011000
?>
7. dechex(nr)
- Returneaza un sir cu valoarea hexazecimala a numarului "nr".
<?php
echo decbin(-5); // fffffffb
echo decbin(88); // 58
?>
8. decoct(nr)
- Returneaza un sir cu valoarea octala a numarului "nr".
<?php
echo decbin(-5); // 37777777773
echo decbin(88); // 130
?>
9. floor(nr)
- Returneaza valoarea rotunjita a lui "nr" la anteriorul (mai mic) intreg.
<?php
echo floor(7.8); // 7
echo floor(5); // 5
echo floor(-2.5); // -3
echo floor(1.2); // 1
?>
10. fmod(x, y)
- Returneaza valoarea ramasa a lui "x" impartit la "y", care nu mai e multiplu de
"y".
<?php
$x = 8.5;
$y = 3;
$r = fmod($x, $y); // $r va avea valoarea 2.5 (2 * 3 + 2.5 = 8.5)
?>
11. hexdec('hex')
- Returneaza valoarea zecimala a sirului hexazecimal "hex".
<?php
echo hexdec('ee'); // 238
echo hexdec('3fe'); // 1022
?>
12. hypot(c1, c2)
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
- Returneaza lungimea ipotenozei unui triunghi dreptunghic care are lungimea
catetelor "c1" si "c2".
<?php
echo hypot(3, 4); // 5
?>
13. is_infinite(val)
- Returneaza TRUE daca valoarea lui "val" este un numar infinit (precum log(0)),
altfel, returneaza FALSE.
<?php
$nr = log(0);
if (is_infinite($nr)) echo 'Nr. infinit';
?>
14. lcg_value()
- Returneaza un numar aleator intre 0 si 1.
<?php
echo lcg_value(); // 0.64820835969476
?>
15. log10(nr)
- Returneaza logaritmul in baza 10 a lui "nr"..
<?php
echo log10(1000); // 3
?>
16. log(nr, baza)
- Returneaza logaritm de "nr" in baza "baza". Daca al doilea parametru nu e
specificat, va returna logaritmul natural (in baza e).
<?php
echo log(9, 3); // 2
?>
17. max(nr1, nr2, ...)
- Returneaza cel mai mare numar dintre cele date la parametri.
<?php
echo max(9, 3, 8, 78, 55); // 78
?>
18. min(nr1, nr2, ...)
- Returneaza cel mai mic numar dintre cele date la parametri.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
<?php
echo max(9, 3, 8, 78, 55); // 3
?>
19. mt_rand(min, max)
- Returneaza un numar aleator cuprins intre numerele "min" si "max". Similara
este si functia rand(), dar "mt_rand()" este de 4 ori mai rapida.
<?php
echo mt_rand(9, 55); // 47
?>
20. octdec('oct')
- Returneaza valoarea zecimala a sirului octal "oct".
<?php
echo octdec('42'); // 34
?>
21. pi()
- Returneaza valoarea aproximativa a lui PI. La fel ca si constanta M_PI.
<?php
echo pi(); // 3.1415926535898
echo M_PI; // 3.1415926535898
?>
22. pow(nr, putere)
- Returneaza valoarea obtinuta din "nr" la puterea "putere".
<?php
echo pow(4, 3); // 64
?>
23. round(nr)
- Returneaza valoarea rotunjita a lui numar la intregul ce mai apropiat.
<?php
echo round(7.8); // 8
echo round(5); // 5
echo round(-2.5); // -3
echo round(1.2); // 1
?>
24. sin(radian)
- Returneaza valoarea sinus a gradelor de cerc specificate la "radian".
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
<?php
echo sin(30); // -0.98803162409286
echo sin(90); // 0.89399666360056
?>
25. sqrt(nr)
- Returneaza radical din "nr".
<?php
echo sqrt(225); // 15
?>
26. tan(radian)
- Returneaza valoarea tangenta a gradelor de cerc specificate la "radian".
<?php
echo tan(30); // -6.4053311966463
echo tan(90); // -1.9952004122082
?>
27. is_numeric(val)
- Returneaza TRUE daca "val" e o valoare numerica, altfel, FALSE.
<?php
$x = 32/3;
if (is_numeric($x)) echo "E un numar si are valoarea: $x"; // E un numar si
are valoarea: 10.666666666667
?>
Functii pentru lucru cu functii
Aici gasiti functii PHP ce pot fi folosite in lucrul cu functii create /definite in
script.
1. call_user_func("func", arg)
- Apeleaza functia "func" dandu-i valoarea argumentului "arg". Returneaza
rezultatul functiei apelate, sau FALSE.
<?php
function func($arg1, $arg2) {
return "$arg1 - $arg2";
}
// Apeleaza func()
echo call_user_func("func", 'site-ul-tau', 'net'); // site-ul-tau - net
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
// Sau o metoda mai avansata, prin crearea si apelarea functiei in acelasi timp
(PHP 5.3 +)
echo call_user_func(function($arg) { echo "Tutoriale $arg"; }, 'php'); //
Tutoriale php
?>
2. call_user_func_array("func", array_arg)
- Apeleaza o functie ("func") dandu-i valoarea argumentelor dintr-un Array
(array_arg). Returneaza rezultatul functiei apelate, sau FALSE.
<?php
// Functie creata standard
function func1($arg1, $arg2) {
return $arg1 + $arg2;
}
// Functie creata in variabila (PHP 5.3 +)
$func2 = function($arg1, $arg2) {
return $arg1 * $arg2;
};
// Matricea pt. parametri
$aray_p = array(7, 8);
// Apeleaza func1()
echo call_user_func_array("func1", $aray_p); // 15
// Apeleaza $func2
echo call_user_func_array($func2, $aray_p); // 56
?>
3. create_function("argumente", "cod_functie")
- Creaza dinamic o functie ce va avea argumentele "argumente" si codul ce-l
executa "cod_functie". Returneaza functia creata (poate fi asociata cu un nume
de variabila), sau FALSE. ("argumente" si "cod_functie" trebuie sa fie siruri)
<?php
$var = create_function('$arg', 'return $arg*2;');
echo $var(8); // 16
?>
4. func_num_args()
- Returneaza numarul de argumente primite de o functie. Se foloseste in
interiorul acelei functii.
<?php
function test() {
// Preia si afiseaza numarul de argumente primite
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
$nr_args = func_num_args();
echo "Numar argumente primite: $nr_args";
}
// Apeleaza functia
test(1, 2, 'a'); // Numar argumente primite: 3
?>
5. func_get_arg(nr)
- Returneaza argumentul cu index-ul "nr" din cele primite de o functie (primul
argument are index 0). Se foloseste in interiorul acelei functii. Daca numarul de
argumente e mai mic decat "nr", returneaza FALSE.
<?php
function test() {
// Preia numarul de argumente primite
$nr_args = func_num_args();
// Daca nr. argumente e mai mare sau egal cu 2, afiseaza argumentul cu index
2
if ($nr_args>=2) {
echo 'Argumentul cu indice 2 e: '. func_get_arg(2);
}
}
// Apeleaza functia
test(1, 'php', 'www.site-ul-tau.net'); // Argumentul cu indice 2 e:
www.site-ul-tau.net
?>
6. func_get_args()
- Returneaza o matrice cu argumentele primite de o functie. Se foloseste in
interiorul acelei functii..
<?php
function test() {
// Preia argumentele primite
$array_args = func_get_args();
// Afiseaza structura matricei cu argumentele
print_r($array_args);
}
// Apeleaza functia
test(1, 'tutoriale', 'www.site-ul-tau.net'); // Array ( [0] => 1 [1] =>
tutoriale [2] => www.site-ul-tau.net )
?>
7. function_exists("function")
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
- Returneaza TRUE daca functia "function" (numele ei intre ghilimele) exista,
altfel, returneaza FALSE.
8. register_shutdown_function("func", param1, param2, ...)
- Inregisteaza functia "func" sa fie executata la terminarea scriptului (dupa
executarea comenzilor din el), sau dupa apelarea lui "exit()". "param1",
"param2" sunt optionali si reprezinta parametri ce vor fi transferati la "func".
<?php
function end_script() {
echo 'Terminare script';
}
// Inregistreaza sa fie executata functia end() la sfarsit de executie a scriptului
register_shutdown_function("end_script");
// Se executa cod oarecare
echo (2+3).' - ';
// Rezultatul functiei va fi afisat ultimul, desi a fost inregistrata pt. executie
inaintea echo-ului de sus
// Scriptul va returna: 5 - Terminare script
?>
Variabile si referinte in functii
nvatati sa folositi variabile globale, locale si statice
nvatati sa folositi referintele
Variabilele functiilor in PHP sunt de doua tipuri principale:
Variabile globale
Variabile locale
Variabilele globale sunt create n exteriorul functiei, n timp ce variabilele locale
sunt create n interiorul unei functii.
1. Utilizarea variabilelor globale
Asa cum s-a explicat anterior, variabilele globale sunt cele declarate n afara
oricarei functii.
Totalitatea locurilor unde este accesibila o variabila se numeste "domeniu de
existenta al variabilei". Variabilele globale nu pot fi accesibile din interiorul
corpului unei functii; cu alte cuvinte, domeniul de existenta al unei variabile
globale, nu include corpurile functiilor. Daca doriti sa obtineti accesul la o
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
variabila globala n cadrul unei functii, puteti extinde domeniul de existenta al
variabilei prin specificarea in functie a numelui variabilei, n cadrul unei
instructiuni GLOBAL.
Instructiunea GLOBAL are urmatoarea forma:
GLOBAL variabila1, variabila2, variabila3;
Iata un exemplu concludent :
<?php
$var1 = 135;
$var2 = 250;
function Suma() {
return $var1 + $var2;
}
echo "Suma este ". Suma();
?>
- Functia "Suma()" foloseste variabilele $var1 si $var2 declarate anterior, dar
aceste variabile nu au domeniu de valabilitate in interiorul functiei. Prin urmare
rezultatul functiei este NULL.
Pentru a rezolva aceasta problema vom declara cele doua variabile ca fiind
variabile globale, ca in exempul urmator:
<?php
$var1 = 135;
$var2 = 250;
function Suma() {
GLOBAL $var1, $var2;
return $var1 + $var2;
}
echo "Suma este ". Suma();
?>
- In exemplul de mai sus declaratia: "GLOBAL $var1, $var2" face ca variabilele
$var1 si $var2 sa fie recunoscute si in interiorul functiei.
- Puteti scrie si cu litere mici "global", dar e mai usor de recunoscut cu litere
mari.
O alta metoda prin care putem solutiona aceasta problema este prin folosirea
variabilei PHP predefinite $GLOBALS, dupa cum puteti vedea in exemplu
urmator:
<?php
$var1 = 135;
$var2 = 250;
function Suma() {
return $GLOBALS['var1'] + $GLOBALS['var2'];
}
echo "Suma este ". Suma();
?>
$GLOBALS este o variabila predefinita, este de fapt un array ; elementele
acestei matrice au cheia egala cu numele variabilelor declarate si valoarea
egala cu cea a variabilelor declarate.
$GLOBALS este o variabila superglobala, ea va fi recunoscuta in orice script.
Puteti folosi oricare din cele doua variante prezentate: instrucrtiunea GLOBAL
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
sau variabila $GLOBALS.
In cele doua exemple prezentate mai sus rezultatul afisat va fi acelasi :
Suma este 385
2. Utilizarea variabilelor locale
Variabilele locale sunt create in interiorul functiei si sunt distruse cand se
ncheie apelul la functia respectiva. n consecinta, variabilele locale sunt
disponibile numai pe durata executiei functiei asociate.
Argumentele functiilor constituie un tip important de variabila locala. Cu toate
acestea, puteti crea o variabila locala prin simpla atribuire a unei valori unei
variabile din interiorul unei functii.
Pentru a ilustra deosebirea dintre variabilele locale si cele globale, iata un script
care defineste o variabila locala denumita "$x" si o variabila globala cu acelasi
nume:
<?php
function v_local() {
$x = 5;
echo "<br />In corpul functiei x = $x";
}
$x = 2;
echo "<br />In corpul scriptului x = $x";
v_local();
echo "<br />In corpul scriptului x = $x";
?>
Cand executati acest script, veti primi urmatoarele rezultate:
In corpul scriptului x = 2
In corpul functiei x = 5
In corpul scriptului x = 2
Remarcati diferenta dintre cele doua variabile $x, chiar daca numele variabilelor
este acelasi.
Cand este apelata functia v_local(), $x ia valoarea 5, in rest, inainte si dupa, ia
valoarea 2.
Domeniul de existenta al variabilei globale $x nu se extinde n interiorul corpului
functiei v_local(), iar domeniul de existenta al variabilei locale $x nu se extinde
dincolo de corpul functiei respective. Cu alte cuvinte, domeniile de existenta ale
celor doua variabile sunt complet distincte.
3. Utilizarea variabilelor statice
Uneori este nevoie ca o variabila locala sa-si pastreze valoarea de la un apel al
functie asociate la altul. Altfel spus, nu doriti ca variabila sa fie distrusa la
ncheierea apelului la functie.
Pentru acest lucru puteti folosi instructiunea STATIC (la fel cu "static").
Forma instructiunii STATIC este similara cu aceea a instructiunii GLOBAL.
STATIC $var1, $var2, $var3;
O variabila afisata ntr-o instructiune STATIC este cunoscuta sub numele de
"variabila statica".
Iata un exemplu care prezinta modul de utilizare a unei variabile statice:
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
<?php
function v_local() {
$x = $x + 1;
echo "<br /> x = $x";
}
function v_static() {
STATIC $x;
$x = $x + 1;
echo "<br /> x = $x";
}
v_local();
v_local();
v_local();
v_static();
v_static();
v_static();
?>
Daca rulati acest script, veti primi urmatoarele rezultate:
x=1
x=1
x=1
x=1
x=2
x=3
Observati ca variabila locala $x, definita n cadrul functiei v_local(), este creata
din nou la fiecare apelare a functiei, n consecinta, valoarea sa este ntotdeauna
afisata ca fiind egala cu 1.
Prin contrast, variabila statica $x, definita n cadrul functiei v_static(), si
pastreaza valoarea de la un apel al functiei la urmatorul; ca atare, valoarea sa
creste de fiecare data cnd este executata functia.
4. Utilizarea referintelor
In mod prestabilit, argumentele transferate unei functii PHP sunt transmise prin
valoare, ceea ce nseamna ca valorile argumentelor sunt copiate si functiile
utilizeaza copii ale valorilor argumentelor lor, nu argumentele n sine. Ca o
consecinta, o functie PHP nu poate modifica valorile argumentelor sale.
Totusi, puteti stabili ca o functie sa aiba posibilitatea de a modifica valoarea unui
argument, specificnd ca argumentul sa fie transferat prin referinta.
Cnd un argument este transferat prin referinta, valoarea sa nu este copiata;
functia lucreaza cu valoarea argumentului si are libertatea de a modifica acea
valoare.
Pentru a specifica faptul ca un argument urmeaza a fi transferat prin referinta,
inaintea argumentului va fi adaugat un caracter ampersand (&). Puteti atasa
acest caracter la argument n antetul functiei sau n apelul la functie.
Iata un exemplu care prezinta apelul prin valoare si apelul prin referinta:
<?php
function p_valoare($a) {
$a = 1;
}
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
function p_referinta(&$a) {
$a = 1;
}
$b = 0;
p_valoare($b);
echo "<br /> \$b = $b";
$b = 0;
p_valoare(&$b);
echo "<br /> \$b = $b";
$b = 0;
p_referinta($b);
echo "<br /> \$b = $b";
?>
Dupa rulati acest script, veti obtine urmatoarele date de iesire:
$b = 0
$b = 1
$b = 1
Retineti ca scriptul contine doua functii, si anume "p_valoare()" si
"p_referinta()". Fiecare functie preia un singur argument, denumit $a. Antetul
functiei "p_referinta()" specifica faptul ca argumentul sau este transferat prin
referinta; argumentul functiei "p_valoare()" este transferat prin valoare.
Primul paragraf al programului invoca functia "p_valoare()", transfernd
argumentul prin valoare. n consecinta, functia lucreaza cu o copie a
argumentului sau, iar valoarea variabilei $b nu se modifica.
Cel de-al doilea paragraf al programului invoca de asemenea functia
"p_valoare()"; dar, foloseste un caracter ampersand (&) pentru a determina
transferul prin referinta al valorii variabilei $b. n consecinta, functia modifica
valoarea argumentului sau, care se transforma din 0 n 1.
Cel de-a treilea paragraf al programului invoca functia "p_referinta()". Antetul
functiei respective foloseste un caracter ampersand (&) pentru a specifica
faptul ca valoarea argumentului sau este transferata prin referinta, n
consecinta, functia modifica valoarea argumentului sau, care se transforma din
0 n l.
Prin utilizarea referintelor se evita suprasarcina de copiere a valorilor
argumentelor si implicit se obtine o viteza mai mare de executie a programului.
Cu toate acestea, programele devin astfel mai dificil de nteles, iar referintele
sau apelurile prin referinta pot cauza erori de program. Cel mai indicat este sa
evitati referintele, acolo unde este posibil, si sa definiti functii care returneaza
valori, si nu functii care modifica valorile propriilor argumente.
In versiunile PHP 5+, transmiterea la functiei a unui parametru prin referinta
"Call-time pass-by-reference", p_valoare(&$b), a fost scoasa din uz. Dar poate
fi activata din php.ini, daca aveti acces, prin setarea 'true' la
"allow_call_time_pass_reference".
Data si Timpul in PHP
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
PHP are mai multe functii pentru lucru cu Data zilei si Timpul /Ora. Cele mai
utilizate sunt acestea:
date() - transforma Timestamp (denumit si timpul Unix, numarul de
secunde de la 1 Ianuarie 1970) intr-un format de data citet /textual.
time() - Returneaza timpul Unix /Timestamp curent (numarul de secunde
de la 1 Ianuarie 1970 pana in prezent).
microtime() Returneaza timpul Unix /timestamp curent in microsecunde.
getdate() - Returneaza un array asociativ ce contine informatii despre
data si timp.
- Aceste functii permit sa preiei data si timpul de la server in script-ul PHP; ele
depind de setarile locale ale serverului.
PHP date()
Functia PHP date() e utilizata pt. formatarea Timestamp in data /timp.
- Sintaxa:
date("format", timestamp)
- format - Un sir format din caractere ce reprezinta data returnata. Ex.: "D, d
M Y H:i:s" rezulta => "Mon, 15 Aug 2012 15:42:01 +0000"
- timestamp - numarul de secunde de la 1-01-1970 pana la o anumita data.
Este optional, daca nu e specificat se foloseste Timestamp-ul curent.
Aceasta functie returneaza un sir cu formatul datei, sau False in caz de eroare.
O lista cu mai multe functii si exemple de lucru cu data si timpul la pagina:
Functii pentru Data si Timp.
- Exemplu, preia data curenta, Zi-Luna-An:
$today = date('d-m-Y');
echo $today;
In mod standard, functia date() foloseste timpul zonal al serverului. Ca sa setati
un alt timp zonal, utilizati functia
date_default_timezone_set('timezone_identifier'), adaugata inainte de alte
functii pt data si timp.
Parametrul "timezone_identifier" e un sir cu identificatorul zonei de timp (ex.:
'America/New_York' sau 'Europe/Bucharest'). Lista completa de timpuri zonale pt
PHP e la pagina: Lista zone de timp pt PHP.
- Exemplu:
<?php
date_default_timezone_set('Europe/Bucharest'); // seteaza timpul zonal pt Romania
(Bucuresti)
// returneaza ziua curenta din saptamana
echo date('l');
// returneaza data zilei curente (zi-luna-an)
echo '<br />'. date('j-F-Y');
// returneaza Ora:minute:secunde a timpului curent
echo '<br />'. date('H:i:s');
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
?>
Rezultat:
Sunday
28-October-2012
07:55:18
In acest exemplu nu e specificat un timestamp, astfel, functia date() lucreaza cu
timpul actual, zona Romania /Bucuresti.
Ca sa obtineti timpul Unix /Timestamp-ul curent (numarul de secunde), se
utilizeaza functia time() (ex.: $ts = time(); ).
Alte exemple cu functii pentru Data si Timp
Ca sa lucrati cu Timestamp-ul unei anumite date specifice, utilizati functia
mktime().
- Sintaxa:
mktime(ore, minute, secunde, luna, zi, an)
Returneaza timpul Unix corespunzator argumentului.
Se poate utiliza si functia strtotime(). Returneaza timpul Unix a sirului din
parametru cu data textuala in limba engleza.
- Sintaxa:
strtotime("timpul")
- Parametrul "timpul" e un sir /text cu data in limba engleza (ex.: "now", "+1
Day", "15 October 2012", "next Sunday", etc.).
O lista cu formate valabile e la pagina Formate Data si Timp.
Exemplu cu mktime() ai strtotime():
<?php
// preia Timestamp-ul datei October 15, 1976, 20:38:00 (cu mktime)
// returneaza Timestamp-ul si ziua din saptamana a acestei date
$stamp = mktime(20, 38, 0, 10, 15, 1976);
echo 'Timestamp: '. $stamp;
echo '<br /> October 15, 1976 este '. date('l', $stamp);
// Exemplu cu strtotime()
echo '<br /><br />Exemplu cu strtotime():<br />';
echo '<br /> 15 October 1976, 20:38:00 - '. strtotime('15 October 1976, 20:38:00');
// Alte exemple
echo '<br /> 07 July 1996 - '. strtotime('07 July 1996');
echo '<br /> +3 days - '. strtotime('+3 days');
echo '<br /> +1 one week - '. strtotime('+1 week');
echo '<br /> +1 week 2 days 3 hours 30 seconds - '. strtotime('+1 week 2 days 3 hours 30
seconds');
echo '<br /> next Sunday - '. strtotime('next Sunday');
?>
Acest cod va afisa:
Timestamp: 214252680
October 15, 1976 este Friday
Exemplu cu strtotime():
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
15 October 1976, 20:38:00 - 214252680
07 July 1996 - 836686800
+3 days - 1300950386
+1 one week - 1301292386
+1 week 2 days 3 hours 30 seconds - 1301476016
next Sunday - 1301176800
Ziua 0 dintr-o luna reprezinta ultima zi din luna precedenta.
De exemplu, ziua 0 din Martie 2012 este "29", ultima zi din Februarie 2012:
echo date('d', mktime(0, 0, 0, 03, 0, 2012)); // 29
O alta functie utila pt data si timp e getdate()
- Sintaxa:
getdate(timestamp)
- timestamp - E optional, un numar intreg cu timpul Unix. Daca nu e specificat,
foloseste timestamp-ul curent.
getdate() returneaza un array asociativ cu informatii despre data si timpul din
"timestamp", sau cel curent daca nu e specificat.
- Exemplu:
<?php
$now = getdate();
echo '<pre>';
var_export($now);
echo '</pre>';
?>
Acest cod va afisa un array similar cu acesta:
array (
'seconds' => 48,
'minutes' => 30,
'hours' => 9,
'mday' => 21,
'wday' => 1,
'mon' => 3,
'year' => 2011,
'yday' => 79,
'weekday' => 'Monday',
'month' => 'March',
0 => 1300692648,
)
- Exemplu cu microtime() (returneaza timpul Unix /timestamp curent in
microsecunde). E util, de exemplu in a afla timpul de executie a unui cod PHP.
- Cod:
<?php
$load_time = -microtime(true);
// instructiuni php
$load_time += microtime(true);
echo $load_time. ' seconds';
?>
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Lucrul cu siruri (1)
nvatati sa utilizati secvente escape suplimentare pentru a include n siruri
caracterele speciale
nvatati sa utilizati codurile ASCII
nvatati sa creati date de iesire formatate
n Lectia 2 au fost prezentate sirurile, tipul de date PHP care stocheaza texte, n
aceasta lectie veti nvata mai multe despre utilizarea sirurilor.
1. Crearea si afisarea sirurilor
Sa recapitulam notiunile elementare ale sirurilor
Valorile de tip sir sunt secvente de caractere incluse ntre ghilimele duble
sau simple
Puteti include un caracter special n cadrul unui sir folosind o secventa
escape care reprezinta caracterul special.
Variabilele pot fi de tip string si li-se poate atribui o valoare de tip sir.
Operatorul de concatenare, punct, ( . ) se poate folosi pentru unirea
sirurilor.
PHP poate converti n mod automat o valoare numerica ntr-un sir,
respectiv valoarea unui sir ntr-un numar.
Secventele escape folosite n PHP:
\n - salt la linie noua
\r - retur de car (rand nou)
\t - caracter de tabulare pe orizontala
\\ - backslash
\$ - simbolul dolarului
\" - ghilimele duble
\xxx - caracterul asociat valorii ASCII xxx, exprimata sub forma unui
numar in octal
\xnn - caracterul asociat valorii ASCII xxx, exprimata sub forma unui
numar n hexazecimal
2. Secvente escape si cod ASCII
Ultimele doua secvente escape prezentate mai sus folosec un cod ASCII
(America Standard Code for Information Interchange) pentru reprezentarea unui
caracter.
Codurile ASCII sunt valori ntregi, care sunt cuprinse ntre 0 si 255; fiecare litera
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
sau simbol folosit frecvent n limbile vest-europene are asociat un cod ASCII. De
exemplu, codul ASCII asociat literei A este 65, iar codul asociat cifrei l este 49.
Prima secventa escape necunoscuta (\xxx) va permite sa folositi reprezentarea
n octal (baza 8) a unui cod ASCII pentru specificarea caracterului corespunzator.
De exemplu, valoarea zecimala 65 (care este codul ASCII al literei A) poate fi
reprezentata n octal sub forma 101. Ca atare, puteti reprezenta litera A folosind
secventa escape "\101".
Cea de-a doua secventa escape necunoscuta (\xnn) va permite sa folositi
reprezentarea hexazecimala (n baza 16) a unui cod ASCII pentru specificarea
caracterului corespunzator. De exemplu, valoarea zecimala 65 (care este codul
ASCII al literei A) poate fi reprezentat sub forma hexazecimala 41. Ca atare,
puteti reprezenta litera A cu ajutorul secventei escape "\41".
Valoarea unui numar zecimal este suma produselor dintre fiecare cifra care l
compune si o putere a lui 10. De exemplu, numarul zecimal 123 are valoarea l x
10 la puterea 2 + 2 x 10 la puterea 1 + 3 x 10 la puterea 0 = 1x100 + 2x10 +
3x1.
Puteti determina valoarea unui numar reprezentat folosind o alta baza prin
nlocuirea lui 10 cu valoarea bazei respective ntr-o expresie ca aceea
prezentata anterior. De exemplu, valoarea hexazecimala 123 este echivalenta
cu valoarea zecimala l x 16 la puterea 2 + 2 x 16 la puterea 1 + 3 x 16 la
puterea 0 = l x 156 + 2 x 16 + 3 x l = 291.
Similar, valoarea n octal 123 este echivalenta cu valoarea zecimala 1x8 la
puterea 2 + 2x8 la puterea 1 + 3x8 la puterea 0 = 1x64 + 2x8 + 3xl=83.
Daca vi se pare complicat sa calculam astfel, nu intrati n panica; n continuare
veti nvata sa determinati valoarea n octal sau hexazecimal echivalenta cu
orice valoare zecimala, folosind functii PHP.
3. Utilizarea codurilor ASCII
Numeroase functii PHP sunt deosebit de folositoare la utilizarea codurilor ASCII.
Aceste functii sunt enumerate n tabelul urmator.
Functii folositoare n utilizarea codurilor ASCII
Functie Descriere
- Returneaza caracterul avnd codul ASCII dat de
chr(/n)
"n"
dechex(n - Returneaza valoarea hexazecimala echivalenta cu
) valoarea zecimala data de "n"
decoct(n - Returneaza valoarea n octal echivalenta cu
) valoarea zecimala data de "n"
hexdec(n - Returneaza valoarea zecimala echivalenta cu
) valoarea hexazecimala data de "n"
octdec(n - Returneaza valoarea zecimala echivalenta cu
) valoarea n octal data de "n"
- Returneaza codul ASCII echivalent caracterului
ord(c)
"c"
Iata un exemplu de utilizare a functiei ord() pentru a determina codul ASCII
corespunzator unui anumit caracter:
<?php
$c = "A";
$n = ord($c);
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
echo "<br /> Valoarea ASCII a caracterului $c este $n";
?>
Scriptul va afisa urmatorul rezultat:
Valoarea ASCII a caracterului A este 65
Iata un exemplu care afiseaza echivalentele n octal, respectiv hexazecimal al
caracterelor ASCII ale caror coduri sunt cuprinse ntre 33 si 40:
<?php
for ($i=33; $i<40; $i++) {
$c=chr($i);
$octal = decoct($i);
$hex = dechex($i);
echo "<br /> $i (octal $octal, hex $hex): caracter - $c";
}
?>
Scriptul va afisa urmatorul rezultat:
33 (octal 41, hex 21): caracter - !
34 (octal 42, hex 22): caracter - "
35 (octal 43, hex 23): caracter - #
36 (octal 44, hex 24): caracter - $
37 (octal 45, hex 25): caracter - %
38 (octal 46, hex 26): caracter - &
39 (octal 47, hex 27): caracter - '
4. Crearea datelor de iesire formatate
PHP include doua functii utile pentru generarea datelor de iesire formatate, n
speta printf() si sprintf().
Functia printf() afiseaza datele sale de iesire, n timp ce functia sprintf()
returneaza datele sale de iesire sub forma unei valori sir.
n general, fiecare functie preia doua sau mai multe argumente. Primul
argument este un sir, denumit sir de formatate, care specifica formatul datelor
de iesire, iar celelalte argumente specifica valorile care vor constitui datele de
iesire.
Iata un exemplu simplu de utilizare a functiei sprintf():
<?php
$num = 8.7;
echo $num;
$num = sprintf("%05.2f", $num);
echo '<br>'. $num;
?>
- Rezultatul afisat va fi:
8.7
08.70
- Cu ajutorul expresiei "%05.2f", sprintf() formateaza numarul din $num astfel
incat acesta sa fie format din 5 caractere dintre care unul punct (.) si 2
zecimale.
Iata si doua exemple de utilizare a functiei printf():
<?php
$n = 8;
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
printf("Valoarea lui n este: %d", $n);
?>
- Va afisa "Valoarea lui n este: 8".
Al doilea exemplu, putin mai complicat, prezinta modul de utilizare a functiei
printf() cu mai multe argumente pentru datele de iesire:
<?php
$sir = 'Aceasta este lectia %d din cursul %s';
$num = 13;
$tip = 'PHP';
printf($sir, $num, $tip);
?>
- Includerea datelor formatate in sir se face in ordinea adaugarii variabilelor
intre parantezele functiei "sprintf()".
- Va afisa "Aceasta este lectia 13 din cursul PHP".
Sirul de formatare consta dintr-o serie de caractere si directive ordinare. Un
caracter ordinar este orice caracter, n afara caracterului "%". Caracterele
ordinare sunt pur si simplu copiate la iesire.
Directivele reprezinta secvente de caractere care ncep cu simbolul "%"; aceste
determina modul n care va fi formatat argumentul corespunzator.
O directiva simpla, cum este cea din exemplul precedent, poate consta dintr-un
caracter "%" urmat de un specificator de tip, precum "d", care arata ca
argumentul trebuie tratat ca numar zecimal. Cu toate acestea, o directiva mai
sofisticata poate include urmatoarele componente, care trebuie sa apara n
ordinea indicata:
Specificator de completare (optional): - Un specificator de completare
precizeaza caracterul care se va folosi pentru a completa rezultatul pna
la dimensiunea ceruta a sirului, n cazul n care caracterul de completare
este omis, rezultatul este completat cu spatii. Specificatorul de
completare poate fi un caracter spatiu sau un 0 (zero). Un specificator de
completare de tip spatiu este folosit frecvent cu sirurile, iar un specificator
de completare zero se foloseste mai ales alaturi de numere. Un alt
caracter de completare poate fi specificat prin prefixarea acestuia cu un
singur semn al citarii ('). De exemplu, pentru a completa un rezultat cu
liniute de subliniere, specificati '_ drept caracter de completare.
Specificator de aliniere (optional): - Un specificator de aliniere indica
daca rezultatul trebuie sa fie aliniat la stnga sau la dreapta. Daca
specificatorul de aliniere este omis, rezultatul va fi aliniat la dreapta; daca
se indica o cratima (-) drept specificator de aliniere, rezultatul va fi aliniat
la stnga.
Specificator de latime (optional): - Un specificator de latime este un
ntreg care determina numarul minim de caractere ale rezultatului; sau,
daca argumentul este de tip double, numarul minim de caractere situate
la stnga punctului zecimal. Daca rezultatul contine un numar mai redus
de caractere, atunci va contine si caractere de completare.
Specificator de precizie (optional): - Un specificator de precizie este un
punct zecimal, urmat de un ntreg care determina numarul de cifre dupa
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
punctul zecimal pe care trebuie sa le contina rezultatul. Specificatorul de
precizie nu are nici un efect pentru alte tipuri dect double (float).
Specificator de tip (obligatoriu): - Specificatorul de tip determina modul
de tratare si afisare a argumentului.
Tabelul urmator prezinta specificatorii de tip disponibili.
Specificatorii de tip PHP folositi la formatarea sirurilor
Specificato
Descriere
r de tip
- Trateaza argumentul ca pe un ntreg si l
b
afiseaza ca valoare binara
- Trateaza argumentul ca pe un ntreg si
c afiseaza caracterul cu aceeasi valoare ASCII ca
si argumentul
- Trateaza argumentul ca pe un ntreg si l
d
afiseaza ca valoare zecimala
- Trateaza argumentul ca pe o valoare de tip
f double si l afiseaza ca valoare cu virgula
mobila
- Trateaza argumentul ca pe un ntreg si l
o
afiseaza ca pe o valoare scrisa n octal
s - Trateaza argumentul ca pe un sir si l afiseaza
- Trateaza argumentul ca pe un ntreg si l
x afiseaza ca numar hexazecimal, cu litere scrise
cu minuscule
- Trateaza argumentul ca pe un ntreg si l
X afiseaza ca numar hexazecimal, cu litere scrise
cu majuscule
Daca doriti sa inserati simbolul procentului n datele de iesire ale unui apel la
functia printf() sau sprintf(), inserati doua caractere "%".
Tabelul urmator prezinta rezultatele aplicarii a diferite siruri de formatare
valorilor selectate. Studiati tabelul si verificati daca ati nteles corect modul de
operare a specificatorilor din cadrul fiecarui sir de formatare. Remarcati ca, n
cazul omiterii cifrelor zecimale, se produce automat o rotunjire.
Spatiile au fost nlocuite prin accente circumflexe(^), pentru a facilita
determinarea numarului de spatii si a amplasarii acestora.
Exemple de rezultate ale utilizarii a diferite
siruri de formatare
Valoare Format Rezultat
100 %d 100
100 %b 1100100
100 %o 144
100 %x 64
100 %f 100.000000
12.345 %^-10f 12.345000^^^^^^^^
12.345 %^10f ^^^^^^^^12 .345000
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
12.345 %^-10.2f 12.35^^^^^^^^
12.345 %10.2f ^^^^^^^^12.35
test %^-10s test^^^^^^
test %^10s *^^^^^^test
Daca utilizarea functiilor printf() si sprintf() pentru formatarea numerelor pare
cam greoaie, puteti folosi functia number_format(), care returneaza o valoare
de tip sir continnd un rezultat formatat. Puteti apela functia cu unul, doua sau
patru argumente:
number_format(numar)
number_format(numar, zecimale)
number_format(numar, zecimale, punct_zecimal, separator_mii)
- Argumentul "numar" specifica valoarea numerica pe care doriti sa o formatati.
- Argumentul "zecimale" specifica numarul dorit de cifre zecimale.
- Argumentul "punct_zecimal" precizeaza caracterul ce se va folosi drept punct
zecimal.
- Argumentul "separator_mii' precizeaza caracterul care se va folosi ca separator
al miilor.
n mod prestabilit, rezultatul este formatat fara zecimale, este inserat un punct
(.) naintea cifrelor care compun partea zecimala, respectiv se foloseste o
virgula (,) pentru separarea miilor.
De exemplu, apelul la functia number_format(1.234, 2) returneaza valoarea
1.23
Functia PHP sscanf(), este complementara functiei printf(). Daca functia
printf() genereaza date de iesire formatate, functia sscanf() citeste un sir, l
interpreteaza prin referirea la un sir de formatare si stabileste valorile
variabilelor specificate n functie de continutul sirului.
Sa luam n considerare urmatorul exemplu:
<?php
$subiect = "08,25,2008";
$n = sscanf($subiect, "%d,%d,%d", &$luna, &$zi, &$an);
echo "Au fost gasite $n valori";
echo "<br /> luna = $luna";
echo "<br /> zi = $zi";
echo "<br /> an = $an";
?>
Datele de iesire ale acestui script sunt:
Au fost gasite 3 valori
luna = 8
zi = 25
an = 2008
Functii pentru siruri (strings)
Aici gasiti cateva din cele mai utile functii PHP pentru siruri (strings).
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
1. addslashes("sir")
- Adauga caracterul \ (backslash) inaintea ghilimelelor simple si duble, a lui
backslash si NULL (NULL byte). Ca pretectie, de exemplu cand sirul e adaugat
intr-o baza de date.
<?php
$sir = 'Un sir ce contine caractere: " si \ ';
echo addslashes($sir); // Un sir ce contine caractere: \" si \\
?>
2. bin2hex('sir')
- Returneaza forma hexadecimala a lui 'sir'
<?php
echo bin2hex('M'); // 4d
?>
3. chr(ascii)
- Returneaza caracterul reprezentat de codul ASCII din parametru.
<?php
echo chr(77); // M
?>
4. chunk_split("sir", nr, 'sep')
- Imparte "sir" in mai multe sub-siruri, avand lungimea de caractere "nr" si
separate prin "sep".
<?php
$sir = 'Sir de test, siruri.';
echo chunk_split($sir, 7, ' | '); // Sir de | test, s | iruri. |
?>
5. echo 'sir'
- Afiseaza in browser continutul 'sir'.
<?php
echo 'http://www.site-ul-tau.net'; // http://www.site-ul-tau.net
?>
6. explode('sep', "sir")
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
- Creaza un Array (matrice) cu partile din "sir" separate prin "sep". Fiecare sub-
sir delimitat de "sep" devine un element in matrice. Este inversul lui
"implode()".
<?php
$sir = 'Sir de test, cu subsiruri, separate de, virgula.';
$aray = explode(',', $sir);
print_r($aray); // Array ( [0] => Sir de test [1] => cu subsiruri [2] =>
separate de [3] => virgula. )
?>
7. html_entity_decode("sir")
- Decodeaza entitatile html din "sir". E opusul lui "htmlentities()"
<?php
$sir = 'Sir de test, cu entitati © <b>html</b>.';
echo html_entity_decode($sir); // Sir de test, cu entitati
<b>html</b>.
?>
8. htmlentities("sir")
- Converteste toate caracterele specifice din sir in entitati HTML.
<?php
$sir = 'Sir de test, cu entitati " & - <b>html</b>.';
$sir = htmlentities($sir); // $sir va deveni: Sir de test, cu entitati "
& - <b>html</b>.
?>
9. htmlspecialchars_decode("sir")
- Converteste entitatile HTML, ce pot fi codificate cu "htmlspecialchars()", inapoi
la forma de caracter.
10. htmlspecialchars("sir")
- Converteste doar caracterele ghilimele, & < si > din "sir" in entitati HTML.
11. md5("sir")
- Codifica sirul cu algoritmul MD5, returnand un sir codat cu 32 de caractere.
<?php
$sir = 'www.site-ul-tau.net';
echo md5($sir); // 7760a752458ff3168ff1a2d0ded94082
?>
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
12. rtrim("sir", 'caracters')
- Sterge din partea dreapta a sirului caracterele specificate la "caracters", care
poate fi un singur caracter sau un sir. Daca al doilea parametru nu e specificat,
va sterge spatiile libere din dreappta.
<?php
$sir = 'abc def gh89 ';
echo rtrim($sir, '89 '); // abc def gh
echo rtrim($sir); // abc def gh89
?>
13. sha1("sir")
- Similar cu "md5()", aceasta functie codifica sirul cu algoritmul SHA1 (US
Secure Hash Algorithm 1), returnand un sir codat cu 40 de caractere.
14. str_ireplace("old", "new", "sir")
- Inlocuieste in "sir" caracterele specificate la "old" cu cele de la "new", fara a
tine cont de majuscule sau litere mici. "old" si "new" pot fi si de tip Array.
<?php
$sir = 'Test sir, tutorial php, functii pt. siruri.';
echo str_ireplace('Tutorial', 'curs', $sir); // Test sir, curs php, functii pt.
siruri.
echo str_ireplace(array('siruri', 'sir'), 'string', $sir); // Test string, tutorial
php, functii pt. string.
?>
14. str_replace("old", "new", "sir")
- Similar cu "str_ireplace()", inlocuieste in "sir" caracterele specificate la "old" cu
cele de la "new", dar este case-sensitive (tine cont de majuscule si litere mici).
"old" si "new" pot fi si de tip Array.
15. str_repeat("sir", nr)
- Returneaza un sir in cara parametrul "sir" e repetat de "nr" ori.
<?php
$sir = '=- ';
echo str_repeat($sir, 8); // =- =- =- =- =- =- =- =-
?>
16. str_shuffle("sir")
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
- Amesteca aleator caracterele din "sir".
<?php
$sir = 'Site www.site-ul-tau.net/php-mysql';
echo str_shuffle($sir); // o.t-pwywpqewt/lahspmmSri .eln
?>
17. str_split("sir", nr)
- Transforma "sir" in Array, impartind pentru fiecare element sub-siruri cu
lungimea de "nr" caractere. Daca "nr" nu e specifcat, fiecare caracter din sir va
deveni un element in matrice.
<?php
$sir = 'Test sir';
$ar1 = str_split($sir); // $ar1 va avea valoarea array('T', 'e', 's', 't', ' ', 's',
'i', 'r')
$ar2 = str_split($sir, 3); // $ar2 va avea valoarea array('Tes', 't s', 'ir')
?>
18. str_word_count("sir")
- Returneaza numarul de cuvinte din sir.
<?php
$sir = 'Toate`s vechi si noi sunt toate';
echo str_word_count($sir); // 7 (`s e considerat un cuvant separat deoarece
apostroful nu e considerat parte dintr-un cuvant)
echo str_word_count($sir, 0, '`'); // 6 (Asa include si apostroful (`) ca facand
parte din cuvant)
?>
19. strcasecmp("sir1", "sir2")
- Compara cele doua siruri date ca parametri, fara diferenta intre majuscule si
litere mici. Returneaza 0 daca sirurile sunt egale, < 0 daca "sir1" e mai mic
decat "sir2" sau > 0 daca "sir1" e mai mare decat "sir2"
<?php
$sir1 = 'Salut';
$sir2 = 'salut';
if (strcasecmp($sir1, $sir2) == 0) {
echo 'Sirurile sunt egale';
}
?>
20. strcmp("sir1", "sir2")
- Similar cu "strcasecmp()", diferenta fiind ca face o comparatie ce tine cont de
majuscule si litere mici.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
21. strcspn("sir", 'car')
- Returneaza lungimea primului segment din "sir" ce nu contine nici un caracter
specificat la 'car'
<?php
$sir = 'Salut tuturor, tineri si batrani';
echo strcspn($sir, 'tu'); // 3 ('u' fiind gasit al patrule caracter in $sir)
?>
22. strip_tags("sir")
- Sterge tag-urile HTML si PHP din "sir".
<?php
$sir = 'Exemplu cu <b>taguri</b> <h6>html</h6>';
echo strip_tags($sir); // Exemplu cu taguri html
?>
23. stripslashes("sir")
- Returneaza "sir" fara caracterele backslashes adaugate. Inversul lui
"addslashes()"
<?php
$sir = 'Exemplu cu \" stripslashes() \" \n';
echo stripslashes($sir); // Exemplu cu " stripslashes() " n
?>
24. stripos("sir", "sub-sir")
- Returneaza pozitia de unde incepe "sub-sir" in "sir" (incepand de la 0), fara
diferenta intre litere mici si majuscule. Daca "sub-sir" nu e gasit, returneaza
FALSE.
<?php
$sir = 'www.site-ul-tau.net';
echo stripos($sir, 'site-ul-tau'); // 4
?>
25. strpos("sir", "sub-sir")
- Returneaza pozitia de unde incepe "sub-sir" in "sir" (incepand de la 0), case-
sensitive, tinand cont de litere mici si majuscule. Daca "sub-sir" nu e gasit,
returneaza FALSE.
26. stristr("sir", 'car')
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
- Returneaza tot sub-sirul din "sir", care incepe de la prima aparitie a lui 'car',
fara diferenta intre majuscule si litere mici. Daca nu e gasit 'car', returneaza
FALSE.
<?php
$sir = 'www.site-ul-tau.net';
echo stristr($sir, 'mar'); // site-ul-tau.net
?>
27. strstr("sir", 'car')
- Returneaza tot sub-sirul din "sir", care incepe de la prima aparitie a lui 'car',
case-sensitive (cu deosebire intre majuscule si litere mici). Daca nu e gasit 'car',
returneaza FALSE.
28. strlen("sir")
- Returneaza lungimea lui "sir" (numarul de caractere).
<?php
$sir = 'Tutorial PHP';
echo strlen($sir); // 12
?>
29. strrchr("sir", "sub-sir")
- Returneaza bucata ramasa din "sir" incepand de la ultimul caracter din "sub-
sir" gasit in "sir". Functia e case-sensitive. Daca "sub-sir" nu se gaseste in "sir",
returneaza FALSE.
<?php
$sir = 'Tutorial PHP, curs gratuit';
echo strrchr($sir, 'Hp'); // HP, curs gratuit (incepe de la H, deoarece 'p' nu
e in $sir, fiind diferit de P)
?>
30. strrev("sir")
- Inverseaza sir-ul.
<?php
$sir = 'Tutorial PHP, curs gratuit';
echo strrev($sir); // tiutarg sruc ,PHP lairotuT
?>
31. strtolower("sir")
- Transforma toate literele din sir in litere mici.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
<?php
$sir = 'Tutorial PHP, curs ONLINE gratuit';
echo strtolower($sir); // tutorial php, curs online gratuit
?>
32. strtoupper("sir")
- Transforma toate literele din sir in majuscule (litere mici).
<?php
$sir = 'Tutorial PHP, curs ONLINE gratuit';
echo strtoupper($sir); // TUTORIAL PHP, CURS ONLINE GRATUIT
?>
33. substr_count("sir", "sub_sir")
- Returneaza numarul de cate ori "sub_sir" se gaseste in "sir". Functia este case-
sensitive.
<?php
$sir = 'Un test functii php, test pentru siruri.';
echo substr_count($sir, 'test'); // 2;
?>
34. substr("sir", start, lungime)
- Returneaza portiunea din "sir" care incepe de la "start", cu lungimea de
caractere "lungime". Daca parametrul "lungime" nu e specificat, se considera
pana la sfarsitul sirului.
<?php
$sir = 'Tutoriale, cursuri, scripturi php.';
echo substr($sir, 11, 18); // cursuri, scripturi
?>
35. trim("sir", 'del')
- Sterge din marginile sirului caracter-ul (caracterele) specificate la "del". Daca
al doilea parametru, "del", nu e adaugat, sterge spatiile libere din marginile
sirului.
<?php
$sir = '--Tutoriale php--';
echo trim($sir, '-'); // Tutoriale php
?>
36. ucfirst("sir")
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
- Transforma primul caracter din "sir" in litera mare.
<?php
$sir = 'abc def';
echo ucfirst($sir); // Abc def
?>
37. ucwords("sir")
- Transforma primul caracter al fiecarui cuvant din "sir" in litera mare.
<?php
$sir = 'site-ul-tau.net, web site';
echo ucwords($sir); // site-ul-tau.net, Web Site
?>
38. nl2br("sir")
- Inlocuieste caracterele de rand nou (\r\n si \n) cu tagul HTML BR. Functie utila
cand sirul e preluat dintr-un textarea.
<?php
$sir = "Sir test \r\n preluat dintr-un \r\n camp textarea.";
$sir = nl2br($sir); // Acum $sir va fi "Sir test <br /> preluat dintr-un <br
/> camp textarea."
?>
39. wordwrap("sir", lungime, "sep", true)
- Imparte "sir" la numarul de caractere specificat de "lungime", separand prin
"sep" partile astfel obtinute. Functie utila cand se doreste scurtarea liniilor sau
cuvintelor prea lungi. Daca "true" nu e specificat, va imparti doar randurile,
lasand cuvintele neafectate.
<?php
$sir = 'Cuvaaaaaaaaaannnnnnnnnnnntttttttt, cam prea
llluuuuuuunnnnnnnnggggggg.';
$sir1 = wordwrap($sir, 20, '<br />'); // Acum $sir1 va fi
'Cuvaaaaaaaaaannnnnnnnnnnntttttttt,<br /> cam prea<br />
llluuuuuuunnnnnnnnggggggg.'
$sir2 = wordwrap($sir, 20, '<br />', true); // Acum $sir2 va fi
'Cuvaaaaaaaaaannnnnnn<br />nnnnntttttttt, cam <br />prea <br
/>llluuuuuuunnnnnnnnggg<br />gggg.'
?>
Lucrul cu siruri (2)
nvatati sa maniupulati sirurile folosind diferite functii
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Invatati sa lucrati cu subsiruri
1. Manipularea sirurilor
PHP contine peste 70 de functii care lucreaza cu siruri. Aceasta sectiune descrie
cateva functii pe care este posibil sa le utilizati frecvent. Aceste functii va permit
sa obtineti lungimea unui sir, sa eliminati dintr-un sir caracterele de tip spatiu
alb, sa convertiti caracterele unui sir n majuscule sau minuscule si altele.
- Functia strlen() returneaza lungimea sirului specificat ca argument al functiei.
Iata un exemplu simplu de utilizare a functiei strlen():
<?php
$s = "Acesta este un sir";
$n = strlen($s);
echo "<br /> Lungimea sirului este: $n";
?>
Scriptul de mai sus va afisa:
Lungimea sirului este: 18
- Numeroase functii PHP va permit sa eliminati caracterele de tip spatiu alb de la
una sau ambele extremitati ale unui sir.
Iata un exemplu; care prezinta modul de operare al acestor functii:
<?php
$s = " Acesta este un sir ";
$n = strlen($s);
echo "<br /> Lungimea sirului este: $n";
$trim =chop($s); // Elimina spatiile albe din partea dreapta a sirului
$n = strlen($trim);
echo "<br /> Lungimea sirului este: $n";
$trim = ltrim($s); // Elimina spatiile albe din partea stanga a sirului
$n = strlen($trim);
echo "<br /> Lungimea sirului este: $n";
$trim = rtrim($s); // Elimina spatiile albe din partea dreapta a sirului
$n = strlen($trim);
echo "<br /> Lungimea sirului este: $n";
$trim = trim($s); // Elimina spatiile albe din ambele parti a sirului
$n = strlen($trim);
echo "<br /> Lungimea sirului este: $n";
?>
Scriptul de mai sus va afisa:
Lungimea sirului este: 36
Lungimea sirului este: 27
Lungimea sirului este: 27
Lungimea sirului este: 27
Lungimea sirului este: 18
Urmatorul tabel prezinta Functiile PHP de eliminare a caracterelor din siruri:
Functii PHP de eliminare a caracterelor din siruri
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Functi
Descriere
e
- Returneaza valoarea lui 's', eliminnd spatiile albe
chop(
de la extremitatea din dreapta a sirului. Similar cu
s)
rtrim()
ltrim( - Returneaza valoarea lui 's', eliminnd spatiile albe
s) de la extremitatea din stnga a sirului
- Returneaza valoarea lui 's', eliminnd spatiile albe
rtrim(
de la extremitatea din dreapta a sirului. Similar cu
s)
chop()
trim(s - Returneaza valoarea lui 's', eliminnd spatiile albe
) de la ambele extremitati
- Functia strtoupper() returneaza valoarea argumentului, convertita la
majuscule.
- Functia strtolower{) returneaza valoarea argumentului, convertita la
minuscule.
- Functia ucfirst{) returneaza valoarea argumentului, cu primul caracter din sir
majuscula.
Nici una din functii nu modifica valoarea argumentului, valoarea convertita este
cea returnata ca rezultat al functiei.
Iata un scurt exemplu, care prezinta modul de operare a acestor functii:
<?php
$s = "abcdefg";
$rezultat = strtoupper($s);
$rezultat2 = ucfirst($s);
echo "<br />strtoupper('$s'): $rezultat";
echo "<br />ucfirst('$s'): $rezultat2";
$s = "ABCDE";
$rezultat = strtolower($s);
echo "<br />strtolower('$s'): $rezultat";
?>
Scriptul de mai sus va afisa:
strtoupper(abcdefg): ABCDEFG
ucfirst(abcdefg): Abcdefg
strtolower(ABCDE): abcde
2. Compararea sirurilor
PHP furnizeaza patru functii care sunt deosebit de utile pentru compararea
sirurilor. Aceste functii sunt enumerate n tabelul urmator.
Fiecare functie returneaza o valoare al carei semn determina rezultatul
comparatiei; nu trebuie sa ncercati sa interpretati valoarea returnata efectiva.
Functii PHP de comparatie ntre siruri
Functia Descriere
strcasecmp(s1, - Executa o comparatie fara sensibilitate la diferenta
s2) ntre majuscule si minuscule. Returneaza o valoare mai
mica dect zero daca 's1' este mai mic dect 's2', o
valoare mai mare dect zero daca 's1' este mai mare
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
dect 's2', respectiv 0 n celelalte cazuri.
- Executa o comparatie cu sensibilitate la diferenta ntre
majuscule si minuscule. Returneaza o valoare mai mica
strcmp(s1, s2) dect zero daca 's1' este mai mic dect 's2', o valoare
mai mare dect zero daca 's1' este mai mare dect 's2',
respectiv 0 n celelalte cazuri.
- Executa o comparatie fara sensibilitate la diferenta
ntre majuscule si minuscule. La comparatie sunt luate
strncasecmp(s1, n considerare un numar de 'n' caractere. Returneaza o
s2, n) valoare mai mica dect zero daca 's1' este mai mic
dect 's2', o valoare mai mare dect zero daca 's1' este
mai mare dect 's2', respectiv 0 n celelalte cazuri.
- Executa o comparatie cu sensibilitate la diferenta ntre
majuscule si minuscule. La comparatie sunt luate n
strncmp(s1,s2, considerare un numar de 'n' caractere. Returneaza o
n) valoare mai mica dect zero daca 's1' este mai mic
dect 's2', o valoare mai mare dect zero daca 's1' este
mai mare dect 's2', respectiv 0 n celelalte cazuri.
Iata un scurt exemplu care prezinta modul de utilizare a acestor functii:
<?php
$s1 = "abcd";
$s2 = "ABCE";
$rezultat = strcasecmp($s1, $s2);
echo "<br /> Functia strcasecmp a returnat $rezultat";
$rezultat = strcmp($s1, $s2);
echo "<br /> Functia strcmp a returnat $rezultat";
$rezultat = strncasecmp($s1, $s2, 3);
echo "<br /> Functia strncasecmp returnat $rezultat";
$rezultat = strncmp($s1, $s2, 3);
echo "<br /> Functia strncmp a returnat $rezultat";
?>
Scriptul de mai sus va afisa:
Functia strcasecmp a returnat -1
Functia strcmp a returnat 1
Functia strncasecmp returnat 0
Functia strncmp a returnat 1
Datele de iesire va arata ca functia strcasecmp() a identificat sirul "abcd" ca
fiind mai mic dect "ABCE", in schimb, functia strcmp(), la fel ca si functia
strncmp(), a identificat sirul "abcd" ca fiind mai mare dect "ABCE". Aceasta s-
a ntmplat deoarece literele minuscule au n secventa ASCII o pozitie
superioara literelor scrise cu majuscule; litera 'A' are valoarea ASCII 65, iar litera
'a' are valoarea ASCII 97.
De asemenea, datele de iesire arata ca functia strncasecmp() a identificat
sirul "s1" ca egal cu "s2", deoarece au fost luate in considerare numai primele 3
caractere.
3. Descoperirea si extragerea sub-sirurilor
PHP include numeroase functii care gasesc si extrag sub-tiruri, adica parti dintr-
un sir. Cele mai importante functii de acest gen sunt rezumate n tabelul
urmator:
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Functii PHP de extragere si cautare
Functie Descriere
- Returneaza toate sirurile 's1' de la prima aparitie a
sirului 's2' si pna la sfrsit. Daca 's1' nu este gasit,
strchr(s1,s2)
functia returneaza FALSE. Functia strstr() executa
aceeasi operatie
- Returneaza toate sirurile 's1' de la prima aparitie a
sirului 's2' si pna la sfrsit. Daca 's1' nu este gasit,
stristr(s1,s2) functia returneaza FALSE. Sirurile 's1' si 's2' sunt
comparate fara a se tine cont daca literele sunt majuscule
sau minuscule
- Returneaza pozitia (nr. intreg) a primei aparitii a sirului
strpos(s1,s2) 's2' n 's1'.Daca 's2' nu este gasit, functia returneaza
FALSE
- Returneaza toate sirurile 's1' de la ultima aparitie a
sirului 's2' si pna la sfrsit. Daca 's1' nu este gasit,
strrchr(s1,s2)
functia returneaza FALSE. La comparatie este folosit
numai primul caracter al sirului 's2'
- Returneaza toate sirurile 's1' de la prima aparitie a
sirului 's2' si pna la sfrsit. Daca 's1' nu este gasit,
strstr(s1,s2)
functia returneaza FALSE. Functia strchr() executa
aceeasi operatie
substr(s, starf) - Returneaza portiunea sirului 's' specificata de indexul
substr(s, start, ntreg 'start' respectiv de indexurile 'start' si 'lung'. Prima
lung) pozitie a sirului este pozitia 0.
Iata un exemplu simplu, care prezinta modalitatile de utilizare a mai multor
functii de extragere si cautare:
<?php
$s = "the cat on the mat near the bat";
$b = "at";
$n = strpos($s, $b);
echo "<br /> strpos(\"$s\", \"$b\"): $n";
$s = "the cat on the mat near the bat";
$b = "at";
$n = strchr($s, $b);
echo "<br /> strchr(\"$s\", \"$b\"): $n";
$s = "the cat on the mat near the bat";
$b = "at";
$n = strrchr($s, $b);
echo "<br /> strrchr(\"$s\", \"$b\"): $n";
$s = "the cat on the mat near the bat";
$rezultat = substr($s, 4, 3);
echo "<br /> substr(\"$s\", 4, 3): $rezultat";
?>
Studiati cu atentie scriptul si tabelul de mai sus pentru a intelege
datele de iesire. Iata si datele de iesire:
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
strpos("the cat on the mat near the bat", "at"): 5
strchr("the cat on the mat near the bat", "at"): at on the mat near the bat
strrchr("the cat on the mat near the bat", "at"): at
substr("the cat on the mat near the bat", 4, 3): cat
O potentiala dificultate n utilizarea functiei strpos() consta n aceea ca poate fi
greu de sesizat diferenta dintre valoarea returnata 0, care arata ca sub-sirul a
fost gasit n pozitia initiala a sirului, si valoarea returnata FALSE, care arata ca
sub-sirul nu a fost gasit.
Iata un scurt exemplu care indica un mod adecvat de testare a valorii returnate
de functia strpos(), astfel nct sa se poata face diferenta ntre cele doua
rezultate:
<?php
$poz = strpos($s1, $s2);
if ($poz == FALSE) {
echo "<br /> sub-sirul nu a fost gasit";
}
?>
Procedeul prezentat foloseste operatorul de identitate (==) pentru a determina
daca valoarea returnata este identica - nu doar aritmetic egala - cu valoarea
FALSE.
4. nlocuirea unui sub-sir
O operatie frecvent folosita n programare consta n gasirea unui sub-sir si
nlocuirea sa cu o valoare noua. PHP are doua functii deosebit de utile pentru
asemenea operatii, si anume str_replace() si substr_replace().
Mai jos sunt prezentate pe scurt aceste functii.
Remarcati ca functia str_replace() noteaza sub-sirul prin valoarea sa, n timp
ce functia substr_replace() noteaza sub-sirul prin pozitia sa n interiorul sirului
subiect.
str_replace(cauta, nlocuire, subiect) - Se cauta n sirul 'subiect' sub-
sirul 'cauta'; daca sub-sirul este gasit, returneaza valoarea 'subiect',
nlocuindu-se prima aparitie a sirului 'cauta' cu 'nlocuire'.
substr_replace(subiect, nlocuire, start, lungime) - Returneaza
valoarea 'subiect', nlocuind sub-siruf care ncepe de la 'start' si avnd
lungimea 'lungime' cu sirul 'nlocuire'.
Iata un exemplu care prezinta modul de utilizare a acestor functii:
<?php
$subiect = "the cat on the mat near the bat";
echo "<br /> Subiect : $subiect";
$cauta = "cat";
$inlocuire = "DOG";
$rezultat = str_replace($cauta, $inlocuire, $subiect);
echo "<br /> str_replace : $rezultat";
$inlocuire = "CAT";
$rezultat = substr_replace($subiect, $inlocuire, 4, 3);
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
echo "<br /> substr_replace : $rezultat";
?>
Iata si rezultatul exemplului :
Subiect : the cat on the mat near the bat
str_replace : the DOG on the mat near the bat
substr_replace : the CAT on the mat near the bat
Expresii regulate, regex
Invatati sa scrieti si sa utilizati expresii regulate
Invatati sa verificati sirurile in functie de expresii regulate
1. Scrierea expresiilor regulate (Regex)
Expresiile regulate (regex) sunt un sir de caractere sablon care descriu
multimea cuvintelor posibile care pot fi formate cu acele caractere, respectand
anumite reguli. Aceste expresii regulate folosesc paranteze (rotunde, patrate,
acolade) prin care formeaza regulile de formare a cuvintelor. Utilitatea cea mai
frecventa a unei expresii regulate consta n a recunoaste daca un sir contine sau
nu cuvinte sau sub-sir care pot fi formate prin expresia regulata respectiva.
De ex.: expresia m[ai]r poate forma cuvintele: mar si mir
Sa presupunem ca doriti sa specificati un sir care poate include orice vocala.
Puteti face aceasta folosind expresia regulata [aeiou]. Prin includerea valorilor
posibile ntre paranteze, formati o expresie regulata echivalenta cu formularea
"alege oricare din aceste valori". Daca doriti sa permiteti si utilizarea,
majusculelor, puteti scrie [aeiouAEIOU].
Sa presupunem ca doriti sa specificati un sir care poate include orice caracter
scris cu minuscule. Puteti scrie: [abcdefghijklmnopqrstuvwxyz]. Sau puteti
folosi o forma mai compacta [a-z], unde prin cratima se ntelege "o serie de
caractere consecutive".
Sa presupunem ca doriti sa specificati intr-o expresie regulata sirurile "sat",
"mat" si "lat". Pentru aceasta, aveti nevoie de expresia regulata [sml]at.
Semnificatia acestei expresii regulate este urmatoarea: "alege oricare din
literele 's', 'm' si 'l' si scrie dupa litera respectiva literele 'at'".
Daca un accent circumflex (^) este primul simbol mentionat ntre parantezele
drepte, acesta are ca efect inversarea semnificatiei expresiei regulate plasate
ntre paranteze.
De exemplu, expresia regulata [^a-z] corespunde oricarui caracter care
nu este o litera mica.
Pentru a specifica faptul ca o expresie regulata se poate repeta, expresia regulat
va fi urmata de o pereche de acolade, care includ limitele superioara si
inferioara ale repetitiei.
De exemplu, expresia regulata [aeiou]{1,4} corespunde sirurilor care
pot contine intre 1 si 4 vocale.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Pentru a specifica repetarea mai multor parti ale unei expresii regulate, includeti
partile respective ntre paranteze rotunde.
De exemplu, expresia regulata ([sml]at){1 ,2} corespunde unui numar
de una sau doua repetari ale oricaruia dintre sirurile "sat", "mat" sau "lat".
Pentru a simplifica scrierea de reguli intr-o expresie regulata se folosesc
anumite caractere "speciale"
Sa presupunem ca doriti sa reprezentati o nmultire intre doua numere, puteti
obtine ceva de genul [0-9]*[0-9]. Totusi, aceasta expresie regulata nu are
semnificatia dorita, deoarece '*' este un factor de repetitie, nu un caracter dintr-
un sir. Pentru a dezactiva semnificatia speciala a caracterului '*', trebuie sa-l
prefixati cu un caracter backslash: [0-9]\*[0-9].
Pentru a specifica faptul ca o expresie regulata corespunde numai unui sub-sir
care include anumite caractere la inceput, prefixati expresia regulata cu un
accent circumflex "^". De exemplu, expresia regulata ^[sml]at corespunde
sub-sirurilor "sat", "mat" sau "lat" numai daca acestea apar la nceputul sirului
subiect.
Similar, pentru a arata ca o expresie regulata corespunde numai unui sub-sir
care include anumite caractere la sfarsit, anexati la expresia regulata un simbol
al dolarului "$". De exemplu, expresia regulata [sml]at$ corespunde sirurilor
"sat", "mat" sau "lat" numai daca acestea apar la sfrsitul sirului subiect.
Iata o lista cu mai multe caractere speciale si rolul lor in expresiile regulate:
^ - indica inceputul liniei
$ - indica sfarsitul liniei
. - (punct) orice caracter
[] - un caracter dintre cele din paranezele patrate
[^] - orice caracter, in afara celor din paranezele patrate
\ - scoate din contextul formari expresiei caracterul care urmeaza
+ - caracterul (expresia) anterior acestui semn se poate repeta odata si
de cate ori e posibil (de la 1 la infinit)
* - caracterul (expresia) anterior acestui semn se poate repeta de cate
ori e posibil sau niciodate (de la 0 la infinit)
? - caracterul (expresia) anterior acestui semn se poate repeta ce mult
odata
<> - un cuvant intreg
(|) - lista de optiuni SAU
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
{m, n} - repetarea expresiei de la "m" la "n" ori
Iata cateva exemple de expresii regulate:
(.*) - Reprezinta toate caracterele (prin .) repetate de cate ori e posibil
(dat de *)
<salut> - Cuvantul "salut"
(ci|co)tim - Reprezinta "citim" si "cotim"
^The .* hack$ - Sirurile care incep cu "the " si se sfarsesc cu " hack"
^www.[a-z0-9]+.ro$ - Reprezinta sirurile "www.---.ro" unde '---' poate fi
orice litera sau cuvant ce contine litere mici si numere
(^-\+[0-9]*) - Orice numar care incepe cu "-" sau "+"
^([a-zA-Z0-9]+[a-zA-Z0-9._%-]*@([a-zA-Z0-9-]+\.)+[a-zA-Z]{2,4})$
- Expresie regulata pentru adrese de e-mail
2. Utilizarea expresiilor regulate
PHP include numeroase functii care lucreaza cu expresii regulate. Tabelul
urmator descrie unele din aceste functii.
Functii PHP pentru expresii regulate
Functie Descriere
- Executa o identificare cu o expresie regulata (anulata
ereg
incepand cu versiunea PHP 5.3)
- nlocuieste un sub-sir care corespunde unei expresii
ereg_repla
regulate (anulata incepand cu versiunea PHP 5.3 - in
ce
locul ei poate fi folosita preg_replace)
- Executa o identificare cu o expresie regulata insensibila
eregi la diferenta ntre majuscule si minuscule (anulata
incepand cu versiunea PHP 5.3)
- nlocuieste un sub-sir care corespunde unei expresii
eregi_repla regulate insensibile la diferenta ntre majuscule si
ce minuscule (anulata incepand cu versiunea PHP 5.3 -
in locul ei poate fi folosita preg_replace)
- Cauta in sir caracterele sau sablonul care se potriveste
preg_repla
cu expresia regulata din functie si o inlocuieste cu alte
ce
valori date
split - Divide un sir ntr-un tablou folosind o expresie regulata
(anulata incepand cu versiunea PHP 5.3 - in locul ei
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
poate fi folosita preg_split)
- Creaza o expresie regulata, insensibila la diferenta ntre
sql_regcas majuscule si minuscule, dintr-un sir care contine o
e expresie regulata (anulata incepand cu versiunea PHP
5.3)
In continuare este dat un exemplu cu functia ereg().
Forma simpla a functiei ereg() preia doua argumente: un sir care contine o
expresie regulata si un sir subiect. Functia returneaza TRUE daca expresia
regulata corespunde unui sub-sir al sirului subiect; n caz contrar, returneaza
FALSE.
- Iata un exemplu:
<?php
$model = "[sml]at";
$subiect = "La noi in sat";
$rezultat = ereg($model, $subiect);
if ($rezultat) {
echo 'Model inclus in subiect';
}
?>
- In acest script, variabila $rezultat primeste valoarea TRUE, deoarece sirul
'subiect' contine sub-sirul "sat", care corespunde expresiei regulate.
Pentru verificare, instructiunea "if" verifica daca "$resultat" este TRUE si in caz
afirmativ executa comanda dintre acolade, "echo" care afiseaza 'Model inclus in
subiect'.
- Pentru a verifica daca un sir contine numai litere si numere, puteti folosi direct
functia ctype_alnum()
- Deoarece functiile "ereg" au fost anulate incepand cu versiunea PHP 5.3, este
indicat sa nu le mai folositi, cunoasterea lor e necesara daca le intalniti in
scripturi mai vechi. Acestea au fost inlocuite cu functii "preg_" (Perl-Compatible).
Mai multe detalii si exemple despre aceste functii gasiti in manualul Expresii
regulate (compatibile Perl.
Expresiile regulate compatigile Perl se adauga intre caractere "/". De exemplu
sablonul ([a-z0-9]+) se foloseste /([a-z0-9]+)/.
Iata un exemplu cu preg_grep(), aceasta returneaza un array compus din
elementele unei matrice care contin sablonul, expresia regulata cautata. Acest
exemplu va returna doar acele elementele dintr-o matrice care contin in ele sub-
sirurile "casa" sau "masa".
<?php
$matrice = array('123casa', 'abc masa', '12-xy', '$asa_0/', '123abc casa');
$filtru = preg_grep("/([cm]asa)/", $matrice);
print_r ($filtru); // Afiseaza elementele matricei
?>
- Variabila "$matrice" contine un Array cu mai multe elemente cu siruri.
- In variabila $filtru e preluat rezultatul functiei "preg_grep()" a carei prim
parametru este un sablon de expresie regulata (adaugata intre ghilimele duble),
iar al doilea este matricea in care e cautat sablonul.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
- Cu functia "print_r()" se va afisa elementele matricei obtinute in variabila
"$filtru". Rezultatul afisat e urmatorul:
Array ( [0]=>123casa [1]=>abc masa [4]=>123abc casa )
- Un ultim exemplu util, folosim functia preg_replace() si o expresie regulata
pentru a elimina caracterelor speciale dintr-un sir
<?php
$sir = 'Sir& ce contine*a <caractere: speciale? /in co@nte>xt';
$sir = preg_replace("/([^ A-Za-z0-9_]+)/", "", $sir);
echo $sir;
?>
In acest exemplu avem un sir (stocat in variabila $sir) ce contine diferite
caractere mai putin uzuale.
Functia "preg_replace", impreuna cu expresia regulata "/(^ A-Za-z0-9_]+)/",
pastreaza in $sir numai literele, cifrele, caracterul '_' si spatiu.
Instructiunea "echo" va afisa urmatorul rezultat:
Sir ce continea caractere speciale in context
Utilizarea variabilelor cookie
nvatati care este modul de functionare a variabilelor cookie
nvatati sa creati, sa obtineti accesul la variabilele cookie si sa le stergeti
nvatati sa specificati optiunile dintr-o variabila cookie
1. Accesul la variabilele cookie
Valorile majoritatii variabilelor dispar atunci cnd scriptul PHP care le contine si
ncheie executia. Spre deosebire de acestea, valorile variabilelor cookie se pot
pastra un timp indefinit. Pentru ca valorile lor sa se poata pastra, browserul
utilizatorului stocheaza variabilele cookie n unitatea de hard-disc a
utilizatorului.
Majoritatea navigatoarelor de Web au posibilitatea sa activeze/dezactiveze
cookie-urile. Trebuie sa tineti cont de acest lucru cand doriti sa folositi cookie in
scripturile dv., totusi, comform statisticilor, in jur de 1% dintre utilizatori au
optiunea cookie dezactivata.
PHP pune la dispozitia utilizatorilor functii pentru transmiterea cookie-urilor de la
server la browser, si modalitati de citire a cookie-urilor.
Pentru a citi cooki-urile puteti utiliza variabila PHP de tip tablou $_COOKIE sau
$_HTTP_COOKIE_VARS, acestea contin numele si valoarea fiecarei variabile
cookie curenta. Daca doriti sa obtineti acces la acest tablou, puteti folosi un
program ca urmatorul:
Foreach($_COOKIE as $nume => $valoare)
echo "<br /> $nume => $valoare";
- $_COOKIE['numeCookie'] este o variabila super-globala, putand fi accesata
si in functii fara a mai specifica "global".
2. Crearea unei variabile cookie
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Un lucru important de retinut este faptul ca cookie-urile trebuie sa fie transmise
la browser inaintea oricarei alte informatii.
Pentru a evita problemele, asigurati-va ca un script PHP care stabileste o valoare
a unei variabile cookie este plasat n partea superioara a fisierului, fara
caractere de tip spatiu alb care sa-l preceada. De asemenea, stabiliti valoarea
variabilei cookie nainte de a executa o instructiune 'echo' sau o alta
instructiune PHP care trimite browserului date de iesire.
Pentru a crea o variabila cookie, folositi functia setcookie(), care are
urmatoarea forma:
setcookie(numeCookie, valoare, expirare)
- Argumentul 'numeCookie' specifica numele variabilei cookie, iar argumentul
'valoare' specifica valoarea variabilei.
- Valoarea variabilei cookie este automat transmisa "urlencode" si cand este
primita e automat decodata.
- Argumentul 'expirare' indica momentul expirarii variabilei cookie; dupa ora
specificata, variabila cookie nu mai este accesibila.
n general, este convenabil sa se specifice momentul expirarii folosind functia
time(), care returneaza intervalul de timp (exprimat n secunde) scurs de la 1
ianuarie 1970. Puteti adauga o valoare de tip decalaj (offset), care specifica
intervalul de timp pe durata caruia variabila cookie trebuie sa fie accesibila.
Folosind aceasta functie se pot transmite mai multe cookie-uri succesiv;
protocoalele Web limiteaza insa la maximum 20 numarul cookie-urilor ce pot fi
trimise aceluiasi utilizator.
De exemplu, sa luam n considerare urmatoarea instructiune:
setcookie("fruct", "banana", time()+3600);
Aceasta instructiune creeaza o variabila cookie denumita 'fruct', care are
valoarea 'banana'. Variabila cookie va fi disponibila timp de o ora (3600
secunde) de la crearea sa.
Daca preferati, puteti specifica momentul expirarii folosind functia mktime().
Aceasta functie are urmatoarea forma:
mktime(ore, minute, secunde, luna, zi, an)
De exemplu, urmatoarea instructiune creeaza o variabila cookie care expira la o
secunda dupa miezul noptii primei zile a anului 2009:
Setcookie("fruct", "banana", mktime(0, 0, 1, 1, 1, 2009));
3. Stergerea unei variabile cookie
Deoarece o variabila cookie are o data de expirare, aceasta va fi stearsa
automat la un oarecare interval de timp dupa crearea sa. Totusi, puteti sterge o
variabila cookie imediat. Pentru aceasta, fixati momentul expirarii variabilei
cookie la un moment de timp in trecut.
De exemplu, pentru a sterge o variabila cookie denumita 'fruct', puteti folosi
urmatoarea instructiune:
setcookie("fruct", "", time()-3600);
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Aceasta instructiune stabileste timpul de expirare cu o ora (3600 de secunde) n
urma.
Remarcati ca valoarea variabilei cookie este exprimata sub forma unui sir vid
(""); din moment ce variabila cookie nu va mai fi disponibila, valoarea sa nu mai
are importanta.
4. Specificarea accesului la o variabila cookie si alte optiuni
Functia setcookie() poate prelua maximum sase argumente.
Iata formatul complet al functiei setcookie():
setcookie(nume, valoare, expirare, cale, domeniu, secure)
Argumentele 'nume', 'valoare' si 'expirare' au fost descrise n sectiunea
precedenta.
- Argumentul 'cale' va permite sa specificati calea URL asociata variabilei
cookie. n mod prestabilit, variabila cookie este disponibila pentru scripturile din
catalogul care contine scriptul n care a fost configurata variabila respectiva,
precum si pentrul scripturile din sub-cataloagele aferente catalogului respectiv.
n particular, scripturilor din cataloagele parinte ale catalogului care contine
scriptul nu li se permite accesul prestabilit la variabila cookie.
Pentru a pune variabila cookie la dispozitia scripturilor dintr-un anumit catalog si
cataloagele sale, specificati o valoare a argumentului 'cale'. De exemplu, pentru
a pune variabila cookie la dispozitia ntregului arbore de cataloage, specificati
" /" ca valoare a argumentului cale; pentru a face variabila cookie disponibila n
catalogul "/test" si n sub-cataloagele sale, specificati "/test/" ca valoare a
argumentului 'cale'.
- Daca nu este specificat nici un argument 'domeniu', o variabila cookie este
disponibila numai pentru scripturile din domeniul Web care a creat variabila
respectiva. Argumentul 'domeniu' va permite sa specificati numele de domeniu
asociat unei variabile cookie. n consecinta, variabila cookie va fi disponibila
numai pentru siturile Web din cadrul domeniului specificat. De exemplu, sa
presupunem ca un script din serverul Web
http://www.subdomeniu.domeniu.com creeaza o variabila cookie. n mod
prestabilit, variabila cookie este disponibila numai pentru gazda respectiva. Cu
toate acestea, puteti face variabila cookie disponibila pe ntreg domeniul
'subdomeniu.domeniu.com', specificnd "subdomeniu.domeniu.com" ca valoare
a argumentului 'domeniu'.
- Argumentul 'secure' este o valoare ntreaga, care specifica daca variabila
cookie trebuie trimisa prin intermediul unei conexiuni sigure (HTTPS). Specificati
valoarea l pentru a mpiedica transmiterea variabilei cookie n cazul n care
conexiunea nu este sigura; pentru a permite transmiterea variabilei cookie prin
conexiuni HTTP obisnuite, specificati valoarea 0.
Lucrul cu fisiere (1)
Invatati sa obtineti atributele unui fisier
Invatati despre privilegiile unui fisier si utilizarea acestora
Invatati sa deschideti si sa inchideti fisiere
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
1. Obtinerea atributelor unui fisier
Privilegiile asociate unui fisier sau unui catalog determina operatiile pe care le
poate executa un utilizator cu fisierul sau catalogul respectiv.
Pentru a adauga un fisier intr-un director, folosind PHP, trebuie sa aveti
permisiunea de scriere in acel director, de asemenea, pentru a adauga date intr-
un fisier, trebuie sa aveti permisiunea de scriere in fisierul respectiv.
Aceste permisiuni sunt date (configurate) de administratorul sistemului
respectiv.
PHP furnizeaza numeroase functii care va permit sa obtineti informatii care
descriu un fisier. Tabelul urmator rezuma cele mai cunoscute dintre aceste
functii.
Functii PHP pentru obtinerea atributelor unui fisier
Functie Descriere
file_exists - Returneaza TRUE daca fisierul specificat exista, respectiv
() FALSE n caz contrar
- Returneaza timpul de acces la fisier sub forma de amprenta
fileatime()
de timp UNIX.
- Returneaza timpul de modificare al i-nodului (structura de
filectime() date care contine informatii despre fisiere UNIX - N. T.) sub
forma de amprenta de timp UNIX.
filegroup( - Returneaza identificatorul numeric al grupului care detine
) fisierul
filemtime( - Returneaza momentul de timp al modificarii fisierului sub
) forma de amprenta de timp UNIX
fileowner(
- Returneaza identificatorul numeric de utilizator al fisierului
)
fileperms(
- Returneaza permisiunile fisierului
)
filesize() - Returneaza dimensiunea fisierului, n octeti
- Returneaza tipul fisierului, n speta "fifo", "char", "dir",
filetype()
"block", "link", "file" sau "unknown"
- Returneaza TRUE daca directorul specificat exista; n caz
is_dir()
contrar, returneaza FALSE
- Returneaza TRUE daca fisierul specificat exista; n caz
is_file()
contrar, returneaza FALSE
is_readabl - Returneaza TRUE daca fisierul specificat exista si poate fi
e() citit; n caz contrar, returneaza FALSE
is_writabl - Returneaza TRUE daca fisierul specificat exista si se poate
e() scrie n acel fisier; n caz contrar, returneaza FALSE
Functiile fileowner() si filegroup() returneaza fiecare un identificator numeric;
puteti converti identificatorul numeric ntr-un sir prin invocarea functiei
posix_getpwuid() cu un identificator de utilizator, respectiv a functiei
posix_getgrgid() cu un identificat de grup. Acestea returneaza informatii
despre identificatorul precizat.
Iata un exemplu in care puteti vedea, si intelege mai bine, cum sunt folosite
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
functiile rezentate in tabelul anterior (fisierul 'test.txt' care va fi folosit de functii
se afla in acelasi director cu scriptul php):
<?php
$filename = "test.txt";
$result = file_exists($filename);
echo "<br /> file_exists(): $result";
$result = fileowner($filename);
echo "<br /> fileowner(): $result";
$result = filegroup($filename);
echo "<br /> filegroup(): $result";
$result = filetype($filename);
echo "<br /> filetype(): $result";
$result = filesize($filename);
echo "<br /> filesize(): $result";
$result = fileatime($filename);
$result = date("m/d/Y H:i", $result);
echo "<br /> fileatime(): $result";
$result = filectime($filename);
$result = date("m/d/Y H:i", $result);
echo "<br /> filectime(): $result";
$result = filemtime($filename);
$result = date("m/d/Y H:i", $result);
echo "<br /> filemtime(): $result";
$result = fileperms($filename);
$result = decoct($result);
echo "<br /> fileperms(): $result";
$result = is_file($filename);
echo "<br /> is_file(): $result";
$result = is_dir($filename);
echo "<br /> is_dir(): $result";
$result = is_readable($filename);
echo "<br /> is_readable(): $result";
$result = is_writable($filename);
echo "<br /> is_writable(): $result";
?>
Datele de iesire ale exemplului sunt urmatoarele
file_exists(): 1
fileowner(): 0
filegroup(): 0
filetype(): file
filesize(): 5
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
fileatime(): 08/28/2008 00:00
filectime(): 08/28/2008 10:49
filemtime(): 08/28/2008 11:32
fileperms(): 100666
is_file(): 1
is_dir():
is_readable(): 1
is_writable(): 1
- O lista cu mai multe functii utile in lucrul cu fisiere gasiti la pagina -> Functii
pentru fisiere si directoare.
2. Privilegii de fisier
Privilegiile asociate unui fisier (sau director) determina operatiile pe care
utilizatorii le pot efectua cu fisierul (sau directorul) respectiv. =
Privilegiile sunt date sub forma a trei grupuri alcatuite din cte trei caractere
fiecare; cu alte cuvinte, trei triade. Prima triada indica privilegiile acordate
posesorului fisierului. Cea de-a doua triada indica privilegiile acordate membrilor
grupului posesor al fisierului. Cea de-a treia triada indica privilegiile acordate
altor utilizatori.
Cele 3 caractere care alcatuiesc un grup sunt reprezentate, in sistemele UNIX,
prin urmatoarele tri litere: 'r', 'w' si 'x'; acestea reprezinta:
r - fisierul poate fi citit
w - se poate scrie n fisier
x - continutul fisierului poate fi executat
Caracterele unei triade apar ntotdeauna n secventa 'rwx'. Daca o anumita
litera este nlocuita de o cratima (-), privilegiul asociat nu este accesibil.
De exemplu, sa examinam privilegiile specificate in urmatorul exemplu:
rwxr-xr--
Aceste caractere au urmatoarea semnificatie:
"rwx", posesorul fisierului poate citi, scrie sau executa fisierul
"r-x", membrii grupului posesor al fisierului pot citi sau executa fisierul,
dar nu pot scrie n fisier
"r--", alti utilizatori pot citi fisierul, dar nu pot scrie n fisier sau executa
continutul fisierului
Privilegiul 'x' este semnificativ numai pentru fisierele care includ un continut
executabil, cum sunt fisierele binare executabile (.exe) sau anumite categorii de
scripturi.
Posesorul unui fisier poate modifica privilegiile asociate fisierului emitnd
comanda chmod (aceasta functioneaza in sistemele de operare UNIX).
Aceasta comanda are doua forme. O forma va permite sa specificati privilegiile
folosind cifre scrise n octal; cealalta va permite sa le specificati folosind litere.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Pentru a specifica privilegiile folosind cifre n octal, calculati valoarea numerica a
fiecarei triade. Pentru aceasta, nsumati numerele corespunzatoare fiecarui
privilegiu disponibil din cadrul triadei. Numerele asociate privilegiilor sunt
urmatoarele:
r-4
w-2
x-1
De exemplu, privilegiul "rwx" are valoarea 4 + 2 + 1 = 7. Similar, privilegiul "r-
x" are valoarea 4 + l = 5, iar privilegiul "r--" are valoarea 4.
Dupa ce ati calculat valoarea numerica a fiecarei triade, formati un numar din
trei cifre scris n octal, care este alcatuit din valoarea numerica a privilegiilor
utilizatorilor, valoarea numerica a privilegiilor membrilor grupului, si valoarea
numerica a privilegiilor altor utilizatori. Astfel, privilegiile "rwxr-xr--" corespund
valorii n octal 754.
3. Modificarea privilegiilor unui fisier
Pentru a modifica privilegiile unui fisier, folositi functia chmod(), care are
urmatoarea forma:
chmod(nume_fisier, mod)
Argumentul 'nume_fisier' specifica numele si calea de acces a fisierului ale carui
privilegii urmeaza a fi modificate, iar argumentul 'mod' specifica privilegiile
dorite, n general, se prefera exprimarea privilegiilor sub forma unui numar scris
n octal. Pentru aceasta, prefixati valoarea folosind cifra 0.
De exemplu, puteti atribui unui fisier "text.txt" privilegiile "rwxr-xr--" specificnd
pentru 'mod' valoarea 0754, functia "chmod" va fi chmod("text.txt", 0754)
Pentru ca functia chmod() sa se execute cu succes, PHP trebuie sa ruleze sub
contul utilizatorului posesor al fisierului. Functia returneaza TRUE n caz de
reusita, respectiv FALSE n caz contrar.
Pentru a modifica grupul posesor al unui fisier, invocari functia chgrp(), care
are forma:
chgrp("nume_fifier", grup)
- Unde "grup" este un nume sau numar care desemneaza grupul respectiv.
Functiile chmod() si chgrp() nu functioneaza sub Microsoft Windows.
4. Deschiderea unui fisier
Inainte de a putea citi sau scrie ntr-un fisier, trebuie sa deschideti fisierul
folosind functia fopen().
fopen("nume_fisier", "mod")
- unde 'nume_fisier' specifica numele si calea spre fisierul care urmeaza a fi
deschis, iar 'mod' indica tipul de acces dorit.
Modurile de deschidere a unui fisier sunt urmatoarele:
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
r - Permite doar citirea fisierului
r+ - Citire sau scriere de la inceputul fisierului
w - Creaza fisierul daca nu exista si suprascrie datele existente
w+ - Citire sau scriere; la scriere , creeaza fisierul daca nu exista si
suprascrie datele existente
a - Adaugare; Creaza fisierul daca nu exista si adauga datele noi la
sfarsitul fisierului existent
a+ - Citire sau scriere; la scriere, creaza fisierul daca nu exista si adauga
datele noi la sfarsitul fisierului existent
x - Doar scriere; Creaza fisierul daca nu exista si genereaza un averisment
daca acesta exista
x+ - Citire sau scriere; Creaza fisierul daca nu exista si genereaza un
averisment daca acesta exista
b - Deschide fisierul in mod binar
Functia fopen() returneaza FALSE daca PHP nu a reusit sa deschida fisierul, n
caz contrar, returneaza o valoare care contine un ntreg, numit "identificator de
fisier", care se foloseste pentru identificarea unui fisier de catre functiile care
executa operatii cu fisiere.
De exemplu, instructiunea urmatoare deschide fisierul 'carte.txt' pentru citire:
$fh = fopen("carte.txt", "r");
Sub Microsoft Windows, fisierele ASCII si fisierele binare sunt tratate n mod
diferit. Cnd deschideti un fisier binar sub Windows, specificati "b" ca al doilea
caracter al modului; de exemplu, "rb" pentru citire, "wb" pentru scriere, "a+b"
pentru citire si adaugare. Daca nu procedati astfel, citirile din fisier si alte
operatii se vor ncheia prematur sau vor esua.
5. Verificarea finalizarii unei operatii cu un fisier
Operatiile cu fisiere (inclusiv cele legate de deschiderea, citirea unui fisier si
scrierea ntr-un fisier) pot esua dintr-o varietate de motive. Deci, este important
sa verificati daca fiecare operatie s-a ncheiat cu succes.
Iata o modalitate n care puteti proceda:
<?php
$fh = fopen("carte.txt", "rb");
if (!$fh) {
echo "Nu a fost deschis fisierul carte.txt.";
}
?>
Functia fopen() returneaza FALSE daca nu reuseste sa deschida fisierul. In acest
caz, scriptul executa instructiunea echo care afisaza un mesaj.
O forma alternativa mai simpla foloseste operatorul OR (SAU):
<?php
($fh = fopen("carte.txt", "rb"))
OR die("Nu a fost deschis fisierul carte.txt.");
?>
6. Inchiderea unui fisier
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Un fisier deschis consuma resursele sistemului. Cnd un script a terminat de
utilizat un fisier, scriptul trebuie sa nchida fisierul, elibernd aceste resurse.
La sfrsitul unui script, PHP nchide n mod automat fisierele deschise. Totusi, la
programare se recomanda sa nchideti fisierele mai rapid, ori de cte ori este
posibil.
Pentru a nchide un fisier, folositi functia fclose():
fclose(identificator_fisier)
- 'identificator_fisier' este identificatorul fisierului, returnat la deschiderea
acestuia cu functia fopen()
Iata un exemplu caracteristic de deschidere, utilizare si nchidere a unui fisier:
<?php
$fh = fopen("carte.txt", "rb");
if (!$fh) {
echo "Nu a fost deschis fisierul carte.txt.";
}
// Aici se insereaza instructiunile care folosesc fisierul deschis
fclose($fh);
?>
Functia fclose() returneaza valoarea TRUE daca fisierul a fost nchis cu succes.
Testarea acestei valori este rareori necesara, deoarece nu se mai pot face prea
multe dupa ce s-a ratat o ncercare de a nchide un fisier.
Lucrul cu fisiere (2)
nvatati sa cititi datele dintr-un fisier
nvatati sa afisati continutul unui fisier
nvatati sa scrieti date intr-un fisier
1. Citirea dintr-un fisier
PHP furnizeaza o varietate de functii pentru citirea fisierelor. Una dintre acestea
este fread(), care are urmatoarea forma:
fread(identificator_fisier, lungime)
Argumentul 'identificator_fisier' este valoarea returnata de functia fopen(), iar
argumentul 'lungime' specifica numarul maxim de octeti care vor fi cititi. Octetii
cititi din fisier sunt returnati sub forma de valoare de tip sir. Daca operatia de
citire ntlneste sfrsitul fisierului, PHP va returna mai putin de lungime octeti
data.
Iata un exemplu de citire si de afisare a unui text dintr-un fisier, folosind functia
fopen() (Fisierul "carte.txt" folosit ca test in exemplele de mai jos trebuie sa se
afle in acelasi director in care este si scriptul php):
<?php
$fh = @fopen("carte.txt", "rb");
if (!$fh) {
echo "Nu a fost deschis fisierul carte.txt.";
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
}
else {
$s = fread($fh, 256);
echo "<br /> Citeste: $s";
fclose($fh);
}
?>
Exemplul citeste maximum 256 de octeti din fisier daca fisierul a fost deschis.
- Am folosit caracterul @ in fata functiei "fopen()" pentru a impedica afisarea
erorilor de la server in cazul cand fisierul nu poate fi deschis. Este deja functia
"if()" care verifica si afiseaza mesaj in caz de nedeschidere a fisierului.
Pentru a citi un numar mai mare sau mai mic de octeti, modificati valoarea
argumentului lungime al functiei fread().
PHP include o functie conexa, denumita fgetc(), care citeste un octet din fisierul
specificat.
Pentru a citi si a afisa ntregul continut al fisierului, puteti folosi functia
filesize() pentru a furniza valoarea argumentului lungime, astfel:
<?php
$nume = "carte.txt";
$fh = @fopen($nume, "rb");
if (!$fh) {
echo "Nu a fost deschis fisierul carte.txt.";
}
else {
$l = filesize($nume);
$s = fread($fh, $l);
echo "<br /> Citeste: $s";
fclose($fh);
}
?>
2. Citirea unei linii de text
Se obisnuieste frecvent citirea linie cu linie a unui text dintr-un fisier.
Functia fgets() citeste o linie dintr-un fisier; functia are urmatoarea forma:
fgets(identificator_fisier, lungime)
- Argumentul 'identificator_fisier' este o valoare returnata de functia fopen();
aici, argumentul 'lungime' specifica numarul maxim de octeti dintr-o linie care
vor fi cititi, minus o unitate, pentru a permite includerea caracterului de
terminare a liniei (acesta poate fi omis si va citi toata linia). Octetii cititi din
fisier sunt returnati ca valoare de tip sir.
Iata un exemplu care prezinta modul de citire si de afisare a primilor 125 octeti
din prima linii a unui fisier :
<?php
$nume = "carte.txt";
$fh = @fopen($nume, "rb");
if (!$fh) {
echo "Nu a fost deschis fisierul carte.txt.";
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
}
else {
$s = fgets($fh, 126);
echo "<br /> Citeste: $s";
fclose($fh);
}
?>
- In exemplul de mai sus, daca prima linie din fisierul "carte.txt" are mai mult de
125 de caractere, va afisa doar primele 125, daca are mai putin de 125 de
caractere, va afisa doar caracterele care sunt incluse in prima linie.
3. Citirea linie cu linie a unui ntreg fisier
n general, dintr-un fisier trebuie citit mai mult dect prima linie a acestuia.
Pentru aceasta, un script trebuie sa dispuna de o modalitate de a determina
momentul cnd fisierul a fost citit n totalitate.
Functia feof() are chiar acest scop, returnnd o valoare care arata daca s-a
ajuns sau nu la sfrsitul fisierului. Functia are urmatoarea forma:
feof(identificator_fisier)
Argumentul 'identificator_fisier' este valoarea returnata de functia fopen().
Functia feof() returneaza TRUE daca fisierul specificat este la sfrsit; n caz
contrar, returneaza FALSE.
Iata cum se poate folosi functia feof() pentru a controla procesul de citire a unui
ntreg fisier, linie cu linie:
<?php
$nume = "carte.txt";
$fh = @fopen($nume, "rb");
if (!$fh) {
echo "Fisieru carte.txt nu a putut fi deschis";
}
while (!feof($fh)) {
$s = fgets($fh, 256);
echo "<br /> Citeste : $s";
}
fclose($fh);
?>
- Instructiunea "while" asigura faptul ca functia fgets() este apelata n mod
repetat, pna la citirea tuturor liniilor.
O alta modalitate simpla de a citi linie cu linie un ntreg fisier consta n a folosi
functia file(). Aceasta functie returneaza un tablou n care fiecare element
contine o linie a fisierului specificat.
Iata un exemplu care foloseste functia file() pentru a citi si pentru a afisa
continutul unui fisier:
<?php
$tablou = file("carte.txt");
foreach ($tablou as $s) {
echo "<br /> Citeste : $s";
}
?>
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Aceasta metoda nu este adecvata pentru fisiere de foarte mari dimensiuni,
deoarece n tablou este ncarcat ntregul continut al fisierului, ceea ce poate
necesita o cantitate de memorie superioara celei disponibile.
4. Afisarea continutului unui fisier
PHP furnizeaza doua functii care faciliteaza afisarea continutului unui fisier.
- Una dintre functii, fpassthru(), necesita un argument care specifica
identificatorul fisierului care urmeaza sa fie afisat:
$fh = fopen("carte.txt", "rb");
fpassthru($fh);
Dupa ce a afisat fisierul, functia l nchide automat.
- Cealalta functie, readfile(), necesita numai numele sau calea fisierului:
readfile("carte.txt");
5. Navigarea printr-un fisier
Fiecare fisier are un pointer asociat care indica pozitia octetului unde se va
produce urmatoarea operatie.
Puteti folosi functia rewind() pentru a readuce pointerul la nceputul fisierului.
Functia are urmatoarea forma ('identificator_fisier' este identificatorul de fisier
returnat de functia fopen()):
rewind(identificator_fisier)
Nu puteti readuce pointerul unui fisier la nceputul propriu-zis al unui fisier daca
fisierul a fost deschis pentru un acces de tip atasare, adica ntr-unul din
modurile 'a' sau 'a+'.
Iata un exemplu care prezinta modul de utilizare a functiei rewind() pentru a
afisa de doua ori continutul unui fisier:
<?php
$nume = "carte.txt";
$fh = @fopen($nume, "rb");
if (!$fh) {
echo "Fisieru carte.txt nu a putut fi deschis";
}
while (!feof($fh)) {
$s = fgets($fh, 256);
echo "<br /> Citeste : $s";
}
// Deruleaza la inceputul fisierului si reia redarea acestuia
rewind($fh);
while (!feof($fh)) {
$s = fgets($fh, 256);
echo "<br /> Citeste \$s : $s";
}
fclose($fh);
?>
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Daca se produce vreo eroare, functia rewind() returneaza zero.
Desi functia rewind() este utila n caz de nevoie, necesitatea de a readuce un
pointer de fisier la nceputul fisierului nu este chiar att de frecventa.
Functia fseek() furnizeaza o mai mare flexibilitate, permitndu-va sa pozitionari
pointerul de fisier astfel nct sa puteti citi sau scrie n orice punct al fisierului.
Functia are doua forme, cea mai simpla fiind urmatoarea:
fseek(identificator_fisier, offset)
unde 'identificator_fisier' este identificatorul de fisier returnat de functia fopen(),
iar 'offset' este pozitia dorita a pointerului de fisier, specificata n octeti, n
raport cu nceputul fisierului.
In caz de reusita, functia fseek() returneaza 0; n caz contrar, returneaza -l .
O forma alternativa a functiei asigura un grad superior de flexibilitate, avand
urmatoarea forma:
fseek(identificator_fisier, offset, baza)
unde 'identificator_fisier' si 'offset' au semnificatiile definite anterior, iar 'baza' ia
una ; dintre urmatoarele valori:
SEEK_SET, care stabileste pozitia pointerului de fisier n raport cu
nceputul fisierului
SEEK_CUR, care stabileste pozitia pointerului de fisier n raport cu
valoarea curenta a pointerului
SEEK_END, care stabileste pozitia pointerului de fisier relativ la sfrsitul
fisierului
Valoarea argumentului 'offset' poate fi pozitiva, negativa sau zero.
De exemplu, pentru a pozitiona pointerul cu 1000 de octeti nainte de sfrsitul
fisierului, emiteti urmatorul apel de functie:
fseek($fh, -1000, SEEK_END)
Pentru a obtine valoarea curenta a pointerului de fisier, folositi functia ftell(),
care are urmatoarea forma:
ftell(identificator_fisier)
Functia returneaza valoarea curenta a identificatorului de fisier, respectiv
valoarea zero daca functia esueaza.
6. Scrierea ntr-un fisier
Pentru a scrie intr-un fisier se foloseste functia fwrite(), aceasta are urmatoarea
forma:
fwrite(identificator_fisier, date);
- Unde 'identificator_fisier' este identificatorul de fisier returnat de functia
fopen(), iar 'date' este o valoare sir care determina datele care urmeaza a fi
scrise.
Daca executia functiei reuseste, returneaza numarul octetilor scrisi; n caz
contrar, returneaza valoarea l.
Iata un exemplu care prezinta modul de scriere a datelor ntr-un fisier:
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
<?php
$nume = "carte.txt";
$fh = @fopen($nume, "ab");
if (!$fh) {
echo "Nu a fost deschis fisierul carte.txt.";
}
else {
$ok = fwrite($fh, "Acestea sunt datele adaugate \n");
echo "<br /> Rezultatul scris este: $ok";
fclose($fh);
}
?>
Acest script va avea urmatoarele date de iesire:
Rezultatul scris este: 30
- Programul prezentat n exemplul anterior scrie n fisierul "carte.txt" o linie de
text. Deoarece fisierul a fost deschis folosind modul "a", datele sunt atasate la
fisier; cu alte cuvinte, datele sunt scrise la sfarsit, dupa toate datele existente n
fisier.
Observati ca a fost scris si un caracter de terminare a liniei ("\n"), astfel nct
fisierul sa poata fi citit linie cu linie la un moment de timp ulterior. Daca lucrati
cu un fisier text, n general e util sa includeti un caracter de terminare a liniei la
sfrsitul fiecarei linii scrise n fisier.
Programul din exemplu scrie n fisier o singura linie de text. Totusi, puteti scrie
mai multe linii, daca doriti. Daca apelati functia fwrite() din interiorul unei
bucle, aveti posibilitatea de a scrie mai multe linii. Dupa ce ati scris toate liniile
de care aveti nevoie, nchideti fisierul prin apelarea functiei fclose().
PHP mai furnizeaza si o forma alternativa a functiei fwrite():
fwrite(identificator_fisier, date, lungime);
Aceasta forma include un al treilea argument, si anume "lungime", care va
permite sa specificati numarul maxim de octeti care vor fi scrisi.
Argumentul "lungime" al functiei fwrite() trebuie utilizat atunci cnd se scrie n
fisiere binare sub Microsoft Windows.
Windows prefera secventa de terminare a liniei "\r\n". Atunci cnd scrieti
programe PHP pentru sisteme Windows, este de preferat sa folositi secventa
"\r\n" de terminare a liniei.
- PHP dispune de o alta functie pentru scrierea fisierelor, fputs(). Totusi, n afara
de nume, fputs() este similara cu functia fwrite().
Functii pentru fisiere si directoare
Aici gasiti cateva din cele mai utile functii PHP pentru lucru cu sistemul de
fisiere si directoare.
1. basename(adresa, "sufix")
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
- Returneaza partea cu numele fisierului dintr-o adresa URL. "sufix" e optional,
daca e specificat, functia elimina si pe acesta de la sfarsitul numelui.
<?php
$url = 'http://www.site-ul-tau.net/php-mysql/index.php';
$file = basename($url); // $file e "index.php"
$file = basename($url, ".php"); // $file e "index"
?>
2. chmod(file, mod)
- Modifica prmisunile CHMOD a lui "file" (cale si nume fiser) cu cele specificate la
"mod" (0777, 0644, ...). Daca modificarea reuseste returneaza TRUE, in caz
contrar, FALSE.
<?php
chmod("director/fisier.ext", 0755);
?>
3. copy(sursa, destinatie)
- Copie fisierul specifical la "sursa", in locatia "destinatie" (aici poate fi
specificata si denumirea fisierului la dstinatie). Aca fisierul deja exista, va fi
inlocuit de cel copiat. Funtctia returneaza TRUE in caz de reusita sau FALSE.
"> <?php
$file = 'examplu.txt';
$newfile = 'dir/examplu.txt.bak';
if (!copy($file, $newfile)) {
echo "Fisierul$file nu a putut fi copiat \r\n";
}
?>
4. dirname(adresa)
- Returneaza numele directorului din "adresa", fara numele fisierului sau alte
extensii.
<?php
$url = 'site-ul-tau.net/php-mysql/index.php';
$dir = dirname($url);
echo $dir; // site-ul-tau.net/php-mysql
?>
5. disk_free_space(cale_dir)
- Returneaza spatiul liber al sistemului in directorul specificat la "cale_dir".
Returneaza numarul de bytes liberi sau FALSE daca functia esueaza.
<?php
$dir = '/'; // Directorul radacina
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
echo disk_free_space($dir); // 123456789
?>
6. disk_total_space(cale_dir)
- Returneaza spatiul total al sistemului in directorul specificat la "cale_dir".
Returneaza numarul total de bytes sau FALSE daca functia esueaza.
7. fopen("fisier", "mod")
- Deschide un pointer la "fisier", in modul de lucru "mod". "mod" poate fi ("b" e
indicat sa fie adaugat pentru sistemele windows):
r sau rb - pentru citire.
r+ sau r+b - citire si scriere.
w sau wb - creare si scriere fisier de la 0.
w+ sau w+b - citire si scriere fisier de la 0, il creaza daca nu exista.
a sau ab - scriere, adauga datele dupa cele deja existente. Creaza fisierul
daca nu exista.
a+ sau a+b - citire si scriere, adauga datele dupa cele deja existente.
Creaza fisierul daca nu exista
x sau xb - creare si scriere, daca fisierul exista deja, returneaza eroare.
x sau x+b - creare pentru citire si scriere, daca fisierul exista deja,
returneaza eroare.
<?php
$file = 'tutoriale.php';
$fo = fopen($file, "a+b"); // Deschide fisierul, in modul de citire si adaugare
date
fclose($fo); // Inchide pointer-ul, elibereaza memoria folosita
?>
8. fclose(file_pointer)
- Inchide deschiderea unui fisier cu "fopen()" (transmisa la "file_pointer"),
eliberand memoria folosita de acea deschidere. Returneaza TRUE daca functia
reuseste, in caz contrar, FALSE.
<?php
$file = 'tutoriale.php';
$fo = fopen($file, "rb"); // Deschide fisierul, in modul de citire ("rb") si creaza
pointer-ul fisierului
fclose($fo); // Inchide pointer-ul, elibereaza memoria folosita
?>
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
9. feof(file_pointer)
- Testeaza sfarsitul unnui fisier cu deschiderea specificata la "file_pointer".
Functie utila cand fisierul e citit linie cu linie. Returneaza TRUE daca pointer-ul e
la sfarsitul fisierului, altfel, returneaza FALSE.
<?php
$file = 'tutoriale.php';
$fo = fopen($file, "rb"); // Deschide fisierul, in modul de citire ("rb")
// Parcurge fisierul pana ajunge la sfarsit (atunci "feof" e TRUE - adica "!feof" e
FALSE)
while(!feof) {
}
fclose($fo); // Inchide pointer-ul, elibereaza memoria folosita
?>
10. fgets("pointer", lungime")
- Citeste numarul de caractere specificat la "lungime" dintr-un fisier deschis si
specificat la "pointer". Citirea se face din locul unde a ajuns pointer-ul in fisier,
daca "lungime" nu e specificat citirea se va face pana la sfarsitul randului curent
(daca lungimea liniei e mai mare de 8 KB, e indicata specificarea ei).
<?php
$file = 'cursuri.php';
$fo = fopen($file, "rb"); // Deschide fisierul, in modul de citire ("rb")
$text = fgets($fo, 250); // Citeste 250 caractere din primul rand al fisierului
fclose($fo);
?>
11. file_exists("fisier")
- Returneaza TRUE daca "fisier" exista, altfel, returneaza FALSE.
<?php
if (file_exist('dir/file.ext')) echo 'Fisierul exista';
else echo 'Fisierul nu exista';
?>
12. file_get_contents("fisier")
- Returneaza tot continutul din "fisier" intr-un sir. Daca "fisier" nu poate fi citit,
returneaza FALSE.
13. file_put_contents("fisier", "continut")
- Scrie in "fisier" sirul specificat la "continut". Daca fisierul exista, suprascrie
datele existente, daca nu exista, il creaza. Daca nu poate scrie in "fisier",
returneaza FALSE.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
<?php
$file = 'cursuri.php';
$context = file_get_contents($file); // Preia continutul fisierului
$context .= 'Sir nou adaugat dupa cel existent';
file_put_contents($file, $context); // Adauga continutul din $context in $file
?>
14. file("fisier", flag)
- Preia continutul fisierului intr-un array, fiecare linie din "fisier" va fi un element
din matrice. "flag" e optional, in locul lui se poate adauga:
FILE_IGNORE_NEW_LINES (nu va prelua si caracterele de linie noua),
FILE_SKIP_EMPTY_LINES (va sari peste randurile goale).
<?php
$aray_file = file('tutorials.php');
// Sau
$aray_file = file('tutorials.php', FILE_IGNORE_NEW_LINES |
FILE_SKIP_EMPTY_LINES);
// Afiseaza primul rand
echo $aray_file[0];
?>
15. fileatime("file")
- Returneaza timestamp-ul (timpul UNIX) cand a fost accesat ultima data "file",
sau in caz de nereusita, FALSE.
<?php
$file = 'somefile.txt';
if (file_exists($file)) {
echo "$file a fost accesat in data: " . date("F d Y H:i:s", fileatime($file));
}
// Afiseaza ceva de genul: somefile.txt a fost accesat in data: April 14
2010 22:16:23
?>
16. filectime("file")
- Returneaza timestamp-ul (timpul UNIX) cand a fost modificat ultima data "file",
sau in caz de nereusita, FALSE. Similara cu aceasta e functia filemtime()
17. fileperms("file")
- Returneaza permisiunile CHMOD ale "file", sau FALSE.
18. filesize("file")
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
- Returneaza marimea lui "file", in bytes, sau FALSE.
19. flock(file_pointer, flag)
- Blocheaza / deblocheaza accesul de citire sau scriere la un fisier deschis cu
"fopen()", specificat la "file_pointer". Returneaza TRUE, sau daca functia
esueaza, FALSE. Modul de blocare, sau deblocarea, se specifica la "flag", acesta
putand fi:
LOCK_SH - blocare acces citire.
LOCK_EX - blocare acces scriere.
LOCK_UN - deblocare
<?php
$fo = fopen("fisier.txt", "r+");
if (flock($fo, LOCK_EX)) { // blocheaza alt acces la fisier pt scriere
fwrite($fo, "Scrie ceva in el.");
flock($fo, LOCK_UN); // Elibereaza blocarea
} else {
echo "Nu poate bloca fisierul!";
}
fclose($fo);
?>
20. fseek(file_pointer, pozitie)
- Muta pozitia pointer-ului dintr-un fisier deschis cu "fopen()" la numarul de
caractere specificat de "pozitie" (0 e primul caracter). In caz de succes
returneaza 0, altfel, -1.
<?php
$fo = fopen('somefile.txt', 'r+b');
fseek($fo, 199); // Muta pointerul in fisier la al 200-lea caracter
?>
21. ftell(file_pointer)
- Returneaza pozitia curenta a indicatorului (pointer) dintr-un fisier deschis cu
"fopen()" (specificat la "file_pointer"). In caz de esec returneaza FALSE.
<?php
// Deschide un fisier si citeste cateva caractere
$fo = fopen("dir/file.txt", "rb");
$data = fgets($fo, 12);
// Afiseaza locatia unde e acum pointer-ul in fisier
echo ftell($fo); // 11
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
fclose($fo);
?>
22. fwrite(file_pointer, 'sir')
- Scrie intr-un fisier deschis cu "fopen()" (specificat la "file_pointer") continutul
din "sir".
<?php
// Daca poate deschide fisierul pt. adaugare date
if ($fo = fopen('tutorial.txt', "a+b")) {
$add = 'Textul ce va fi adaugat';
// Daca nu poate adauga datele, returneaza eroare
// Altfel, confirmare
if (fwrite($fo, $add) === FALSE) echo 'Eroare, textul nu a putut fi adaugat';
else echo 'Datele au fost scrise';
fclose($fo);
}
?>
23. is_dir("nume")
- Returneaza TRUE daca "nume" exista si este un director, altfel returneaza
FALSE.
<?php
if (is_dir('php')) echo 'php este un director in cel curent';
?>
24. is_file("nume")
- Returneaza TRUE daca "nume" exista si este un fisier, altfel returneaza FALSE.
<?php
if (is_file('php/tutoriale.php')) echo 'tutoriale.php este un fisier in directorul
"php" din cel curent';
?>
25. is_readable("nume")
- Returneaza TRUE daca "nume" (fisier sau director) exista si poate fi citit, altfel
returneaza FALSE.
<?php
// Daca fisierul poate fi citit, il citeste si afiseaza continutul
if (is_readable('php/tutoriale.php')) readfile('php/tutoriale.php');
?>
26. is_uploaded_file("fisier_up")
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
- Returneaza TRUE daca "fisier_up" a fost incarcat pe server, prin upload si
primit prin $_POST, altfel returneaza FALSE. Parametrul functiei trebuie sa fie de
forma "$_FILES['userfile']['tmp_name']".
<?php
// Daca fisierul poate fi citit, il citeste si afiseaza continutul
if (is_uploaded_file($_FILES['userfile']['tmp_name'])) echo 'Fisierul a fost
incarcat';
else echo 'Fisierul nu a putut fi incarcat';
?>
27. is_writable("nume")
- Returneaza TRUE daca "nume" (fisier sau director) exista si poate sa scrie in el,
altfel returneaza FALSE.
<?php
if (is_writable('php/tutoriale.php')) echo 'tutoriale.php poate fi scris';
?>
28. mkdir("dir", chmod)
- Returneaza TRUE daca a putut crea directorul "dir" cu permisiunile specificate
la "chmod", altfel returneaza FALSE.
<?php
if (mkdir('php')) echo 'Directorul a fost creat';
?>
29. pathinfo("adresa_file")
- Returneaza o matrice cu informatiile: ale "adresa_file".
<?php
$path_parts = pathinfo('/www/htdocs/index.php');
echo $path_parts['dirname']; // /www/htdocs
echo $path_parts['basename']; // index.php
echo $path_parts['extension']; // php
echo $path_parts['filename']; // index (incepand cu PHP 5.2.0)
?>
30. readfile("fisier")
- Citeste si returneaza la browser (afiseaza) continutul din "fisier". In caz de esec
returneaza FALSE.
31. realpath("cale_adresa")
- Returneaza calea reala in sistem a unei adrese din "cale_adresa", rezolvand
referinte ca .. / ./ ../.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
<?php
echo realpath('./../../etc/passwd'); // /etc/passwd
echo realpath('/windows/system32'); // C:\WINDOWS\System32
echo realpath(__FILE__); // Va returna calea absoluta pe server a fisierului
curent
?>
32. rename("nume", "nume_nou"
- Redenumeste un director sau fisier specificat la "nume", cu "nume_nou". In caz
de succes returneaza TRUE, altfel FALSE.
<?php
rename("dir/file.txt", "dir/my_file.txt");
?>
33. rewind(file_pointer)
- Readuce pozitia pointer-ului dintr-un fisier deschis cu "fopen()" (specificat la
"file_pointer") la inceputul fisierului (0, primul caracter). In caz de succes
returneaza TRUE, altfel FALSE.
<?php
// Deschide un fisier si citeste cateva caractere
$fo = fopen("tutorial.txt", "rb");
$data = fgets($fo, 12);
// Afiseaza locatia unde e acum pointer-ul in fisier
echo ftell($fo); // 11
rewind($fo); // Readuce pointer-ul la inceput
// Afiseaza iar locatia indicatorului
echo ftell($fo); // 0
fclose($fo);
?>
34. rmdir("dir")
- Sterge directorul specificat la "dir". Acesta trebuie sa fie gol. In caz de succes
returneaza TRUE, altfel FALSE.
35. tempnam("dir", "prefix")
- Creaza un fisier cu nume unic, avand la inceput in nume sirul specificat la
"prefix", in directorul "dir". Ii acorda CHMOD 0600. Daca directorul specificat nu
exista, creaza fisierul in directorul "temp" al sistemului si returneaza numele
fisierului. In caz de nereusita returneaza FALSE.
36. tmpfile()
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
- Creaza un fisier temporar, cu nume unic. Returneaza un pointer de fisier, ca si
"fopen()", cu modul de deschidere "w+". In caz de nereusita returneaza FALSE.
Cu "fclose()" fisierul temporar va fi sters.
<?php
$temp = tmpfile(); // Creaza fisierul temporar
fwrite($temp, "Text scris in fisierul temporar creat"); // Scrie ceva in el
rewind($temp); // Readuce pointerul la inceputul fisierului
echo fread($temp, 1024); // Citeste si afiseaza primii 1024 bytes
fclose($temp); // Inchide si sterge fisierul temporar creat
?>
37. unlink("fisier")
- Sterge fisierul specificat. In caz de succes returneaza TRUE, altfel FALSE.
<?php
if (unlink("test.txt")) echo 'Fisierul a fost sters.';
else echo "Stergerea fisierului nu a reusit.";
?>
Lucrul cu fisiere (3)
Invatati sa blocati si sa obtineti accesul exclusiv la un fisier
Invatati sa copiati, sa redenumiti si sa stergeti un fisier
Studiati un script PHP util pentru incarcarea de fisiere in server
1. Obtinerea accesului exclusiv la un fisier
Web-ul ridica o problema speciala pentru dezvoltatorii de programe, deoarece
mai multi utilizatori pot avea acces simultan la un singur script PHP. Uneori,
accesul simultan poate avea ca rezultat date incorecte. Pentru a vedea cum se
poate produce aceasta, sa luam n considerare urmatorul script, care reprezinta
un contor pentru numarul de deschideri a unei pagini.
<?php
$contor = "ctr.txt";
$fh = @fopen($contor, "r+b");
if (!$fh) {
echo "Nu a fost deschis fisierul ctr.txt.";
}
else {
$s = fgets($fh, 7);
$count = (int) $s;
$count = $count + 1;
rewind($fh);
fwrite($fh, $count);
echo "<br /> Nr. vizitari: $count";
fclose($fh);
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
}
?>
Remarcati functiile pe care le foloseste scriptul pentru a executa operatiile cu
fisiere. Programul deschide fisierul "ctr.txt" pentru citire si scriere, preia datele
din acesta, care sunt un numar intreg, mareste acel numar cu o unitate,
intoarce pointerul la inceputul fisierului "rewind" dupa care rescrie noul numar,
afiseaza numarul si inchide fisierul.
Secventa de cod descrisa mai sus poate creea probleme in cazul in care, de
exemplu doi utilizatori diferiti acceseaza acelasi fisier, in acelasi timp, cand
contoarul este, de exemplu, la numarul 100. Amandoi vor incrementa numarul
100 cu o unitate si va rescrie in fisierul "ctr.txt" 101; in final, contoarul va arata
101, in loc de 102 cum ar fi trebuit (deoarece au fost 2 vizitatori).
Pentru a evita astfel de conflicte PHP pune la dispozitia utilizatorilor o metoda
prin care se poate bloca accesul temporar la un fisier. Pe durata blocarii, un alt
utilizator nu va mai putea scrie/citi din acest fisier. De aceea durata blocarii
trebuie sa fie limitata.
Functia care realizeaza blocarea este flock(), care are urmatoarea forma:
flock(identificator_fisier, operatie)
- Unde "identificator_fisier" este identificatorul de fisier returnat de functia
fopen(). Argumentul "operatie" este o constanta sau o expresie care poate avea
urmatoarele valori:
LOCK_SH - Blocare partajata in scopuri de citire
LOCK_EX - Blocare exclusiva in scopuri de scriere
LOCK_NB - Blocare fara fixare
LOCK_UN - Eliminarea blocarii
Iata cum se foloseste procesul de blocare, vom folosi acelasi exemplu, contoarul
de mai sus, de data aceasta imbunatatit.
<?php
$contor = "ctr.txt";
$fh = @fopen($contor, "r+b");
if (!$fh) {
echo "Nu a fost deschis fisierul ctr.txt.";
}
else {
flock($fh, LOCK_EX);
$s = fgets($fh, 7);
$count = (int) $s;
$count = $count + 1;
rewind($fh);
fwrite($fh, $count);
flock($fh, LOCK_UN);
echo "<br /> Nr. vizitari: $count"
fclose($fh);
}
?>
- De data aceasta scriptul blocheaza fisierul "ctr.txt" pe timpul citirii si scrierii
acestuia, astfel nct accesul simultan sa nu cauzeze o numarare eronata.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Blocare se face imediat dupa ce a fost deschis fisierul, cu "LOCK_EX", si se
incheie imediat dupa rescrierea in fisier, prin deblocare acestuia "LOCK_UN".
2. Copierea unui fisier
O functie care faciliteaza copierea fisierelor, este copy(). Functia copy() are
urmatoarea forma:
copy (sursa, destinatiea)
Unde "sursa" este numele si calea fisierului care urmeaza a fi copiat, iar
"destinatie" este numele sau calea copiei.
Functia returneaza TRUE daca operatia de copiere reuseste; n caz contrar,
returneaza FALSE.
Iata un exemplu n care este prezentat modul de utilizare a functiei copy():
<?php
$ok = copy("test.txt", "test.txt.bak");
if (!$ok) {
echo "Copierea nu a reusit.";
}
?>
Exemplul creeaza o copie a fisierului "test.txt", cu numele "test.txt.bak", in
acelasi director.
Functia copy() va suprascrie fisierul destinatie, daca acesta exista.
3. Modificarea numelui unui fisier
Functia care va permite sa modificati numele unui fisier este rename(), aceasta
care are urmatoarea forma:
rename(nume_vechi, nume_nou)
Unde "nume_vechi" este numele si calea originala a fisierului, iar "nume_nou"
este numele dorit.
Functia returneaza TRUE daca operatia de modificare a numelui a reusit; n caz
contrar, returneaza FALSE.
Iata un exemplu de utilizare a functiei rename():
<?php
$ok = rename("test.txt", "teste.dat");
if (!$ok) {
echo "Modificarea numelui nu a reusit.";
}
?>
- Exemplu modifica numele fisierului "test.txt" in "teste.dat".
4. Stergerea unui fisier
Functia care va permite sa stergeti un fisier este unlink(), aceasta care are
urmatoarea forma:
unlink(nume_fisier)
Unde "nume_fisier" este numele si calea fisierului care va fi sters.
Functia returneaza TRUE daca operatia de stergere a reusit; n caz contrar,
returneaza FALSE.
Iata un exemplu de utilizare a functiei unlink():
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
<?php
$ok = unlink("test.txt");
if (!$ok) {
echo "Stergerea fisierului nu a reusit.";
}
?>
- Exemplu sterge fisierului "test.txt".
Retineti ca PHP trebuie sa aiba acces de scriere la catalogul n care se vor
executa operatiile de copiere, redenumire sau stergere; n caz contrar, PHP nu
va putea executa aceste operatii.
5. Incarcarea unui fisier in server
Pentru incarcarea unui fisier in server, se folosesc formulare HTML impreuna cu
un script PHP de incarcare care foloseste functia move_uploaded_file() pentru
operatia de upload.
Pentru a crea un formular de ncarcare, specificati ENCTYPE="multipart/form-
data" n eticheta FORM si includeti un control de introducere a datelor cu
atributul TYPE="FILE".
Iata un exemplu de script PHP si formular HTML care incarca fisierele in server:
<?php
if(isset($_POST['submit'])) {
$uploadpath = "upload/"; // Modifica aici directorul de upload
$uploadpath = $uploadpath . basename( $_FILES['fisier']['name']);
if(move_uploaded_file($_FILES['fisier']['tmp_name'], $uploadpath)) {
echo"Fisier: ". basename( $_FILES['fisier']['name']). " a fost incarcat";
}
else {
echo "Eroare la urcarea fisierului pe server, mai incerca o data!";
}
}
?>
<form action="<?php echo $_SERVER['PHP_SELF']; ?>" method="post"
enctype="multipart/form-data">
Alege fisierul:
<input type="file" name="fisier" /> <br />
<input type="submit" name='submit' value="Trimite" />
</form>
- Cnd utilizatorul apasa pe butonul de "Trimite", scriptul PHP preia datele si va
incarca fisierul dorit in server
Utilizarea cataloagelor (Directoare)
Invatati sa obtineti si sa modificati directorul de lucru curent
Invatati sa manipulati caile de acces si privilegiile la un director
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Invatati sa cititi continutul unui director, sa-l redenumiti si sa creati noi
directoare
Cele mai importante functii pentru utilizarea cataloagelor va permit sa obtineti
catalogul de lucru si sa lucrati cu acesta, sa manipulati cai de acces, sa cititi
continutul unui director, sa vizualizati si sa modificati privilegiile unui director,
precum si sa creati si sa stergeti cataloage.
In acest context, numele "catalog" si "director" reprezinta acelasi lucru.
1. Obtinerea si modificarea directorului de lucru
Functia getcwd() returneaza numele catalogului curent de lucru. Functia nu
necesita argumente si poate fi utilizata astfel:
$cdir = getcwd();
Pentru a schimba catalogul curent de lucru, puteti folosi functia chdir(), care
are urmatoarea forma:
chdir(nume_director)
- Unde "nume_director" este calea sau numele catalogului de lucru dorit.
Functia returneaza TRUE daca operatia reuseste; n caz contrar, returneaza
FALSE.
De exemplu, daca in directorul curent se afla alt director "temp", pentru a face
din "temp" catalogul curent de lucru, folositi functia chdir() dupa cum urmeaza:
<?php
$ndir = chdir("temp/");
?>
2. Manipularea cailor de acces
PHP include numeroase functii utile pentru manipularea cailor de acces.
Functia dirname() preia calea de acces la un fisier si returneaza toata calea,
mai putin componenta finala a caii specificate, n cazul n care componenta
finala este un fisier, functia va ajuta sa izolati numele fisierului de restul caii.
De exemplu, daca se da calea "plomar/curs-php/lectii/lectia1.php", functia va
returna "plomar/curs-php/lectii".
Functia are urmatoarea forma:
dirname(cale_fisier)
Functia basename() executa operatia complementara, returnnd numai
componenta finala a caii specificate.
De exemplu, daca este data calea "plomar/curs-php/lectii/lectia1.php", functia
"basename()" va returna "lectia1.php".
Functia are urmatoarea forma:
basename(cale_fisier)
Daca doriti sa executati mai multe operatii cu o cale, functia pathinfo() va
poate fi de folos. Aceasta functie returneaza un tablou care include patru
elemente (al patrule incepand de la versiunea PHP 5.2.0):
1. dirname - rezultatul invocarii functiei dirname() avnd ca argument
calea respectiva
2. basename - rezultatul invocarii functiei basename() avnd ca
argument calea respectiva
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
3. extension - extensia fisierului (daca exista) dat de rezultatului functiei
basename()
4. filename - numele fisierului dat de rezultatului functiei basename(),
dar fara extensie
Iata un exemplu care prezinta modul de utilizare a functiei pathlnfo() :
<?php
$path_parts = pathinfo('plomar/curs-php/lectii/lectia1.php');
foreach ($path_parts as $num => $val) {
echo "<br /> $num => $val";
}
?>
Datele de iesire ale scriptului de mai sunt urmatoarele :
dirname => plomar/curs-php/lectii
basename => lectia1.php
extension => php
filename => lectia1
Un alt mod in care puteti utiliza si afla valorile returnate de functi pathinfo()
este urmatorul:
<?php
$path_parts = pathinfo('plomar/curs-php/lectii/lectia1.php');
echo "<br />". $path_parts['dirname'], "\r\n";
echo "<br />". $path_parts['basename'], "\r\n";
echo "<br />". $path_parts['extension'], "\r\n";
echo "<br />". $path_parts['filename'], "\r\n";
?>
Acest exemplu va returna urmatoarele date de iesire :
plomar/curs-php/lectii
lectia1.php
php
lectia1
3. Vizualizarea si modificarea privilegiilor directoarelor
Pentru a vizualiza privilegiile unui director, puteti folosi aceleasi functii utilizate
pentru vizualizarea privilegiilor fisierelor, prezentate in Lectia 17 in tabelul
"Functii PHP pentru obtinerea atributelor unui fisier". folosind ca argument
numele sau calea directorului. Aceste functii va permit sa vizualizati o varietate
de caracteristici ale directoarelor, inclusiv privilegiile de catalog, care sunt
returnate de functia fileperms().
Pentru a modifica privilegiile unui director, folositi functia chmod() care a fost
descrisa in Lectia 17 la sectiunea "Modificarea privilegiilor unui fisier". Utilizati
aceasta functie exact asa cum ati folosi-o pentru a stabili privilegiile de fisier,
folosind ca argument un director.
Pentru a putea atribui sau schimba privilegiile unui director sau fisier, modulul
PHP instalat trebuie sa aiba drepturi de modificare a directoarelor /fisierelor
specificate.
4. Citirea continutului unui director
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
PHP furnizeaza trei functii care va permit sa cititi continutul unui catalog, ca si
cum catalogul ar fi un fisier. Aceste functii sunt:
1. opendir() - deschide directorul pentru citire
2. readdir () - citeste o intrare dintr-un catalog
3. closedir() - nchide catalogul, elibernd resursele alocate de functia
opendir()
Rezultatul apelarii functiei readdir() este un sir care contine numele
urmatorului fisier sau sub-director din catalogul deschis. Functia returneaza
FALSE atunci cnd au fost citite toate intrarile din catalog.
Iata un exemplu care prezinta modul de utilizare a acestor functii pentru citirea
continutului unui catalog:
<?php
$dc = @opendir("home/plomar/curs-php");
if (!$dc) {
echo "Directorul nu a putut fi deschis";
}
else {
while ($ok = readdir($dc)) {
echo "<br /> $ok";
}
closedir($dc);
}
?>
Datele de iesire ale exemplului pot fi similare cu cele prezentate mai jos :
style
imgs
lectia
scripts
index.php
- Sau puteti folosi functia scandir($dir). Aceasta preia intr-un Array numele
tuturor directoarelor si fisierelor din directorul "$dir". In caz de nereusita
returneaza False.
5. Crearea unui director
Pentru a crea un director, utilizati functia mkdir(), care are urmatoarea forma:
mkdir(nume_dir, mod)
- Unde "nume_dir" este calea sau numele directorului care va fi creat, iar "mod"
reprezinta privilegiile care trebuie acordate noului catalog.
In mod normal, prima cifra a argumentului mod trebuie sa fie 0, astfel nct PHP
sa-l perceapa ca pe o valoare scrisa n octal. Revizuiti Lectia 17 , sectiunea
"Privilegii de fisier"
Functia returneaza TRUE daca creeaza catalogul; n caz contrar, returneaza
FALSE.
De exemplu, pentru a crea un catalog denumit "lucru" si pentru a-i atribui
privilegiile "rwxr-x--x", utilizati functia mkdir() dupa cum urmeaza:
<?php
$cd = mkdir("lucru", 0751);
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
if ($cd)
echo "Directorul a fost creat";
else
echo "Directorul nu a putut fi creat";
?>
Pentru a modifica numele unui director, puteti folosi functia rename(), care are
urmatoarea forma:
rename(nume_vechi, nume_nou)
Unde "nume_vechi" este numele si calea originala a directorului, iar "nume_nou"
este numele nou dorit.
Utilizarea de sesiuni PHP
Invatati sa creati sesiuni in PHP
Invatati sa lucrati cu variabile din sesiuni si sa stergeti datele sesiunii
1. Despre sesiuni, crearea unei sesiuni PHP
Sesiunea reprezinta o modalitate prin care PHP retine informatii de la o pagina
la alta.
Odata cu initializarea unei sesiuni, utilizatorul poate pastra anumite variabile
chiar daca in continuare viziteaza si alte pagini ale site-ului. In principiu
informatia se pastreaza pana la inchiderea browser-ului, sau pana cand
utilizatorul distruge in mod intentionat sesiunea curenta.
Lucrurile se desfasoara ca in felul urmator: in momentul cand un user s-a logat
la site, PHP atribuie acestuia un identificator unic de sesiune : SID. Acest SID
este inglobat intr-un coockie cu numele PHPSESSID si trimis apoi catre browserul
utilizatorului. Daca browserul nu suporta cookie-uri sau acestea sunt
dezactivate, atunci acest SID este adaugat la adresa URL. In acelasi timp se
creeaza pe server un fisier cu numele SID. In continuare daca utilizatorul
doreste sa stocheze anumite informatii, acestea vor fi practic scrise in acest
fisier SID de pe server.
Sesiunile au urmatoarele avantaje:
- Pot fi folosite chiar daca browserul utilizatorului nu suporta cookie-uri sau
daca acestea sunt dezactivate.
- Permit stocarea unui volum mare de informatii, spre deosebire de cookie-
uri care sunt limitate in aceasta privinta.
- Sunt mai sigure in raport cu cookie-urile deoarece informatiile nu sunt
transmise in mod repetat intre client si server.
Initializarea unei sesiuni se face cu functia :
session_start()
Aceasta trebuie sa fie printre primele linii de cod dintr-un script PHP, deoarece
apelul acestei functii trebuie facut inainte de trimiterii catre browser-ul Web a
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
vreunui cod HTML sau chiar a unui spatiu vid.
Daca folosim stocarea iesirii in buffer, instructiunea session_start() nu trebuie
inserata neaparat la inceputul codului.
Instructiunea session_start() nu este necesare daca in fisierul de configurare
"php.ini", variabila "session.auto_start" are valoarea TRUE.
Pentru a intelege mai bine modul de lucru cu sesiuni si functia session_start(),
folosim un exemplu in care avem o pagina principala "a.php" unde cream o
variabila cu numele "userName", atribuindu-i valoarea "site-ul-tau", pe care o
stocam intr-o sesiune PHP, pagina contine o legatura catre o alta pagina
"b.php", aceasta din urma va folosi functia session_start() pentru a prelua,
prin sesiune, valoarea variabilei "user_name" din pagina "a.php", astfel putem
folosi valoarea acestei variabile intr-un script din pagina "b.php".
Continutul fisierului "a.php" este urmatorul:
<?php
//Fisierul a.php
session_start();
if(!isset($_SESSION['userName']))
$_SESSION['userName'] = "site-ul-tau";
?>
<!DOCTYPE HTML PUBLIC "-//W3C//DTD HTML 4.01 Transitional//EN">
<html>
<body>
Aceasta este pagina "a.php"
<?php
echo "<br />Variabila de sesiune are valoarea: ". $_SESSION['userName'];
?>
<br />Legatura <a href="b.php">spre pagina b.php</a>
</body>
</html>
Continutul fisierului "b.php" este urmatorul:
<?php
//Fisierul b.php
session_start();
?>
<!DOCTYPE HTML PUBLIC "-//W3C//DTD HTML 4.01 Transitional//EN">
<html>
<head>
<title>Pagina b.php</title>
</head>
<body>
Aceasta este pagina b.php
<?php
echo "<br />Variabila de sesiune are valoarea: ". $_SESSION['userName'];
?>
</body>
</html>
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Observati ca atribuirea, respectiv citirea variabilelor se face folosind variabila
super-globala : _SESSION.
Deschizand prima pagina, "a.php", va fi afisat urmatorul rezultat
Aceasta este pagina "a.php"
Variabila de sesiune are valoarea: site-ul-tau
Legatura spre pagina b.php
Cand apasam click pe link-ul "spre pagina b.php", se va deschide aceasta
pagina, afisand urmatorul continut:
Aceasta este pagina "b.php"
Variabila de sesiune are valoarea: site-ul-tau
- In acest exemplu se observa ca pagina "b.php" detine informatii despre
variabila de sesiune creata in pagina "a.php".
2. Manipularea variabilelor sesiunii.
In anumite momente ar putea fi util sa aflam identificatorul sesiunii curente.
Pentru aceasta folosim functia session_id(), ca in exemplul urmator:
<?php
echo "<br /> Identificatorul sesiunii curente SID este:". session_id();
//Va afisa un rezultat asemanator cu: "Identificatorul sesiunii curente SID
este:2846240682abf24a09f42664fc03bbf3"
?>
Functia session_id() accepta un parametru. Astfel putem seta un anumit SID
pentru sesiunea curenta. In acest caz trebuie sa apelam functia session_id()
inainte de functia : session_start(), ca in exemplul urmator:
<?php
session_id('123abc');
session_start();
echo "<br /> Identificatorul sesiunii curente SID = ". session_id();
//Va afisa rezultatul: "Identificatorul sesiunii curente SID = 123abc"
?>
Deoarece variabilele de sesiune pot fi citite de alti utilizatori neautorizati, nu
este indicat sa pastram aici informatii esentiale cum sint parolele.
Pentru a creea un minimum de securitate putem codifica aceste informatii,
folosind functtile de codare oferite de PHP:
md5() sau crypt()
- Functia md5(sir_de_caractere) codifica sirul de caractere furnizat ca
parametru si returneaza un sir de 32 charactere hexazecimale. Aceasta functie
foloseste algoritmul de criptare: "RSA Data Security, Inc. MD5 Message-Digest
Algorithm".
Iata un exemplu de utilizare al acestei codificari:
<?php
$user = "site-ul-tau";
$codificat = md5($user);
echo "<br /> user codificat = $codificat";
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
// Va afisa: "user codificat = 0a460e3d95526f05a0064154ad94a378"
?>
Consideram cazul in care avem o variabila de sesiune "$parola" care pastreaza
o parola si dorim sa codificam si sa transmitem acrasta variabila astfel incat
utilizatorii neautorizati sa nu o poata folosi. Pentru aceasta folosim functia
md5(), pentru a o cripta. Mai mult initializam o variabila globala cu numele
"$secret", careia ii atribuim ca valoare un sir de caractere oarecare. In
continuare, inainte de a introduce parola intr-o sesiune PHP, concatenam
valorile "$secret" si "$parola" si criptam rezultatul. Astfel, chiar daca cineva
reuseste sa decripteze variabila de sesiune, este putin probabil sa poata separa
sirul "$secret" creat de noi.
Este bine sa pastram acest fisier intr-un director pretejat, cum ar fi cu un nivel
mai sus decat directorul pentru pagini de Web.
Iata cum se prezinta exemplul prezentat mai sus. (consideram o variabila
"$passtest" care verifica daca valoarea acesteia este egala cu parola):
<?php
$secret = 'abcgfd43599oopjhfdxcaqq30pmnvcx';
$parola = 'mypass';
$cod = md5($secret. $parola);
session_start();
$_SESSION['parola'] = $cod;
// Consideram variabila "$passtest" pentru a testa daca valoarea acesteia este
egala cu parola
if (md5($secret. $passtest) == $_SESSION['parola'])
echo "Parola acceptata";
else
echo "Parola nu este valida";
?>
Astfel, daca valoarea variabilei "$passtest", care poate fi obtinuta de exemplu
dintr-un formular HTML, este identica cu parola pastrata de noi, va fi afisat
mesajul "Parola acceptata".
3. Stergerea unei sesiuni
Pentru a putea sterge o sesiune este necesar sa incepem scriptul PHP cu
instructiunea: session_start(), ca intotdeauna cand folosim sesiuni.
Pentru a sterge toate variabilele memorate in matricea $_SESSION folosim:
unset($_SESSION);
Pentru a sterge doar o variabila memorata in sesiune folosim :
unset($_SESSION['nume_variabila']);
Datele sesiunii sunt memorate in server in fisiere temporare. Pentru a sterge
datele sesiunii din server folositi:
session_destroy()
Iata un exemplu care ilustreaza aceasta procedura:
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
<?php
// Initializeaza datele sesiunii
session_start();
// Sterge tabloul $_SESSION
unset($_SESSION);
// Sterge datele de sesiune din server
session_destroy();
echo "<br /> Sesiunea curenta a fost inchisa";
?>
Optiuni pentru utilizarea
caracterelor speciale
Invatati rolul optiunilor "magic_quotes"
Invatati sa convertiti caracterele speciale prin schimbarea semnificatiei
acestora utilizand functii PHP
Invatati sa convertiti caracterele speciale specifice HTML si cele din
sirurile folosite pentru adrese URL
1. Ghilimelele magice
Apar situatii cand dorim sa introducem ghilimele in interiorul unui textintr-o
baza de date, dar SQL nu permite nglobarea unor ghilimele simple n interiorul
valorii unui sir. Probleme similare pot aparea la introducerea unui text ce contine
caractere speciale precum: \ + * ? ^ ( $ ), si care sunt trimise la un script PHP.
PHP include functii si facilitati pentru rezolvarea acestor situatii.
Fisierul de initializare PHP ("php.ini") contine optiuni de configurare care
determina modul n care PHP controleaza datele provenite de la o sursa externa,
cum sunt un formular HTML, un fisier text sau o baza de date.
Optiunea magic_quotes_gpc specifica modul n care PHP manipuleaza
operatiile HTTP: GET si POST, precum si operatiile dintre PHP si MySQL sau cele
cu variabile cookie. Daca optiunea este activata (ON), PHP prefixeaza automat
ghilimelele simple, ghilimelele duble, caracterele backslash si caracterele nule
(caracterele a caror valoare ASCII este 0) care apar ntr-o variabila HTTP, cu un
caracter backslash (\).
Optiunea magic_quotes_runtime specifica modul n care PHP manipuleaza
datele de origine externa. Daca aceasta optiune este activata, PHP ignora
automat ghilimelele simple si duble care apar n datele externe, inclusiv datele
din formularele HTML, din fisiere si baze de date.
Daca este activata optiunea magic_quotes_sybase, aceasta modifica efectul
optiunilor magic_quotes_gpc si magic_quotes_runtime, astfel nct un
caracter de tip ghilimele simple sa fie prefixat cu un alt caracter de tip ghilimele
simple, nu cu un backslas.
Dar, n general, accesul la aceste comenzi din fisierul "php.ini" il are
administratorul de sistem iar utilizatorii obisnuiti nu trebuie sa aiba posibilitatea
de a aduce modificari n fisier. Astfel, pot fi folosite functii PHP care sa seteze
aceste optiuni pe durata scriptului respectiv.
Functiile get_magic_quotes_gpc() si get_magic_quotes_runtime()
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
returneaza fiecare valoarea optiunii PHP corespunzatoare setate in fisierul
"php.ini". Mai mult, puteti folosi functia set_magic_quotes_runtime() pentru a
specifica valoarea optiunii magic_quotes_runtime pentru restul duratei
scriptului PHP curent.
De exemplu, pentru a dezactiva optiunea magic_quotes_runtime, invocati
functia
set_magic_quotes_runtime(0);
Alternativ, pentru a activa aceasta optiune intr-un script, folositi functia
set_magic_quotes_runtime(1);
2. Conversia caracterelor speciale si anularea acesteia
PHP poate converti ghilimelele simple si duble dintr-un sir, folosind functia
addslashes().
Daca PHP nu este configurat astfel nct sa converteasca aceste caractere din
sir n mod automat, atunci trebuie sa executati manual aceasta modificare. Pur
si simplu utilizati functia addslashes(), transferndu-i ca argument sirul text.
Aceasta adauga caracterul backslash "\" pentru conversia caracterelor de tip
ghilimele simple, ghilimele duble, backslash si caractere nule
Aceasta conversie nu trebuie confundata cu o alta, si anume conversia de tip,
care foloseste caracterul backslash (\).
Conversia mentionata n acest capitol consta din modificarea semnificatiei
anumitor caractere, pentru a preveni o interpretare eronata a acestora de catre
programele specializate, precum MySQL. Din acest motiv, toate conversiile
mentionate n acest capitol fac referire la modificarea semnificatiei unor
caractere, nu la conversiile de tip.
De exemplu, pentru a converti continutul sirului "$text" si a plasa rezultatul n
variabila "$modificat", invocati functia dupa cum urmeaza:
$modificat = addslashes($text);
Functia stripslashes() executa operatia complementara de anulare a
conversiei, elimina caracterele backslash inserate.
Pentru a anula conversia sirului "$modificat" si a plasa rezultatul n variabila
"$nemodificat", utilizati functia dupa cum urmeaza:
$nemodificat = stripslashes($modificat)
O alta functi utila pentru conversia caracterelor speciale este quotemeta(),
aceasta va insera un backslash nainte de fiecare aparitie a urmatoarelor
caractere: . \ + * ? [ ^ ] ( $ ). Ca si addslashes(), functia quotemeta() se
foloseste in mod similar, prelund ca argument sirul text.
3. Conversia textelor HTML
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Cnd lucrati cu texte HTML, conversia executata de functia addslashes() nu
este suficienta, deoarece HTML este sensibil si la alte caractere speciale dect
cele convertite de functia addslashes().
In schimb puteti folosi functia htmlspecialchars().
Aceasta converteste caracterele la care HTML este sensibil. Functie este utila
cand se doreste ca un anumit sir sa nu contina marcaje HTML, ceea ce poate fi
important in modul de operare a unei aplicatii, cum ar fi un tabel HTML.
Functia are urmatoarea forma:
htmlspecialchars("text" [,stil_ghilimele])
Unde "text" specifica sirul care contine textul ce urmeaza a fi convertit, iar
argumentul optional "stil_ghilimele" specifica modul de conversie a ghilimelelor
simple, respectiv duble. Valorile permise ale optiunii "stil_ghilimele" sunt:
ENT_COMPAT - precizeaza ca trebuie convertite numai ghilimelele duble
ENT_QUOTES - precizeaza ca trebuie convertite ambele tipuri de
ghilimele
ENT_NOQUOTES - precizeaza ca nu trebuie convertit nici un tip de
ghilimele
De exemplu, pentru a converti toate caracterele HTML speciale, inclusiv ambele
tipuri de ghilimele, din sirul "$texthtml", utilizati functia dupa cum urmeaza:
$conversie = htmlspecialchars($texthtml);
Functia htmlspecialchars() executa urmatoarele conversii:
Caracter Rezultatul conversiei
& (ampersand) &
"(ghilimele " (numait cnd este specificat opiunea
duble) ENT_COMPAT sau ENT_QUOTES)
'(ghilimele ' (numai cnd este specificat opiunea
simple) ENT_QUOTES)
< (mai mic
<
dect)
> (mai mare
>
dect)
O functie PHP conexa, htmlentities(), converteste toate caracterele cu
echivalente n entitati HTML. Este acceptat setul de caractere ISO-8859-1
Si o alta functie utila pentru conversia textelor HTML este functia n12br().
Aceasta insereaza tag-ul <br /> anterior fiecarui caracter de tip linie noua care
se gaseste in argumentul sau.
4. Conversia pentru adresele URL
Cnd doriti sa codificati in PHP date ca parte a unei adrese URL, puteti folosi
functia urlencode().
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Aceasta functie nlocuieste fiecare caracter non-alfanumeric (cu exceptia
spatiilor) cu un simbol al procentului (%), urmat de doua cifre hexazecimale care
contin valoarea ASCII a caracterului. Spatiile sunt codificate sub forma de
simboluri ale adunarii (+).
O functie conexa, n speta rawurlencode(), executa o conversie similara; cu
deosebirea ca nlocuieste spatiile cu %20, conform RFC 1738, standardul
Internet pentru codificarea adreselor URL.
Functiile urldecode() si rawurldecode() executa operatii complementare.
Aceste functii sunt utile la crearea adreselor URL care includ perechi 'nume-
valoare'.
De exemplu, sa presupunem ca avem un script PHP care trebuie sa creeze o
pagina HTML ce contine o hiperlegatura spre adresa URL a unui motor de
cautare. Termenul de cautare trebuie transmis n forma codificata URL, pentru
ca serverul Web si browserul sa nu se "impiedice" de caracterele speciale.
Pentru a codifica datele pentru o adresa URL, puteti folosi o metoda ca in
exemplul urmator:
echo <a href="www.sitecautare.com?cuvantcheie='.
urlencode($text). '">;
Ca sa intelegeti mai bine aceste moduri de conversie, puteti studia amanuntit
exemplul urmator:
<?php
// Variabila $a contine textul ca va fi convertit
$a = "abc 123 ' <br /> / < & > ( % ) * , $ . # ^ ! [ \ ] { @ } : ; = ?";
$b = addslashes($a);
$c = stripslashes($b);
$d = quotemeta($a);
$e = htmlentities($a);
$f = urlencode($a);
echo '<br /> Conversie addslashes() = '. $b;
echo '<br /> Anulare conversie addslashes() = '. $c;
echo '<br /> Conversie quotemeta($a) = '. $d;
echo '<br /> Conversie caractere HTML = '. $e;
echo '<br /> Conversie pt. adrese URL = '. $f;
?>
Datele de iesire ale exemplului sunt urmatoarele:
Conversie addslashes() = abc 123 \' / < & > ( % ) * , $ . # ^ ! [ \\ ] { @ } : ; = ?
Anulare conversie addslashes() = abc 123 ' / < & > ( % ) * , $ . # ^ ! [ \ ] { @ } :
;=?
Conversie quotemeta($a) = abc 123 ' / < & > \( % \) \* , \$ \. # \^ ! \[ \\ \]
{ @ } : ; = \?
Conversie caractere HTML = abc 123 ' <br /> / < & > ( % ) * , $ . # ^ ! [ \ ]
{@}:;=?
Conversie pt. adrese URL = abc+123+%27+%3Cbr+%2F%3E+%2F+%3C+
%26+%3E+%28+%25+%29+
%2A+%2C+%24+.+%23+%5E+%21+%5B+%5C+%5D+%7B+%40+%7D+
%3A+%3B+%3D+%3F
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Notiuni fundamentale despre
bazele de date si SQL (1)
nvatati modul in care este structurata o baza de date
nvatati modul de proiectare a unei baze de date
nvatati sa creati baze de date MySQL si tabele
nvatati sa stergeti si sa modificati tabele dintr-o baza de date MySQL
Acesta lectie explica bazele de date relationale si modul de utilizare a acestora.
Spre deosebire de fisiere, bazele de date prezinta multe avantaje, inclusiv o mai
mare protectie a integritatii datelor si asigurarea partajarii datelor.
In aceasta lectie va fi prezentat SQL, limbajul standard pentru crearea, accesul
si manipularea bazelor de date relationale. Detaliile (cu precadere sintaxa SQL
sunt cele referitoare la MySQL, cel mai popular limbaj de baze de date folosit cu
PHP.
1. Structura unei baze de date relationale
O baza de date relationale stocheaza datele n tabele, iar fiecare tabel
stocheaza in coloane informatii despre un anumit tip de element.
In continuare puteti vedea un tabel caracteristic dintr-o baza de date relationala
care prezinta personalitati istorice ale Americii.
PersoanaID Nume AnNastere
001 George Washington 1732
002 John Adams 1735
003 Thomas Jefferson 1743
Primul rnd al tabelului atribuie nume pentru fiecare coloana.
Fiecare rnd al tabelului, altul dect primul rnd, descrie o singura
personalitate. De exemplu, al doilea rnd descrie o personalitati pe nume
George Washington.
Fiecare coloana, descrie un anumit atribut al personalitatii De exemplu, a doua
coloana contine numele personalitatilor, iar a treia coloana contine anii n care
s-au nascut acestia.
Pentru a se putea face referire, mai usor, la un anumit rnd al tabelului, se
obisnuieste ca fiecare tabel sa contina o coloana care identifica n mod unic
fiecare rnd. Aceasta coloana se numeste "cheia primara" a tabelului. In
exemplul prezentat, coloana numita "PersoanaID" serveste drept cheie primara.
Daca nici o coloana nu contine o valoare unica pentru fiecare rnd, se pot
combina valorile mai multor coloane pentru a crea o "cheie primara compusa".
O baza de date relationala se numeste astfel datorita capacitatii sale de a stabili
relatii ntre date din mai multe tabele.
Urmatorul exemplu prezinta doua tabele si o relatie ntre acestea.
PersoanaID Nume AnNastere Meserie PersoanaID
001 George Washington 1732 Arhitect 003
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
002 John Adams 1735 General 001
003 Thomas Jefferson 1743 Filozof 002
Al doilea tabel contine informatii despre meseriile caracteristice ale persoanelor
prezentate in exemplul anterior. Mai precis, tabelul identifica persoana cu o
anumita meserie. Numele meseriei serveste drept cheie primara a tabelului,
care mai contine, n afara de aceasta, o singura coloana.
Coloana respectiva stocheaza atributul "PersoanaID" din primul tabel, al
persoanei care cunoaste meseria descrisa de un anumit rnd. De exemplu,
angajatul cu numarul 003 este arhitect.
Retineti ca "PersoanaID" este att cheia primara a tabelului original, dar si o
coloana din noul tabel. Coloana "PersoanaID" a noului tabel se numeste "cheie
externa"; desi nu este cheia primara a noului tabel, este cheia primara a unui alt
tabel.
Aplicatia software care gazduieste o baza de date se numeste "sistem de
gestiune a bazelor de date" (SGBD). Exista multe sisteme de gestiune a bazelor
de date, printre cele mai populare asemenea sisteme se numara: DB2 ,
Interbase , MySQL , Oracle , Postgresql , SQL Server , Sybase .
MySQL este cel mai popular sistem de gestiune a bazelor de date destinat
utilizarii cu PHP, n mare masura deoarece este gratuit. Totusi, prin intermediul
PHP este posibil accesul la aproape orice SGBD modern.
Bazele de date relationale nteleg SQL (Structured Query Language), un limbaj
relativ simplu, folosit pentru solicitarea datelor. In ciuda simplitatii sale, SQL
este un limbaj foarte puternic, care poate obtine accesul la date stocate n mai
multe tabele, poate filtra datele dorite si poate sorta, rezuma si afisa
rezultatele.
n general, bazele de date relationale si stocheaza datele ntr-un singur fisier
sau catalog. Aceasta caracteristica de organizare faciliteaza administrarea
datelor, deoarece executarea copiei de siguranta, respectiv restaurarea unui
singur fisier sau catalog se realizeaza mai usor.
Sistemele de gestiune a bazelor de date relationale necesita mai multe cicluri
de procesor pentru a satisface o cerere de date dect cele necesare pentru
accesul la un fisier normal, dar ofera protectie sporita a datelor, iar pentru
accesul la distanta usureaza traficul deoarece majoritatea operatiilor sunt
efectuate de programul SQL, astfel singurele date transmise in retea ar fi
rezultatul cerut.
2. Proiectarea unei baze de date
Cand creati un tabel intr-o baza de date, este important sa tineti cont de "cheia
primara" si sa va bazati pe aceasta. Coloanele dintr-un tabel trebuie sa se
bazeze pe cheia primara n totalitatea sa.
O alta operatie importanta este specificarea unui tip de date pentru fiecare
coloana. Majoritatea bazelor de date relationale accepta urmatoarele tipuri de
date generale:
Caracter
ntreg
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Zecimal
Data si ora
Binar
Tabelul urmator rezuma tipurile de date cele mai frecvent utilizate, acceptate de
MySQL si de majoritatea bazelor de date relationale. MySQL accepta multe alte
tipuri de date, dar acestea sunt cele mai folosite.
Principalele tipuri de date din MySQL
Tip de date Descriere
- Date binare arbitrare, cu o lungime maxima de 65535
BLOB
octeti
- Un sir de caractere de lungime fixa, cu un maxim de m
CHAR(m) caractere, unde m este mai mic dect 256. Pentru
obtinerea lungimii dorite, se insereaza spatii finale
DATE - O data n format an-luna-zi; de exemplu 2008-10-15
- Un numar zecimal, reprezentat sub forma de sir cu "m"
DECIMAL cifre, din care "d" se afla la dreapta punctului zecimal.
DECIMAL(m,d) Daca "m" si "d" sunt omise, n mod prestabilit se vor
utiliza valorile 10 si 0
- Un numar cu virgula mobila, cu dubla precizie, avnd o
DOUBLE
latime de afisare egala cu "m" si un numar de "d" cifre
DOUBLE (m, d)
dupa virgula.
- Un numar cu virgula mobila, cu simpla precizie, avnd o
FLOAT(m,d) latime de afisare egala cu "m" si un numar de "d" cifre
dupa virgula
- Un ntreg pe 32 de biti. Daca se specifica atributul
INTEGER
UNSIGNED, domeniul de valori este cuprins ntre 0 si
INTEGER
4294967295; n caz contrar, domeniul este cuprins ntre
UNSIGNED
valorile -2147483648 si 2147483647
NUMERIC
- Similar cu DECIMAL
NUMERIC (m, d)
REAL
- Similar cu DOUBLE
REAL(m, d)
- Un ntreg pe 16 biti. Daca se specifica atributul
SMALLINT
UNSIGNED, domeniul de valori este cuprins ntre 0 si
SMALLINT
65535; n caz contrar, domeniul este cuprins ntre valorile
UNSIGNED
32768 si 32767
- Ora n format ora-minut-secunda; de exemplu, 08-20-
00. O valoare de tip data si ora, n format an-luna-zi ora-
TIME minut-secunda; de exemplu, 1976-01-05 00:00:00.
TIMESTAMP Aceasta reprezentare este similara celei returnate de
TIMESTAMP(m) functiile UNIX. Pt. stocare valoarea este transformata din
timpul curent in UTC si transformata invers la solicitarea
datei.
VARCHAR(m) - Un sir caracter de lungime variabila, cu un maximum de
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
"m" caractere, unde m este mai mic dect 256 pentru
versiuni MySQL anterioare 5.0.3, iar pt. cele mai noi
limita este 65 535 bytes. Spatiile finale au fost eliminate
Iata cateva indicatii pentru selectarea tipurilor de date:
- Alegeti BLOB ca tip pentru datele pe care nu trebuie sa le manipulati si la
care nu veti obtine acces prin intermediul limbajului SQL.
- Alegeti un tip data sau ora adecvat pentru coloanele care contin date
calendaristice sau ore.
- Alegeti un tip numeric pentru coloanele folosite pentru numere sau n
calcule.
o - Pentru cantitati foarte mari sau foarte mici, alegeti DOUBLE ca tip
de date.
o - Pentru coloane care contin numere fara parte zecimala de
dimensiuni medii, alegeti SMALLINT sau INTEGER ca tip de date.
o - Pentru alte coloane care contin date numerice, alegeti DECIMAL ca
tip de date.
- Alegeti CHAR sau VARCHAR ca tip pentru celelalte coloane, chiar si
pentru cele care contin cifre, cum ar fi un cod postal.
3. Crearea unei baze de date MySQL si a unui tabel
Dupa atata teorie, sa trecem la lucruri mai practice.
La nceput, o baza de date nu contine tabele. Pentru a crea o baza de date si
apoi un tabel ntr-o baza de date, folositi un sub-limbaj SQL special, cunoscut
sub numele de Data Definition Language (DDL).
Puteti emite comenzi DDL si alte comenzi SQL prin intermediul unui interpretor
SQL sau prin intermediul PHP. Pentru inceput va fi prezentat modul de emitere a
comenzilor SQL folosind un interpretor SQL. In lectiile urmatoare va fi prezentat
modul de emitere a comenzilor SQL utiliznd PHP.
Dupa ce aveti instalat MySQL, deschideti iterpretorul "MySQL Command Line
Client" (asemanator cu, "Command Promt") in care scrieti comenzile SQL (n
general, SQL nu este sensibil la diferenta ntre majuscule si minuscule. Deci,
puteti scrie comensile cum preferati, cu majuscule sau minuscule).
Ca regula, dupa scrierea comenzilor, la sfarsit trebue sa fie caracterul "punct si
virgula" (;)
Pentru a crea o baza de date, folositi urmatoarea comanda:
CREATE DATABASE nume_db;
Unde "nume_db" este numele bazei de date care va fi creata.
Inainte de a crea un tabel sau a lucra cu alte comenzi intr-o baza de date,
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
trebuie sa intrati in baza de date existenta, acest lucru se face folosind
comanda:
USE nume_db;
Unde "nume_db" este numele bazei de date. Cu aceeasi comanda "USE
nume_db" se schimba si baza de date in care vrem sa lucram.
Pentru a crea un tabel ntr-o baza de date, emiteti comanda "CREATE TABLE",
care are urmatoarea forma:
CREATE TABLE tabel (coloana tip, coloana tip, );
Unde "tabel" este numele tabelului, "coloana" este numele unei coloane, "tip"
este tipul datelor incluse n coloana, se poate specifica un numar nedefinit de
coloane.
De exemplu, comanda urmatoare creeaza un tabel numit "carte", care contine
coloanele "carteid", "titlu" si "pret":
CREATE TABLE carte (carteid CHAR(10), titlu VARCHAR(255), pret decimal(5,2));
- n afara tipului de date, intre paranteze, puteti specifica si alte atribute
optionale ale unei coloane:
NOT NULL - Fiecare rnd trebuie sa contina o valoare a coloanei asociate;
valorile nule nu sunt permise.
DEFAULT valoare - Daca nu este data o valoare a coloanei asociate, se
va presupune valoarea specificata.
AUTO INCREMENT - MySQL va repartiza n mod automat un numar de
serie ca valoare a coloanei asociate.
PRIMARY KEY - Coloana asociata este cheia primara a tabelului care o
contine.
Iata un exemplu ceva mai complicat de creare a unui tabel, care foloseste unele
din aceste atribute optionale:
CREATE TABLE carte (carteid CHAR(10) PRIMARY KEY,
titlu VARCHAR(255) NOT NULL,
pret DECIMAL(5,2) DEFAULT 50.00);
4. Stergerea si modificarea unui tabel
Stergerea unui tabel sau a unei coloane este un act irevocabil, datele fiind
definitiv sterse.
Pentru a sterge un tabel, scrieti urmatoarea comanda:
DROP TABLE tabel;
Unde "tabel" este numele tabelului care va fi sters.
Dupa crearea unui tabel, l puteti modifica prin emiterea unei comenzi "ALTER
TABLE", care are mai multe forme.
Urmatoarea forma a comenzii va permite sa stergeti o coloana din tabel:
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
ALTER TABLE tabel DROP coloana;
Unde "tabel" este numele tabelului care va fi modificat, iar "coloana" este
numele coloanei care va fi stearsa.
O alta forma a comenzii va permite sa adaugati o noua coloana n tabel:
ALTER TABLE tabel ADD coloana tip [optiuni];
Unde "tabel" este numele tabelului care va fi modificat, "coloana" este numele
coloanei care va fi adaugata, "tip" este tipul noii coloane, iar "[optiuni]"
constituie toate optiunile dorite, precum PRIMARY KEY.
De exemplu, pentru a adauga coloana "pretnou" la tabelul "carte", scrieti
comanda:
ALTER TABLE carte ADD pretnou DECIMAL(5,2) DEFAULT 50.00;
Pentru a vedea toate bazele de date create in MySQL, folositi urmatoarea
comanda:
SHOW DATABASES;
Pentru a vedea toate tabelele dintr-o baza de date din MySQL, folositi
urmatoarea comanda:
SHOW TABLES;
Pentru a vedea toate coloanele dintr-un tabel, si atributele acestora, folositi
urmatoarea comanda:
SHOW COLUMNS FROM tabel;
Notiuni fundamentale despre
bazele de date si SQL (2)
Invatati sa acordati si sa revocati privilegii de acces intr-o baza de date
SQL
Invatati sa accesati datele stocate intr-o baza de date SQL
Invatati sa modificati datele si tabelul dintr-o baza de date
Invatati sa sortati si sa grupati datele de iesire
1. Acordarea si revocarea privilegiilor de acces
Cnd un utilizator ncearca sa obtina acces la o baza de date relationala,
aplicatia care gazdueste baza de date (in cazul nostru MySQL) verifica daca
utilizatorul are permisiunea de a executa operatia. Administratorul de sistem
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
poate folosi comanda MySQL "GRANT" pentru a autoriza un utilizator sa obtina
accesul la un tabel din baza de date. Comanda are urmatoarea forma:
GRANT ALL ON tabel TO utilizator IDENTIFIED BY parola;
Unde "tabel" este numele tabelului, "utilizator" este numele contului de
utilizator, iar "parola" este parola pe care o va furniza utilizatorul pentru a-si
proba identitatea.
Alternativ, administratorul de sistem poate autoriza un utilizator sa obtina acces
la orice tabel dintr-o baza de date specificata, folosind urmatoarea forma a
comenzii "GRANT":
GRANT ALL ON baza_de_date.* TO utilizator IDENTIFIED BY
parola;
De exemplu, comanda urmatoare autorizeaza pe utilizatorul "Marius" sa obtina
acces la toate tabelele din baza de date numita "testdb", ori de cte ori
utilizatorul furnizeaza parola "mypassword":
GRANT ALL ON testdb.* TO Marius IDENTIFIED BY mypassword;
Comanda "REVOKE" se poate folosi pentru retragerea privilegiilor acordate
anterior, interzicerea accesului.
Comanda are urmatoarele forme:
REVOKE ALL ON tabel FROM utilizator;
REVOKE ALL ON baza_de_date.* FROM utilizator;
De exemplu, pentru a revoca toate privilegiile (din toate bazele de date)
utilizatorului "tip_rau", scrieti comanda:
REVOKE ALL ON *.* FROM tip_rau;
Comanda "GRANT" are si o forma mai complexa pentru a autoriza accesul
numai la anumite coloane specificate. Forma avansata a acestei comenzi este:
GRANT privilegiu (coloane) ON tabel TO utilizator IDENTIFIED BY
'parola;
sau
GRANT privilegiu (coloane) ON baza_de_date.* TO utilizator
IDENTIFIED BY 'parola;
- Unde "privilegiu" este privilegiul care urmeaza a fi extins, "coloane" sunt
coloanele carora li se aplica privilegiul, iar "tabel", "baza_de_date", "utilizator" si
"parola" au semnificatiile cunoscute.
Sunt permise si forme similare ale comenzii REVOKE:
REVOKE privilegiu (coloane) ON tabel FROM utilizator;
sau
REVOKE privilegiu (coloane) ON baza_de_date.* FROM utilizator;
ntre privilegiile posibile se numara urmatoarele:
INSERT - care permite adaugarea de date in coloana specificata
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
SELECT - care permite accesul de citire la rndurile care contin coloana
specificata
UPDATE - care permite actualizarea rndurilor care contin coloana
specificata
De exemplu, pentru a permite unui utilizator sa obtina accesul la o coloana, fara
a o modifica, puteti folosi o secventa de comenzi similara cu urmatoarea:
REVOKE ALL ON carte FROM Marius;
GRANT
SELECT(carteid, titlu, pret),
INSERT(carteid, titlu, pret),
UPDATE(carteid, titlu, pret)
ON carte TO php IDENTIFIED BY 'mypassword';
REVOKE INSERT(pret) ON carte FROM Marius;
REVOKE UPDATE(pret) ON carte FROM Marius;
- Prima comanda revoca toate privilegiile de la nivelul tabelului; n caz contrar,
aceste privilegii le vor elimina pe cele situate la nivel de coloana.
Pentru a vedea privilegiile acordate unui anumit utilizator, folositi urmatoarea
comanda:
SHOW GRANTS FOR nume_utilizator;
Caracteristica privilegiilor furnizata de MySQL este mai sofisticata si furnizeaza
mult mai multe optiuni. Pentru mai multe informatii, consultati manualul SQL de
la adresa www.mysql.com
2. Accesul la datele dintr-o baza de date, interogarile SQL
n afara de Data Definition Language, SQL include Data Manipulation Language
(DML). DML va permite sa formati interogari, care obtin accesul la datele aflate
ntr-o baza de date relationala si raporteaza aceste date. De asemenea, puteti
folosi DML pentru a insera, actualiza si sterge rndurile dintr-un tabel.
Cea mai elementara forma de interogare este comanda "SELECT" simpla.
Cea mai simpla interogare raporteaza toate coloanele din toate rndurile unui
tabel. Interogarea are urmatoarea forma:
SELECT * FROM tabel;
- Unde "tabel" este numele tabelului la care se va obtine accesul.
Aceasta comanda va afisa un tabel cu fiecare rnd pe o linie separata. Datele de
iesire includ numele coloanelor si linii care separa coloanele.
Daca doriti sa selectati numai anumite coloane sau sa raportati coloanele ntr-o
anumita ordine, puteti folosi urmatoarea forma a comenzii "SELECT":
SELECT coloana1, coloana2 FROM tabel;
- Unde "tabel" este numele tabelului, iar "coloana1" si "coloana2" sunt coloanele
la care se va obtine accesul si al caror continut va fi afisat.
Puteti specifica mai multe coloane, separate prin virgula.
Daca vreti sa fie selectate numai acele rnduri care satisfac un anumit criteriu,
clauza "WHERE" va permite sa specificati o conditie; rndurile care nu satisfac
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
conditia nu sunt raportate.
De exemplu, iata o interogare care raporteaza un singur rnd:
SELECT titlu, pret FROM carte WHERE carteid=1;
Forma conditiilor folosite n sub-limbajul DML al limbajului SQL este similara cu
aceea a conditiilor PHP. Puteti folosi oricare din urmatorii operatori relationali:
= Egalitate
<> Inegalitate
!= Inegalitate, diferit de
< Mai mic decat
> Mai mare decat
<= Mai mic sau egal cu
=> Mai mare sau egal cu
Puteti compara valoarea unei coloane cu aceea a altei coloane, respectiv
valoarea unei coloane cu o valoare string. Valorile string SQL (sirurile) trebuie sa
fie incluse ntre ghilimele simple, nu ntre ghilimelele duble.
Cnd unei coloane nu i-a fost repartizata nici o valoare, SQL i atribuie valoarea
speciala NULL. De asemenea, programatorii pot atribui n mod explicit valoarea
NULL unei coloane.
Comparatiile obisnuite cu valori NULL, care folosesc operatorii de (in)egalitate,
vor returna un rezultat fals. Totusi, puteti folosi operatorul special "<=>". care
compara valorile tinnd cont de valoarea NULL. Daca folositi acest operator
pentru a compara doua valori NULL, se obtine un rezultat adevarat.
SQL include si numerosi operatori de comparatie non-algebrici:
Operator Descriere
x BETWEEN y Adevarat, daca valoarea lui x este cuprinsa ntre
AND z valorile lui y si z
Adevarat daca valoarea lui x este echivalenta cu
x LIKE y
modelul y
Adevarat daca valoarea lui x nu este echivalenta cu
x NOT LIKE y
modelul y
Adevarat daca valoarea lui x este un membru al listei
x IN (y1, y2) y1, y2. Lista poate contine unul, doi sau mai multi
membri
Adevarat daca valoarea lui x nu este un membru al
x NOT IN (y1, y2) listei y1, y2. Lista poate contine unul, doi sau mai
multi membri
x IS NULL Adevarat daca x are valoarea NULL
x IS NOT NULL Adevarat daca x nu are valoarea NULL
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Sub-limbajul folosit pentru specificarea modelelor asociate operatorului "LIKE"
este diferit de cel folosit de PHP. Meta-caracterul "%" corespunde unui numar de
zero sau mai multe caractere, iar meta-caracterul "_" corespunde unui singur
caracter.
Modelele, precum sirurile, sunt incluse ntre ghilimele simple.
- De exemplu, modelul '%ar%' corespunde oricarui sir care contine sub-sirul 'ar',
inclusiv siruri precum 'ar', 'arc' si 'un zar'.
Pentru a plasa un caracter "%" sau "_" ntr-un sir test, folositi secventa "\%" sau
"\_"; ca n PHP.
Ca si PHP, sub-limbajul DML din SQL va permite sa formati expresii logice care
combina expresiile relationale. Puteti folosi oricare din urmatorii operatori logici:
AND , && - SI, adevarat daca ambii operanzi sunt adevarati
OR , || - SAU, adevarat daca un operand este adevarat
NOT , ! - NU, adevarat daca operandul este fals
De exemplu, urmatoarea interogare raporteaza rndurile care au pretul de carte
mai mare dect 11 sau al caror titlu include sub-sirul 'Curs':
SELECT titlu, pret FROM carte
WHERE pret>11 OR titlu LIKE %Curs%;
Pentru a compara o valoare cu o expresie regulata n MySQL, folositi urmatoarea
forma:
x REGEXP y, unde "x" este valoarea care va fi testata, iar "y" este o expresie
regulata, delimitata prin ghilimele simple.
3. Modificarea datelor dintr-o baza de date
Sub-limbajul SQL, Data Manipulation Language, include comenzi care va permit
sa inserati rnduri noi ntr-un tabel, sa actualizati una sau mai multe coloane ale
rndurilor existente, respectiv sa stergeri rnduri dintr-un tabel.
Pentru a insera un nou rnd ntr-un tabel, folositi comanda "INSERT", care are
urmatoarea forma:
INSERT INTO tabel VALUES (valoare1, valoare2);
- Unde "tabel" este numele tabelului la care se va adauga rndul.
- "valoare1" este valoarea pentru prima coloana din tabel, iar "valoare2" este
valoarea celei de-a doua coloane din tabel. Se pot da mai mult sau mai putin de
doua valori; numarul valorilor date ar trebui sa fie egal cu acela al coloanelor din
tabel.
O coloana poate primi si valoarea "NULL", cu exceptia situatiilor cnd definitia
coloanei nu permite.
O forma mai buna (si recomandata) a comenzii INSERT specifica numele
coloanelor carora le sunt atribuite valorile:
INSERT INTO tabel (coloana1, coloana2) VALUES (valoare1,
valoare2);
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Unde coloana denumita "coloana1" primeste valoarea "valoare1", iar coloana
denumita "coloana2" primeste valoarea "valoare2".
Pot fi specificate mai mult sau mai putin de doua coloane si valori. Numarul
coloanelor specificate trebuie sa fie egal cu numarul valorilor specificate.
Coloanele care nu sunt denumite n comanda "INSERT" si care nu au o valoare
prestabilita (DEFAULT) primesc valoarea NULL, cu exceptia situatiilor cnd
valoarea respectiva nu este permisa (n acest caz, comanda INSERT esueaza).
Daca doriti sa adaugati mai multe randuri intr-un tabel, intr-o singura inserare,
puteti folosi urmatoarea forma a comenzii INSERT:
INSERT INTO tabel (coloana1, coloana2)
VALUES (valoare1, valoare2),
(valoare3, valoare4),
(valoare5, valoare6);
Pentru a modifica valoarea unui rnd sau mai multor rnduri existente ntr-un
tabel, folositi o comanda "UPDATE", care are urmatoarea forma:
UPDATE tabel SET coloana1=valoare1, coloana2=valoare2
WHERE conditie;
- Unde "tabel" este numele tabelului ale carui rnduri urmeaza sa fie modificate,
"coloana1" este numele primei coloane care urmeaza a fi modificata, "valoare1"
este valoarea care va fi repartizata n "coloana1", "coloana2" este numele celei
de-a doua coloane care urmeaza a fi modificata, "valoare2" este valoarea care
va fi repartizata n "coloana2", iar "conditie" identifica rndul sau rndurile care
urmeaza a fi actualizate, dupa o anumita conditie.
Poate fi actualizat un numar mai mare sau mai mic de coloane. Daca se doreste
ca toate randurile coloanei sa fie actualizate, clauza "WHERE" poate fi omisa.
De exemplu, comanda urmatoare modifica din coloana "titlu" numele asociat
cartii in "Curs2", in randul unde coloana "pret" are valoarea 5.
UPDATE carte SET titlu=Curs2
WHERE pret=5;
Pentru a sterge un rnd dintr-un tabel, folositi comanda "DELETE", care are
urmatoarea forma:
DELETE FROM tabel WHERE conditie;
Daca se vrea a fi sterse toate rndurile tabelului, clauza WHERE poate fi omisa.
De exemplu, comanda urmatoare sterge rndul din tabelul "carte" asociat
titlului "Curs2":
DELETE FROM carte WHERE titlu='Curs2';
4. Sortarea si gruparea
Deseori, este important ca datele sa fie raportate ntr-o anumita secventa.
Puteti specifica ordinea de raportare a rezultatelor interogarii folosind clauza
"ORDER BY", care are urmatoarea forma:
ORDER BY valoare
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Daca se vor folosi mai multe cmpuri de sortare, acestea vor fi separate prin
virgula.
Daca doriti sa indicati o sortare descendenta, n locul uneia ascendente,
specificati "DESC" dupa valoare.
De exemplu, pentru a ordona toate cartile n functie de pret, de la cel mai mare
la cel mai mic, respectiv dupa titlu pentru un pret egal, puteti folosi urmatoarea
interogare:
SELECT pret, titlu FROM carte
ORDER BY pret DESC, titlu;
Pentru a include numai titlurile care au un pret mai mare de 50, adaugati o
clauza WHERE la comanda SELECT:
SELECT pret, titlu FROM carte
WHERE pret>50
ORDER BY pret DESC, titlu;
SQL include functii care va permit sa raportati valori diferite, valori utile, precum
un numar al rndurilor tabelului. Iata cele mai importante functii in acest sens:
Functie Descriere
count(*) - Numarul rndurilor din tabel
- Numarul rndurilor din tabel care contin
count(coloana) o valoare diferita de NULL n coloana
specificata
count(distinct - Numarul valorilor distincte diferite de
coloana) NULL care apar n coloana specificata
- Valoarea mijlocie (medie) a coloanei
avg(coloana)
numerice specificate
min(coloana) - Valoarea minima din coloana specificata
- Valoarea maxima din coloana
max(coloana)
specificata
sum(coloana) - Suma valorilor din coloana specificata
De exemplu, interogarea urmatoare raporteaza numarul cartilor si pretul mediu
al acestora:
SELECT count(*), avg(pret) FROM carte;
- Datele de iesire vor fi afisate pe o singura linie.
Clauza SQL "AS" specifica un nume nou pentru o coloana sau expresie. Numele
specificat este folosit ca titlu n rapoartele SQL. Clauza "AS" este utila n lucrul
cu functiile din tabelul anterior, va ajuta sa identificati mai usor datele de iesire.
De exemplu, interogarea precedenta poate fi rescrisa pentru a include o clauza
"AS", astfel:
SELECT count(*) AS Carte_Numar,
avg(pret) AS Pret_Mediu
FROM carte;
O alta clauza utila este "GROUP BY", aceasta are urmatoarea forma:
GROUP BY coloana-sortare
- Unde "coloana-sortare" este numele sau valoarea unei coloane, specificata
ntr-o clauza "ORDER BY", care trebuie sa urmeze dupa clauza "GROUP BY".
De exemplu, avem un tabel "carte" cu 4 coloane (carteid, titlu, anul si pret),
interogarea urmatoare raporteaza numarul cartilor si pretul mediu pentru
fiecare an (anul) n parte:
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
SELECT count(*), avg(pret) FROM carte
GROUP BY anul
ORDER BY anul;
Pentru a include n datele de iesire numai grupurile selectate, specificati clauza
"HAVING" imediat dupa clauza "GROUP BY". Clauza "HAVING" are urmatoarea
forma:
HAVING conditie
De exemplu, pentru a include numai cartile al caror atribut "anul" are valoare
mai mare dect 1980, srieti urmatoarea interogare:
SELECT count(*), avg(pret) FROM carte
GROUP BY anul
HAVING anul>1980
ORDER BY anul;
Mai jos sunt afisati operatorii matematici folositi in SQL:
+ Adunare
- Scadere
* Inmultire
/ Impartire
| SAU, la nivel de bit
& SI la nivel de bit
>> Deplasare la dreapta
<< Deplasare la stanga
_ Complement la nivel de bit
Notiuni fundamentale despre
bazele de date si SQL (3)
Invatati principalele expresii si functii folosite in MySQL
Invatati sa preluati datele, prin "unire", din mai multe tabele
Invatati sa executati instructiuni MySQL scrise intr-un fisier extern
1. Expresii si functii
SQL va permite sa formati expresii folosind valori din coloane, valori literale si
functii. Ca si n PHP, puteti controla ordinea de evaluare a expresiilor SQL
folosind paranteze pentru a delimita sub-expresiile care trebuie evaluate mai
intai.
Tabelele urmatoare rezuma functiile MySQL frecvent folosite
Functii matematice frecvent folosite n MySQL
Functie Descriere
abs(x) - Valoarea absoluta a lui x
atan(x) - Arc tangenta lui x, unde x este dat n radiani
atan2(y,x) - Arc tangenta lui y/x, unde semnele ambelor
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
argumente sunt folosite pentru a determina cadranul
cercului trigonometric
ceiling(x) - Cel mai mic ntreg care nu este mai mic dect x
cos(x) - Cosinusul lui x, unde x este exprimat n radiani
exp(x) - Baza logaritmilor naturali (e) ridicata la puterea x
floor(x) - Cel mai mare ntreg care nu este mai mare dect x
log (x) - Logaritmul natural al lui x
mod(x,y) - Restul mpartirii x/y
power(x,y
- x la puterea y
)
- Valoare aleatoare cu virgula, mai mare sau egala cu
rand(x)
zero si mai mica dect unu
- Valoarea -1, 0 sau 1, dupa cum valoarea lui x este
sign(x)
negativa, zero sau pozitiva
sin(x) - Sinusul lui x, unde x este dat n radiani
sqrt(x) - Radacina patrata a lui x
tan(x) - Tangenta lui x, unde x este dat n radiani
\Functii sir frecvent folosite n MySQL
Functie Descriere
- Codul ASCII al octetului celui mai din stnga al
ascii(s)
sirului s
char(n) - Caracter al carui cod ASCII este n
concat(s1, - Concatenarea sirurilor s1 si s2; cu alte cuvinte, s2
s2) atasat la s1
- Sirul s, unde toate majusculele au fost
lcase(s)
transformate n minuscule
left(s,n) - Primii n octeti ai sirului s, de la stnga la dreapta
length(s) - Numarul octetilor din sirul s
locate(s1, - Pozitia primei aparitii a lui s1 n s2, respectiv zero
s2) daca s1 nu se gaseste n s2
ltrim(s) - Sirul s, cu eliminarea spatiilor de nceput
right(s,n) - Primii n octeti din sirul s, de la dreapta la stnga
rpad(s1,n,s - Sirul s1, completat la dreapta cu sirul s2 pna
2) cnd rezultatul are lungimea n
rtrim(s) - Sirul s, cu spatiile finale eliminate
space(n) - Un sir alcatuit din n spatii
substring(s, - Sub-sir al lui s, care ncepe de la pozitia m si care
m,n) are lungimea n
trim(s) - Sub-sir al lui s, cu spatiile initiale si finale eliminate
- Sirul s, cu toate minusculele convertite n
ucase(s)
majuscule
Functii MySQL de data si ora frecvent utilizate
Functie Descriere
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
dayofmont
- Ziua din luna a datei specificate (1-31)
h(d)
dayofweek( - Ziua din saptamna a datei specificate (1
d) =duminica, 2=luni,, 7=smbata)
dayofyear(
- Ziua din an a datei specificate (1-366)
d)
- Partea orelor din momentul de timp mentionat (0-
hour(t)
23)
- Partea minutelor din momentul de timp mentionat
minute(t)
(0-59)
month(d) - Luna datei specificate (1-12)
now() - Data si ora curenta
- Partea secundelor din momentul de timp mentionat
second(t)
(0-59)
week(d) - Saptamna din an a datei specificate (0-53)
- Partea anilor din momentul de timp mentionat
year(d)
(1000-9999)
Functii specifice MySQL
Functie Descriere
database() - Returneaza numele bazei de date deschise
get_lock(s,
- Obtine o blocare a bazei de date
n)
- Returneaza o suma de control a sirului s, calculata
md5(s)
dupa algoritmul MD5
password(s - Returneaza sirul s, criptat folosind algoritmul
) aplicat de MySQL parolei
release_loc
- Anuleaza blocarea unei baze de date
k(s)
user() - Returneaza numele utilizatorului curent
version() - Returneaza numarul versiunii MySQL
2. Uniri
SQL va permite sa obtineti accesul la mai multe tabele ntr-o singura interogare,
n general, aceasta operatie se executa pentru ca datele dintr-un tabel sa poata
fi folosite cu date din alt tabel.
De exemplu, sa presupunem ca baza de date este asemanatoare celei
prezentate mai jos, unde avem doua tabele, primul numit "persoane" iar cel de-
al oilea numit "meserii", si o relatie cheie externa - cheie primara (persoanaid)
asociaza cele doua tabelele.
persoanaid nume AnNastere meserie persoanaid
001 George Washington 1732 Arhitect 003
002 John Adams 1735 General 001
003 Thomas Jefferson 1743 Filozof 002
Sa examinam urmatoarea interogare:
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
SELECT nume, meserie FROM persoane, meserii
WHERE persoane.persoanaid=meserii.persoanaid;
- Constructiile "persoane.persoanaid" si "meserii.persoanaid" se numesc "nume
definite", prima se refera la coloana "persoanaid" din tabelul "persoane", iar a
doua se refera la coloana "persoanaid" a tabelului "meserii".
- Clauza WHERE asigura o echivalenta ntre valoarea cheii externe din tabelul
"meserii" cu aceea a cheii primare din tabelul "persoane", (n absenta clauzei
WHERE, se va stabili o corespondenta ntre fiecare rnd din tabelul cu meserii si
fiecare rnd din tabelul cu persoane; un asemenea rezultat, numit "produs
cartezian", contine n general multe rnduri - majoritatea nedorite - si ca atare
trebuie evitat).
- Rezultatul interogarii de mai sus este un raport care indica numele si meseria
asociata fiecarui angajat prezentat n tabelul "meserii".
O interogare ca aceasta, care combina date din mai multe tabele, se numeste
"unire". Sunt posibile si uniri mai complexe, care implica trei sau mai multe
tabele.
Daca un rnd dat din tabelul principal (aici "persoane") nu are nici un rnd
asociat n tabelul cu detalii (aici "meserii"), rndul respectiv din tabelul principal
nu va aparea n datele de iesire ale unei uniri. In cazul acesta, pentru a
determina aparitia acestei nregistrari din tabelul principal, se poate folosi o
categorie speciala de unire, cunoscuta sub numele de "unire la stnga" sau
"unire exterioara la stnga". Iata un exemplu:
SELECT nume, meserie FROM persoane
LEFT JOIN meserii
ON persoane.persoanaid=meserii.persoanaid;
Aceasta interogare va afisa toate persoanele, indiferent daca acestea au sau nu
asociata o meserie. Persoanele fara o meserie au specificatia NULL n coloana
corespunzatoare meseriei.
3. Executarea instructiunilor dintr-un fisier extern
Comenzile MySQL pot fi scrise si intr-un fisier extern (editat de exemplu, in
Windows, cu Notepad), acest fisier se numeste "script de shell".
Scriptul din fisierul extern poate fi executat din fereastra de comanda MySQL
(MySQL Command Line Client), utilizand comanda:
SOURCE nume_fisier
Unde "nume_fisier" este calea si numele fisierului in care se afla scriptul de
shell.
De exemplu, scriem urmatoarele comenzi intr-un fisier numit "lucru.txt" pe care-
l salvam in directorul "C:/teste".
CREATE DATABASE lucrudb;
USE lucrudb;
GRANT ALL ON lucrudb.* TO php IDENTIFIED BY 'mypass';
CREATE TABLE angajat (
angajatnr SMALLINT PRIMARY KEY,
nume VARCHAR(50),
ore SMALLINT,
departament CHAR(16),
salariu DECIMAL(8,2),
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
data_angajare DATE);
INSERT INTO angajat (
angajatnr,
nume,
ore,
departament,
salariu,
data_angajare)
VALUES (
1,
'George Washinton',
40,
'Contabilitate',
500.00,
'2007-10-04'),
( 2,
'John Adams',
35,
'Marketing',
1000.00,
'2007-10-11'),
( 3,
'Thomas Jefferson washinton',
20,
'Vanzari',
1300.00,
'2007-07-02');
- Pentru a executa acest script, scriem in fereastra de comanda MySQL:
SOURCE C:/teste/lucru.txt
MySQL va executa comenzile din script ca si cum acestea ar fi scrise direct in
linia de comanda.
Exemplul de mai sus va crea o baza de date noua, numita "lucrudb", va acorda
utilizatorului "php" toate drepturile in utilizarea acestei baze de date, dupa care
va crea tabelul "angajat", cu 6 coloane ("angajatnr", "nume", "ore",
"departament", "salariu", "data_angajare") in care vor fi adaugate trei linii.
PHP MySQL - Introducere si Tipuri
de Date
MySQL este cea mai populara aplicatie open-source de baze de date folosita cu
PHP.
O baza de date de obicei contine una sau mai multe tabele, folosita pentru a
stoca informatii pe categori.
Tabelele contin coloane si inregistrari (randuri) cu date.
Mai jos este un exemplu de tabel folosit pentru a stoca informatiile utilizatorului
(nume, email, parola):
id name password email
1 Marius faith [email protected]
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
site-ul-
2 peace [email protected]
tau
3 I_AM love [email protected]
- Aceasta tabela contine trei inregistrari /randuri (unu pentru fiecare
persoana/utilizator) si patru coloane (id, name, password, email)
Reguli de sintaxa MySQL
Fiecare baza de date si fiecare tabela este indentificata printr-un nume. Regulile
de baza MySQL pentru nume de baze de date, tabele, si coloane sunt:
Numele poate avea maxim 64 de caractere.
Poate contine numai litere, numere, si sublinia (indicat fara spatii).
Numele poate incepe cu un numar, dar nu poate contine numai numere.
O tabela nu poate avea doua coloane cu acelasi nume si o baza de date
nu poate avea doua tabele cu acelasi nume.
Numele tabelelor si coloanelor sunt case-sensitive ("Php" e diferit de
"php").
Tipuri de date MySQL
Cand se creaza un tabel in MySQL, trebuie definit tipul de date pe care fiecare
coloana il va contine. Exista trei tipuri principale: Text (strings), Numere,
Data si Ora; si doua tipuri secundare: Liste predefinite si Date binare.
Tipul de date dicteaza ce informatie poate fi stocata si cum, acesta influenteaza
si performanta generala a bazei de date.
Tabelul de mai jos listeaza tipurile de date folosite pentru MySQL, cu o scurta
descriere si cat spatiu ocupa.
Marim
Tip Descriere
e
Diferenta dintre "Tipurile de date pentru text" consta
in numarul maxim de caractere ce poate fi stocat intr-
Stocare text
un camp individual, modul de tratare a spatiilor, si
daca se poate seta o valoare initiala.
lungime Un camp cu lungime fixa de la 0 la 255 de
CHAR(lungime)
bytes caractere. Accepta o valoare initiala.
lungime
Camp cu lungime variabila de la 0 la 65,535
VARCHAR(lungime) + 1 or 2
caractere. Accepta o valoare initiala.
bytes
lungime
TINYTEXT +1 Un sir cu lungime maxima de 255 characters
bytes
TEXT lungime Un sir cu o lungime maxima de 65,535
+2 caractere. Nu poate defini o valoare initiala.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Marim
Tip Descriere
e
bytes
lungime
Un sir cu o lungime maxima de 16,777,215
MEDIUMTEXT +3
caractere
bytes
lungime
Un sir cu o lungime maxima de
LONGTEXT +4
4,294,967,295 caractere
bytes
Aceste tipuri de date reprezinta numere in diferite
Stocare numere
forme.
Interval de la 128 la 127. Sau de la 0 la 255
TINYINT(lungime) 1 byte
unsigned
Interval de la 32,768 la 32,767. Sau de la 0
SMALLINT(lungime) 2 bytes
la 65,535 unsigned
MEDIUMINT(lungim Interval de la 8,388,608 la 8,388,607. Sau
3 bytes
e) de la 0 la 16,777,215 unsigned
Interval de la 2,147,483,648 la
2,147,483,647. Daca coloana este declarata
INT(lungime) 4 bytes
UNSIGNED, intervalul este de la 0 la
4,294,967,295
Interval de la 9,223,372,036,854,775,808 la
BIGINT(lungime) 8 bytes 9,223,372,036,854,775,807. Sau de la 0 la
18,446,744,073,709,551,615 unsigned
Numar mic cu virgula (cu zecimale).
FLOAT(lungime, Deoarece PHP va formata numerele in
4 bytes
decimals) functie de calcule, se recomanda sa folosesti
FLOAT fara parametri optionali.
DOUBLE(lungime,
8 bytes Numar mare cu zecimale
decimals)
Un tip DOUBLE care permite un numar fix de
lungime zecimale. Inainte de MySQL 5.0.3, tipul de
DECIMAL(lungime,
+ 1 or 2 date DECIMAL a fost stocat ca un sir, ca sa
decimals)
bytes nu poata fi folosit cu functii SQL, cum ar fi
SUM()
Stocare data si MySQL stocheaza data intr-un singur format: YYYY-
timp MM-DD
O data stocata ca YYYY-MM-DD. Intervalul
DATE 3 bytes
este de la 1000-01-01 la 9999-12-31
Data si ora, afisat in format YYYY-MM-DD
DATETIME 8 bytes
HH:MM:SS
Un timestamp (de obicei generat automat de
calculator). Poate contine valori ce reprezinta
TIMESTAMP 4 bytes date de la inceputul lui 1970 pana in Januarie
2038. Coloanele TIMESTAMP sunt afisate in
acelasi format ca si coloana DATETIME.
TIME 3 bytes Ora in format HH:MM:SS
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Marim
Tip Descriere
e
MySQL te lasa sa stochezi doua tipuri de liste
Stocare liste
predefinite (pot fi vazute ca echivalente pentru radio
predefite
butonul si caseta de verificare).
Acest tip de coloana stocheaza o singura
1 or 2
ENUM alegere din lista predefinita, fiecare coloana
bytes
poate avea una din mai multe valori posibile
Aceast tip de coloana stocheaza zero sau
mai multe inregistrari din lista predefinita. Ca
1, 2, 3, si ENUM, cu exceptia ca fiecare coloana
SET 4, or 8 poate avea mai mult de o valoare din mai
bytes multe valori posibile, sau mai multe
inregistrari dintr-o lista predefinita. Lista
poate contine cel mult 64 de inregistrari.
Storing binary
Stocheaza date binare, ca imaginile.
data
TINYBLOB Pana la 255 bytes
BLOB Pana la 64kB
MEDIUMBLOB Pana la 16MB
LONGBLOB Pana la 4GB
- Parametri (lungime, decimal) sunt optionali, dar pentru motive de
performanta, ar trebui specificati pentru a restrictiona cata informatie sa fie
stocata in oricare din coloane. Bazele de date sunt de obicei mai rapide cand
lucreaza cu coloane care au marimea fixata.
- Foloseste VARCHAR pentru elemente de text scurte si TEXT pentru cele mai
lungi.
- Foloseste DECIMAL pentru a stoca valori pt. bani.
- Pentru data si ora, este indicat sa folositi TIMESTAMP daca doriti sa inregistrati
in acel camp un punct fix in timp (de exemplu data cand o inregistrare a fost
introdusa in baza de date). Folositi DATETIME daca data/ora pot fi setate si
schimbate arbitrar.
La tipul TIMESTAMP data si ora este setata automat cu timpul curent cand se
face INSERT sau UPDATE, daca nu se specifica o valoare pentru acel camp.
- Nu este o buna idee sa folosesti date binare. Solicita prea mult baza de date, si
nu se pot afisa imagini direct din baza de date.
Aceasta lectie e doar pentru o scurta introducere, si puteti reveni ca sa verificati
tipul de date care doriti sa fie folosit.
In tutorialul urmator puteti invata cum sa va conectati la serverul MySQL cu
PHP, sa creati o baza de date si tabele, utilizand interfata MySQLi (MySQL
Improved).
PHP MySQL - utilizare MySQLi
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
PHP are trei moduri diferite prin care se poate conecta si interactiona cu baza de
date MySQL : extensia MySQL originala (cu functii), MySQL Improved (MySQLi,
obiect-orientat), sau PHP Data Objects (PDO, obiect-orientat).
Ele nu pot fi amestecate in acelasi script. Extensia originala MySQL nu mai este
activ dezvoltata si nu este recomandat pentru proiecte PHP-MySQL noi.
Documentatia PHP descrie MySQLi ca fiind optiunea preferata recomandata de
MySQL pentru proiecte noi.
Conectare la MySQL
Inainte de a putea accesa informatii din baza de date , trebuie creata o
conexiune cu serverul MySQL.
Pentru a va conecta la un server MySQL cu PHP si MySQLi, se creaza o instanta
de obiect mysqli, cu formula new mysqli(), la care se adauga datele de
conectare.
- Sintaxa:
$conn = new mysqli($servername, $username, $password, $database, $port);
- $servername - Specifica serverul la care sa se conecteze. Daca adaugati
valoarea NULL sau un sir gol "", serverul va folosi valoarea standard: "localhost".
- $username - Specifica numele de utilizator la baza de date MySQL.
- $password - Specifica parola utilizatorului pentru conectare.
- $database - Optional. Numele bazei de date care contine tabelele.
- $port - Optional. Specifica port-ul prin care se face conectarea la serverul
MySQL, standard este 3306
- Exemplu:
<?php
// conectare la server
$conn = new mysqli('localhost', 'root', 'pass', 'dbname');
// verifica conexiunea
if (mysqli_connect_errno()) {
exit('Connect failed: '. mysqli_connect_error());
}
?>
- Aceast cod face conectarea la baza de date numita "dbname", si stocheaza
conexiunea in instanta de obiect $conn.
Daca exista erori la conexiune, mysqli_connect_errno() returneaza codul de
eroare.
Inchiderea unei conexiuni
Conexiunea va fi inchisa automat cand scriptul se termina. Se recomanda totusi
sa inchideti conexiunea mai devreme, cand scriptul nu o mai foloseste. Acest
lucru va elibera memoria folosita de conexiune. Pentru a inchide o conexiune se
foloseste metoda close() din clasa MySQLi.
- Exemplu:
<?php
// conectare la server
$conn = new mysqli('localhost', 'root', 'pass', 'dbname');
// verifica conexiunea
if (mysqli_connect_errno()) {
exit('Connect failed: '. mysqli_connect_error());
}
// ceva cod
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
$conn->close(); // termina conectarea
// alt cod PHP
?>
Creare baza de date cu MySQLi
Pentru a stoca informatii in MySQL, este nevoie de o baza de date.
Comanda CREATE DATABASE este folosita pentru a crea o baza de date in
MySQL.
- Sintaxa:
CREATE DATABASE database_name
Pentru a face un script PHP sa execute instructiunile SQL, mai intai trebuie sa
creati o instanta de obiect mysqli, care va contine conexiunea la server, apoi
folositi metoda query() din clasa MySQLi.
- Sintaxa:
mysqliObj->query($sql_query)
- mysqliObj - este instanta de obiect mysqli, creata cu new mysqli()
- $sql_query - este un sir cu instructiuni SQL.
Aceasta metoda trimite interogarea sau comanda la serverul MySQL, va returna
obiectul rezultat, sau TRUE la succes, FALSE in caz de eroare.
Exemplul urmator creaza o baza de date numita "tests":
<?php
// conectare la serverul MySQL
$conn = new mysqli('localhost', 'root', 'pass');
// verifica conexiunea
if (mysqli_connect_errno()) {
exit('Conectare nereusita: '. mysqli_connect_error());
}
// interogare sql cu CREATE DATABASE
$sql = "CREATE DATABASE `tests` DEFAULT CHARACTER SET utf8 COLLATE utf8_general_ci";
// executa interogarea $sql pe server pentru a crea baza de date
if ($conn->query($sql) === TRUE) {
echo 'Baza de date "tests" a fost creata';
}
else {
echo 'Error: '. $conn->error;
}
$conn->close();
?>
- Cand doriti sa creati o noua baza de date, se adauga doar primele trei
argumente la obiectul mysqli (servername, username si password). Dar daca
vreti sa folosesti un port specific, adaugati un sir gol "" pentru argumentul ce
reprezinta numele bazei de date :
Exemplu: new mysqli('localhost', 'root', 'pass', '', port)
- Instructiunea suplimentara: DEFAULT CHARACTER SET utf8 COLLATE
utf8_general_ci seteaza baza de date sa foloseasca UTF-8 charset pentru
codarea caracterelor.
Exemplul de mai sus creaza o baza de date numita "test", afisaza "Baza de date
"tests" a fost creata", sau un mesaj de eroare in caz de esec.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
$conn->error (sau poate fi folosit mysqli_error($conn) ) returneaza un sir cu o
descriere a ultimei erori(daca exista).
Comenzile SQL sunt case-insensitive, astfel puteti folosi "CREATE DATABASE"
sau "create database". Dar numele tabelelor si coloanelor sunt case-sensitive.
Creare tabel in MySQL
Dupa ce ati realizat o conexiune la o baza de date, puteti crea tabele in ea.
Tabelele sunt elementele care stocheaza datele in baza de date.
Pentru a crea un tabel in MySQL, se foloseste comanda CREATE TABLE, apoi se
apeleaza metoda query().
- Sintaxa:
CREATE TABLE `table_name`
(
`nume_coloana1` tip_date,
`nume_coloana2` tip_date,
`nume_coloana3` tip_date,
....
)
- tip_date specifica tipul de date pe care o coloana le poate contine. Pentru o
lista cu tipurile de date MySQL, vedeti lectia precedenta: PHP MySQL -
Introducere si Tipuri de date.
Dupa "tip_date", se pot specifica si alte atribute optionale pentru fiecare
coloana:
NOT NULL - Fiecare rand trebuie sa contina o valoare in acea coloana,
valorile null nu sunt permise.
DEFAULT value - Seteaza o valoare initiala care este adaugata cand nici
o alta valoare nu este transferata
UNSIGNED - Poate fi folosit pentru numere, seteaza sa fie folosite doar
numere pozitive si zero.
AUTO INCREMENT - MySQL va mari automat valoarea din randul urmator
cu 1 de fiecare data cand o noua inregistrare este adaugata.
PRIMARY KEY - Este folosit pentru a identifica unic randurile dintr-un
tabel. Coloana cu setarea PRIMARY KEY este de obicei un ID numeric, si in
general folosita cu AUTO_INCREMENT
Fiecare tabel ar trebui sa aiba o coloana primary key. Valoarea ei trebuie sa fie
unica pentru fiecare inregistrare din tabel.
- Exemplu:
<?php
// conectare la serverul MySQL
$conn = new mysqli('localhost', 'root', 'pass', 'tests');
// verifica conexiunea
if (mysqli_connect_errno()) {
exit('Connect failed: '. mysqli_connect_error());
}
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
// interogare sql pentru CREATE TABLE
$sql = "CREATE TABLE `users` (
`id` INT(6) UNSIGNED AUTO_INCREMENT PRIMARY KEY,
`name` VARCHAR(25) NOT NULL,
`pass` VARCHAR(18) NOT NULL,
`email` VARCHAR(45),
`reg_date` TIMESTAMP
) CHARACTER SET utf8 COLLATE utf8_general_ci";
// Executa interogarea $sql query pe server pentru a crea tabelul
if ($conn->query($sql) === TRUE) {
echo 'Table "users" successfully created';
}
else {
echo 'Error: '. $conn->error;
}
$conn->close();
?>
- Acest cod va crea un tabel numic "users" in baza de date "tests", cu cinci
coloane (id , name , pass , email si reg_date), seteaza coloana 'id' ca campul
primary key.
In imaginea de mai jos puteti vedea descrierea tabelului "users".
In comenzile SQL este recomandat ca numele de tabel si coloane sa fie adaugat
intre apostrof ` ` (caracterul de langa butonul cu numerul 1 pe tastatura).
Aceasta este sintaxa corecta dar nu este strict necesara.
PHP MySQL - INSERT INTO
Dupa ce o baza de date si tabelele ei au fost create, puteti sa adaugati
informatii in ele.
Cateva reguli de sintaxa:
In PHP, interogarea SQL trebuie sa fie scrisa intre ghilimele.
Valorile de tip String (sir), din interogarea SQL, trebuie sa fie intotdeauna intre
ghilimele.
Valorile numerice si NULL nu trebuie adaugate intre ghilimele.
Introducere date in tabel MySQL
Pentru a adauga inregistrari noi intr-un tabel MySQL, se foloseste comanda INSERT
INTO.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Exista doua metode prin care o interogare INSERT poate fi scrisa:
1) Prima metoda nu specifica numele coloanelor unde datele for fi introduse, ci doar
valorile lor.
- Sintaxa:
INSERT INTO nume_tabel
VALUES (valoare1, valoare2, valoare3, ...)
In aceasta metoda, trebuie sa specificati o valoare pentru fiecare coloana, chiar daca
este NULL. Daca sunt cinci coloane in tabel, trebuie sa adaugati cinci valori, separate
prin virgula.
2) Pentru a doua metoda se specifica atat numele coloanei /coloanelor cat si valorile
care vor fi intoduse:
- Sintaxa:
INSERT INTO nume_tabel (coloana1, coloana2, coloana3,...)
VALUES (valoare1, valoare2, valoare3,...)
Aceasta este in general metoda preferata, deoarece puteti adauga doar coloanele care
vor primi valori. Orice coloana caruia nu ii este atribuita o valoare va fi tratata ca NULL
(sau ii va fi data valoarea default, daca aceasta este definita).
Daca o coloana nu poate avea valoarea NULL (a fost definita ca NOT NULL) si nu are o
valoare default, nespecificand o valoare va genera eroare.
Daca o coloana este AUTO_INCREMENT sau TIMESTAMP, nu este nevoie sa fie
specificata in interogarea SQL, serverul MySQL va seta si adauga valoarea automat.
Pentru ca PHP sa execute comenzile SQL, trebuie sa folosesti metoda mysqli query() .
- Urmatorul exemplu adauga o noua inregistrare in tabelul "users" . Acest exemplu
foloseste tabelul "users" creat in lectia anterioara, cu cinci coloane (id , name , pass ,
email si reg_date).
Campul "id" este AUTO_INCREMENT, deci nu trebuie specificat in interogarea SQL,
serverul MySQL va adauga automat valoare pentru el. La fel si pentru "reg_date", care
este setat TIMESTAMP.
<?php
// conectare la baza de date "tests"
$conn = new mysqli('localhost', 'root', 'pass', 'tests');
// verifica conexiunea
if (mysqli_connect_errno()) {
exit('Connect failed: '. mysqli_connect_error());
}
// interogare sql pentru users INSERT INTO
$sql = "INSERT INTO `users` (`name`, `pass`, `email`)
VALUES ('Marius', 'faith', '[email protected]')";
// Trimite interogarea $sql la MySQL pentru a introduce valorile
if ($conn->query($sql) === TRUE) {
echo 'Datele au fost adaugate';
}
else {
echo 'Error: '. $conn->error;
}
$conn->close();
?>
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
- Mai intai se creaza instanta de obiect mysql cu identificatorul de variabila $conn. Apoi,
se defineste sirul cu instructiunea SQL, salvat intr-o variabila numita $sql. Apoi se
apeleaza metoda query() , si in acelasi timp se verifica valoarea returnata pentru a
determina daca datele au fost adaugate.
Exemplul de mai sus adauga un rand in tabelul "users", cu valoarea "Marius" in coloana
"name", valoarea "faith" in campul "pass", si "[email protected]" pentru "email".
Valorile pentru celelalte coloane ("id" si "reg_date") sunt adaugate automat de serverul
MySQL.
MySQL permite INSERT cu mai multor randuri in acelasi timp, separate prin virgula.
- Sintaxa:
INSERT INTO nume_tabel (coloana1, coloana2, coloana3,...)
VALUES (valoareA1, valoareA2, valoareA3,...),
(valoareB1, valoareB2, valoareB3,...),
(valoareC1, valoareC2, valoareC3,...)
Exemplu urmator adauga doua noi randuri in tabelul "users", cu o singura interogare.
<?php
// conectare la baza de date "tests"
$conn = new mysqli('localhost', 'root', '', 'tests');
// verifica conexiunea
if (mysqli_connect_errno()) {
exit('Connect failed: '. mysqli_connect_error());
}
// interogare sql pentru users, INSERT INTO (doua randuri)
$sql = "INSERT INTO `users` (`name`, `pass`, `email`)
VALUES ('site-ul-tau', 'peace', '[email protected]'),
('I_AM', 'love', '[email protected]')";
// Trimite interogarea $sql la MySQL pentru a introduce valorile
if ($conn->query($sql) === TRUE) {
echo 'Datele au fost adaugate';
}
else {
echo 'Error: '. $conn->error;
}
$conn->close();
?>
Obtinere ID, auto generat de INSERT
Daca aveti un tabel cu o coloana AUTO_INCREMENT care stocheaza un id numeric,
puteti folosi metoda insert_id() a obiectului mysqli pentru a prelua ID-ul generat in
ultima operatiune INSERT.
- Exemplu:
<?php
// conecteaza la baza de date "tests"
$conn = new mysqli('localhost', 'root', 'pass', 'tests');
// verifica conexiunea
if (mysqli_connect_errno()) {
exit('Connect failed: '. mysqli_connect_error());
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
}
// interogare sql pentru users, INSERT INTO
$sql = "INSERT INTO `users` (`name`, `pass`, `email`)
VALUES ('PloMar ', 'love_light', '[email protected]')";
// Executa interogarea $sql pentru a prelua ID auto-generat
if ($conn->query($sql) === TRUE) {
echo 'ID-ul este: '. $conn->insert_id;
}
else {
echo 'Error: '. $conn->error;
}
$conn->close();
?>
Returneaza:
ID-ul este 4
Daca tabelul nu are o coloana cu atributul AUTO_INCREMENT sau daca
interogarea nu este o comanda INSERT sau UPDATE, insert_id() va returna
zero.
Adaugare date din formular in baza de date
Formularele HTML sunt de obicei folosite pentru a trimite date la un script pe server.
Aceste date pot fi adaugate si intr-o baza de date.
Pentru a introduce date dintr-un formular intr-o baza de date MySQL, trebuie creat un
formular HTML si un script PHP care receptioneaza date din formular.
Exemplu de formular HTML si un script PHP care poate fi folosit pentru a adauga
valorile din formular in tabelul "users".
Formularul HTML
<!DOCTYPE html PUBLIC "-//W3C//DTD XHTML 1.0 Transitional//EN"
"http://www.w3.org/TR/xhtml1/DTD/xhtml1-transitional.dtd">
<html>
<head>
<title>Formular HTML pentru insert users</title>
</head>
<body>
<form action="insert.php" method="post">
Name: <input type="text" name="name" /><br />
Password: <input type="text" name="pass" /><br />
E-mail: <input type="text" name="email" /><br />
<input type="submit" valoare="Trimite" />
</form>
</body>
</html>
Cand un utilizator apasa pe butonul "Trimite", datele din formular sunt trimise la
scriptul din fisierul "insert.php".
Fisierul "insert.php":
- preia valorile din formular cu variabila $_POST,
- filtreaza aceste valori cu functii strip_tags() si trim() (pentru a sterge posibile tag-uri
si spatii goale de la inceput si sfarsit),
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
- foloseste un tipar RegExp si functia preg_match() pentru a verifica daca valoarea de
la "email" e o adresa de email corecta,
- daca toate datele sunt corecte, se face conectarea la o baza de date (cu instanta
mysqli), stocheaza valorile intr-un Array asociativ ($adds), si le filtreaza cu metoda
mysqli_real_escape_string(),
- seteaza comanda INSERT INTO , apoi, metoda query() trimite interogarea SQL la
serverul MySQL si o noua inregistrare va fi adaugata in tabelul "users".
Cod PHP in pagina "insert.php"
<?php
$erors = array(); // seteaza un array gol care va contine erorile
$regexp_mail = '/^([a-zA-Z0-9]+[a-zA-Z0-9._%-]*@([a-zA-Z0-9-]+\.)+[a-zA-Z]{2,4})$/'; //
RegExp pt adresa de e-mail
// Verifica daca sunt primite date din formular
if (isset($_POST['name']) && isset($_POST['pass']) && isset($_POST['email'])) {
// sterge tag-urile si spatiile goale de la inceputul si sfarsitul valorilor
$_POST = array_map("strip_tags", $_POST);
$_POST = array_map("trim", $_POST);
// verifica daca toate campurile din formular sunt completate corect
// (adresa de email si numarul minim de caractere din "name" si "pass")
if (!preg_match($regexp_mail, $_POST['email'])) $erors[] = 'Adresa de e-mail incorecta';
if (strlen($_POST['name'])<3) $erors[] = 'Numele trebuie sa contina minim 3 caracte';
if (strlen($_POST['pass'])<6) $erors[] = 'Parola trebuie sa contina minim 6 caracte';
// daca nu sunt erori ($error array gol)
if(count($erors)<1) {
// conecteaza la baza de date "tests"
$conn = new mysqli('localhost', 'root', '', 'tests');
// verifica conexiunea
if (mysqli_connect_errno()) {
exit('Connect failed: '. mysqli_connect_error());
}
// stocheaza valorile intr-un Array, filtrand caracterele speciale pt. a fi folosite in comanda SQL
$adds['name'] = $conn->real_escape_string($_POST['name']);
$adds['pass'] = $conn->real_escape_string($_POST['pass']);
$adds['email'] = $conn->real_escape_string($_POST['email']);
// interogarea SQL pentru userr, INSERT INTO
$sql = "INSERT INTO `users` (`name`, `pass`, `email`) VALUES ('". $adds['name']. "', '".
$adds['pass']. "', '". $adds['email']. "')";
// Trimite interogarea $sql la MySQL pentru a introduce valorile
if ($conn->query($sql) === TRUE) {
echo 'Datele au fost adaugate';
}
else {
echo 'Error: '. $conn->error;
}
$conn->close();
}
else {
// altfel, daca au aparut erori erori, le adauga intr-un sir si le printeaza
echo implode('<br />', $erors);
}
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
}
else {
echo 'Nu sunt date de la formular';
}
?>
PHP MySQL - SELECT, ORDER BY
Cand baza de date are cateva inregistrari in ea, puteti prelua informatia stocata,
folosind comanda SELECT.
O interogare SELECT returneaza randuri selectate de la unul sau mai multe
tabele.
- Sintaxa:
SELECT nume_coloana/e FROM nume_tabel
- "nume_coloana/e" - este numele coloanei sau coloanelor care vor fi selectate.
Pentru a selecta mai multe coloane, adaugatile separate prin virgula:
SELECT coloana1, coloana2, coloana3 FROM nume_tabel
Pentru a selecta toate coloanele, punti un asterisc (*):
SELECT * FROM nume_tabel
Ca sa fie trimisa comanda SQL la baza de date MySQL si pentru a prelua datele
selectate, se foloseste metoda query() a obiectului mysqli.
Cand este folosita cu interogari SELECT, aceasta metoda returneaza un obiect
care contine randurile de date, sau False in caz de eroare.
Pentru a parcurge datele returnate si sa obtineti cate un rand din ele, puteti
folosi metoda fetch_assoc.
Metoda fetch_assoc() returneaza un array asociativ ce contine randurile
preluate, cheile din array reprezinta numele coloanelor.
Cu o bucla while() puteti prelua informatiile din fiecare rand stocat in acel array.
Pentru a afla numarul de randuri returnat de o interogare SELECT, se foloseste
proprietatea num_rows, aplicata la obiectul rezultat.
- Urmatorul exemplu selecteza si afiseaza datele stocate in coloanele "id",
"name" si"pass" din tabelul "users".
<?php
// conecteaza la baza de date "tests"
$conn = new mysqli('localhost', 'root', 'pass', 'tests');
// verifica conexiunea
if (mysqli_connect_errno()) {
exit('Connect failed: '. mysqli_connect_error());
}
// interogare sql SELECT
$sql = "SELECT `id`, `name`, `pass` FROM `users`";
// executa interogarea si retine datele returnate
$result = $conn->query($sql);
// daca $result contine cel putin un rand
if ($result->num_rows > 0) {
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
// afiseaza datele din fiecare rand din $result
while($row = $result->fetch_assoc()) {
echo '<br /> id: '. $row['id']. ' - name: '. $row['name']. ' - pass: '. $row['pass'];
}
}
else {
echo '0 rezultate';
}
$conn->close();
?>
- Acest exemplu stocheaza datele (obiectul rezultat) returnate de metoda
query() in variabila $result , foloseste proprietatea "num_rows" sa verifice daca
$result contine cel putin un rand. Apoi, cu bucla while() trece prin toate
inregistrarie din obiecul rezultat, folosind metoda "fetch_assoc()" pentru a retine
datele din fiecare rand intr-un Array in variabila $row.
Fiecare apelare a fetch_assoc() returneaza urmatorul rand in setul de rezultate,
pana cand nu mai sunt, si returneaza False.
Pentru a accesa valorile din fiecare rand, se foloseste variabila PHP $row si cheia
cu numele coloanei ($row['id'], ...).
Codul de mai sus va afisa:
id: 1 - name: Marius - pass: faith
id: 2 - name: site-ul-tau - pass: peace
id: 3 - name: I_AM - pass: love
id: 4 - name: PloMar - pass: love_light
Asterisc (*) poate fi folosit pentru a selecta toate coloanele: "SELECT * FROM
nume_tabel", dar este mai bine sa specificati doar coloanele care vreti sa fie
selectate, deoarece procesul de selectare poate fi mai rapid.
Optiunea LIMIT
Cu optiunea LIMIT puteti sa determinati numarul de inregistrari pe care MySQL
le va returna:
- Sintaxa:
SELECT nume_coloana/e FROM nume_tabel LIMIT skip_nr, ret_nr
"skip_nr" este optional, ii spune bazei de date cate randuri sa sara din rezultate.
"ret_nr" seteaza numarul maxim de inregistrari ce vor fi returnate.
- Exemplu:
<?php
// conecteaza la baza de date "tests"
$conn = new mysqli('localhost', 'root', 'pass', 'tests');
// verifica conexiunea
if (mysqli_connect_errno()) {
exit('Connect failed: '. mysqli_connect_error());
}
// interogare sql SELECT
$sql = "SELECT `id`, `name`, `pass` FROM `users` LIMIT 2";
// executa interogarea si retine datele returnate
$result = $conn->query($sql);
// daca $result contine cel putin un rand
if ($result->num_rows > 0) {
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
// afiseaza datele din fiecare rand din $result
while($row = $result->fetch_assoc()) {
echo '<br /> id: '. $row['id']. ' - name: '. $row['name']. ' - pass: '. $row['pass'];
}
}
else {
echo '0 rezultate';
}
$conn->close();
?>
Optiunea "LIMIT 2" spune MySQL sa returneze primele 2 randuri din rezultat.
Acest exemplu va afisa:
id: 1 - name: Marius - pass: faith
id: 2 - name: site-ul-tau - pass: peace
ORDER BY
ORDER BY specifica ordinea de sortare a resultatelor.
- Sintaxa:
SELECT nume_coloana/e FROM nume_tabel ORDER BY nume_col ASC|DESC
"nume_col" poate fi o singura coloana, o lista de coloane separate prin virgula,
sau o expresie ca RAND(), pentru a obtine o ordine aleatorie.
Cand se ordoneaza dupa mai mult de o coloana, a doua coloana e folosita in
sortare doar daca valorile din prima coloana sunt egale.
Ordinea de sortare standard este ascendenta (ASC) (az, 09), iar optiunea ASC
poate fi omisa. DESC (descrescator) inverseaza ordinea.
- Exemplu:
<?php
// conecteaza la baza de date "tests"
$conn = new mysqli('localhost', 'root', 'pass', 'tests');
// verifica conexiunea
if (mysqli_connect_errno()) {
exit('Connect failed: '. mysqli_connect_error());
}
// interogarea sql SELECT
$sql = "SELECT `id`, `name`, `pass` FROM `users` ORDER BY `name`";
// executa interogarea si retine rezultatul
$result = $conn->query($sql);
// daca $result contine cel putin un rand
if ($result->num_rows > 0) {
// afiseaza datele din fiecare rand din $result
while($row = $result->fetch_assoc()) {
echo '<br /> id: '. $row['id']. ' - name: '. $row['name']. ' - pass: '. $row['pass'];
}
}
else {
echo '0 results';
}
$conn->close();
?>
- Acest cod selecteaza toate datele stocate in tabelul "users" , si sorteaza
rezultatul in ordine alfabetica dupa coloana "name".
Exemplul de mai sus va afisa:
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
id: 3 - name: I_AM - pass: love
id: 1 - name: Marius - pass: faith
id: 2 - name: site-ul-tau - pass: peace
id: 4 - name: PloMar - pass: love_light
Puteti folosi ORDER BY cu optiunea LIMIT.
Exemplu: "SELECT `id`, `name`, `pass` FROM `users`
ORDER BY `name` LIMIT 2"
Daca vreti sa ignore randurile duplicate (care au aceleasi valori), se foloseste
optiunea DISTINCT:
SELECT DISTINCT nume_coloana/e FROM nume_tabel
Select in doua tabele MySQL
In acest tutorial puteti invata cum se pot selecta coloane din doua tabele
MySQL intr-o singura interogare.
Cand in comanda SQL sunt selectate coloane din tabele diferite, trebuie adaugat
numele tabelului inainte de cel al coloanei (despartite prin punct "."). Sintax
este:
SELECT `tabel1`.`coloana`, `tabel2`.`coloana` FROM `tabel1`, `tabel2`
WHERE conditie
Sa vedem cateva exemple,in care se vor folosi urmatoarele doua tabele,
denumite "categories" si "links".
categories
i
category
d
PHP-
1
MySQL
2 HTML
links
i visi
link
d ts
www.site-ul-tau.net/php-
1 12
mysql/matrice_tablouri.html
www.site-ul-tau.net/php-
1 15
mysql/siruri.html
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
links
i visi
link
d ts
2 www.site-ul-tau.net/html/tabele.html 18
1. Selectare toate coloanele din tabelul "categories" unde id=2, si coloanele
"link" si "visits" unde visits>13.
SELECT `categories`.*, `links`.`link`, `links`.`visits` FROM `categories`, `links`
WHERE `categories`.`id`=2 AND `links`.`visits`>13
Rezultat:
| id | category | link | visits |
------------------------------------------------------------------
| 2 | HTML | www.site-ul-tau.net/php-mysql/siruri.html | 15 |
| 2 | HTML | www.site-ul-tau.net/html/tabele.html | 18 |
2. Selecteaza randurile din coloanele "category" si "link", unde 'id'-ul din tabelul
'categories' are valoarea 1, si id-ul din tabelul 'links' este egal cu id-ul din
'categories'.
SELECT `categories`.`category`, `links`.`link` FROM `categories`, `links`
WHERE `categories`.`id`=1 AND `categories`.`id`=`links`.`id`
Rezultat:
| category | link |
--------------------------------------------------------------
| PHP-MySQL | www.site-ul-tau.net/php-mysql/matrice_tablouri.html |
| PHP-MySQL | www.site-ul-tau.net/php-mysql/siruri.html |
Doua SELECT intr-o interogare
Se poate de asemenea executa doua comenzi SELECT in aceeasi interogare
SQL.
Exemple:
1. Selectare randuri din coloana "link" (tabel 'links') unde valoarea coloanei "id"
corespunde cu id-ul pentru valoarea HTML (din tabelul 'categories').
SELECT `link` FROM `links` WHERE `id`=(SELECT `id` FROM `categories`
WHERE `category`='HTML')
Rezultat:
| link |
---------------------------------------
| www.site-ul-tau.net/html/tabele.html |
2. Returneaza numarul total de randuri din tabelul 'links', unde visits>14, si se
selecteaza inregistrarile din coloana "category" (tabelul 'categories') unde id<4.
SELECT (SELECT COUNT(*) FROM `links` WHERE `visits`>14) AS nrl, `category`
FROM `categories` WHERE `id`<4
Rezultat:
| nrl | category |
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
-------------------
| 2 | PHP-MySQL |
| 2 | HTML |
MySQL INNER JOIN, LEFT JOIN,
RIGHT JOIN
LEFT JOIN
RIGHT JOIN
Comanda JOIN combina inregistrarile din doua tabele, folosind valorile comune
din fiecare.
Sunt mai multe tipuri de JOIN: INNER JOIN, LEFT JOIN, RIGHT JOIN; se
folosesc cu o clauza ON ce seteaza conditia de unire.
- In exemplele prezentate in acest tutorial se folosesc urmatoarele doua tabele,
denumite "categories" si "links".
categories
i
category
d
PHP-
1
MySQL
2 HTML
3 JavaScript
links
i
link
d
www.site-ul-tau.net/php-
1
mysql/matrice_tablouri.html
www.site-ul-tau.net/php-
1
mysql/siruri.html
2 www.site-ul-tau.net/html/tabele.html
INNER JOIN
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
INNER JOIN returneaza randurile in care exista o potrivire a conditiei in ambele
tabele (poate fi considerat ca tipul standard de unire).
Sintaxa:
SELECT coloana(e) FROM `tabel1` INNER JOIN `tabel2` ON
`tabel1`.`coloana`=`tabel2`.`coloana`
Daca sunt randuri in "tabel1.coloana" care nu au o potrivire de egalitate in
"tabel2.coloana", acele randuri nu vor fi selectate.
- Exemplu: Selecteaza inregistrarile din coloana "category" (din 'categories'), si
din coloana "link" (din tabelul 'links'), unde valoarea coloanei "id" este aceeasi
in ambele tabele; ordonate dupa "category".
SELECT `categories`.`category`, `links`.`link` FROM `categories` INNER JOIN
`links` ON `categories`.`id`=`links`.`id` ORDER BY `categories`.`category`
Rezultat:
| category | link |
--------------------------------------------------------------
| HTML | www.site-ul-tau.net/html/tabele.html |
| PHP-MySQL | www.site-ul-tau.net/php-mysql/matrice_tablouri.html |
| PHP-MySQL | www.site-ul-tau.net/php-mysql/siruri.html |
INNER JOIN e la fel ca JOIN, si de asemenea poate fi inlocuit cu o clauza
WHERE. Astfel, urmatoarele doua interogari SQL returneaza acelasi rezultat ca
exemplul de sus.
- Fara cuvantul INNER:
SELECT `categories`.`category`, `links`.`link` FROM `categories` JOIN `links`
ON `categories`.`id`=`links`.`id` ORDER BY `categories`.`category`
- Sau, cu WHERE:
SELECT `categories`.`category`, `links`.`link` FROM `categories`, `links`
WHERE `categories`.`id`=`links`.`id` ORDER BY `categories`.`category`
LEFT JOIN
Comanda LEFT JOIN returneaza toate randurile din tabelul din "stanga"
(tabel1), indiferent daca conditia de unire nu se potriveste cu inregistrarile din al
doilea tabel, din "dreapta (tabel2).
Sintaxa:
SELECT coloana(e) FROM `tabel1` LEFT JOIN `tabel2` ON
`tabel1`.`coloana`=`tabel2`.`coloana`
Daca exista randuri din "tabel2" care nu se potrivesc cu conditia de la partea
ON, "join" va adauga acele randuri in rezultat, dar cu valoarea NULL la "tabel2".
Exemplu: Vom selecta din nou inregistrarile din coloana "category" (din
'categories'), si din coloana "link" (din tabelul 'links'), unde valoarea coloanei
"id" este aceeasi in ambele tabele, dar de data aceasta cu LEFT JOIN.
SELECT `categories`.`category`, `links`.`link` FROM `categories` LEFT JOIN
`links` ON `categories`.`id`=`links`.`id` ORDER BY `categories`.`category`
Rezultat (comparati cu rezultatul din exemplu de mai sus ca sa vedeti
diferenta):
| category | link |
---------------------------------------------------------------
| HTML | www.site-ul-tau.net/html/tabele.html |
| JavaScript | NULL |
| PHP-MySQL | www.site-ul-tau.net/php-mysql/matrice_tablouri.html |
| PHP-MySQL | www.site-ul-tau.net/php-mysql/siruri.html |
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Deoarece LEFT JOIN returneaza toate randurile din primul tabel (categories),
indiferent daca exista potrivire cu randuri din al doilea tabel (links), se poate
folosi acest fapt pentru a gasi randurile dintr-un tabel care nu au un corespondet
in alt tabel.
In urmatorul exemplu vom gasi randurile din "categories" cu o valoare a
coloanei "id" care nu e prezenta in tabelul "links":
SELECT `categories`.* FROM `categories` LEFT JOIN `links` ON
`categories`.`id`=`links`.`id` WHERE `links`.`id` IS NULL
Rezultat:
| id | category |
-------------------
| 3 | JavaScript |
RIGHT JOIN
RIGHT JOIN returneaza toate valorile din al doilea tabel, din "dreapta" (tabel2)
si inregistrarile potrivite din primul tabel (tabel1) (NULL in caz de rand
corespondent nepotrivit).
Sintaxa:
SELECT coloana(e) FROM `tabel1` RIGHT JOIN `tabel2` ON
`tabel1`.`coloana`=`tabel2`.`coloana`
Exemplu: Vom selecta iar inregistrarile din coloana "category" (din 'categories'),
si din coloana "link" (din tabelul 'links'), unde valoarea coloanei "id" este aceeasi
in ambele tabele, dar de data aceasta cu RIGHT JOIN.
SELECT `categories`.`category`, `links`.`link` FROM `categories` RIGHT JOIN
`links` ON `categories`.`id`=`links`.`id` ORDER BY `categories`.`category`
Rezultat (comparati cu rezultatul din exemplu de mai sus ca sa vedeti
diferenta):
| category | link |
---------------------------------------------------------------
| HTML | www.site-ul-tau.net/html/tabele.html |
| PHP-MySQL | www.site-ul-tau.net/php-mysql/matrice_tablouri.html |
| PHP-MySQL | www.site-ul-tau.net/php-mysql/siruri.html |
In practica, RIGHT JOIN se foloseste rar, deoarece poate fi inlocuit cu LEFT JOIN
(prin inversarea ordinii tabelelor). Rezultatul de mai sus poate fi obtinut si cu
urmatoarea interogare SELECT, cu LEFT JOIN:
SELECT `categories`.`category`, `links`.`link` FROM `links` LEFT JOIN
`categories` ON `categories`.`id`=`links`.`id` ORDER BY
`categories`.`category`
PHP MySQL - WHERE si LIKE
Utilizare WHERE si operatori pentru a cauta valori specifice
Pentru a cauta valori specifice, pentru a extrage doar acele inregistrari care respecta
anumite criterii, se adauga o clauza WHERE in interogarea SELECT.
Clauza WHERE este folosita pentru a filtra inregistrarile. Se adauga dupa numele
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
tabelului.
- Sintaxa:
SELECL nume_coloana/e FROM nume_tabel WHERE conditie
"conditie" - poate fi una sau mai multe expresii conditionale care specifica criteriul de
selectare. Aceste expresii conditionale pot folosi operatori de comparatie, aritmetici si
logici.
Tabelul urmator prezinta operatorii cei mai des folositi cu WHERE in instructiunile
MySQL:
Operator Semnificatie Exemplu
= Egal WHERE `id`=3
< Mai mic decat WHERE `id`<3
> Mai mare decat WHERE `id`>3
<= Mai mic sau egal cu WHERE `id`<=3
>= Mai mare sau egal cu WHERE `id`>=3
!= (also <>) Nu este egal cu WHERE `id`!=3
IS NOT NULL Are valoare WHERE `id` IS NOT NULL
IS NULL Nu are valoare WHERE `email` IS NULL
BETWEEN min AND Intr-un interval specific (min si WHERE `id` BETWEEN 2
max max) AND 4
NOT BETWEEN min Nu este in intervalul (min si WHERE `id` NOT BETWEEN
AND max max) 2 AND 4
IN(val1, val2, val3) Se gaseste in lista de valori WHERE `id` IN(1, 3, 4)
Unde una din conditii este WHERE `id`>3 OR
OR
adevarata `name`='site-ul-tau'
Unde amandoua conditii sunt WHERE `id`>3 AND
AND
adevarate `name`='site-ul-tau'
- Exemplu (selecteaza toate randurile din tabelul "users" care au "name=site-ul-tau" si
afiseaza "id" si "email" din ele):
<?php
// conectare la baza de date "tests"
$conn = new mysqli('localhost', 'root', '', 'tests');
// verifica conexiunea
if (mysqli_connect_errno()) {
exit('Connect failed: '. mysqli_connect_error());
}
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
$name = 'site-ul-tau'; // seteaza numele intr-o variabila
// Interogare sql SELECT
$sql = "SELECT `id`, `email` FROM `users` WHERE `name`='$name'";
// executa interogarea si retine rezultatele
$result = $conn->query($sql);
// daca $result contine cel putin un rand
if ($result->num_rows > 0) {
// afisaza datele pentru fiecare rand din $result
while($row = $result->fetch_assoc()) {
echo '<br /> id: '. $row['id']. ' - email: '. $row['email'];
}
}
else {
echo '0 results';
}
$conn->close();
?>
- Dupa cum observati, nu e necesar sa selectati coloana la care aplicati conditia
WHERE. Coloanele specificate dupa SELECT dicteaza ce coloane sa returneze, iar
coloanele adaugate dupa WHERE determina ce randuri vor fi returnate.
- Nota, in interogarea $sql este folosita variabila ($name) care contine numele, aceasta
variabila este adaugata intre ghilimele simple in interogare pentru ca MySQL sa preia
valoarea ei ca tip sir (string).
Exemplul de mai sus va afisa:
id: 2 - email: [email protected]
Clauza WHERE poate fi folosita si cu optiunile ORDER BY si LIMIT pentru a ordona si
limita datele selectate.
Exemplu: $sql = "SELECT `name`, `pass` FROM `users` WHERE
`id`>2 ORDER BY `name` LIMIT 2";
In instructiunile SQL se pot adauga si expresii cu calcule matematice, folosind
caracterele adunare (+), scadere (-), inmultire (*), impartire (/), si procent (%).
Exemplu: $sql = "SELECT `name`, `pass` FROM `users` WHERE
`id`=($x + $y)";
LIKE, NOT LIKE
LIKE si NOT LIKE sunt termeni folositi pentru identificare valori de tip sir, in
combinatie cu urmatoarele caractere:
% - reprezinta orice secventa de caractere sau niciuna.
_ (o sublinie), reprezinta exact un caracter.
Acesti termeni sunt folositi cu clauza WHERE, iar cautarea este case-insensitive (fara
diferenta intre litere mari si mici).
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Exemple de interogari cu LIKE /NOT LIKE
<?php
// ...
#sql = "SELECT * FROM `nume_tabel` WHERE `name` LIKE 'mar%'";
// ...
?>
- Aceasta clauza WHERE se potriveste cu site-ul-tau, marius, Mars, si asa mai departe,
dar nu Omar.
<?php
// ...
#sql = "SELECT * FROM `nume_tabel` WHERE `name` NOT LIKE '%mar'";
// ...
?>
- Aceasta clauza WHERE se potriveste cu Mar, Omar, Romar, si asa mai departe, dar nu
cu Mars. ('%mar%' se potriveste cu Mars, Marius, Romars, etc.).
<?php
// ...
#sql = "SELECT * FROM `nume_tabel` WHERE `name` NOT LIKE 'mar%'";
// ...
?>
- Aceasta interogare va returna toate randurile ale caror valoare "name" nu incepe cu
Mar.
<?php
// ...
#sql = "SELECT * FROM `nume_tabel` WHERE `name` LIKE 'mar_'";
// ...
?>
- Aceasta interogare va returna toate randurile ale caror valoare "name" incepe cu Mar
si are patru caractere (Mars, Mara, mar8, etc.).
Interogarile cu termeni LIKE sunt in general mai lente deoarece nu pot profita de
indexi.
Pentru a cauta un simbol procent (%) sau o sublinie (_) in text, le precedati cu
backslash, in acest mod ( \% sau \_ ).
Sublinia poate fi folosita in combinatie cu ea insasi; (exemplu, LIKE '_ _' va
cauta orice combinatie de doua litere).
Cuvantul cheie LIKE trebuie sa fie intotdeauna urmat de un sir, chiar daca
termenul cautat este limitat la numere.
PHP MySQL - UPDATE
Dupa ce ati adaugat randuri in tabelul MySQL, puteti sa modificati datele
inregistrate, folosind comanda UPDATE.
Instructiunea UPDATE este folosita pentru a modifica sau actualiza informatiile
existente intr-un tabel.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
- Sintaxa:
UPDATE nume_tabel
SET coloana1=valoare, coloana2=valoare2, ...
WHERE o_coloana=o_valoare
- Clauza WHERE este importanta intr-o interogare UPDATE , specifica serverului
MySQL care inregistrare sau inregistrari trebuie actualizate. Daca omiteti clauza
WHERE, vor fi afectate toate randurile!
- Comanda UPDATE este trimisa la serverul MySQL cu metoda query() a
obiectului mysqli.
- Exemplu
In lectiile anterioare a fost creat un tabel numita "users" si am adaugat cateva
randuri in el. Asa arata primele doua inregistrari.
i nam passw
email reg_date
d e ord
Mariu name@domain 2011-03-24
1 faith
s .net 09:51:46
site- user@domain. 2011-03-24
2 peace
ul-tau com 10:10:27
In acest exemplu vom modifica adresa de email pentru utilizatorul cu "name"
site-ul-tau.
<?php
// conecteaza la baza de date "tests"
$conn = new mysqli('localhost', 'root', 'pass', 'tests');
// verifica conexiunea
if (mysqli_connect_errno()) {
exit('Connect failed: '. mysqli_connect_error());
}
// interogare sql UPDATE
$sql = "UPDATE `users` SET `email`='[email protected]' WHERE `name`='site-ul-tau' AND
`id`=2";
// executa interogarea si verifica pentru erori
if (!$conn->query($sql)) {
echo 'Error: '. $conn->error;
}
$conn->close();
?>
Dupa cum observati, clauza WHERE pune doua conditii cu operatorul "AND"
(WHERE `name`='site-ul-tau' AND `id`=2), ii spune serverului MySQL sa
actualizeze numai randurile care au "name='site-ul-tau'" si "id=2". Setand
aceste doua conditii, putem fi siguri ca numai acel rand va fi modificat, nu un alt
rand cu acelasi nume.
De asemenea, puteti sa aplicati optiunea LIMIT pentru a seta cate randuri sa fie
actualizate.
Exemplu:
$sql = "UPDATE `users` SET `email`='[email protected]'
WHERE `name`='site-ul-tau' AND `id`=2 LIMIT 1";
Dupa actualizare, primele doua randuri din tabelul "users" vor arata asa:
i name passwo email reg_date
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
d rd
2011-03-24
1 Marius faith [email protected]
09:51:46
site- [email protected] 2011-03-27
2 peace
ul-tau om 10:20:58
- Deoarece "reg_date" este o coloana de tip TIMESTAMP (cu atribute: on
update CURRENT_TIMESTAMP ), serverul MySQL a modificat si valuarea ei,
actualizand-o cu data si ora curente (din momentul efectuarii UPDATE).
Daca vreti ca o instructiune UPDATE sa nu schimbe valoare coloanei TIMESTAMP,
cand creati tabelul trebuie sa nu adaugati atributul "on update" , ci doar
DEFAULT ( `coloana_data` TIMESTAMP NOT NULL DEFAULT
CURRENT_TIMESTAMP ).
- Daca executati o interogare UPDATE care nu modifica nici o valoare (deoarece
conditia WHERE nu se potriveste nici unui rand), nu va returna vreo eroare si
nici nu va afecta vreun rand.
- Este indicat sa nu schimbati valoarea unei coloane de tip PRIMARY KEY (in
exemplul de mai sus, coloana "id").
PHP MySQL - DELETE
Comanda DELETE este folosita pentru a sterge randuri din tabel.
- Sintaxa:
DELETE FROM nume_tabel WHERE conditie
Clauza WHERE conditie este foarte importanta, ea specifica exact care rand sau
randuri trebuie sterse. Este important sa o folositi, deoarece randurile sterse nu
mai pot fi recuperate, decat daca aveti undeva salvata baza de date.
Daca nu adaugati WHERE, serverul MySQL va sterge toate inregistrarile din
tabel, lasandu-l gol.
Instructiunea DELETE este trimisa la serverul MySQL cu metoda query() a
obiectului mysqli.
- Exemplu
In lectiile anterioare a fost creat un tabel "users" si am adaugat cateva date in
el. Aici puteti vedea cum arata primele 3 randuri.
i passwo
name email reg_date
d rd
2011-03-24
1 Marius faith [email protected]
09:51:46
site- [email protected] 2011-03-27
2 peace
ul-tau om 10:20:58
[email protected] 2011-03-24
3 I_AM love
t 10:10:27
In acest exemplu vom sterge inregistrarile din tabel, care au name='site-ul-tau':
<?php
// Conecteaza la baza de date "tests"
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
$conn = new mysqli('localhost', 'root', 'pass', 'tests');
// verifica conexiunea
if (mysqli_connect_errno()) {
exit('Connect failed: '. mysqli_connect_error());
}
// interogare DELETE
$sql = "DELETE FROM `users` WHERE `name`='site-ul-tau'";
// executa interogarea si verifica daca exista erori
if (!$conn->query($sql)) {
echo 'Error: '. $conn->error;
}
$conn->close();
?>
- Acest cod va sterge toate randurile din tabelul "users" care au name='site-ul-
tau', astfel, daca in acest tabel sunt mai multi useri (inregistrari) cu numele
"site-ul-tau", MySQL le sterge pe toate.
Ca sa fiti sigur care inregistrare va fi stearsa, puteti sa adaugti inca o conditie in
clauza WHERE (cu operatorul AND), care impreuna cu prima specifica mai exact
ce rand sa fie sters.
De asemenea, se poate aplica optiunea LIMIT ca sa specificati cate randuri sa fie
sterse, din cele conform conditiei.
Example:
$sql = "DELETE FROM `users` WHERE `name`='site-ul-tau'
AND `id`=2 LIMIT 1";
Dupa stergere, primele trei randuri din tabelul "users" vor arata asa:
passwor
id name email reg_date
d
2011-03-24
1 Marius faith [email protected]
09:51:46
[email protected] 2011-03-24
3 I_AM love
et 10:10:27
love_ligh [email protected] 2011-03-24
4 PloMar
t et 14:39:49
- Dupa cum se observa, randul cu name='site-ul-tau' (id=2) a fost sters.
- Daca se executa o interogare DELETE care nu sterge nici o inregistrare
(deoarece conditia WHERE nu se potriveste cu nici un rand), nu veti primi nici o
eroare, si nu va fi afectat vreun rand.
Pentru a sterge complet un tabel, se foloseste DROP TABLE:
DROP TABLE nume_tabel
Pentru a sterge o intreaga baza de date, cu toate tabelele si informatiile din
ea, se foloseste DROP DATABASE:
DROP DATABASE database_name
MySQL Alias si functii
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Alias
Un alias este creat folosing termenul AS urmat de un nume case-sensitive. Se
foloseste in interogari SELECT pentru a da unei coloane un nume diferit in
rezultatele returnate.
- Exemplu:
In exemplele din aceasta lectie se foloseste urmatorul tabel, denumit "sites":
id site nr reg_date
1 www.site-ul-tau.net 5 2011-03-28 07:56:53
2 www.coursesweb.net 8 2011-03-28 07:57:40
Acest exemplu selecteaza inregistrarile din coloana "site" si le returneaza intr-un
alias numit "st".
// conecteaza la baza de date "tests"
$conn = new mysqli('localhost', 'root', '', 'tests');
// verifica conexiunea
if (mysqli_connect_errno()) {
exit('Connect failed: '. mysqli_connect_error());
}
// interogare sql
$sql = "SELECT `site` AS st FROM `sites`";
// executa interogarea si retine rezultatele
$result = $conn->query($sql);
// daca $result contine cel putin un rand
if ($result->num_rows > 0) {
// afisaza datele din fiecare rand din $result
while($row = $result->fetch_assoc()) {
echo '<br />';
print_r($row);
}
}
else {
echo '0 rezultate';
}
$conn->close();
?>
In resultatele obtinute, valorile coloanei "site" vor fi returnate intr-un alt nume
de coloana, denumita 'st'.
Afiseaza:
Array ( [st] => www.site-ul-tau.net )
Array ( [st] => www.coursesweb.net )
Se pot folosi mai multe aliasuri intr-o interogare SELECT, cate unul pentru
fiecare coloana:
SELECT coloana1 AS nume1, coloana2 AS nume2 FROM
nume_tabel
Aliasurile sunt de obicei folosite cu functii, pentru a returna rezultatul unei
functii asociat cu un nume (dupa cum vedeti in exemplu de mai jos).
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
- In mod standard, SQL nu suporta folosirea de aliasuri in interogari care au
conditionala WHERE.
Functii MySQL
Cele mai multe din functiile MySQL sunt folosite cu interogarea SELECT pentru
a formata datele returnate, dar puteti folosi functii MySQL si cu alte tipuri de
interogari.
Pentru a aplica o functie intr-o instructiune SELECT, la valoarea unei coloane,
interogarea va arata astfel:
- Sintaxa:
SELECT coloana1, FUNCTIE(coloana2), coloana3 FROM nume_tabel
Nu trebuie sa lasati spatii intre numele functiei si parateza ei.
Functii pentru Text
Functiile pentru text sunt folosite cand se lucreaza cu siruri, pot fi aplicate fie
cu numele coloanelor fie cu valori specifice.
Tabelul de mai jos contine cateva din cele mai utilizate functii MySQL pentru
lucru cu text ("t", poate fi text sau numele unei coloane).
Functie Returneaza
CONCAT(t1, t2, ...) Un nou sir de forma "t1t2".
CONCAT_WS(S, t1, Un nou sir de forma t1St2S... (ignora coloanele care
t2, ...) nu au valori)
LENGTH(t) Numarul de caractere din "t".
Caracterul "y" cel mai aproape de partea stanga din
LEFT(t, y)
"t".
Caracterul "x" cel mai aproape de partea deapta din
RIGHT(t, x)
"t".
TRIM(t) "t" cu spatiile de la capete sterse.
UPPER(t) "t" cu litere mari.
LOWER(t) "t" cu litere mici.
caracterele "y" din "t", incepand de la index "x"
SUBSTRING(t, x, y)
(indexat de le 0).
expr REGEXP Executa o cautare in "expr", dupa o expresie
patern regulata specificata la "patern".
- In urmatorul exemplu vom folosi functia CONCAT() pentru a uni intr-un singur
sir valorile a doua coloane ("site" si "nr"), separate de o liniuta. Acest sir va fi
returnat cu un titlu de alias numit "str":
<?php
// conecteaza la baza de date "tests"
$conn = new mysqli('localhost', 'root', '', 'tests');
// verifica in caz de eroare la conectare
if (mysqli_connect_errno()) {
exit('Connect failed: '. mysqli_connect_error());
}
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
// interogare sql
$sql = "SELECT CONCAT(`site`, ' - ', `nr`) AS str FROM `sites`";
// executa interogarea si stocheaza rezultatele
$result = $conn->query($sql);
// daca $result contine cel putin un rand
if ($result->num_rows > 0) {
// afisaza datele pentru fiecare rand din $result
while($row = $result->fetch_assoc()) {
echo '<br />'. $row['str'];
}
}
else {
echo '0 rezultate';
}
$conn->close();
?>
Aliasul "str" este cheia in array ce contine valorile returnate.
Codul de mai sus va returna:
www.site-ul-tau.net - 5
www.coursesweb.net - 8
Pentru lista completa cu functiile MySQL pt. text, vedeti manualul MySQL:
Functii pentru siruri.
Functii numerice
Functiile numerice sunt folosite in lucrul cu numere, pentru a efectua operatii
matematice. Ca si celelalte functii, ele pot fi utilizate fie cu numele coloanelor
fie cu valori specifice.
In tabelul urmator sunt prezentate cateva din functiile numerice MySQL ("n",
poate fi un numar sau numele unei coloane).
Functia Returneaza
ABS(n) Valoarea absoluta a lui "n".
AVG(col) Valoarea mijlocie (medie) a coloanei specificate.
CEILING(n) Urmatorul cel mai mare numar intreag dupa "n".
FLOOR(n) Valoarea intreaga a lui "n".
FORMAT(n1, "n1" formatat ca un numar cu "n2" zecimale si cu virgula la
n2) fiecare 3 spatii.
MIN(col) Valoarea minima din coloana specificata.
MAX(col) Valoarea maxima din coloana specificata.
Resultatul impartirii lui "n1" la "n2". La fel ca si expresia cu
MOD(n1, n2)
simbolul procent (n1%n2)
POW(n1, n2) "n1" la puterea "n2"
RAND() Un numar aleatoriu intre 0 si 1.0
ROUND(n1,
"n1" rotunjit la "n2" zecimale.
n2)
SQRT(n) Radical din "n".
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Functia Returneaza
SUM(col) Suma valorilor din coloana specificata.
- In urmatorul exemplu vom selecta coloana "nr", cu functia POW() aplicata ei,
urmata de un alias care va contine valoarea returnata de functia POW():
<?php
// conecteaza la baza de date "tests"
$conn = new mysqli('localhost', 'root', '', 'tests');
// verifica conexiunea
if (mysqli_connect_errno()) {
exit('Connect failed: '. mysqli_connect_error());
}
// interogare sql
$sql = "SELECT `nr`, POW(`nr`, 3) AS pow3 FROM `sites` ORDER BY pow3";
// executa interogarea si stocheaza rezultatele
$result = $conn->query($sql);
// daca $result contine cel putin un rand
if ($result->num_rows > 0) {
// afiseaza datele din fiecare rand din $result
while($row = $result->fetch_assoc()) {
echo '<br /> POW('. $row['nr']. ', 3) - '. $row['pow3'];
}
}
else {
echo '0 rezultate';
}
$conn->close();
?>
Afiseaza:
POW(5, 3) - 125
POW(8, 3) - 512
- Functia RAND() poate fi folosita pentru a returna randurile intr-o ordine
aleatorie:
SELECT * FROM nume_tabel ORDER BY RAND()
Pentru lista completa cu functii numerice MySQL, vedeti manualul MySQL:
Functii numerice si operatori
Functii pentru Data si Ora
Coloanele specifice pt. Data si Ora din MySQL sunt destul de flexibile.
Daca vreti sa faceti calcule bazate pe o anume data sau sa returnati numai
numele zilei din saptamana, MySQL are o functie pentru aproape fiecare scop de
lucru cu Data si Ora.
Tabelul urmator contine cateva din cele mai utilizate functii MySQL pt. lucru cu
data si ora. Ele pot fi aplicate fie cu numele coloanelor, fie cu valori specifice
("dt", poate fi o valoare sau numele unei coloane).
Functie Returneaza
HOUR(dt) Ora din "dt".
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Functie Returneaza
MINUTE(dt) Minutul din "dt".
SECOND(dt) Secundele din "dt".
DAYNAME(dt) Numele zilei din saptaana a datei din "dt".
DAYOFMONTH(dt) Numarul zilei din luna a datei din "dt".
MONTHNAME(dt) Numele lunii din an a datei din "dt".
MONTH(dt) Valoarea numerica a lunii din an, a datei din "dt".
YEAR(dt) Anul din "dt".
CURDATE() Data curenta.
CURTIME() Ora curent.
NOW() Data si ora curenta.
Timpul Unix (numarul de secunde trecute de la "1
UNIX_TIMESTAMP(
Ianuarie 1970 00:00:00 GMT" pana la momentul
dt)
curent sau pana la data specificata).
- Urmatorul exemplu afiseaza numele zilei din saptamana cand ultimul site a
fost inregistrat:
<?php
// conecteaza la baza de date "tests"
$conn = new mysqli('localhost', 'root', '', 'tests');
// verifica conexiunea
if (mysqli_connect_errno()) {
exit('Connect failed: '. mysqli_connect_error());
}
// interogare sql
$sql = "SELECT `id`, `site`, DAYNAME(`reg_date`) AS weekday FROM `sites` ORDER BY
`reg_date` DESC LIMIT 1";
// executa interogarea si stocheaza rezultatele
$result = $conn->query($sql);
// daca $result contine cel putin un rand
if ($result->num_rows > 0) {
// parcurge si afiseaza datele din fiecare rand din $result
while($row = $result->fetch_assoc()) {
echo 'Ultimul site web: '. $row['site']. ' , id: '. $row['id']. ' - a fost inregistrat intr-o zi de '.
$row['weekday'];
}
}
else {
echo '0 results';
}
$conn->close();
?>
Afiseaza:
Ultimul site web: www.coursesweb.net , id: 2 - a fost inregistrata intr-o zi de luni
Daca doriti sa preluati timpul UNIX dintr-o coloana de tip "Data si Timp", folositi
urmatoarea formula:
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
SELECT UNIX_TIMESTAMP(coloana_data) AS nume_alias
FROM nume_tabel
PHP PDO - Introducere si Conectari
la Baze de Date
PDO (PHP Data Objects) este o extensie PHP pentru accesare baze de date in
PHP.
PDO foloseste caracteristicile OOP (Programare Orientata pe Obiecte) valabile
incepand cu PHP 5.1.
Deoarece PDO lucreaza cu clase si obiecte, trebuie sa fiti familiarizati cu modul
de lucru al programarii orientate pe obiecte.
PDO poate lucra cu urmatoarele tipuri de baze de date:
MySQL
PostgreSQL
SQLite 2 & 3
Firebird
Informix (IBM Informix Dynamic Server)
ODBC
Oracle
DBLM: FreeTDS / Sybase / MS-SQL
IBM (IBM DB2)
- Unul din avantajele PDO este acela ca se folosesc functii similare pentru interogarea si
prelucrarea bazelor de date, indiferent de tipul lor (din cele mentionate mai sus).
Script-urile care folosesc interfata PDO pentru conectare la baza de date efectueaza in
general urmatoarele operatii:
1. Conectare la serverul bazei de date, prin apelare new PDO(), obtinand un obiect
pentru lucru cu acea baza de date.
2. Aplicare functii specifice PDO pt. efectuarea interogarilor la baza de date.
3. Retinerea si prelucrarea datelor returnate.
4. Deconectarea de la server.
- Pentru a vedea daca PDO este valabil pentru baza dv. de date, se poate verifica cu
phpinfo(), unde e o sectiune PDO, sau cu metoda PDO::getAvailableDrivers()
foreach(PDO::getAvailableDrivers() as $driver) {
echo $driver.'
';
}
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
1. Conectare la baza de date
Orice interactiune cu o baza de date incepe prin conectarea la ea. In functie de
tipul bazei de date se face intai conectarea, prin crearea unei instante de obiect
cu new PDO(). Dupa conectare se aplica metodele PDO pentru retinerea si
prelucrarea datelor, care in mare parte sunt aceleasi, indiferent de baza de date
conectata. Iata cum se face conectarea la cateva din acestea:
Conectare la MySQL
<?php
// Datele de conectare (adresa_server, baza_de_date, nume si parola)
$hostdb = 'localhost';
$namedb = 'numebd';
$userdb = 'username';
$passdb = 'password';
// Afiseaza mesaj daca s-a reusit conectarea, altfel, retine eventuala eroare
try {
$dbh = new PDO("mysql:host=$hostdb; dbname=$namedb", $userdb, $passdb);
echo 'Connected to database';
}
catch(PDOException $e) {
echo $e->getMessage();
}
?>
- In variabila $dbh se creaza obiectul PDO in care vor fi stocate datele transmise de la
serverul MySQL. La aceasta instanta de obiect vor fi aplicate metodele pentru
prelucrarea datelor.
Observati ca s-a folosit formula try() ... catch(), aceasta pentru a nu expune datele de
conectare in cazul vreunei erori.
- De exemplu, folosind aceasta tehnica, daca numele bazei de date este incorect,
returneaza ceva de genul:
SQLSTATE[42000] [1049] Unknown database 'numebd'
- Daca numele sau parola sunt gresite, afiseaza ceva similar cu:
SQLSTATE[28000] [1045] Access denied for user 'numele'@'localhost' (using password:
YES)
Dar, daca s-ar folosi direct:
<?php
// Datele de conectare (adresa_server, baza_de_date, nume si parola)
$hostdb = 'localhost';
$namedb = 'numebd';
$userdb = 'username';
$passdb = 'password';
$dbh = new PDO("mysql:host=$hostdb; dbname=$namedb", $userdb, $passdb);
?>
- Mesajul de eroare ar expune mai multe date, inclusiv parola, dupa cum se vede
mai jos:
Fatal error: Uncaught exception 'PDOException' with message 'SQLSTATE[28000] [1045]
Access denied for user 'numele'@'localhost' (using password: YES)' in
E:\server\www\zzz.php:14 Stack trace: #0 E:\server\www\zzz.php(14): PDO-
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
>__construct('mysql:host=loca...', 'numele', 'parola') #1 {main} thrown in
E:\server\www\zzz.php on line 7
Deci, este indicata aplicarea formulei try() ... catch().
Conectare PostgreSQL
<?php
try {
$dbh = new PDO("pgsql:host=localhost port=5432 dbname=pdo", "username", "password");
echo "PDO connection object created";
}
catch(PDOException $e) {
echo $e->getMessage();
}
?>
Conectare la SQLite
Cand PDO e folosit cu SQLite, trebuie specificata doar calea catre fisierul cu baza de
date. Daca acesta nu exista, va incerca sa-l creeze.
<?php
try {
// connect to SQLite database
$dbh = new PDO("sqlite:/path/to/database.sdb");
}
catch(PDOException $e) {
echo $e->getMessage();
}
?>
Conectare la Firebird
Firebird este o baza de date folosita pe Windows.
<?php
try {
$dbh = new PDO("firebird:dbname=localhost:C:\Programs\Firebird\DATABASE.FDB", "SYSDBA",
"masterkey");
}
catch (PDOException $e) {
echo $e->getMessage();
}
?>
Conectare la Informix
<?php
try {
$dbh = new PDO("informix:DSN=InformixDB", "username", "password");
}
catch (PDOException $e) {
echo $e->getMessage();
}
?>
Conectare la Oracle
<?php
try {
$dbh = new PDO("OCI:dbname=accounts;charset=UTF-8", "username", "password")
}
catch (PDOException $e) {
echo $e->getMessage();
}
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
?>
Conectare la ODBC
Exista mai multe conexiuni ODBC care pot fi create. Iata conectarea la o baza de date
MS Access, numita "accounts".
<?php
try {
$dbh = new PDO("odbc:Driver={Microsoft Access Driver
(*.mdb)};Dbq=C:\accounts.mdb;Uid=Admin");
}
catch (PDOException $e) {
echo $e->getMessage();
}
?>
Conectare la DBLIB
O alta baza de date specifica Windows.
<?php
$hostdb = "localhost";
$port = 10060;
$namedb = "my_database";
$userdb = "username";
$passdb = "password";
try {
$dbh = new PDO ("dblib:host=$hostdb:$port;dbname=$namedb","$userdb","$passdb");
}
catch (PDOException $e) {
echo $e->getMessage();
}
?>
Conectare la IBM
Urmatorul exemplu arata conectarea la o baza de date IBM DB2 numita "accounts".
<?php
try {
$db = new PDO("ibm:DRIVER={IBM DB2 ODBC DRIVER};DATABASE=accounts;
HOSTNAME=1.2.3,4;PORT=56789;PROTOCOL=TCPIP;", "username", "password");
}
catch (PDOException $e) {
echo $e->getMessage();
}
?>
2. Inchiderea conexiunii cu baza de date
In mod normal, PHP inchide conexiunea la baza de date dupa ce a fost executat
tot scriptul. Dar deconectarea se poate face si intentionat, atribuind valoare
null la obiectul PDO, dupa cum e prezentat in exemplu de mai jos.
Instanta la acel obiect va fi distrusa, prin urmare, aceasta metoda trebuie
adaugata dupa ce au fost scrise toate instructiunile care trebuie aplicate
obiectului PDO.
- Deconectarea prin aceasta metoda este utila deoarece elibereaza memoria
folosita.
<?php
// Datele de conectare (adresa_server, baza_de_date, nume si parola)
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
$hostdb = 'localhost';
$namedb = 'numebd';
$userdb = 'username';
$passdb = 'password';
// Afiseaza mesaj daca s-a reusit conectarea, altfel, retine eventuala eroare
try {
$dbh = new PDO("mysql:host=$hostdb; dbname=$namedb", $userdb, $passdb);
echo 'Connected to database';
/* Instructiuni de lucru cu $dbh */
$dbh = null; // Inchidere conexiune
}
catch(PDOException $e) {
echo $e->getMessage();
}
?>
In tutorialul urmator e prezentat modul de creare si adaugare date in tabel MySQL,
INSERT, UPDATE si DELETE folosind metoda PDO exec().
PHP PDO - exec (INSERT, UPDATE,
DELETE) MySQL
Dupa ce se realizeaza cu succes conectarea la baza de date (aici MySQL) si se
creaza instanta de obiect PDO, poate fi utilizata pentru executia de interogari
SQL.
Interogarile SQL cu PDO pot fi facute in 2 moduri: direct (cu metodele "exec()" si
"query()"), sau cu declaratiile prepare() ... execute().
Prima varianta e mai simpla si in aceasta lectie va fi prezentata metoda exec.
Comenzile care modifica randuri din tabel, dar nu returneaza un set de
rezultate cu randuri si coloane (INSERT, UPDATE), se transmit cu metoda exec(),
aceasta returneaza numarul de randuri afectate, sau FALSE in caz de eroare.
$count = $dbh->exec("Comanda SQL");
Interogarile care selecteaza randuri (SELECT) si returneaza un set de rezultate
cu randuri si coloane se transmit cu metoda query(). In caz de eroare da FALSE.
$res = $dbh->query("Interogare SQL");
Pentru a lucra cu baze de date in PHP trebuie cunoscute interogarile specifice
SQL, precum: CREATE TABLE, INSERT, SELECT, etc.
Cu PDO, PHP transmite aceste comenzi sub forma de sir la MySQL, daca nu le
cunoasteti, sunt prezentate in lectiile despre baze de date SQL, incepand cu
Baze de date SQL.
1. Creare tabel MySQL
Crearea unui tabel MySQL folosind PDO se face prin metoda "exec()" si
instructiunea specifica SQL, "CREATE TABLE ...", sintaxa fiind:
$obiectPDO->exec("CREATE TABLE `nume_tabel` (`coloana1`
TIP, `coloana2` TIP, ...)");
- Toate aceste instructiuni se adauga dupa cea de creare a obiectului PDO si
conectare la MySQL.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
In exemplu urmator se creaza in baza de date "teste" un tabel denumit "sites",
cu 4 coloane: "id", "nume", "categorie" si "adresa".
<?php
// Datele de conectare (adresa_server, baza_de_date, nume si parola)
$hostdb = 'localhost';
$namedb = 'teste';
$userdb = 'username';
$passdb = 'password';
try {
// Conectare si creare obiect PDO
$dbh = new PDO("mysql:host=$hostdb; dbname=$namedb", $userdb, $passdb);
$dbh->exec("SET CHARACTER SET utf8"); // Setare encoding caractere UTF-8
// Creare tabel
$sql = "CREATE TABLE `sites` (`id` int(8) NOT NULL AUTO_INCREMENT PRIMARY KEY , `nume`
varchar(70) NOT NULL DEFAULT '', `categorie` varchar(25), `adresa` varchar(100)) CHARACTER
SET utf8 COLLATE utf8_general_ci";
if($dbh->exec($sql) !== false) echo 'Tabelul sites e creat'; // Daca rezultatul e diferit de
false, afiseaza confirmare
$dbh = null; // Deconectare
}
catch(PDOException $e) {
echo $e->getMessage();
}
?>
- Daca tabelul e creat, afiseaza:
Tabelul sites e creat
- Prin "exec("SET CHARACTER SET utf8")" seteaza ca transferul de date dintre
PHP si serverul MySQL sa se faca in format de caractere UTF-8. Este indicata
adaugarea acestei instructiuni cand se lucreaza cu date ce contin diacritice si
caractere mai putin uzuale, dar in scriptul PHP trebuie aplicat si header-ul
header('Content-type: text/html; charset=utf-8');.
2. INSERT
Dupa ce tabelul MySQL este creat, se pot adauga randuri cu date in el. Acest
lucru se face cu instructiunea INSERT, prin metoda exec(). Sintaxa generala
este:
$obiectPDO->exec("INSERT INTO `nume_tabel` (`coloana1`,
`coloana2`, ...) VALUES ('valoare1', 'valoare2', ...));
Iata cum se aplica.
<?php
// Datele de conectare (adresa_server, baza_de_date, nume si parola)
$hostdb = 'localhost';
$namedb = 'teste';
$userdb = 'username';
$passdb = 'password';
try {
// Conectare si creare obiect PDO
$dbh = new PDO("mysql:host=$hostdb; dbname=$namedb", $userdb, $passdb);
$dbh->exec("SET CHARACTER SET utf8"); // Setare encoding caractere UTF-8
// Adaugare date
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
$sql = "INSERT INTO `sites` (`nume`, `categorie`, `adresa`)
VALUES
('Cursuri - Tutoriale', 'educatie', 'www.site-ul-tau.net'),
('Curs PHP-MySQL', 'programare', 'www.site-ul-tau.net/php-mysql'),
('Cursuri Engleza', 'limbi straine', 'www.site-ul-tau.net/engleza')";
$count = $dbh->exec($sql);
$dbh = null; // Deconectare
}
catch(PDOException $e) {
echo $e->getMessage();
}
// Daca datele au fost adaugate ($coun nu e false) afiseaza nr. randuri adaugate
if($count !== false) echo 'Nr. randuri adaugate: '. $count;
?>
- Acest cod adauga 3 randuri in tabelul "sites". Variabila $count retine numarul
de randuri afectate (adaugate) si script-ul va afisa:
Nr. randuri adaugate: 3
Tabelul "sites" va arata astfel:
| id | | nume | | categorie | | adresa |
------------------------------------------------------------------------------------------------------------
| 1 | | Cursuri - Tutoriale | | educatie | | www.site-ul-tau.net |
| 2 | | Curs PHP-MySQL | | programare | | www.site-ul-tau.net/php-mysql |
| 3 | | Cursuri Engleza | | limbi straine | | www.site-ul-tau.net/engleza |
Pentru a obtine ultimul "id" adaugat cu INSERT intr-o coloana
AUTO_INCREMENT PRIMARY KEY, se foloseste metoda lastInsertId().
- Atentie, cand sunt adaugate mai multe randuri in aceeasi instructiune
INSERT, va returna id-ul primului rand adaugat (ca si cum se adauga un singur
rand).
UPDATE si DELETE sunt instructiuni SQL care modifica date din tabel, dar nu
returneaza un set de rezultate cu randuri si coloane, acestea (la fel ca INSERT)
pot fi executate in PDO cu metoda exec().
3. UPDATE
Dupa ce sunt adaugate date in tabelul MySQL, acestea pot fi modificate cu
instructiunea UPDATE. Formula generala aplicata cu PDO este:
$obiectPDO ->exec("UPDATE `nume_tabel` SET
`coloana1`='valoare1', `coloana2`='valoare2' WHERE conditie");
In urmatorul exemplu se modifica datele din coloanele "nume" si "adresa", unde
"id" are valoarea 3, din tabelul "sites", creat mai sus.
<?php
// Datele de conectare (adresa_server, baza_de_date, nume si parola)
$hostdb = 'localhost';
$namedb = 'teste';
$userdb = 'username';
$passdb = 'password';
try {
// Conectare si creare obiect PDO
$dbh = new PDO("mysql:host=$hostdb; dbname=$namedb", $userdb, $passdb);
$dbh->exec("SET CHARACTER SET utf8"); // Setare encoding caractere UTF-8
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
// Modificare date din coloanele "nume" si "adresa", unde id=3
$sql = "UPDATE `sites` SET `nume`='Cursuri Spaniola', `adresa`='www.site-ul-
tau.net/spaniola' WHERE `id`=3";
$count = $dbh->exec($sql);
$dbh = null; // Deconectare
}
catch(PDOException $e) {
echo $e->getMessage();
}
// Daca interogarea e facuta cu succes ($count diferit de false)
if($count !== false) echo 'Randuri afectate: '. $count; // Afiseaza nr. randuri afectate
?>
- In browser va afisa:
Randuri afectate: 1
In unele situatii se poate ca UPDATE sa nu afecteze vreun rand si va returna 0.
De aceea este indicata verificarea prin conditia if($count !== false).
- E gresit if(!$count)
4. DELETE
Instructiunea DELETE sterge randuri din tabel. Formula generala aplicata cu
PDO este:
$obiectPDO ->exec("DELETE FROM `nume_tabel` WHERE
conditie");
In urmatorul exemplu se sterg toate randurile din tabelul "sites" care au coloana
"categorie" cu valoarea "educatie" sau "programare".
<?php
// Datele de conectare (adresa_server, baza_de_date, nume si parola)
$hostdb = 'localhost';
$namedb = 'teste';
$userdb = 'username';
$passdb = 'password';
try {
// Conectare si creare obiect PDO
$dbh = new PDO("mysql:host=$hostdb; dbname=$namedb", $userdb, $passdb);
$dbh->exec("SET CHARACTER SET utf8"); // Setare encoding caractere UTF-8
// Stergere randuri in functie de campul "categorie"
$sql = "DELETE FROM `sites` WHERE `categorie` IN('educatie', 'programare')";
$count = $dbh->exec($sql);
$dbh = null; // Deconectare
}
catch(PDOException $e) {
echo $e->getMessage();
}
// Daca interogarea e facuta cu succes ($count diferit de false)
if($count !== false) echo 'Randuri afectate: '. $count; // Afiseaza nr. randuri afectate
?>
- In browser va afisa:
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Randuri afectate: 2
- In lectia urmatoare sunt prezentate modul in care se poate selecta si prelua
date din tabelul MySQL cu metoda PDO query().
PHP PDO - Select, fetch
Pentru selectare date dintr-un tabel MySQL se foloseste instructiunea SELECT,
iar prin metode fetch specifice PDO datele cu randurile selectate primite de la
serverul MySQL pot fi preluate in mai multe moduri, cu metode si constante
FETCH.
1. Selectare date din tabel MySQL
Dupa ce tabelul MySQL este creat si are randuri adaugate, se aplica interogarea
SELECT pentru a obtine date din randurile tabelului. Se poate folosi metoda
query(), aceasta returneaza un set de rezultate cu datele obtinute de la MySQL,
sau FALSE in caz de eroare.
In exemplele prezentat aici se foloseste tabelul creat in lectia anterioara, care
arata astfel:
| id | | nume | | categorie | | adresa |
------------------------------------------------------------------------------------------------------------
| 1 | | Cursuri - Tutoriale | | educatie | | www.site-ul-tau.net |
| 2 | | Curs PHP-MySQL | | programare | | www.site-ul-tau.net/php-mysql |
| 3 | | Cursuri Engleza | | limbi straine | | www.site-ul-tau.net/engleza |
- In urmatorul exemplu vor fi selectate randurile in care "id" este 1 sau 3.
<?php
// Datele de conectare (adresa_server, baza_de_date, nume si parola)
$hostdb = 'localhost';
$namedb = 'teste';
$userdb = 'username';
$passdb = 'password';
try {
// Conectare si creare obiect PDO
$dbh = new PDO("mysql:host=$hostdb; dbname=$namedb", $userdb, $passdb);
$dbh->exec("SET CHARACTER SET utf8"); // Setare encoding caractere UTF-8
// Selectare date
$sql = "SELECT * FROM `sites` WHERE `id` IN (1, 3)";
$datas = $dbh->query($sql);
// Daca select-ul e facut cu succes ($datas nu e false)
if($datas !== false) {
$cols = $datas->columnCount(); // Numar coloane returnate
echo 'Nr. coloane returnate: '. $cols. '<br />';
// Se parcurg si afiseaza datele selectate
foreach($datas as $row) {
echo $row['id']. ' - '. $row['nume']. ' - '. $row['categorie']. ' - '. $row['adresa']. '<br />';
}
}
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
$dbh = null; // Deconectare
}
catch(PDOException $e) {
echo $e->getMessage();
}
?>
- Metoda "columnCount()" returneaza numarul de coloane din setul de rezultate.
Observati ca se aplica la instanta in care s-a executat interogarea (aici variabila
$datas).
- Parcurgerea datelor se poate face si cu WHILE, while($row=$datas->fetch()), in acest
caz trebuie aplicata si metoda "fetch()" (este prezentata mai jos).
- Scriptul de mai sus va afisa:
Nr. coloane returnate: 4
1 - Cursuri - Tutoriale - educatie - www.site-ul-tau.net
3 - Cursuri Engleza - limbi straine - www.site-ul-tau.net/engleza
2. Metoda fetch()
fetch() returneaza fiecare rand, unul dupa altul, sau FALSE cand nu mai sunt
randuri. Cu aceasta metoda se poate determina modul in care sunt preluate
datele.
fetch() poate primi optional un argument prin care se determina modul in care
valorile sunt returnate: Array, Obiect, Sir, .... Acest argument este o constanta
care se aplica cu sintaxa:
PDO::FETCH_MOD
In continuare sunt prezentate cateva din aceste moduri, cele mai comune:
FETCH_ASSOC
- Returneaza fiecare rand ca un Array in care cheile sunt numele coloanelor (similar cu
mysql_fetch_assoc).
<?php
// Datele de conectare (adresa_server, baza_de_date, nume si parola)
$hostdb = 'localhost';
$namedb = 'teste';
$userdb = 'username';
$passdb = 'password';
try {
// Conectare si creare obiect PDO
$dbh = new PDO("mysql:host=$hostdb; dbname=$namedb", $userdb, $passdb);
$dbh->exec("SET CHARACTER SET utf8"); // Setare encoding caractere UTF-8
// Selectare date din MySQL
$sql = "SELECT * FROM `sites`";
$datas = $dbh->query($sql);
// Se parcurg datele si le afiseaza
while($row = $datas->fetch(PDO::FETCH_ASSOC)) {
echo $row['id']. ' - '. $row['nume']. ' - '. $row['categorie']. ' - '. $row['adresa']. '<br />';
}
$dbh = null; // Deconectare
}
catch(PDOException $e) {
echo $e->getMessage();
}
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
?>
- In browser apare:
1 - Cursuri - Tutoriale - educatie - www.site-ul-tau.net
2 - Curs PHP-MySQL - programare - www.site-ul-tau.net/php-mysql
3 - Cursuri Engleza - limbi straine - www.site-ul-tau.net/engleza
FETCH_NUM
- Returneaza fiecare rand ca un Array in care cheile sunt numere consecutive (incepand
de la 0), reprezentand ordinea coloanelor din setul de rezultate (similar cu
mysql_fetch_row).
<?php
// Datele de conectare (adresa_server, baza_de_date, nume si parola)
$hostdb = 'localhost';
$namedb = 'teste';
$userdb = 'username';
$passdb = 'password';
try {
// Conectare si creare obiect PDO
$dbh = new PDO("mysql:host=$hostdb; dbname=$namedb", $userdb, $passdb);
$dbh->exec("SET CHARACTER SET utf8"); // Setare encoding caractere UTF-8
// Selectare date din MySQL
$sql = "SELECT * FROM `sites`";
$datas = $dbh->query($sql);
// Se parcurg datele
while($row = $datas->fetch(PDO::FETCH_NUM)) {
echo $row[0]. '-'. $row[1]. '<br />'; // Afiseaza datele din prima si a doua coloana
}
$dbh = null; // Deconectare
}
catch(PDOException $e) {
echo $e->getMessage();
}
?>
- In browser afiseaza:
1-Cursuri - Tutoriale
2-Curs PHP-MySQL
3-Cursuri Engleza
FETCH_BOTH
- Produce un Array cu ambele tipuri de chei, atat numele coloanelor cat si numere
consecutive reprezentand ordinea coloanelor din setul de rezultate.
<?php
// Datele de conectare (adresa_server, baza_de_date, nume si parola)
$hostdb = 'localhost';
$namedb = 'teste';
$userdb = 'username';
$passdb = 'password';
try {
// Conectare si creare obiect PDO
$dbh = new PDO("mysql:host=$hostdb; dbname=$namedb", $userdb, $passdb);
$dbh->exec("SET CHARACTER SET utf8"); // Setare encoding caractere UTF-8
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
// Selectare date din MySQL, unde "id" are valoarea 2
$sql = "SELECT `id`, `nume` FROM `sites` WHERE `id`=2";
$datas = $dbh->query($sql);
// Se parcurg datele
while($row = $datas->fetch(PDO::FETCH_BOTH)) {
echo $row['id']. '-'. $row['nume']. '<br />'; // Afiseaza datele din coloanele 'id' si 'nume'
echo $row[0]. '-'. $row[1]. '<br />'; // Afiseaza din prima si a doua coloana (aceleasi)
}
$dbh = null; // Deconectare
}
catch(PDOException $e) {
echo $e->getMessage();
}
?>
- In browser apare:
2-Curs PHP-MySQL
2-Curs PHP-MySQL
FETCH_OBJ
- Returneaza fiecare rand ca un obiect. Valorile coloanelor se acceseaza ca proprietati
ale obiectului, prin numele lor.
<?php
// Datele de conectare (adresa_server, baza_de_date, nume si parola)
$hostdb = 'localhost';
$namedb = 'teste';
$userdb = 'username';
$passdb = 'password';
try {
// Conectare si creare obiect PDO
$dbh = new PDO("mysql:host=$hostdb; dbname=$namedb", $userdb, $passdb);
$dbh->exec("SET CHARACTER SET utf8"); // Setare encoding caractere UTF-8
// Selectare date din MySQL, randuri cu "id" mai mic decat 3
$sql = "SELECT `id`, `nume` FROM `sites` WHERE `id`<3";
$datas = $dbh->query($sql);
// Se parcurg datele
while($row = $datas->fetch(PDO::FETCH_OBJ)) {
echo $row->id. '-'. $row->nume. '<br />'; // Afiseaza datele din coloanele 'id' si 'nume'
}
$dbh = null; // Deconectare
}
catch(PDOException $e) {
echo $e->getMessage();
}
?>
- Va afisa:
1-Cursuri - Tutoriale
2-Curs PHP-MySQL
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
FETCH_CLASS
- Permite ca datele sa fie preluate intr-o clasa, creand o instanta de obiect la acea
clasa. Numele campurilor sunt folosite ca proprietati in acea clasa. Se aplica cu metoda
fetchALL().
<?php
// Datele de conectare (adresa_server, baza_de_date, nume si parola)
$hostdb = 'localhost';
$namedb = 'teste';
$userdb = 'username';
$passdb = 'password';
// Definire clasa
class Sites {
// Definire proprietati
public $id;
public $categorie;
// Metoda a clasei
function makeString() {
// Returneaza un sir cu valorile proprietatilor, cu primul caracter din cuvinte majuscula
return ucwords($this->id. ' - '. $this->categorie). '<br />';
}
}
try {
// Conectare si creare obiect PDO
$dbh = new PDO("mysql:host=$hostdb; dbname=$namedb", $userdb, $passdb);
$dbh->exec("SET CHARACTER SET utf8"); // Setare encoding caractere UTF-8
// Selectare date din MySQL, coloanele "id" si "categorie"
$sql = "SELECT `id`, `categorie` FROM `sites`";
$datas = $dbh->query($sql);
$obj = $datas->fetchALL(PDO::FETCH_CLASS, 'Sites'); // Aplicare FETCH_CLASS la clasa
Sites
// Parcurge datele din setul de rezultate, creaza instanta de clasa $insSites
foreach($obj as $insSites) {
echo $insSites->makeString(); // Apeleaza metoda makeString() la instanta clasei
}
$dbh = null; // Deconectare
}
catch(PDOException $e) {
echo $e->getMessage();
}
?>
- Observati cum e aplicat FETCH_CLASS, la metoda "fetchALL()" si cu un argument tip
sir ce reprezinta numele clasei (aici "Sites").
- Acesta metoda e utila in cazul unor proiecte mai mari, definind intr-o clasa
instructiunile ce trebuie aplicate datelor primite de la baza de date se poate reduce
cantitatea de cod si se imbunatateste flexibilitatea scriptului.
- Script-ul va afisa:
1 - Educatie
2 - Programare
3 - Limbi Straine
O alternativa la FETCH_CLASS este metoda fetchObject(). Similar, si cu aceasta
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
datele din coloanele fiecarui rand din cele obtinute la "query()" sunt preluate printr-o
clasa care este adaugata ca argument la metoda.
Exemplu:
<?php
// Datele de conectare (adresa_server, baza_de_date, nume si parola)
$hostdb = 'localhost';
$namedb = 'teste';
$userdb = 'username';
$passdb = 'password';
// Definire clasa
class Sites {
// Definire proprietati
public $id;
public $categorie;
// Metoda a clasei
function makeString() {
// Returneaza un sir cu valorile proprietatilor, primul caracter al cuvintelor majuscula
return ucwords($this->id. ' - '. $this->categorie). '<br />';
}
}
try {
// Conectare si creare obiect PDO
$dbh = new PDO("mysql:host=$hostdb; dbname=$namedb", $userdb, $passdb);
$dbh->exec("SET CHARACTER SET utf8"); // Setare encoding caractere UTF-8
// Selectare date din MySQL, coloanele "id" si "categorie"
$sql = "SELECT `id`, `categorie` FROM `sites`";
$datas = $dbh->query($sql);
// Parcurgere instanta de obiect creata cu fetchObject() la clasa Sites
while($obj = $datas->fetchObject('Sites')) {
echo $obj->makeString(); // Afiseaza rezultatul apelarii metodei makeString()
}
$dbh = null; // Deconectare
}
catch(PDOException $e) {
echo $e->getMessage();
}
?>
- Numele coloanelor din fiecare rand sunt folosite ca proprietati ale clasei apelate (aici
Sites)
- In browser apare:
1 - Educatie
2 - Programare
3 - Limbi Straine
FETCH_FUNC
- O alta constanta FETCH_ care se aplica la metoda fetchALL() este FETCH_FUNC.
Returneaza un Array cu rezultatul apelarii unei functii, folosind ca argumente coloanele
fiecarui rand din setul de rezultate. Cheile din Array sunt numere consecutive (de la 0),
iar valoarea lor e rezultatul dat de functie pt. fiecare rand.
<?php
// Datele de conectare (adresa_server, baza_de_date, nume si parola)
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
$hostdb = 'localhost';
$namedb = 'teste';
$userdb = 'username';
$passdb = 'password';
// Definire functie
function test($id, $nume) {
// Returneaza un sir cu datele din parametri, cu majuscule
return strtoupper($id.'-'.$nume);
}
try {
// Conectare si creare obiect PDO
$dbh = new PDO("mysql:host=$hostdb; dbname=$namedb", $userdb, $passdb);
$dbh->exec("SET CHARACTER SET utf8"); // Setare encoding caractere UTF-8
// Selectare date din MySQL
$sql = "SELECT `id`, `nume` FROM `sites`";
$datas = $dbh->query($sql);
$ar_row = $datas->fetchALL(PDO::FETCH_FUNC, 'test'); // Aplicare FETCH_FUNC la functia
test()
var_export($ar_row); // Afiseaza structura Array-ului
$dbh = null; // Deconectare
}
catch(PDOException $e) {
echo $e->getMessage();
}
?>
- Acest mod este util cand se doreste aplicarea acelorasi instructiuni la mai multe seturi
de date obtinute din tabel MySQL, astfel, pot fi toate definite intr-o functie.
- Rezultatul afisat este:
array ( 0 => '1-CURSURI - TUTORIALE', 1 => '2-CURS PHP-MYSQL', 2 => '3-CURSURI
ENGLEZA', )
Metoda query() accepta, dupa interogarea SQL, si un argument optional ce
reprezinta modul-fetch.
Exemplu:
<?php
// Datele de conectare (adresa_server, baza_de_date, nume si parola)
$hostdb = 'localhost';
$namedb = 'teste';
$userdb = 'username';
$passdb = 'password';
try {
// Conectare si creare obiect PDO
$dbh = new PDO("mysql:host=$hostdb; dbname=$namedb", $userdb, $passdb);
$dbh->exec("SET CHARACTER SET utf8"); // Setare encoding caractere UTF-8
// Selectare date din MySQL, unde "id" este 3
$sql = "SELECT `id`, `adresa` FROM `sites` WHERE `id`=3";
$datas = $dbh->query($sql, PDO::FETCH_OBJ); // Aplicare query() cu un mod-fetch
// Se parcurg datele
while($row = $datas->fetch()) {
echo $row->id. '-'. $row->adresa. '<br />'; // Afiseaza datele din coloanele "id" si "adresa"
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
}
$dbh = null; // Deconectare
}
catch(PDOException $e) {
echo $e->getMessage();
}
?>
- In browser apare:
3-www.site-ul-tau.net/engleza
Daca metoda fetch() este apelata fara argumente si la "query()" nu e specificat
vreun tip FETCH_, modul implicit (default) este PDO::FETCH_BOTH.
- O alta metoda prin care se poate seta modul FETCH_ default este
setFetchMode().
Ex.:
$datas = $dbh->query($sql);
$datas->setFetchMode (PDO::FETCH_OBJ);
while($row = $datas->fetch()) { // ... }
- Mai multe detalii la pagina oficiala setFetchMode
In tutorialul urmator este prezentat modul de utilizare al metodelor prepare() si
execute().
PHP PDO - prepare si execute
Cu metodele exec() si query() se executa imediat comenzile SQL adaugate in
ele. Cu PDO e posibil sa fie pregatita o interogare SQL pentru executie fara ca sa
fie transmisa imediat, pentru aceasta se foloseste metoda prepare().
prepare() preia ca argument o declaratie SQL si returneaza un obiect
PDOStatement. Acest obiect are o metoda execute() prin care se executa
declaratia SQL cand se doreste acest lucru, returneaza TRUE sau FALSE in caz
de eroare. Sintaxa generala de aplicare este:
$obj = $obiectPDO->prepare("Interogare SQL");
$obj->execute(Array);
- La "Interogare SQL" se poate aplica orice instructiune pt. SQL: INSERT, SELECT,
UPDATE, DELETE.
- Argumentul Array de la execute() e optional, acesta reprezinta un Array cu
parametri ce corespund declaratiei SQL de la prepare(), si valorile care vor fi
transmise la MySQL.
In exemplele prezentate in aceasta lectie se foloseste tabelul "sites", creat si
utilizat in lectiile anterioare, care arata astfel:
| id | | nume | | categorie | | adresa |
------------------------------------------------------------------------------------------------------------
| 1 | | Cursuri - Tutoriale | | educatie | | www.site-ul-tau.net |
| 2 | | Curs PHP-MySQL | | programare | | www.site-ul-tau.net/php-mysql |
| 3 | | Cursuri Engleza | | limbi straine | | www.site-ul-tau.net/engleza |
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Iata explicat mai bine printr-un exemplu cum se aplica sintaxa de mai sus intr-
un script PHP cu PDO. Acesta va defini cu "prepare()" o comanda SQL prin care
va selecta din tabel randurile in functie de valorile adaugate prin "execute()".
<?php
// Datele de conectare (adresa_server, baza_de_date, nume si parola)
$hostdb = 'localhost';
$namedb = 'teste';
$userdb = 'username';
$passdb = 'password';
try {
// Conectare si creare obiect PDO
$dbh = new PDO("mysql:host=$hostdb; dbname=$namedb", $userdb, $passdb);
$dbh->exec("SET CHARACTER SET utf8"); // Setare encoding caractere UTF-8
// Definire comanda SQL care va fi aplicata in metoda prepare()
$sql = "SELECT `nume`, `adresa` FROM `sites` WHERE `id`= :id OR `categorie`= :categorie";
$prep = $dbh->prepare($sql); // Interogarea e pregatita si stocata in $prep
// Variabila Array cu valori ce trebuie adaugate in interogarea SQL pregatita (pt. ':id' si
':categorie')
$ar_val = array('id'=>2, 'categorie'=>'educatie');
// Daca se executa cu succes interogarea, folosind execute() si valorile din $ar_val
if($prep->execute($ar_val)) {
// Parcurge si afiseaza randurile obtinute
while($row = $prep->fetch()) echo $row['nume'].' - '.$row['adresa'].'<br />';
}
/* Se executa inca o selectare, cu alte valori, aplicata aceleiasi declaratii SQL */
echo 'Select-ul 2<br />';
// Variabila Array cu valori ce trebuie adaugate in interogarea SQL pregatita (pt. ':id' si
':categorie')
$ar_val = array('id'=>8, 'categorie'=>'limbi straine');
// Daca se executa interogarea, folosind execute() si valorile din $ar_val
if($prep->execute($ar_val)) {
// Parcurge si afiseaza randurile obtinute
while($row = $prep->fetch()) echo $row['nume'].' - '.$row['adresa'].'<br />';
}
$dbh = null; // Deconectare
}
catch(PDOException $e) {
echo $e->getMessage();
}
?>
- In expresia $sql = "SELECT `nume`, `adresa` FROM `sites` WHERE `id`= :id
OR `categorie`= :categorie";, ":id" si ":categorie" sunt parametri pentru valorile
care vor fi preluate din Array, de la elementele cu aceeasi denumire la chei ('id'
si 'categorie'). Datorita acestei notatii se poate folosi aceeasi comanda SQL
pregatita, cu valori diferite.
- Observati cat de usor se pot efectua mai multe interogari la baza de date,
folosind aceeasi declaratie SQL, doar prin apelarea lui "execute()" cu valorile
dorite.
Script-ul va afisa:
Cursuri - Tutoriale - www.site-ul-tau.net
Curs PHP-MySQL - www.site-ul-tau.net/php-mysql
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Select-ul 2
Cursuri Engleza - www.site-ul-tau.net/engleza
In declaratia SQL pregatita, in loc de sintaxa :nume pentru locul valorilor se
poate folosi caracterul ?, dar in acest caz, Array-ul cu valorile trebuie sa fie
secvential (adica cu chei numere incepand de la 0), valorile vor fi preluate si
adaugate la SQL in ordinea lor.
De exemplu:
$sql = "SELECT `nume`, `adresa` FROM `sites` WHERE `id`=? OR
`categorie`=?";
$prep = $dbh->prepare($sql);
$prep->execute(array(2, 'programare'));
bindValue si bindParam
Un alt mod de a transmite valori la o interogare SQL pregatita cu "prepare()"
este utilizarea metodei bindValue() sau bindParam().
Utilizarea acestor metode in loc de Array are avantajul ca ofera un control mai
bun asupra valorilor transmise, putand fi specificate prin atributele lor tipul de
date si chiar numarul de caractere ce-l va avea valoarea transmisa. Ele se aplica
la obiectul PDOStatement obtinut cu "prepare()".
Diferenta dintre bindValue si bindParam este:
La bindValue se adauga direct valoarea si optional se poate specifica
numarul de caractere ce vor fi transmise. Sintaxa generala este:
bindValue(paramSQL, valoare, tip, nr_caractere)
- paramSQL este parametrul din declaratia SQL, specificat cu :nume, intre
ghilimele. Daca e folosit semnul-intrebarii ?, la paramSQL se adauga numarul de
ordine (incepand cu 1) al acelui parametru.
- tip e optional, la el se precifica o constanta prin care se defineste tipul de date
care trebuie transmis: PDO::PARAM_INT pt. numere intregi, PDO::PARAM_STR
pentru siruri.
- La nr_caractere se adauga, optional, numarul de caractere ce va fi transmis.
De exemplu:
$sql = "SELECT `nume`, `adresa` FROM `sites` WHERE `id`= :id OR `categorie`= :categorie";
$prep = $dbh->prepare($sql);
$prep->bindValue(':id', 2, PDO::PARAM_INT); // Transmite valoarea 2 la coloana "id"
$prep->bindValue(':categorie', 'programare', PDO::PARAM_STR, 10); // Transmite valoarea
"programare" la coloana "categorie"
$prep->execute();
La bindParam se adauga valoarea prin variabile. Sintaxa generala este:
bindParam(paramSQL, $var_val, tip)
- paramSQL este parametrul din declaratia SQL, specificat cu :nume, intre
ghilimele. Daca e folosit semnul-intrebarii ?, la paramSQL se adauga numarul de
ordine (incepand cu 1) al acelui parametru.
- $var_val e o variabila in care e stocata valoarea.
- tip e optional, la el se precifica o constanta prin care se defineste tipul de date
care trebuie transmis: PDO::PARAM_INT pt. numere intregi, PDO::PARAM_STR
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
pentru siruri.
De exemplu:
$sql = "SELECT `nume`, `adresa` FROM `sites` WHERE `id`=? OR `categorie`=?";
$prep = $dbh->prepare($sql);
$id = 2;
$cat = 'programare';
$prep->bindParam(1, $id, PDO::PARAM_INT); // Transmite valoarea din variabila $id la
coloana de la primul ? (adica "id")
$prep->bindParam(2, $cat, PDO::PARAM_STR); // Transmite valoarea din variabila $cat la
coloana de la al doilea ? (categorie)
$prep->execute();
Iata si un exemplu practic cu aceste doua metode, aplicat la tabelul "sites". Se
adauga doua randuri in tabel, unul dupa altul; primul folosind bindValue(), iar al
doilea cu bindParam()
<?php
// Datele de conectare (adresa_server, baza_de_date, nume si parola)
$hostdb = 'localhost';
$namedb = 'teste';
$userdb = 'username';
$passdb = 'password';
try {
// Conectare si creare obiect PDO
$dbh = new PDO("mysql:host=$hostdb; dbname=$namedb", $userdb, $passdb);
$dbh->exec("SET CHARACTER SET utf8"); // Setare encoding caractere UTF-8
// Definire comanda SQL care va fi aplicata in metoda prepare()
$sql = "INSERT INTO `sites` (`nume`, `categorie`, `adresa`) VALUES (:nume, :categorie,
:adresa)";
$prep = $dbh->prepare($sql); // Interogarea e pregatita si stocata in $prep
// Se adauga valori cu bindValue
$prep->bindValue(':nume', 'Curs Ajax', PDO::PARAM_STR);
$prep->bindValue(':categorie', 'programare', PDO::PARAM_STR);
$prep->bindValue(':adresa', 'www.site-ul-tau.net/ajax', PDO::PARAM_STR);
// Daca datele sunt adaugate cu succes, afiseaza confirmare cu id-ul randului
if($prep->execute()) echo 'A fost adaugat randul cu id='. $dbh->lastInsertId();
// Se definesc variabile cu valori ce vor fi incluse cu bindParam
$nume = 'Jocuri Flash';
$categorie = 'jocuri';
$adresa = 'www.site-ul-tau.net/jocuri';
// Se includ variabilele
$prep->bindParam(':nume', $nume, PDO::PARAM_STR);
$prep->bindParam(':categorie', $categorie, PDO::PARAM_STR);
$prep->bindParam(':adresa', $adresa, PDO::PARAM_STR);
// Daca datele sunt adaugate cu succes, afiseaza confirmare cu id-ul randului
if($prep->execute()) echo '<br />A fost adaugat randul cu id='. $dbh->lastInsertId();
$dbh = null; // Deconectare
}
catch(PDOException $e) {
echo $e->getMessage();
}
?>
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
- In browser va afisa:
A fost adaugat randul cu id=4
A fost adaugat randul cu id=5
Utilizarea combinatiei prepare() ... execute() este adesea mai rapida decat
query() / execute(). In plus, aceasta formula este utila cand trebuie folosita de
mai multe ori aceeasi declaratie SQL, cu parametri diferiti.
Un alt avantaj e acela ca datele ce trebuie transmise la serverul MySQL sunt mai
clar separate de comanda SQL, in plus sunt si filtrate. De exemplu, daca se
transmite cu o metoda "bind" sirul "a' b' c", PDO include sirul "a\' b\' c".
Daca interogarea SQL contine instructiunea LIKE cu un parametru, caracterul
'%' trebuie adaugat la valoarea transmisa.
De exemplu:
// incorect
$prep = $dbh->prepare("SELECT `coloana` FROM `tabel` WHERE `coloana` LIKE %:cuvant%");
$prep->bindValue(':cuvant', 'valoare');
// E CORECT
$prep = $dbh->prepare("SELECT `coloana` FROM `tabel` WHERE `coloana` LIKE :cuvant");
$prep->bindValue(':cuvant', '%valoare%');
- In lectia urmatoare va fi prezentat lucru cu metodele: setAttribute(),
beginTransaction() si commit().
PHP PDO - setAttribute si
beginTransaction
Cand se creaza un obiect PDO cu o conexiune la o baza de date, daca apare
vreo eroare in transmiterea de comenzi la baza de date determina lansarea
PDOException. Daca eroarea nu e preluata cu try ... catch() PHP va opri
executia scriptului.
PDOException este o extensie a clasei PHP Exception, prin care pot fi "prinse"
erorile.
Cu formula try ... catch(), pe langa faptul ca eroarea e preluata iar scriptul isi
continua executia, se poate de asemenea si personaliza mesajul ce va fi afisat.
Sintaxa generala este:
try {
// ... Instructiuni PHP-PDO
}
catch(PDOException $e) {
echo 'Mesaj de eroare personalizat';
echo $e->getCode(). '-'. $e->getMessage(); // Afiseaza
codul si mesajul erorii dat de PHP
}
- Variabila $e reprezinta obiectul in care e stocata eroare detectata de PHP.
- Metoda getCode() returneaza codul erorii, iar getMessage() mesajul acelei
erori. Daca acestea nu sunt adaugate, apare doar mesajul personalizat.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
1. setAttribute
Cu metoda PDO setAttribute() se pot seta diferite atribute la obiectul PDO prin
care se face conexiunea la baza de date, printre care si modul de raportare a
erorilor retinute cu "try ... catch()".
Formula generala de aplicare a acestei metode este:
$obiectPDO->setAttribute(ATRIBUT, OPTIUNE)
- ATTRIBUT reprezinta tipul atributului care va fi aplicat, iar OPTIUNE este
optiunea lui, cum ar fi:
PDO::ATTR_CASE - forteaza ca numele coloanelor sa fie returnate intr-un
mod specific, determinat cu una din urmatoarele optiuni:
o PDO::CASE_LOWER - denumirea coloanelor va fi returnata cu litere
mici.
o PDO::CASE_UPPER - numele coloanelor e retinut cu litere mari.
o PDO::CASE_NATURAL - lasa numele coloanelor asa cum sunt
returnate de baza de date
PDO::ATTR_ERRMODE - atribut folosit pentru specificarea modului de
raportare a erorillor, prin urmatoarele constante:
o PDO::ERRMODE_SILENT - determina ignorarea erorii, scriptul
trece mai departe fara sa returneze ceva legat de eroarea
respectiva.
o PDO::ERRMODE_WARNING - emite eroarea ca avertisment PHP
standard.
o PDO::ERRMODE_EXCEPTION - returneaza informatia despre
eroare, data de PDOException.
Iata cum se aplica si ce rezultate da metoda setAttribute(), va fi utilizat acelasi
tabel MySQL din lectiile precedente (denumit "sites").
- In urmatorul exemplu se foloseste atributul PDO::ATTR_CASE cu optiunea
PDO::CASE_UPPER.
<?php
// Datele de conectare (adresa_server, baza_de_date, nume si parola)
$hostdb = 'localhost';
$namedb = 'teste';
$userdb = 'username';
$passdb = 'password';
try {
// Conectare si creare obiect PDO
$dbh = new PDO("mysql:host=$hostdb; dbname=$namedb", $userdb, $passdb);
$dbh->exec("SET CHARACTER SET utf8"); // Setare encoding caractere UTF-8
// Seteaza ca numele coloanelor sa fie returnat cu majuscule
$dbh->setAttribute(PDO::ATTR_CASE, PDO::CASE_UPPER);
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
// Selecteaza primul rand
$sql = "SELECT * FROM `sites` LIMIT 1";
$datas = $dbh->query($sql)->fetch(PDO::FETCH_ASSOC); // Executa interogarea si preia in
modul FETCH_ASSOC
// Daca select-ul e facut cu succes ($datas nu e false)
if($datas !== false) {
// Se parcurg datele si afiseaza numele coloanelor
foreach($datas as $col=>$row) {
echo ' - '. $col;
}
}
$dbh = null; // Deconectare
}
catch(PDOException $e) {
echo $e->getMessage();
}
- Script-ul va afisa in browser numele coloanelor, cu majuscule:
- ID - NUME - CATEGORIE - ADRESA
- In exemplu urmator se foloseste metoda setAttribute() pentru a afisa in caz
de eroare modul standard returnat de PHP. Se aplica atributul
PDO::ATTR_ERRMODE cu optiunea PDO::ERRMODE_WARNING. Pentru a forta
generarea erorii, se face un SELECT la o coloana ce nu exista in tabelul "sites".
<?php
// Datele de conectare (adresa_server, baza_de_date, nume si parola)
$hostdb = 'localhost';
$namedb = 'teste';
$userdb = 'username';
$passdb = 'password';
try {
// Conectare si creare obiect PDO
$dbh = new PDO("mysql:host=$hostdb; dbname=$namedb", $userdb, $passdb);
// Seteaza ca mod pt. erori cel standard PHP
$dbh->setAttribute(PDO::ATTR_ERRMODE, PDO::ERRMODE_WARNING);
$dbh->exec("SET CHARACTER SET utf8"); // Setare encoding caractere UTF-8
// Selecteaza primul rand
$sql = "SELECT `zzz` FROM `sites` LIMIT 1";
$datas = $dbh->query($sql); // Executa interogarea
// Se parcurg datele si afiseaza ce e in coloana 'zzz'
foreach($datas as $row) {
echo $row['zzz'];
}
$dbh = null; // Deconectare
}
catch(PDOException $e) {
echo $e->getMessage();
}
- Deoarece coloana "zzz" nu exista, va emite urmatoarea eroare:
Warning: PDO::query() [pdo.query]: SQLSTATE[42S22]: Column not found: 1054
Unknown column 'zzz' in 'field list' in E:\server\www\test.php on line 19
Warning: Invalid argument supplied for foreach() in E:\server\www\test.php on
line 22
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
- Daca la setAttribute, in loc de ERRMODE_WARNING se adauga
ERRMODE_EXCEPTION, informatia afisata despre eroare va fi:
SQLSTATE[42S22]: Column not found: 1054 Unknown column 'zzz' in 'field list'
2. beginTransaction
Metoda beginTransaction() se foloseste impreuna cu commit().
beginTransaction() opreste executia oricarei interogari la baza de date, pana
cand e apelata metoda commit(), in acel moment vor fi executate declaratiile
SQL adaugate intre aceste 2 metode.
Avantajul acestei tehnici consta in faptul ca pot fi scrise mai multe seturi de
interogari SQL, care "stau in asteptare", iar cand e apelata metoda commit()
sunt executate toate deodata.
In exemplu urmator se aplica beginTransaction() care permite scrierea de
instructiuni SQL fara ca acestea sa fie transmise la serverul MySQL. Se adauga 3
comenzi: prima modifica datele din randul unde id=3 (cu UPDATE), a doua (cu
INSERT) adauga un nou rand, iar a treia comanda efectueaza un SELECT, dar in
functie de ultimul "id" creat prin INSERT-ul precedent. Toate aceste instructiuni
sunt executate cand e apelata metoda commit() (vedeti si explicatiile din cod).
<?php
// Datele de conectare (adresa_server, baza_de_date, nume si parola)
$hostdb = 'localhost';
$namedb = 'teste';
$userdb = 'username';
$passdb = 'password';
try {
// Conectare si creare obiect PDO
$dbh = new PDO("mysql:host=$hostdb; dbname=$namedb", $userdb, $passdb);
$dbh->setAttribute(PDO::ATTR_ERRMODE, PDO::ERRMODE_EXCEPTION); // Seteaza mod
exception pt. erori
$dbh->exec("SET CHARACTER SET utf8"); // Setare encoding caractere UTF-8
$dbh->beginTransaction(); // Incepe inscrierea comenzilor
// 1. Modificare date din coloanele "nume" si "adresa", unde id=3
$dbh->exec("UPDATE `sites` SET `nume`='Cursuri Spaniola', `adresa`='www.site-ul-
tau.net/spaniola' WHERE `id`=3");
// 2. Adaugare date in rand nou
$dbh->exec("INSERT INTO `sites` (`nume`, `categorie`, `adresa`) VALUES ('JavaScript',
'programare', 'www.site-ul-tau.net/javascript')");
$last_id = $dbh->lastInsertId(); // Retine ultimul id adaugat
// 3. Selectare date din randurile anterioare celui adaugat inainte ("id" mai mic decat $last_id)
$datas = $dbh->query("SELECT `nume`, `adresa` FROM `sites` WHERE `id`<'$last_id'");
$dbh->commit(); // Determina transmiterea tuturor comenzilor la MySQL
// Daca select-ul e facut cu succes ($datas nu e false)
if($datas !== false) {
echo 'Ultimul id adaugat: '. $last_id. '<br />'; // Afiseaza ultimul id adaugat (la comanda
2)
// Se parcurg si afiseaza datele selectate
foreach($datas as $row) {
echo $row['nume']. ' - '. $row['adresa']. '<br />';
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
}
}
$dbh = null; // Deconectare
}
catch(PDOException $e) {
echo $e->getMessage();
}
?>
- Dupa cum arata si exemplu, aceasta metoda este utila in cazul cand trebuie
efectuate mai multe interogari diferite la baza de date, in acelasi script. In plus,
imbunatateste si viteza de executie a scriptului, face mai eficient lucru cu
multiple interogari la baza de date. Intre comenzile SQL care "sunt in asteptare"
se pot adauga diferite instructiuni PHP care sa influenteze urmatoarele comenzi
(precum aici SELECT-ul a fost facut in functie de ultimul "id" creat prin comanda
precedenta).
- Dupa executie, scriptul afiseaza in browser urmatorul rezultat:
Ultimul id adaugat: 4
Cursuri - Tutoriale - www.site-ul-tau.net
Curs PHP-MySQL - www.site-ul-tau.net/php-mysql
Cursuri Spaniola - www.site-ul-tau.net/spaniola
Daca atributul setAttribute() e setat pe modul ERRMODE_WARNING si apare
vreo eroare la una din declaratiile SQL dintre beginTransaction() si commit(),
cand acestea sunt transmise la server, celelalte comenzi dupa cea care a
determinat eroarea nu mai sunt executate.
Dar daca nu e specificat modul de eroare ERRMODE_WARNING, scriptul continua
executia si la celelalte comenzi.
PHP Functii Anonime - Closures
Incepand cu versiunea 5.3, PHP a introdus Functii Anonime, cunoscute si cu
denumirea Closures.
Acest tip de functii sunt fara nume. Sunt utile mai ales in retuenarea unor valori
la apeluri in cadrul altor functii.
1. Exemplu, functie anonima folosita pentru returnarea unei valori intr-o functie
PHP.
<?php
$arr = array(' hello word ', ' Have <b>good day</b>');
// sterge tag-urile si spatiile exterioare din fin fiecare element din array
// Face majuscula prima litera a fiecarui cuvant
$arr = array_map(function($elm){
return ucwords(trim(strip_tags($elm)));
}, $arr);
var_export($arr); // array ( 0 => 'Hello Word', 1 => 'Have Good Day' )
?>
2. Closures pot fi utilizate si ca valori ale variabilelor (observati cum e apelata
functia, folosind numele variabilei, inclusiv caracterul $).
<?php
$website = function($name) {
return 'http://www.'. $name. '.net';
};
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
echo $website('coursesweb'); // http://www.coursesweb.net
echo $website('site-ul-tau'); // http://www.site-ul-tau.net
?>
3. Closures pot fi create si in interiorul altor functii. In urmatorul exemplu se
foloseste closures pt creare liste HTML, <li>.
<?php
// primeste un array cu elementele ce vor forma liste <li>
function ulList($ar_items) {
$li = function($item) {
return '<li>'. $item. '</li>';
};
// parcurge array-ul din parametru, apeleaza $li() ca sa creeze <ul><li>
$ul = '<ul>';
foreach($ar_items as $item) {
$ul .= $li($item);
}
$ul .= '<ul>';
return $ul;
}
$ar_items = array('li 1', 'li 2', 'li 3');
echo ulList($ar_items); // <ul><li>li 1</li><li>li 2</li><li>li 3</li><ul>
?>
- Un alt exemplu cu functie anonima in interiorul altei functii. Observati
utilizarea lui use() , pentru a putea folosi variabile din afara functiei anonime in
interiorul ei.
<?php
function test($a) {
$b = $a / 2;
$c = function($a) use($b) {
return $a + $b;
};
return $c($a);
}
echo test(10); // 15
?>
4. Closures pot fi un instrument util si in programarea orientata pe obiecte.
Incepand cu PHP 5.4 , expresia $this poate fi utilizata in functii anonime.
<?php
class A {
private $value = 1;
public function getVal() {
return function() { return $this->value * 2; };
}
}
$a = new A;
echo $a->getVal(); // 2
?>
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Trimitere date la o adresa de e-mail
Part. 2
Invatati sa trimiteti mesaje si date dintr-un formular la o casuta de e-mail.
Este util sa avem pe o pagina din site un formular prin care vizitatorii sa poata
trimite mesaje la o adresa de e-mail.
Am putea lasa pe pagina doar adresa de e-mail la care vizitatorii sa ne poata
contacta, dar aceasta metoda (comoda pt. webmaster) nu este indicata. In
primul rand din cauza programelor bot care circula pe net si colecteaza adresele
de e-mail de pe site-uri pentru ca mai tarziu sa transmita mail-uri spam. In al
doilea rand este mai simplu si mai rapid pentru vizitator sa trimita mesajul
direct de pe site.
In cadrul acestei lectii este explicat un mod simplu de utilizare a limbajului PHP
pentru a expedia la o adresa de e-mail date sub forma de text, preluate de la un
formular HTML.
Pentru a putea expedia datele la adresa de mail, scripturile PHP trebuie sa fie
capabile de a obtine accesul la serviciile SMTP (Simple Mail Transfer Protocol).
Daca folositi serviciile oferite de un "web hosting", majoritatea au implementate
aceste functii.
Daca folositi propriul sistem pentru gazduirea site-ului, sau pentru teste, este
nevoie sa aveti instalat si un server SMTP, acesta preia datele prelucrate de
modulul PHP si le trimite la adresa de e-mail.
Expedierea mesajelor de e-mail
Configuratia PHP standard accepta expedierea mesajelor de e-mail prin
intermediul SMTP (abreviere de la Simple Mail Transfer Protocol). Acesta este
protocolul standard folosit pentru transferul mesajelor de e-mail, prin
intermediul Internetului.
Mesajele de e-mail sunt alcatuite din doua parti: o serie de antete de mesaj si
un corp.
- Antetele de mesaj indica adresa destinatarului si subiectul mail-ului,
precum si alte informatii.
- Corpul contine mesajul in sine.
Pentru a trimite datele la o adresa de e-mail, se foloseste functia mail(), care
preia 3 argumente principale, avand urmatoarea forma:
mail($to, $subject, $message)
Unde, in ordinea argumentelor:
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
- primul argument, aici variabila "$to", va contine adresa de e-mail a
destinatarului (unde va fi trimis mesajul)
- al doilea argument, aici variabila "$subject", va contine subiect-ul mail-
ului
- al treilea argument, aici variabila "$message" va contine mesajul
Functia "mail()" poate contine si alte adrese de e-mail optionale, astfel un al
patrulea argument poate fi "From", care indica adresa de e-mail a expeditorului
(cel care trimite mesajul).
Functia ar avea astfel urmatoarea forma:
mail($to, $subject, $message, $from )
- Variabila "$from" trebuie sa contina in sir cuvantul "From: " inaintea adresei de
e-mail, adica asa:
$from="From: [email protected]";
- Daca argumentul "$from" nu este specificat, serverul va transmite automat
aceasta adresa (in functie de cum este configurat). Astfel, cand primim mail-ul,
pe langa subiect vom avea adresa expeditorului, si daca nu este specificata,
putem vedea ceva de genul "[email protected]"
Datele pentru aceste argumente, in special al treilea (aici "$message"), pot fi
preluate dintr-un formular HTML, folosind functia "$_POST".
Functia "mail()" returneaza TRUE daca mail-ul a fost acceptat pentru expediere,
in caz contrar returneaza FALSE.
Iata un script PHP simplu care va trimite mesaje la o adresa de e-mail:
<?php
// Verifica daca au fost trimise datele de la formular
if (isset($_POST['email']) && isset($_POST['mesaj'])) {
$to = '[email protected]'; // Adresa unde va fi trimis mesajul
$subiect = 'Mesaj de pe site';
$mesaj = $_POST['mesaj'];
$from = 'From: '. $_POST['email'];
// PHP trimite datele la serverul de e-mail
if (mail($to, $subiect, $mesaj, $from)) {
echo 'Mesajul a fost trimis cu succes.';
}
else {
echo 'Eroare, mesajul nu a putut fi expediat.';
}
}
?>
- Intai se verifica (cu isset()) daca au fost trimise date de la formularul HTML.
Fara aceasta verificare, s-ar expedia mesaje de e-mail ori de cate ori cineva
(intentionat) acceseaza direct fisierul php cu scriptul.
- Variabilele "$mesaj" si "$from" preiau datele adaugate de vizitator in
campurile unui formular HTML care au atributele 'name="mesaj"' si
'name="email"'.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Daca functia "mail()" este executata cu succes, va apare mesajul "Mesajul a fost
trimis cu succes.", in caz contrar va afisa "Eroare, mesajul nu a putut fi
expediat.".
Un model de cod HTML pentru crearea formularului care trimite datele la scriptul
php de mai sus este urmatoru:
<h3>Trimiteti mesaj</h3>
<form name="form" method="post" action="nume_script.php">
<label>E-mail : </label>
<input type="text" name="email" size="20" /> <br />
<label>Scrie mesajul : </label> <br />
<textarea name="mesaj" cols="35" rows="6"></textarea> <br />
<input type="submit" value="Trimite" />
</form>
- "nume_script.php" este calea si numele fisierului in care se afla scriptul php de
mai sus.
In browser va apare:
Trimiteti mesaj
E-mail :
Scrie mesajul :
La sectiunea Mailer gasiti un "mailer" mai complet.
- In Partea 2 invatati cum sa trimiteti mail-uri cu PHP care pot cotine tag-uri
HTML si cod CSS.
Trimitere e-mail cu tag-uri si
atasament
Part. 1
Pentru a expedia mesaje la o adresa de e-mail cu PHP, trebuie in primul rand ca
serverul folosit sa ruleze PHP si, pentru a aplica exemplele de aici, sa aibe
activata functia mail().
1. Expedierea mesajelor de e-mail ce contin tag-uri HTML
Procedeul este simplu, se aplica functia "mail()", dupa cum e explicat in prima
parte (Lectia 31), folosind sintaxa:
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
mail($to, $subiect, $mesaj, $from)
Pentru ca tag-urile HTML sa fie recunoscute si afisate corespunsator, trebuie
adaugate header-ele specifice in corpul datelor ce contin adresa "From:" (din
variabila $from). Aceste headere trebuie sa spuna receptorului sa recunoasca
datele trimise ca fiind de tip text/html, si in general puteti folosi pe urmatoarele
doua, impreuna:
"MIME-Version: 1.0"
"Content-type: text/html; charset=iso-8859-1"
Ca sa intelegeti mai bine, iata un exemplu simplu, cu o functie pe care o puteti
folosi in script-urile dv. Explicatiile necesare sunt in cod.
<?php
// De la www.site-ul-tau.net
/*** Functia de trimitre mail-uri ***/
function send_mail($to, $from, $from_name, $sub, $msg){
$eol = "\r\n"; // Pt. adaugare linie noua
// Adauga corect adresa $from si headers
$headers = "From: " . $from_name . "<" . $from . ">".$eol;
$headers .= "MIME-Version: 1.0" . $eol;
$headers .= "Content-type: text/html; charset=iso-8859-1" . $eol;
// Executa expedierea datelor la serverul de mail
// Daca au fost trimise cu succes returneaza mesaj de confirmare, in caz contrar, de eroare
if (mail($to, stripslashes($sub), stripslashes($msg), $headers))
return 'Mesajul a fost trimis cu succes';
else return 'Eroare: mesajul nu a putut fi expediat';
}
// Cand vreti sa trimiteti un e-mail, apelati functia, cu cei cinci parametri
// Dupa cum e in continuare
$to = '[email protected]'; // Adresa de mail a destinatarului
$from = '[email protected]'; // Adresa de e-mail a expeditorului
$nume = 'Numele_Expeditorului';
$subiect = 'Un subiect pt. e-mail';
$mesaj = '<h3>Mesajul transmis</h3><div style="color:blue;">Poate contine <b>tags
HTML</b>,<br />
Si stiluri CSS adaugate in interiorul acestora, cu style="..."</div>.';
// Acum se apeleaza functia, cu aceste date pe care le va trimite la serverul de mail
$go_mail = send_mail($to, $from, $nume, $subiect, $mesaj);
echo $go_mail; // Afiseaza rezultatul
?>
- Daca doriti sa formatati textul folosind cod CSS, acesta trebuie adaugat prin
atributul style="". Nu functioneaza cu tag <style>.
- Pentru aranjamente speciale este indicat sa utilizati tabele si coloane HTML
2. Trimitere e-mail-uri ce contin si atasamente
Pentru a include unul sau mai multe atasamente (fisiere, arhive) intr-un e-mail
trimis cu PHP, procedeul e ceva mai complicat. Pe scurt, trebuie ca datele din
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
acel fisier sa fie preluate (citite) de PHP, codate cu MIME base64 si impartite cu
functia "chunk_split()". Apoi aceste date, impreuna cu tipul fisierului atasat, se
adauga in corpul mesajului, alaturi de celelalte headere.
Puteti intelege cum se face daca studiati script-ul de mai jos, de asemenea, il
puteti folosi in aplicatiile dv.. Este facut ca model pentru a trimite doua
atasamente, poate fi modificat usor daca doriti sa trimiteti doar unul sau mai
multe, gasiti explicatii in documentatia din script.
Important este sa specificati calea corecta catre fisierul atasat, astfel incat
acesta sa poata fi deschis cu functia "fopen()", in cazul acestui model, cele doua
fisiere se afla in acelasi director cu scriptul. Pentru fisiere de tip arhiva .rar si .zip
nu e nevoie sa modificati tipul.
Vedeti detaliile din cod despre cum se adauga fisierele pt. atasament.
<?php
// Script PHP - Trimitere e-mail cu attasamente si tag-uri HTML
// De la www.site-ul-tau.net ( adaptat de la: http://www.codewalkers.com/c/b/Email-Code/ )
$attach = array(); // Defineste variabila ce va contine datele pt. atasamente
// Functia care trebuie apelata pt. a include mesajul si atasamentele in e-mail
function mail_att($to, $from, $sub, $msg, $attach) {
// In continuare se definesc header-ele pt. e-mail
$headers = "From: ".$from;
$rand_hash = md5(time());
$mime_boundary = "==Multipart_Boundary_x".$rand_hash."x";
$headers .= "\nMIME-Version: 1.0\n".
"Content-Type: multipart/mixed;\n".
' boundary="'.$mime_boundary.'"';
$msg .= "Un multi-part mesaj in MIME format.\n\n".
'--'.$mime_boundary."\n".
"Content-Type:text/html; charset=\"iso-8859-1\"\n".
"Content-Transfer-Encoding: 7bit\n\n".$msg."\n\n";
// Aici se seteaza includerea atasamentelor (daca exista fisiere adaugate)
if (count($attach)>=1) {
// Parcurge matricea cu datele fisierelor
for($i=0; $i<count($attach); $i++) {
// Deschide fisierul si preia datele din el
if ($file = fopen($attach[$i][0],'rb')) {
$data = fread($file, filesize($attach[$i][0]));
fclose($file);
}
// Codeaza date preluate cu MIME base64 si le separa in parti mai mici
$data = chunk_split(base64_encode($data));
// Adauga datele fisierului in mesajul mail-ului
$msg .= '--'.$mime_boundary."\n".
'Content-Type: '.$attach[$i][2].";\n".
' name="'.$attach[$i][1]."\"\n".
"Content-Transfer-Encoding: base64\n\n".$data ."\n\n".
'--'.$mime_boundary."\n";
}
}
// Se apeleaza functia pt. trimiterea datelor la serverul de mail
if (mail($to, $sub, $msg, $headers)) return "E-mail-ul a fost trimis";
else return 'Eroare: mesajul nu a putut fi expediat';
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
}
// Aici se seteaza datele principale (sau pot fi preluate din formulare)
$to = '[email protected]'; // Adresa de mail a destinatarului
$from = '[email protected]'; // Adresa de e-mail a expeditorului
$subiect = 'Un subiect pt. e-mail';
$mesaj = '<h3>Mesajul transmis</h3><div style="color:blue;">Poate contine <b>tags
HTML</b>,<br />
Si stiluri CSS adaugate in interiorul acestora, cu style="..."</div> Precum si atasamente.';
// Se adauga datele pt. fisierele ce vor fi atasate
$attach[] = array('fisier.rar', 'Fisier1', 'application/octet-stream');
$attach[] = array('arhiva2.zip', 'Arhiva2', 'application/octet-stream');
// Daca doriti sa trimiteti doar un atasament, stergeti codul ce adauga pe al doilea
/* Daca doriti sa adaugati mai multe atasamente, repetati formula, sub celelalte:
$attach[] = array('cale/fisier', 'Nume_fisier', 'tip_fisier');
- 'cale/fisier' e calea si numele fisierului pe server, ce trebuie atasat
- 'Nume_fisier' e numele cu care va apare atassamentul in mail
- 'tip_fisier' e tipul fisierului atasat, pt. arhive RAR, ZIP lasati 'application/octet-stream' */
// Acum e apelata functia ce prelucreaza datele si le trimite la serverul de mail
$go_mail = mail_att($to, $from, $subiect, $mesaj, $attach);
echo $go_mail;
?>
- Cu functia din acest script pot fi trimise si e-mail-uri fara atasament, doar cu
continut text si cod HTML in mesaj, pt. asta trebuie sterse variabilele de tip
"$attach[]".
- Scriptul a fost testat cu succes pe serverul acestui site. Pt. a functiona corect
depinde si de setarile, permisiunile serverului, in principal sa aibe functia mail()
activa.
Creare imagini cu PHP
Invatati sa creati si sa afisati imagini cu PHP
Invatati sa afisati mai multe imagini generate de PHP in aceeasi pagina
Pe langa crearea de cod de tip text (HTML, XML, ...), PHP poate fi folosit si
pentru crearea si manipularea de imagini cu diferite formate (GIF, PNG, JPEG,
WBMP si XPM).
PHP are implemetat cateva functii pentru lucru cu informatii legate de imagini,
cum ar fi lungimea, latimea sau extensia imaginii. Pentru crearea de noi imagini
sau manipularea celor existente este necesar sa aveti instalat in PHP o librarii
GD cu functii pentru imagini. Pentru mai multe informatii despre cerinte si
instalare librarie GD, vizitati GD library.
- Daca folositi WampServer sau Xampp, acestea au deja incluse librarii
GD.
Puteti afla informatii despre libraria GD instalata folosind functia gd_info(),
aceasta returneaza o matrice cu informatii despre libraria GD inclusa.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Exemplu:
<?php
var_dump(gd_info());
?>
1. Crearea imaginilor
Pentru crearea unei imagini cu PHP sunt esentiali urmatorii pasi:
- Definirea identificatorului de imagine si suprafata de baza a imaginii.
- Stabilirea culorilor fundalului, formei sau a textului din imagine.
- Trimiterea datelor de iesire cu imaginea creata.
- Eliberarea memoriei asociata creeri imaginii.
Cam asta e, pe scurt, partea teoretica, acum sa trecem la practica, voi prezenta
pas cu pas un script PHP simplu care va afisa in browser o imagine PNG formata
dintr-un dreptunghi cu fundal albastru si in interior un text.
Scriptul este urmatorul:
<?php
$text = 'Textul din imagine';
// setare dimensiuni suprafetei de baza
$height = 40;
$width = 170;
// definirea imaginii
$im = imagecreate($width, $height);
// setare culori
$fundal = imagecolorallocate($im, 10, 10, 250);
$text_color = imagecolorallocate($im, 255, 255, 255);
// finalizarea imaginii
imagefill($im, 0, 0, $fundal);
imagestring($im, 4, 10, 15, $text, $text_color);
// trimiterea datelor de iesire
header('Content-type: image/png');
imagepng($im);
// curatarea memoriei
imagedestroy($im);
?>
- Acest script va afisa urmatorul rezultat
Sa studiem acest script
- Pentru inceput am setat variabila "$text" ce contine textul care va fi
adaugat in imagine, si variabilele "$height" si "$width" care reprezinta
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
dimensiunile imaginii.
- In continuare avem "$im = imagecreate($width, $height)", functia
imagecreate() returneaza un identificator de imagine ce creaza suprafata de
baza a imaginii, prelund ca argumente dimensiunile acesteia (in pixeli).
- Ca alternativa se poate folosi o imagine deja existenta, peste care sa
adaugati testul, pentru aceasta se foloseste functia
imagecreatefrompng("nume.png") (sau "imagecreatefromjpeg()",
"imagecreatefromgif()"; in functie de tipul imaginii), exemplu: $im =
imagecreatefrompng("img.png")
- Urmatorul pas este definirea culorii pentru fundal si pentru text, pentru
aceasta se foloseste functia imagecolorallocate(), aceasta returneaza un
identificator de culoare care va fi folosit pentru accesarea culorii si preia 4
argumente: primul argument este identificatorul de imagine creat cu
"imagecreate()" (in script este in variabila "$im"), urmatoarele trei argumente
reprezinta valorile RGB (Red, Green, Blue) pentru stabilirea culorii.
- Pentru adaugarea culorii de fundal se foloseste functia imagefill(), care
preia 4 argumente (in script avem "imagefill($im, 0, 0, $fundal);"), argumentele
sunt:
- identificatorul de imagine
- urmatoarele doua argumente definesc coordonatele X si Y de start
pentru umplerea culorii (0, 0)
- ultimul argument reprezinta identificatorul de culoare folosit (aici cel din
variabila $fundal)
- Pentru adaugarea textului in cadrul imaginii se foloseste functia
imagestring(), aceasta preia 6 argumente:
1. - identificatorul de imagine
2. - tipul fondului folosit, care poate fi un numar intre 1 si 5, reprezentand
fonturi prestabilite
o - ca alternativa se poate folosi functia imageloadfont(), pentru
includerea de alte fonturi
3. - al treilea argument reprezinta distanta, in pixeli, fata de marginea din
stanga a imaginii
4. - al patrulea argument reprezinta distanta, in pixeli, fata de marginea
de sus a imaginii
5. - al cincilea argument reprezinta sirul introdus
6. - ultimul argument este culoarea textului
- Urmatotul pas este trimiterea datelor de iesire pentru afisarea in browser.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
- Pentru aceasta intai scriptul spune browser-ului ca trimite o imagine si
nu test sau HTML, se face acest lucru folosind functia header() cu tipul
MIME al imaginii "header('Content-type: image/png')". Daca doriti ca
imaginea sa fie de tip JPEG (sau GIF) inlocuiti "png" cu "jpeg" (sau "gif"),
astfel 'Content-type: image/jpeg'.
- dupa ce s-au trimis datele pentru "header", se trimit datele imaginii
utilizand functia imagepng() (sau "imagejpeg()", "imagegif(); in functie
de tipul imaginii") care preia ca argument identificatorul de imagine (in
script avem "imagepng($im)")
o Ca alternativa, imaginea poate fi scrisa intr-un fisier, in loc sa fie
afisata in browser o salvati pe server, pentru aceasta se adauga un
al doilea parametru la "imagepng()" reprezentand numele fisierului,
exemplu "imagepng($im, "img.png")" si nu se mai scrie functia
"header()". (trebuie sa aveti permisiuni de scriere pe server)
- In final s-a folosit functia imagedestroy() (care foloseste ca argument
identificatorul de imagine) pentru eliberarea resurselor de memorie folosite la
crearea imaginii.
2. Utilizarea imaginilor create cu PHP
Deoarece un header poate fi trimis numai o data pentru o pagina, si asta este
singura cale de a spune browser-ului ca sunt trimise date de imagine, poate
deveni mai dificil cand se doreste crearea si afisarea mai multor imagini cu PHP.
In acest caz:
a) Puteti folosi scriptul pentru a salva imaginea pe server (dupa cum a fost
explicat mai sus) si apoi folositi etichete <img> pentru afisarea imaginii
- Exemplu:
<?php
$text = 'Textul din imagine';
// setare dimensiuni
$height = 50;
$width = 170;
$im = imagecreate($width, $height);
// setare culori
$fundal = imagecolorallocate($im, 10, 10, 250);
$text_color = imagecolorallocate($im, 255, 255, 255);
// finalizarea imaginii
imagestring($im, 4, 10, 15, $text, $text_color);
// salvarea imaginii pe server
imagepng($im, "img.png");
// curatarea memoriei
imagedestroy($im);
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
?>
<img src="img.png" alt="Afisare 1" />
--- <img src="img.png" alt="Afisare 2" />
- Acest script va afisa urmatorul rezultat
---
b) O alta metoda este scrierea intr-un fisier php extern a scriptului care
genereaza si afiseaza imaginea, apoi apelati scriptul PHP in atributul src, ca in
exemplul urmator:
<img src="script_img.php" alt="Afisare 1" />
--- <img src="script_img.php" alt="Afisare 2" />
- Unde "script_img.php" este fisierul PHP care genereaza si afiseaza imaginea
Functii utile pentru lucrul cu
imagini
Invatati si exersati diferite functii pentru crearea si manipularea imaginilor
Invatati sa copiati si sa redimensionati suprafete din imagini
In aceasta lectie sunt prezentate, cu exemple, cateva functii utile pentru lucrul
cu imagini generate de PHP.
1. Functia imageline()
- Aceasta functie deseneaza o linie in cadrul imaginii, sintaxa generala este
urmatoarea:
imageline("identificator_im", "x1", "y1", "x2", "y2", "id_culoare")
Unde
- "identificator_im" reprezinta identificatorul de imagine returnat de o
functie pentru crearea imaginii, cum e "imagecreate",
"imagecreatetruecolor" sau "imagecreatefrompng" (pt. imagine PNG)
- "x1" si "y1" reprezinta coordonatele de start (x, y) pentru punctul de
incepere a liniei (in pixeli, in raport cu marginea din stanga si de sus)
- "x2" si "y2" reprezinta coordonatele de final (x, y) pentru punctul de
terminare a liniei (in pixeli, in raport cu marginea din stanga si de sus)
- "id_culoare" reprezinta identificatorul de culoare folosit pentru culoarea
liniei (returnat de functia "imagecolorallocate")
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Iata un exemplu:
<?php
// setare dimensiuni
$height = 40;
$width = 170;
// definirea cadrului de baza a imaginii
$im = imagecreate($width, $height);
// setare culori
$fundal = imagecolorallocate($im, 10, 10, 250);
$line_color = imagecolorallocate($im, 200, 220, 8);
// crearea imaginii
imagefill($im, 0, 0, $fundal);
imageline($im, 50, 10, 120, 10, $line_color); // prima linie
imageline($im, 40, 20, 130, 20, $line_color); // a doua linie
// trimiterea datelor de iesire
header('Content-type: image/jpeg');
imagejpeg($im);
// curatarea memoriei
imagedestroy($im);
?>
- Comentariile necesare sunt deja in codul scriptului.
- Functia "imageline()", folosita de 2 ori, va crea doua linii dupa coordonatele
dintre paranteze.
- Rezultatul accestui script este imaginea de mai jos
2. Functia imagearc()
- Aceasta functie deseneaza un arc de cerc centrat pe anumite coordonate date.
Sintaxa generala este urmatoarea:
imagearc("identificator_im", "x1", "y1", "width", "height", "start",
"end", "id_culoare")
Unde
- "identificator_im" reprezinta identificatorul de imagine returnat de o
functie pentru crearea imaginii, cum e "imagecreate",
"imagecreatetruecolor" sau "imagecreatefrompng" (pt. imagine PNG)
- "x1" si "y1" reprezinta coordonatele de start (x, y) pentru centrul arcului
de cerc (in pixeli, in raport cu marginea din stanga si de sus)
- "width" si "height" reprezinta lungimea, respectiv inaltimea, arcului de
cerc.
- "start" reprezinta unghiul de inceput al arcului de cerc, in grade
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
- "end" reprezinta unghiul de sfarsit al arcului de cerc, in grade. 0o este
localizat la pozitia orei 3, arcul de cerc fiind desenat in sensul acelor
ceasornicului.
- "id_culoare" reprezinta identificatorul de culoare folosit pentru culoarea
liniei arcului de cerc (returnat de functia "imagecolorallocate")
Iata un exemplu:
<?php
// setare dimensiuni
$height = 100;
$width = 100;
// definirea imaginii
$im = imagecreate($width, $height);
// setare culori
$fundal = imagecolorallocate($im, 10, 10, 250);
$cerc_color = imagecolorallocate($im, 220, 220, 8);
$arc_color = imagecolorallocate($im, 250, 2, 2);
// crearea imaginii
imagefill($im, 0, 0, $fundal);
imagearc($im, 30, 25, 20, 20, 0, 360, $cerc_color); // primul cerc
imagearc($im, 70, 25, 20, 20, 0, 360, $cerc_color); // al doilea cerc
imagearc($im, 50, 44, 70, 70, 25, 150, $arc_color); // ultimul arc de cerc
// trimiterea datelor de iesire
header('Content-type: image/jpeg');
imagejpeg($im);
// curatarea memoriei
imagedestroy($im);
?>
- Comentariile necesare sunt deja in codul scriptului.
- Functia "imagearc()", folosita de 3 ori, va crea arce de cerc dupa coordonatele
dintre paranteze. (Testati singuri scriptul, modificand valorile argumentelor)
- Rezultatul accestui script este imaginea de mai jos
- Observati ca pot fi create cercuri complete sau arce de cerc, in functie de
valoarea in grade a argumentului sapte ("end").
- Pentru a desena un arc de cerc (sau cerc) cu suprafata colorata, nu
doar linia de margine, folositi functia "imagefilledarc()".
3. Functia getimagesize()
- Aceasta functie returneaza o matrice cu mai multe elemente ce contin date
despre tipul si dimensiunile imagini.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Mai importante sunt primele 2 elemente din matrice (index 0 si 1) care
reprezinta lungimea, respectiv inaltimea imaginii; si al patrulea element (index
3) care este un sir cu dimensiunile imaginii.
Iata un exemplu:
<?php
$img = 'imagini/image.png'; // calea catre fisierul cu imaginea
$size = getimagesize($img);
echo "$size[0] - $size[1] <br /> $size[3]";
?>
- "getimagesize()" preia ca argument imaginea si stocheaza datele (matricea) in
variabila "$size".
- acest script va afisa un rezultat similar cu cel de mai jos (depinde de imaginea
folosita)
270 - 100
width="270" height="100"
4. Functia imagecopy()
- Aceasta functie copie o portiune dintr-o imagine data. Sintaxa generala este
urmatoarea:
imagecopy("identificator_im2", "identificator_im1", "x2", "y2",
"x1", "y1", "width", "height")
Unde
- "identificator_im2" reprezinta identificatorul celei dea doua imagini,
rezultata prin suprafata copiata
- "identificator_im1" reprezinta identificatorul primei imagini (sursa), din
care va fi copiata portiunea
- "x2" si "y2" reprezinta coordonatele de start (x, y) din cadrul celei dea
doua imagini, punctul de unde va incepe adaugarea imaginii rezultata prin
suprafata copiata
- "x1" si "y1" reprezinta coordonatele de start (x, y) din prima imagine, de
unde va incepe copierea (in pixeli, in raport cu marginea din stanga si de
sus)
- "width" si "height" reprezinta lungimea, respectiv inaltimea, suprafetei
copiate.
Iata un exemplu:
- Avem initial aceasta imagine
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
- In continuare urmatorul script va copia si afisa o portiune din imagine
<?php
// preluarea imaginii sursa
$im1 = imagecreatefrompng('imgs/site-ul-tau.png');
// definirea identificatorului si a cadrului pt. imaginea 2
// care va rezulta cu suprafata copiata
$im2 = imagecreatetruecolor(170, 50);
// Copierea suprafetei
imagecopy($im2, $im1, 10, 0, 30, 10, 170, 50);
// datele de iesire
header('Content-Type: image/png');
imagepng($im2);
// eliberarea memoriei
imagedestroy($im2);
imagedestroy($im1);
?>
- "imagecopy()" va copia o suprafata din prima imagine, reprezentata prin
"$im1" si o va incadra in cea dea doua imagine, reprezentata prin "$im2"
(conform coordonatelor date).
- Acest script va returna urmatorul rezultat:
5. Functia imagecopyresized()
- Aceasta functie copie si redimensioneaza o portiune dintr-o imagine data.
Sintaxa generala este urmatoarea:
imagecopyresized("identificator_im2", "identificator_im1", "x2",
"y2", "x1", "y1", "width2", "height2", "width1", "height1")
Unde
- "identificator_im2" reprezinta identificatorul celei dea doua imagini,
rezultata cu suprafata copiata si redimensionata
- "identificator_im1" reprezinta identificatorul primei imagini (sursa), din
care va fi copiata portiunea
- "x2" si "y2" reprezinta coordonatele de start (x, y) din cadrul celei dea
doua imagini, punctul de unde va incepe adaugarea imaginii rezultata prin
suprafata copiata si redimensionata
- "x1" si "y1" reprezinta coordonatele de start (x, y) din prima imagine, de
unde va incepe copierea suprafetei (in pixeli, in raport cu marginea din
stanga si de sus)
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
- "width2" si "height2" reprezinta lungimea, respectiv inaltimea, suprafetei
rezultata dupa redimensionare.
- "width1" si "height1" reprezinta lungimea, respectiv inaltimea, suprafetei
copiate.
Iata un exemplu:
- Avem initial aceasta imagine
- In continuare urmatorul script va copia, redimensiona si afisa o portiune
din imagine
<?php
// preluarea imaginii sursa
$im1 = imagecreatefrompng('imgs/site-ul-tau.png');
// definirea identificatorului si a cadrului pt. imaginea 2
// care va rezulta cu suprafata copiata si redimensionata
$im2 = imagecreatetruecolor(80, 20);
// Copierea si redimensionarea suprafetei
imagecopyresized($im2, $im1, 0, 0, 10, 10, 80, 20, 170, 50);
// datele de iesire
header('Content-Type: image/png');
imagepng($im2);
// eliberarea memoriei
imagedestroy($im2);
imagedestroy($im1);
?>
- "imagecopyresized()" va copia o suprafata din prima imagine =, reprezentata
prin "$im1" si o va redimensiona si incadra in cea dea doua imagine,
reprezentata prin "$im2" (conform coordonatelor date).
- Acest script va returna urmatorul rezultat:
- Pentru copierea si redimensionarea imaginii cu "resambling", puteti folosi
functia imagecopyresampled().
Creare PDF cu PHP
Part. 2
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
In aceasta lectie veti invata cum sa creati documente PDF cu PHP
Pe langa date de tip text sau imagini, cu PHP puteti crea si documente in format
PDF (care pot fi citite cu Adobe Acrobat Reader), utile in special cand se doreste
scoaterea la imprimanta a paginilor.
Pentru crearea documentelor de tip PDF pot fi utilizate functii care folosesc
libraria PDFlib. Pentru a folosi functiile specifice acestei librarii trebuie sa aveti
PDFlib instalat si activat in modulul PHP. Incepand cu versiunea PHP 5 si PDFlib 6
functiile acesteia sunt apelate ca metodele unei clase. Pe langa faptul ca unele
sisteme nu au instalata sau activata aceasta librarie de functii, trebuie sa tineti
cont la scrierea programului si de versiunile PHP si PDFlib pe care le folositi,
acest lucru poate fi mai dificil pentru incepatori. Totusi, daca sunteti interesati
gasiti documentatia pentru crearea documentelor PDF cu PDFlib la pagina
creare PDF cu PHP si PDFlib.
O alta modalitate mai simpla de a crea documente PDF cu PHP este folosirea
unei clase numite FDPF. Avantajul este ca aceasta clasa nu necesita instalarea
PDFlib si este gratuita. Aveti nevoie doar de fisierul PHP care contine clasa FPDF
si un director cu fonturile pe care le puteti folosi in documentul PDF, acestea le
puteti descarca de aici Download Clasa FPDF sau de pe site-ul oficial
www.fpdf.org.
Documentatia si tutorialele in limba engleza le puteti descarca si de aici ->
Documentatie Clasa FPDF.
Aceasta lectie are doua parti, in prima parte, aici, voi explica lucrile de baza
(pentru incepatori) in crearea documente PDF folosind class FPDF, iar in partea
a doua sunt prezentate cateva metode mai avansate.
1. Primul document PDF
Primul pas e sa copiati pe server fisierul PHP cu clasa FPDF si directorul cu
fonturile, apoi in fisierul dv. php includeti aceasta clasa dupa care urmeaza
datele necesare creari documentului PDF.
Aceste date trebuie sa fie in principal urmatoarele:
1. Se creaza obiectul ce va reprezenta documentul PDF. Pentru aceasta se
foloseste expresia new FPDF(), aceasta poate prelua 3 argumente,
exemplu: new FPDF('P','mm','A4'); primul argument defineste orientarea
paginii (P - Portrait sau L - Landscape), al doilea argument e pentru
unitatea de masura (mm - milimetri, cm - centimetri, pt - point), iar
ultimul argument este pt. formatul paginii (A3, A4, A5, Letter). Daca nu
sunt specificate argumente, documentul va avea valorile implicite:
Portrait, milimetri, A4.
2. Se adauga elemente ce definesc fontul, grafica, textul, imagini si altele.
Pentru aceasta se folosesc metodele (functiile) clasei FPDF.
- Aici, inainte de a adauga text, apelati metoda pentru
initializarea paginii, functia AddPage(), si metoda pentru definirea
fontului SetFont().
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
3. La urma se trimit datele de iesire cu metoda Output(), aceasta poate
prelua 2 argumente, avand forma generala.
Output('file', 'action')
- unde 'file' este numele documentului PDF creat, exemplu
'doc.pdf'
- iar 'action' poate fi unul din literele: 'I', 'D', 'F' sau 'S' care
reprezinta actiunea ce se va efectua
- I trimite fisierul pdf sa fie afisat in browser
- D deschide optiunea de download a documentului PDF
- F salveaza fisierul pdf pe server, cu numele (si calea)
adaugat in primul atribut
- S returneaza documentul ca string (sir), numele este
ignorat.
Daca metoda Output() este apelata fara atribute, documentul PDF va
fi afisat direct in browser.
Pentru ca documentul PDF creat sa poata fi vizualizat de browser sau descarcat,
browser-ul clientului trebuie sa aibe instalat plug-in-ul pentru Adobe Reader.
Cand continutul pe care doriti sa-l afisati in pagina PDF depsaseste inaltimea
acesteia, se va genera automat o pagina noua.
Iata un exemplu simplu in care este creata o pagina PDF si in ea un text.
<?php
include('fpdf.php');
$pdf=new FPDF();
$pdf->AddPage();
$pdf->SetFont('Arial','',16);
$pdf->Text(25,40,'Prima pagina PDF.');
$pdf->Output();
?>
- Dupa includerea fisierului cu clasa FPDF 'fpdf.php' am definit obiectul FPDF()
stocat in variabila "$pdf", cu aceasta se va apela metodele clasei.
- Odata obiectul creat, am initializat crearea paginii cu "$pdf->AddPage()", apoi
am setat fontul apeland metoda specifica "$pdf->SetFont('Arial','B',16)" - primul
argument este numele fontului, al doilea este pentru stil (B-bold, I-italic, U-
underline, null-normal).
- In continuare am apelat metoda Text() pentru crearea textului, aceasta preia 3
argumente: primul argument reprezinta distanta X fata de marginea din stanga
(aici 25), al doilea argument reprezinta distanta Y fata de marginea de sus (aici
40) si ultimul este textul care va apare in pagina PDF.
- Dupa ce am definit toate aceste elemente, apelam metoda Output(), fara
atribute, care trimite datele de iesire pentru afisarea documentului PDF.
- Daca doriti salvarea acestuia pe server, apelati aceasta metoda astfel $pdf-
>Output('fisier.pdf', 'F'); (in acest caz, PHP trebuie sa aibe permisiuni de creare
fisiere pe server). Daca doriti ca utilizatorului sa-i apara optiunea de download,
apelati aceasta metoda asa: $pdf->Output('fisier.pdf', 'D'); (fisierul nu va fi
salvat si pe server).
- Puteti vedea rezultatele acestui exemplu aici -> Demo 1.
In documentatia FPDF gasiti metodele pe care aceasta clasa le poate folosi,
rolul lor si argumentele pe care le preia fiecare.
2. Adaugarea unei celule cu text
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Pe langa text simplu, puteti adauga si celule (cadre) in care sa fie adaugat
textul. Aceste celule le puteti crea cu metoda Cell(); sunt similare cu DIV-ul din
HTML, le putem defini suprafata, fondul, bordura sau alinierea datelor.
Iata un exemplu care va crea o pagina PDF in care avem o celula cu un text
centrat in ea.
<?php
include('fpdf.php');
$pdf=new FPDF();
$pdf->AddPage();
$pdf->SetFont('Arial','',16);
$pdf->Cell(36,10,'Text in celula.',1,1,'C');
$pdf->Output();
?>
- Ca si in primul exemplu, dupa ce am inclus fisierul cu clasa FPDF am definit
obiectul de lucru si am setat initializarea paginii si fontul.
- Functia cell() defineste cadrul celulei si textul din ea, aceasta preia mai multe
argumente:
- primele doua reprezinta lungimea si inaltimea celulei
- urmatorul argument este textul afisat in celula
- celelalte argumente sunt pentru bordura, pozitia pointer-ului in pagina in
raport cu celula si alinierea textului din ea
- in afara de acestea, functia cell() mai poate prelua 2 argumente: pentru
fundal (true) si pentru link.
- La urma am apelat metoda Output() care trimite datele de iesire pentru
afisare.
Rezultatul acestui exemplu il puteti vedea aici -> Demo 2.
3. Linie noua, culori si fond
In urmatorul exemplu puteti vedea cum sa adaugati o linie noua in pagina, sa
setati o culoare pentru text si pt. fondul unei celule si sa definiti culoarea si
grosimea bordurii celulei.
Pentru a adauga o linie noua intr-o pagina PDF construita cu clasa FPDF se
apeleaza metoda Ln(), aceasta poate prelua un argument numeric ce reprezinta
inaltimea noii linii.
Pentru definirea unei culori pentru text se foloseste metoda SetTextColor(),
aceasta preia 3 argumente numerice cu valoarea intre 0 si 255 reprezentand
culorile RGB (Red, Green, Blue). Similar, pentru culoarea de fundal (background)
se foloseste metoda SetFillColor() cu cele 3 argumente reprezentand culorile
RGB, iar pentru culoarea bordurii se foloseste metoda SetDrawColor().
Grosimea liniei se poate defini cu metoda SetLineWidth(nr), unde "nr" e un
numar ce reprezinta grosimea in unitatea de masura data, de obicei milimetri.
Daca aceasta metoda nu e specificata, grosimea liniei este 0.2 mm.
Iata un exemplu care va crea o pagina PDF cu 2 linii de text (a doua cu text
albastru) si o alta linie in care avem o celula cu fond galben, bordura definita si
text verde.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
<?php
include('fpdf.php'); // Include clasa FPDF
// Creaza documentul de lucru
$pdf=new FPDF();
$pdf->AddPage(); // Initializeaza pagina
$pdf->SetFont('Arial','',16);
$pdf->Text(20,10,"Prima linie"); // Adauga prima linie de text
$pdf->SetTextColor(1,1,250); // Seteaza culoarea pentru textul care va
apare in continuare
$pdf->Text(20,16,"Alta linie de text"); // Adauga o alta linie cu text albastru
$pdf->ln(10); // Adauga rand nou cu inaltimea 10 mm
$pdf->SetDrawColor(0,10,220); // Seteaza o culoare pt. bordura
celulei
$pdf->SetLineWidth(0.5); // Defineste grosimea bordurii la jumatate
de milimetru
$pdf->SetFillColor(255,255,10); //Seteaza culoarea pt. background
din celula urmatoare
$pdf->SetTextColor(0,220,0); // Schimba culoarea pentru urmatorul
text
$pdf->Cell(115,10,'A treia linie de text in celula, dupa linie noua',1,1,'C',true);
// Celula cu background
$pdf->Output(); // Trimite datele de iesire la browser
?>
- Ca sa intelegeti rolul fiecarei linii de cod, cititi comentariile asociate.
Pentru a vedea rezultatul acestui script click aici -> Demo 3.
- Ca sa observati mai bine rolul liniei noi "Ln()", cand testati scriptul, stergeti
aceasta linie de cod.
4. Paragraf, Linie, Imagine si Link
Paragraf
In exemplele de sus ati vazut cum puteti adauga text (pe o linie) folosind
metoda "Text()", totusi, aceasta metoda este utila in cazul sirurilor mai mici, pe
o singura linie, dar sunt situatii cand trebuie sa adaugati in pagina PDF un
continut de text mai mare si care are mai multe linii. In acest caz folositi metoda
write(), aceasta permite adaugarea de continut text cu mai multe linii (formate
cu "\n") sau cand testul ajunge la marginea din dreapta trece automat pe o
noua linie. Sintaxa generala a acestei metode este:
Write(h, continut_text, url)
- unde "h" este inalimea fiecarei linii din paragraf, "continut_text" este textul
adaugat, iar "url" (optional) este o adresa URL care poate fi deschisa cand se da
click pe continut_text.
Linie
Clasa FPDF are si o metoda pe care o puteti folosi pentru trasarea de linii in
pagina, aceasta este metoda line() si are urmatoarea sintaxa:
Line(x1, y1, x2, y2)
- unde "x1" si "y1" sunt coordonatele X si Y pentru punctul de inceput a liniei, iar
"x2" si "y2" sunt coordonatele X si Y pentru punctul de sfarsit a liniei
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Imagine
Pe langa date de tip text sau linii, in pagiina PDF puteti adauga cu FPDF si
imagini JPEG, PNG sau GIF; pentru aceasta se foloseste metoda Image() care
are urmatoarea sintaxa:
Image(src, x, y, w, h, tip, url)
- unde "src" este adresa imaginii, aceasta este singura strict necesara, restul
sunt optionale.
- "x" si "y" sunt coordonatele X si Y pentru coltul din stanga-sus de unde incepe
afisarea imaginii, daca nu sunt specificate se folosesc coordonatele curente.
- "w" si "h" reprezinta dimensiunile (lungime, inaltime) in care va fi afisata
imaginea in pagina, daca nu sunt specificate se folosesc dimensiunile imaginii.
- "tip" este tipul imaginii (JPG, JPEG, PNG sau GIF), daca nu e adaugat se preia
din extensia acesteia, iar "url" este o adresa URL care poate fi deschisa la click
pe imaginea respectiva.
Link
Sunt mai multe metode, simple sau mai complexe, de a adauga un link in
pagina PDF. Aici veti vedea doua metode simple, pentru ceva mai complicat
studiati tutorialul din documentatia FPDF.
Cea mai simpla metoda e sa scrieti direct adresa URL in continutul textului
(vedeti in exemplul de jos), in pagina va apare adresa asa cum ati scris-o iar
cand se da click pe ea deschide acea adresa.
O alta metoda pe care o puteti folosi e sa adaugati adresa in atributul URL a
uneia din metodele: Cell(), Write() sau Image().
Codul din urmatorul exemplu va afisa o pagina PDF in care este un continut text
pe mai multe linii care are si o adresa URL, urmat de un link intr-o celula, doua
linii si o imagine.
<?php
include('fpdf.php'); // Include clasa FPDF
// Creaza documentul de lucru
$pdf=new FPDF();
// Initializeaza pagina si defineste fontul textului
$pdf->AddPage();
$pdf->SetFont('Arial','',15);
// Sirul ce contine textul cu mai multe linii, care va fi adaugat in metoda Write()
$sir ="Text adaugat cu metoda Write() \r\n Linie noua din cadrul aceluiasi sir,
\r\n O alta linie care contine si un link www.site-ul-tau.net/php-mysql";
$pdf->Write(5, $sir); // Paragraf cu inaltimea liniei de 5 mm
$pdf->SetTextColor(1,1,250); // Seteaza culoarea pentru textul care va
apare in continuare
$pdf->Ln(10); // Linie noua cu inaltimea 20mm
$pdf->SetFont('Arial','I',13); // Modifica stilul si dimensunea textului,
pt. evidentiere link
$pdf->Cell(23,5,'Link Jocuri','B',1,'C',false,'http://www.site-ul-tau.net/jocuri');
// Celula cu link si bordura jos pt. evidentierea acestuia
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
$pdf->Ln(); // Linie noua
$pdf->Image('site-ul-tau.jpg'); // Adauga o imagine in pagina
// Adaugarea liniilor
$pdf->SetDrawColor(90,100,200); // Seteaza culoarea pt. linie
$pdf->SetLineWidth(1); // Defineste grosimea liniei
$pdf->line(80,70,100,45); // Deseneaza prima linie
$pdf->line(100,45,120,70); // Deseneaza a doua linie
$pdf->Output(); // Trimite datele de iesire la browser
?>
- Studiati codul si comentariile din script ca sa intelegeti modul de lucru.
Pentru a vedea rezultatul acestui script click aici -> Demo 4.
Atentie, cand doriti sa adaugati in metode atribute care, in ordine, sunt dupa
altele optionale pe care nu doriti sa le folositi, trebuie totusi sa le adaugati si pe
acestea (cu valoare nula "" sau false).
De exempu, in scriptul de mai sus am vrut sa adaug o adresa URL in metoda
"Cell()", care este ultimul atribut, inaintea acestuia fiind atributul pt.
background. Desi nu am folosit o culoare pt. background, am adaugat acest
atribut ca "false" ca sa fie respectata ordinea atributelor recunoscute de clasa.
In partea a doua a acestei lectii veti invata cum sa adaugati elemente mai
avansate in documentul PDF, cum sunt: Header, nr. pagini, tabele sau contint
realizat prin recunoasterea unor tag-uri HTML.
Creare PDF cu PHP (2)
Part. 1
Aceasta lectie prezinta cateva lucruri mai avansate din lucrul cu FPDF
In prima parte (lectia 34) au fost prezentate lucrurile de baza prin care puteti
crea un document PDF cu un continut simplu, folosind clasa FPDF.
In aceasta lectie sunt prezentate aspecte mai avansate din crearea paginilor
PDF cu FPDF. Acestea necesita cunostinte medii de lucru cu functii si clase in
PHP.
1. Header, Footer si Nr. pagina
Cand aveti un document PDF cu mai multe pagini, puteti crea printr-o singura
funtie un continut care sa fie afisat in partea de sus (Header) sau de jos (Footer)
a fiecarei pagini. De asemenea este util sa afisati si numarul paginilor. Toate
acestea le puteti crea relativ usor cu functiile clasei FPDF.
Pentru obtinerea numarului paginii curente se foloseste metoda PageNo(), iar
ca sa obtineti numarul total de pagini se foloseste metoda AliasNbPages()
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
care defineste un alias pt. numarul total de pagini, acest alias poate fi numele
unui argument a functiei sau daca nu e precizat, default e {nb}, si va fi inlocuit
la inchiderea crearii documentului PDF cu numarul total de pagini.
Pentru adaugarea unui Header sau Footer in fiecare pagina se foloseste metoda
Header() respectiv Footer() definite intr-o clasa extinsa (copil) a clasei FPDF.
Aceasta clasa copil trebuie creata de dv. inaintea definirii obiectului de lucru, iar
acest obiect va fi creat folosind sintaxa new Clasa_copil() (in loc de "new
FPDF()"), unde "Clasa_copil" e numele clasei extinse in care ati definit metodele
Header() sau /si Footer(). Aceste metode nu mai trebuiesc apelate dupa crearea
obiectului deoarece sunt apelate automat de "AddPage()"
Ca sa intelegeti mai bine, studiati exemplul urmator. Acesta va crea un
document PDF cu 2 pagini, fiecare avand acelasi Header iar in Footer este afisat
nr. pagina curenta si nr. total pagini.
<?php
include('fpdf.php'); // Include clasa FPDF
// Creaza clasa copil a clasei de baza FPDF
class PDF extends FPDF {
// Definirea Header-ului
function Header() {
$this->SetFont('Arial','B',15); // Seteaza Fontul Bold 15
$this->Cell(80); // Muta pozitia in dreapta, 80mm
$this->Cell(40,10,'Titlu Header',1,0,'C'); // Adauga un text
$this->Ln(20); // Adauga rand nou
}
// Definirea Footer-ului
function Footer() {
$this->SetY(-15); // Seteaza pozitia la 15mm pe verticala fata de subsolul
paginii
$this->SetFont('Arial','I',8); // Seteaza Fontul Italic 8
//Adauga o celula cu text ce contine nr. paginii curente si nr. total de pagini definit prin 'alias'
(care va fi atributul lui AliasNbPages())
$this->Cell(0,10,'Page '.$this->PageNo().'/nr_pgs',0,0,'C');
}
}
// Definirea obiectului prin apelarea clasei extinse create mai sus
$pdf=new PDF();
$pdf->AliasNbPages('nr_pgs'); // Seteaza un alias care va prelua nr. total de
pagini
$pdf->AddPage(); // Initializeaza adaugarea paginilor
// Seteaza un font si adauga mai multe linii de text pt. a depasi o pagina
$pdf->SetFont('Times','',12);
for($i=1; $i<=35; $i++) $pdf->Cell(0,10,'Linia de text numarul '.$i,0,1);
$pdf->Output(); // Trimite datele de iesire
?>
- Studiati cu atentie codul si comentariile din script. Puteti vedea rezultatul aici
-> Demo 5.
- In functiile "Header()" si "Footer()" din clasa copil PDF puteti adauga si alte
functii PHP sau sa apelati cu "$this->" si alte metode ale clasei FPDF (imagini,
culori) pentru a crea continutul dorit. Observati ca metodele "Header()" si
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
"Footer()" nu au fost apelate dupa obiectul creat.
- Pentru atributul metodei "AliasNbPages()" (aici 'nr_pgs') puteti folosi orice
nume doriti, dar sa tineti cont ca acesta reprezinta numarul total de pagini.
2. Pagina noua si link-uri interne
Cand continutul pe care doriti sa-l adaugati in documentul PDF depaseste
lungimea paginii, va fi creata automat o alta pagina, dar sunt cazuri cand doriti
crearea intentionata a uneia sau mai multor pagini noi.
Pentru crearea unei pagini noi puteti folosi din nou metoda AddPage(), aceasta
va forta adaugarea unei noi pagini.
Cand documentul PDF este mare, cu multe pagini, este util sa folositi link-uri
interne care sa redirectioneze printr-un click catre oricare locatie definita de dv.
in document. Acest lucru il puteti face folosind doua metode ale clasei FPDF:
AddLink() si SetLink().
Prima data folositi AddLink() ca sa atribuiti unei variabile valoarea de link intern,
apoi in locatia sau pagina unde doriti sa deschida acest link apelati metoda
SetLink() si intre parantezele ei adaugati variabila setata pentru link-ul intern
respectiv.
Aceeasi variabila o folositi ca atribut URL si pentru textul, celula sau imaginea
care va afisa link-ul (pe care se va da click).
Ca sa intelegeti mai bine studiati exemplul urmator:
<?php
include('fpdf.php'); // Include clasa FPDF
// Se defineste clasa extinsa, pt. adaugarea nr. pagina in Footer
class PDF extends FPDF {
// Definirea Footer-ului
function Footer() {
$this->SetY(-15); // Seteaza pozitia la 15mm pe verticala fata de subsolul
paginii
$this->SetFont('Arial','I',8); // Seteaza Fontul Italic 8
// Adauga o celula cu text ce contine nr. paginii curente
$this->Cell(0,10,'Page '.$this->PageNo(),0,0,'C');
}
}
$pdf = new PDF(); // Creaza obiectul de lucru
$pdf->AddPage(); // Initializeaza prima pagina
$pdf->SetFont('Arial','',15); // Defineste fontul
// Seteaza variabilele pt. 2 link-uri interne
$pag1 = $pdf->AddLink();
$pag3 = $pdf->AddLink();
$pdf->Write(5,'Textul din prima pagina a documentului PDF, cu link intern catre pagina 3,
adaugat prin alta apelare a metodei Write() ce contine textul si variabila definita ca link intern
catre ');
$pdf->SetFont('','U'); // Seteaza fontul pt. link
$pdf->Write(5,'pagina 3',$pag3); // Adauga link-ul
$pdf->SetFont(''); // Modifica din nou fontul
// Seteaza destinatia link-ului intern din variabila $pag1
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
$pdf->SetLink($pag1);
// Adauga o noua pagina
$pdf->AddPage();
$pdf->Write(5,'Textul din a doua pagina');
// Adauga o alta pagina
$pdf->AddPage();
$pdf->Write(5,'Textul din a treia pagina, link catre prima pagina, ');
$pdf->SetFont('','U'); // Seteaza fontul pt. link
$pdf->Write(5,'click aici',$pag1); // Adauga link-ul
// Seteaza destinatia link-ului intern din variabila $pag3
$pdf->SetLink($pag3);
$pdf->Output(); // Trimite datele de iesire
?>
- Am adaugat o extindere a clasei FPDF ca sa fie adaugat un Footer in care sa se
afiseze numarul paginii.
- Alte explicatii ajutatoare gasiti in comentariile din script. Documentul PDF
generat il puteti vedea aici -> Demo 6.
3. Creare tabel
Ca sa creati un tabel intr-un document PDF trebuie sa creati cate o celula pentru
fiecare casuta a tabelului si sa le asezati (definiti) astfel incat sa formeze un
tabel. Pentru aceasta cel mai indicat este folosirea matricelor.
In exemplul urmator este prezentat si explicat un script care preia niste date
dintr-un fisier text (aici state.txt) si le afiseaza intr-un document PDF sub forma
de tabel. Datele din fisier sunt linii de text care contin numele unor state,
capitala, suprafata si populatie; separate prin caracterul punct si virgula (;).
Astfel, va fi creat un tabel cu 4 coloane.
Explicatiile necesare le gasiti in script, studiati cu atentie comentariile adaugate,
acestea va ajuta sa intelegeti modul de lucru si rolul fiecarei linii de cod.
<?php
include('fpdf.php'); // Include clasa FPDF
// Creaza clasa copil a clasei de baza FPDF
class PDF extends FPDF {
// Peia datele din fisier si le separa
function LoadData($file) {
// Citeste fiecare liniile din fisier, primit ca argument
// Separa datele cu "explode()" si le adauga intr-o matrice
$lines = file($file);
// Defineste matricea $data care va contine pt. fiecare element cate o matrice cu datele liniei
$data = array();
foreach($lines as $line) $data[]=explode(';',trim($line));
return $data; // Returneaza matricea cu datele separate
}
// Creaza celulele in forma unui tabel, cu datele din matrice
// Primeste ca argumente variabilele ce contin textul pt. header si datele din matrice
function FancyTable($header,$data) {
//Defineste grafica pt. Header-ul tabelului
$this->SetFillColor(254,90,110);
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
$this->SetTextColor(255);
$this->SetDrawColor(128,0,0);
$this->SetLineWidth(.3);
$this->SetFont('','B');
$w = array(40,35,40,45); // Matricea cu lungimea fiecarei coloane
// Afiseaza in linie cate o celula de text (argumentul cinci este 0)
for($i=0; $i<count($header); $i++) $this->Cell($w[$i],7,$header[$i],1,0,'C',true);
$this->Ln(); // Adauga linie noua dupa header
//Defineste un fondul si culoarea pt. text
$this->SetFillColor(224,235,255);
$this->SetTextColor(0);
$this->SetFont('');
// Seteaza o variabila care determina daca celula va avea fondul definit sau nu
$fill = false;
// Pentru fiecare matrice principala din $data creaza cate o linie cu 4 celule
// In fiecare celula adauga datele din elementele sub-matricei curente (formata cu explode())
// 'LR' reprezinta bordura doar in stanga si dreapta (Left, Right)
foreach($data as $row) {
$this->Cell($w[0],6,$row[0],'LR',0,'L',$fill);
$this->Cell($w[1],6,$row[1],'LR',0,'L',$fill);
$this->Cell($w[2],6,$row[2],'LR',0,'R',$fill);
$this->Cell($w[3],6,$row[3],'LR',0,'R',$fill);
$this->Ln(); // Adauga rand nou dupa fiecare linie
$fill = !$fill; // Alterneaza 'true', 'false' variabila ce determina includerea fondului
}
// Adauga o celula goala pt. cu lungimea totala a coloanelor si o bordura
// Aceasta e necesara pt afisarea liniei de sfarsit a tabelului
$this->Cell(array_sum($w),0,'','T');
}
}
$pdf = new PDF(); // Creaza obiectul de lucru
// Matricea cu textul header a fiecarei coloane
$header = array('State','Capitala','Suprafata','Populatie (mii)');
$data=$pdf->LoadData('state.txt'); // Apeleaza metoda care preia datele din fisier
$pdf->SetFont('Arial','',14);
$pdf->AddPage();
$pdf->FancyTable($header,$data); // Apeleaza metoda care aseaza celulele in forma
de tabel
$pdf->Output();
?>
Continutul fisierului "state.txt" este urmatorul:
Austria; Vienna; 83859; 8075
Belgium; Brussels; 30518; 10192
Denmark; Copenhagen; 43094; 5295
Finland; Helsinki; 304529; 5147
France; Paris; 543965; 58728
Germany; Berlin; 357022; 82057
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Greece; Athens; 131625; 10511
Ireland; Dublin; 70723; 3694
Italy; Roma; 301316; 57563
Luxembourg; Luxembourg; 2586; 424
Netherlands; Amsterdam; 41526; 15654
Portugal; Lisbon; 91906; 9957
Spain; Madrid; 504790; 39348
Sweden; Stockholm; 410934; 8839
United Kingdom; London; 243820; 58862
- Documentul PDF generat de acest script il puteti vedea aici -> Demo 7.
8. Parsare cod HTML
In acest ultim exemplu este prezentat un script care recunoaste etichetele html
<b>, <i>, <u>, <a> si <br> sau <br />.
Normal, clasa FPDF creaza documentul PDF cu textul asa cum este scris, fara a
recunoaste tag-urile, totusi, de multe ori este necesara aceasta facilitate si
poate fi creata cu functii specifice adaugate intr-o clasa extinsa.
Aceasta modalitate consta in lucru cu functii pentru siruri. Pe scurt, trebuie
create functii care sa recunoasca tag-urile dorite din sir, apoi, in functie de
semnificatia acestor tag-uri, sa apeleze metodele clasei care sa defineasca stilul
textului afisat in pagina PDF.
Studiati clasa extinsa creata in exemplul de mai jos, pe care o puteti copia si
folosi in programele dv.
<?php
include('fpdf.php'); // Include clasa FPDF
// Creaza clasa extinsa a clasei de baza FPDF
class PDF extends FPDF {
// Definirea variabilei pt. lucru cu adresa URL
var $HREF;
// Functia care scrie textul si recunoaste tagu-urile HTML
function WriteHTML($html) {
// Inlocuieste cu spatiu linia noua si parseaza tag-ul HTML
$html = str_replace("\n",' ',$html);
$a = preg_split('/<(.*)>/U',$html,-1,PREG_SPLIT_DELIM_CAPTURE);
foreach($a as $i=>$e) {
if($i%2==0) {
// Daca in tag e recunoscut href
if($this->HREF) $this->PutLink($this->HREF,$e);
else $this->Write(5,$e);
}
else {
// Daca este eticheta de inchidere a tag-ului
if($e[0]=='/') $this->CloseTag(strtoupper(substr($e,1)));
else {
// Extrage atributele
$a2 = explode(' ',$e);
$tag = strtoupper(array_shift($a2));
$attr=array();
foreach($a2 as $v) {
if(preg_match('/([^=]*)=["\']?([^"\']*)/',$v,$a3))
$attr[strtoupper($a3[1])] = $a3[2];
}
$this->OpenTag($tag,$attr);
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
}
}
}
}
// Functia pt. determinarea actiunii in functie de tag-ul HTML recunoscut
function OpenTag($tag,$attr) {
// Daca tag-ul este B, I sau U
if($tag=='B' || $tag=='I' || $tag=='U') $this->SetStyle($tag,true);
// Daca tag-ul e A
if($tag=='A') $this->HREF=$attr['HREF'];
// Daca tag-ul e BR
if($tag=='BR') $this->Ln(5);
}
// Functia pt. actiunea la inchiderea tag-ului
function CloseTag($tag) {
// Daca tag-ul inchis este B, I sau U
if($tag=='B' || $tag=='I' || $tag=='U') $this->SetStyle($tag,false);
// Daca tag-ul inchis e A
if($tag=='A') $this->HREF='';
}
// Functia pt. setarea stilului textului in functie de tipul tag-ului B, I, U
function SetStyle($tag,$enable) {
// Seteaza stilul fontului in functie de tag-ul B, I sau U
$this->$tag+=($enable ? 1 : -1);
$style = '';
foreach(array('B','I','U') as $s) {
if($this->$s>0) $style.=$s;
}
$this->SetFont('',$style);
}
// Functia pt. adaugarea link-ului
function PutLink($URL,$txt) {
// Seteaza fontul specific link si apeleaza metoda Write() cu atribut pt. URL
$this->SetTextColor(0,0,255);
$this->SetStyle('U',true);
$this->Write(5,$txt,$URL);
$this->SetStyle('U',false);
$this->SetTextColor(0);
}
}
// Variabila ce contine textul cu elemente HTML
$html = 'Text care contine tag-uri HTML a caror stil va fi recunoscut si modificat pentru PDF,
pentru a fi similar cu stilul afisat in pagina HTML.<br />
Linie noua adaugata cu BR, stilurile recunoscute: <b>bold</b>, <i>italic</i>,
<u>underlined</u>, sau <b><i><u>toate la un loc</u></i></b>!<br><br>
Link adaugat prin recunoasterea tag-ului "A" specific pt. link-uri, <a
href="http://www.site-ul-tau.net/php-mysql/">Curs PHP - MySQL</a>';
$pdf = new PDF();
$pdf->AddPage();
$pdf->SetFont('Arial','',14);
// Apeleaza metoda WriteHTML() creata in clasa extinsa
// transferand ca argument variabila $html
$pdf->WriteHTML($html);
$pdf->Output();
?>
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
- Aceasta clasa extinsa recunoaste si transforma doar tag-urile HTML <b>, <i>,
<u>, <a> si <br> sau <br />; daca in sir sunt si alte tag-uri acestea nu vor fi
adaugate.
- Rezultatul acestui script il puteti vedea aici -> Demo 8.
Utilizare FTP cu PHP
Invatati sa va conectati la server prin FTP folosind PHP
Invatati sa transferati fisiere prin FTP cu PHP
Functii utile pentru utilizare FTP cu PHP
FTP (File Transfer Protocol) este un protocol standard care realizeaza o
conexiune client-server pentru transfer si manipulare de fisiere prin Internet.
Cu ajutorul FTP puteti adauga si copia fisiere (si directoare) de pe server sau sa
le schimbati permisiunile CHMOD. PHP are functii speciale pentru conectarea la
server si lucrul cu FTP.
1. Conectarea la server
Pentru conectarea la server prin FTP sunt necesare 3 date importante: adresa
serverului (a domeniului), numele de utilizator si parola de conectare
prin FTP.
La inceput se deschide o conexiune cu serverul, folosind functia ftp_connect(),
aceasta preia ca argument necesar numele serverului, care de obicei are forma
"ftp.server" ("server" poate fi numele domeniului sau adresa IP a acestuia).
Daca deschiderea conexiunii s-a efectuat, functia va returna un ID a conexiunii,
in caz contrar returneaza FALSE.
Dupa deschiderea conexiunii se face autentificarea pe server, pentru aceasta se
foloseste functia ftp_login() care are urmatoarea sintaxa:
ftp_login(conn_id, nume_user, parola)
- unde "conn_id" este id-ul conexiunii returnat de "ftp_connect()"
- "nume_user" este numele de utilizator pentru conectare la FTP, iar "parola"
este parola utilizatorului.
Pentru inchiderea conectarii se foloseste functia ftp_close(), aceasta preia ca
argument id-ul conexiunii.
Iata un exemplu de conectare prin FTP la server-ul unui site:
<?php
// Datele pt. conectare la server
$ftp_server = 'ftp.un_site.net'; // Poate fi de exemplu 'ftp.site-ul-tau.net'
$ftp_user = 'utilizator';
$ftp_pass = 'parola';
// Seteaza Id-ul conexiunii
$conn_id = ftp_connect($ftp_server);
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
// Executa autentificarea pe server (mod pasiv ca sa nu fie blocat de firewall)
$login_result = ftp_login($conn_id, $ftp_user, $ftp_pass);
ftp_pasv($conn_id, true);
// Verifica daca s-a reusit sau nu conectarea la server
if ((!$conn_id) || (!$login_result)) {
echo "Conectarea prin FTP la serverul $ftp_server pentru utilizatorul $ftp_user a iesuat.";
exit;
}
else {
echo "Conectare reusita la serverul $ftp_server, pentru utilizatorul $ftp_user";
}
// Inchide conexiunea
ftp_close($conn_id);
?>
- Daca s-a efectuat cu succes conectarea si autentificarea pe server, va afisa
mesajul de confirmare, in caz contrar apare mesajul de eroare.
- La urma, "ftp_close($conn_id);" inchide conexiunea si elibereaza memoria
alocata.
Conectarea la server folosind codul de mai sus este primul pas, dupa aceasta
puteti folosi functiile PHP specifice FTP pentru a efectua diferite operatii, cum
sunt: preluarea continutului directoarelor, incarcarea sau descarcarea de fisiere,
crearea de noi directoare sau modificarea permisiunilor CHMOD.
2. Preluarea continutului directoarelor
Pentru a prelua continutul unui director (numele fisierelor si directoarelor din el)
se foloseste functia
ftp_nlist(conn_id, director)
- unde "conn_id" este id-ul conexiunii returnat de "ftp_connect()"
- "director" este numele directorului a carui continut va fi preluat
Aceasta functie returneaza o matrice secventiala a carei elemente sunt numele
fiecarui director si fisier din catalogul cautat.
Mai jos este un exemplu practic.
<?php
// Datele pt. conectare la server
$ftp_server = 'ftp.domeniu_site'; // Poate fi de exemplu 'ftp.site-ul-tau.net'
$ftp_user = 'utilizator';
$ftp_pass = 'parola';
// Seteaza Id-ul conexiunii
$conn_id = ftp_connect($ftp_server);
// Executa conectare pe server (mod pasiv ca sa nu fie blocat de firewall)
$login_result = ftp_login($conn_id, $ftp_user, $ftp_pass);
ftp_pasv($conn_id, true);
// Verifica daca s-a reusit sau nu conectarea la server
if ((!$conn_id) || (!$login_result)) {
echo "Conectarea prin FTP la serverul $ftp_server pentru utilizatorul $ftp_user a iesuat.";
exit;
}
else {
// Obtine continutul directorului (numele de fisiere si directoare din el)
$continut = ftp_nlist($conn_id, ".");
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
// Parcurge matricea si afiseaza numele directoarelor si fisierelor returnate
for ($i=0; $i<count($continut); $i++) {
echo '<br>'.$continut[$i];
}
}
// Inchide conexiunea
ftp_close($conn_id);
?>
- Dupa setarea conexiunii si autentificarea pe server, daca conectarea a reusit
este apelata functia "ftp_nlist()", care va stoca in variabila "$continut" matricea
cu numele cataloagelor si fisierelor din directorul radacina (precizat de
argumentul ".").
Daca doriti obtinerea datelor din alt director, de exemplu "www", puteti apela
functia asa: ftp_nlist($conn_id, '/www').
- Pentru afisarea (sau preluarea) numelui fiecarui fisier si director returnat se
parcurge matricea "$continut".
Rezultatul afisat de acest script va fi ceva similar cu cel de jos:
cgi-bin
private
public_html
statistics
www
3. Incarcare fisier pe server
Pentru incarcarea (upload) unui fisier pe server prin FTP cu PHP se foloseste
functia ftp_put(), aceasta returneaza TRUE daca incarcarea s-a efectuat cu
succes, in caz contrar returneaza FALSE. Are urmatoarea sintaxa:
ftp_put(conn_id, destinatie, fisier, tip_transfer)
- unde "conn_id" este id-ul conexiunii returnat de "ftp_connect()"
- "destinatie" este directorul (si numele fisierului) pe server unde va fi incarcat
fisierul
- "fisier" este numele fisierului care va fi copiat
- "tip_transfer" reprezinta modul incarcarii pe server, acesta poate lua
valoarea FTP_ASCII sau FTP_BINARY
Iata un exemplu in care se copie un fisier de pe calculatorul client pe server, in
directorul 'www':
<?php
// Datele pt. conectare la server
$ftp_server = 'ftp.domeniu_site';
$ftp_user = 'utilizator';
$ftp_pass = 'parola';
// Seteaza Id-ul conexiunii
$conn_id = ftp_connect($ftp_server);
// Executa conectare pe server (mod pasiv ca sa nu fie blocat de firewall)
$login_result = ftp_login($conn_id, $ftp_user, $ftp_pass);
ftp_pasv($conn_id, true);
// Verifica daca s-a reusit sau nu conectarea la server
if ((!$conn_id) || (!$login_result)) {
echo "Conectarea prin FTP la serverul $ftp_server pentru utilizatorul $ftp_user a iesuat.";
exit;
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
}
else {
// Datele cu numele fisierului, sursa unde se afla si directorul unde va fi incarcat pe server
$fisier = 'test.txt';
$sursa = 'c:/wamp/www/site/'. $fisier;
$destinatie = '/www/'. $fisier;
// Apeleaza functia "ftp_put()" pt. efectuarea transferului
// Afiseaza mesaj de reusita sau nu
if (ftp_put($conn_id, $destinatie, $sursa, FTP_BINARY)) echo "Fisierul $fisier a fost incarcat pe
server";
else echo "Eroare, fisierul $fisier nu a putut fi incarcat pe server";
}
// Inchide conexiunea
ftp_close($conn_id);
?>
- Daca datele pentru conectare sunt corecte si PHP are permisiuni de transfer
prin FTP, fisierul "test.txt" (aflat pe calculatorul client in directorul
"c:/wamp/www/site/") va fi copiat pe server, in directorul "www/".
- Fisierul va fi incarcat cu acelasi nume, daca doriti sa fie transferat pe server cu
alt nume, modificati la "$destinatie".
4. Copiere fisier de pe server
Pentru copierea (download) unui fisier de pe server pe calculatorul client se
foloseste functia ftp_get(), aceasta returneaza TRUE daca transferul s-a
efectuat cu succes, in caz contrar returneaza FALSE. Are urmatoarea sintaxa:
ftp_get(conn_id, client, fisier, tip_transfer)
- unde "conn_id" este id-ul conexiunii returnat de "ftp_connect()"
- "client" este locatia de pe calculatorul client unde va fi copiat fisierul
- "fisier" este numele fisierului (si locatia) de pe server unde acesta se gaseste
- "tip_transfer" reprezinta modul incarcarii pe server, acesta poate lua
valoarea FTP_ASCII sau FTP_BINARY
Iata un exemplu in care se descarca prin FTP un fisier de pe server pe
calculatorul client:
<?php
// Datele pt. conectare la server
$ftp_server = 'ftp.domeniu_site';
$ftp_user = 'utilizator';
$ftp_pass = 'parola';
// Seteaza Id-ul conexiunii
$conn_id = ftp_connect($ftp_server);
// Executa conectare pe server (mod pasiv ca sa nu fie blocat de firewall)
$login_result = ftp_login($conn_id, $ftp_user, $ftp_pass);
ftp_pasv($conn_id, true);
// Verifica daca s-a reusit sau nu conectarea la server
if ((!$conn_id) || (!$login_result)) {
echo "Conectarea prin FTP la serverul $ftp_server pentru utilizatorul $ftp_user a iesuat.";
exit;
}
else {
// Datele cu numele fisierului, sursa unde se afla si directorul unde va fi copiat
$fisier = 'test.txt';
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
$server = '/www/'. $fisier;
$client = 'c:/download/'. $fisier;
// Apeleaza functia "ftp_get()" pt. efectuarea transferului
// Afiseaza mesaj de reusita sau nu
if (ftp_get($conn_id, $client, $server, FTP_BINARY)) echo "Fisierul $fisier a fost descarcat";
else echo "Eroare, fisierul $fisier nu a putut fi descarcat";
}
// Inchide conexiunea
ftp_close($conn_id);
?>
- Daca datele pentru conectare sunt corecte si PHP are permisiuni de transfer
prin FTP, fisierul "test.txt" (aflat pe server in directorul "www/") va fi copiat pe
calculatorul client, in directorul "c:/download/".
- Fisierul va fi copiatat cu acelasi nume, daca doriti sa fie descarcat pe calculator
cu alt nume, modificati la "$client". Daca in directorul unde va fi copiat se mai
afla un fisier cu acelasi nume, acesta va fi inlocuit cu cel descarcat de pe server.
5. Creare director pe server
Inainte de a crea un director nou prin FTP, setati directorul curent de lucru care
reprezinta locatia unde doriti sa fie creat noul catalog. Pentru aceasta se
foloseste functia ftp_chdir(conn_id, director); "conn_id" este id-ul conexiunii
iar "director" este numele directorului care va fi setat pentru lucru.
Pentru crearea unui director pe server prin FTP se foloseste functia ftp_mkdir(),
in caz de succes returneaza numele noului director creat, iar in caz contrar
returneaza FALSE. Are urmatoarea sintaxa:
ftp_mkdir(conn_id, nume_dir)
- unde "conn_id" este id-ul conexiunii returnat de "ftp_connect()"
- "nume_dir" este numele noului director
Iata un exemplu in care se creaza un director "test" pe server, in "www/":
<?php
// Datele pt. conectare la server
$ftp_server = 'ftp.domeniu_site';
$ftp_user = 'utilizator';
$ftp_pass = 'parola';
// Seteaza Id-ul conexiunii
$conn_id = ftp_connect($ftp_server);
// Executa conectare (mod pasiv ca sa nu fie blocat de firewall)
$login_result = ftp_login($conn_id, $ftp_user, $ftp_pass);
ftp_pasv($conn_id, true);
// Verifica daca s-a reusit sau nu conectarea la server
if ((!$conn_id) || (!$login_result)) {
echo "Conectarea prin FTP la serverul $ftp_server pentru utilizatorul $ftp_user a iesuat.";
exit;
}
else {
$dir = 'un_director'; // Numele noului director
// Daca e setat directorul de lucru "www/"
if(ftp_chdir($conn_id, '/www/')) {
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
// Apeleaza functia "ftp_mkdir()" pt. crearea directorului
// Afiseaza mesaj de reusita sau nu
if (ftp_mkdir($conn_id, $dir)) echo "Directorul $dir a fost creat";
else echo "Eroare, directorul $dir nu a putut fi creat";
}
}
// Inchide conexiunea
ftp_close($conn_id);
?>
- Daca datele pentru conectare sunt corecte si directorul curent de lucru (www/)
este setat cu succes iar PHP are permisiuni de scriere pe server, in catalogul
"www/" va fi creat directorul "un_director".
Pentru stergerea unui director se foloseste functia ftp_rmdir(conn_id,
del_dir), unde "conn_id" este id-ul conexiunii iar "del_dir" este numele
directorului care va fi sters.
6. Transferarea unei portiuni de fisier pe server
Pe langa transferul unui fisier complet, PHP ofera si functii pentru transferul unei
anumite parti din continutul unui fisier.
O functie care face acest lucru este ftp_fput(), aceasta incarca pe server
continut dintr-un fisier deschis cu "fopen()", returneaza TRUE in caz de succes,
iar in caz contrar returneaza FALSE. Are urmatoarea sintaxa:
ftp_fput(conn_id, destinatie, pointer_fisier, tip_transfer)
- unde "conn_id" este id-ul conexiunii returnat de "ftp_connect()"
- "destinatie" este directorul de pe server unde va fi incarcat fisierul
- "pointer_fisier" reprezinta identificatorul (pointer-ul) de fisier deschis cu
"fopen()". Retine continutul de la acest pointer pana la sfarsitul fisierului.
- "tip_transfer" reprezinta modul incarcarii pe server, acesta poate lua
valoarea FTP_ASCII sau FTP_BINARY
Iata un exemplu in care este preluata o parte din continutul unui fisier si
transferata intr-un fisier pe server:
<?php
$fisier = "test.txt"; // Fisierul care va fi deschis pt. citire
// Daca fisierul a fost deschis pt. citire
if ($fp = fopen($fisier, rb)) {
fseek($fp, 40); // Seteaza pozitia pointer-ului in fisier
// Datele pt. conectare la server
$ftp_server = 'ftp.domeniu_site';
$ftp_user = 'utilizator';
$ftp_pass = 'parola';
// Seteaza Id-ul conexiunii
$conn_id = ftp_connect($ftp_server);
// Executa conectare (mod pasiv ca sa nu fie blocat de firewall)
$login_result = ftp_login($conn_id, $ftp_user, $ftp_pass);
ftp_pasv($conn_id, true);
// Verifica daca s-a reusit sau nu conectarea la server
if ((!$conn_id) || (!$login_result)) {
echo "Conectarea prin FTP la serverul $ftp_server pentru utilizatorul $ftp_user a iesuat.";
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
exit;
}
else {
$destinatie = '/www/test2.txt'; // Directorul destinatie si numele fisierului
// Transfera continutul intr-un fisier nou pe server
// Afiseaza mesaj de reusita sau nu
if (ftp_fput($conn_id, $destinatie, $fp, FTP_BINARY)) echo 'Continutul a fost transferat';
else echo 'Eroare, continutul nu a putut fi transferat';
}
// Inchide conexiunea
ftp_close($conn_id);
// Elibereaza memoria ocupata de deschiderea fisierului
fclose($fp);
}
?>
- Daca fisierul "test.txt" a fost deschis pentru citire, functia "fseek($fp, 40)"
muta pointer-ul la pozitia 40, astfel va fi retinut continutul din fisier care incepa
de la caracterul 41 pana la sfarsit (primul caracter are pozitia 0).
- In continuare, daca s-a efectuat cu succes conexiunea si autentificarea prin
FTP, se transfera continutul in fisierul "test2.txt" din directorul "www" de pe
server (daca fisierul "test2.txt" exista deja pe server, continutul lui va fi inlocuit
cu cel transferat).
In cazul in care doriti sa transferati intreg continutul unui fisier deschis cu
"fopen()", nu este necesara utilizarea funtiei "fseek()".
Aceasta metoda este utila cand doriti sa adaugati un sir sau continut, de
exemplu preluat dintr-un form, pe server prin FTP. Adaugati sirul intr-un fisier
temporar pe care apoi il deschideti cu "fopen()" si transferati continutul cu
"ftp_fput()".
Pentru stergerea unui fisier se foloseste functia ftp_delete(conn_id,
'cale/fisier'), unde "conn_id" este id-ul conexiunii iar "cale/fisier" este calea si
numele fisierului care va fi sters.
7. Alte functii utile pentru FTP
Pe langa functiile prezentate in exemplele de mai sus, PHP are si alte functii
utile pentru lucrul cu fisiere si directoare prin FTP.
Iata cateva din acestea:
ftp_cdup(conn_id) - Schimba ca director curent de lucru directorul
parinte
ftp_chmod(conn_id, octal_CHMOD, fisier) - Seteaza permisiunile
CHMOD a unui fisier prin FTP
ftp_mdtm(conn_id, fisier) - returneaza timpul, in format Unix, cand a
fost ultima data modificat un fisier
ftp_pwd(conn_id) - Returneaza numele directorului curent de lucru
ftp_rename(conn_id, nume_actual, nume_nou) - Modifica numele
unui director sau fisier
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
ftp_size(conn_id, fisier) - Returneaza marimea fisierului specificat, in
bytes (unele servere nu suporta aceasta functie)
PHP OOP - Clase si Obiecte, Metoda
constructor
OOP (Object Oriented Programming - Programare Orientata pe obiecte) este un
concept (sau tehnica) de programare care trateaza datele si functiile ca obiecte.
Important la acest concept este sa fie inteleasa bine diferenta dintre Clasa
(Class) si Obiect (Object).
Inainte de a trece la lucruri practice, iata cate ceva teoretic despre OOP.
Clasa este o structura de date compacta, care contine variabile (numite
proprietati) si functii (numite metode) prin care se pot crea diferite instructiuni
legate intre ele in acea structura.
Obiectele sunt elementele din script create cu o clasa, si prin care se pot
folosi proprietatile si metodele din acea clasa.
- De exemplu, pentru a intelege mai bine, prin analogie, o Clasa poate fi
asemanata cu planul /schita unei case, iar obiectul este insasi casa, si contine
proprietatile (culoare, ferestre, etc.) definite in schita. Precum, folosind acelasi
plan se pot construi mai multe case, asa si in OOP, folosind aceeasi clasa se pot
crea unul sau mai multe obiecte prin care se aplica in script proprietatile si
functiile definite in clasa.
Practic, o clasa este o "fabrica" de obiecte, prin care se creaza obiecte cu
aceeasi structura, avand proprietati si metode identice. Fiecare astfel de obiect
creat poarta denumirea de Instanta a clasei.
In OOP (Programarea Orientata pe Obiect) apar termenii: "Encapsulation"
(Encapsulare), "Inheritance" (Mostenire) si "Polymorphism" (polimorfism.).
- Encapsularea reprezinta faptul de a utiliza proprietatile si metodele clasei fara a
fi necesara cunoasterea sructurii ei. Astfel, cine foloseste o clasa intr-un script nu are
nevoie sa cunoasca structura codului si instructiunilor din ea.
- Mostenirea e abilitatea unei clase de a folosi proprietati si functii definite in alta
clasa din care este extinsa (denumita parinte).
- Polimorfismul e abilitatea unei clase de a face mai multe lucruri, diferite, sau de
a utiliza o clasa sau alta pentru a realiza lucrul dorit, avand functii similare. De
exemplu, o rigla poate fi utilizata pentru a trasa linii dar si pt. a masura ceva, iar pentru
a trasa linii se poate folosi si alta rigla dreapta. Acesta e polimorfism.
Pentru cine este obijnuit cu modul de creare a claselor in PHP 4, incepand de la
versiunea PHP 5 sunt unele schimbari de sintaxa:
- Proprietatile nu se mai declara cu var
- Metoda Constructor se defineste cu numele __construct
1. Creare clasa
Definirea unei clase incepe cu un cuvantul cheie "class", urmat de numele
clasei si corpul ei (cuprins intre acolade). In corpul clasei se definesc
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
proprietatile si metodele ei.
- Proprietatile sunt variabile definite in interiorul clasei.
- Metodele sunt functii create in interiorul clasei.
Structura general de alcatuire a unei clase este urmatoarea:
class nume_clasa {
$proprietate;
function metoda() {
// Codul functiei
}
}
Pentru a construi o clasa profesionala, cu elemente incluse in PHP 5+, sunt necesare si
alte lucruri care trebuie adaugate.
- La definirea unei clasei si a elementelor din ea (proprietati, metode) se pot aplica
unele atribute speciale prin care se defineste domeniul lor de lucru (de existenta).
Acest atribut se adauga inaintea variabilei sau a cuvantului functions, si poate fi unul
din cuvintele:
public - valabil in tot scriptul
private - valabil doar in interiorul acelei clase
protected - valabil doar in acea clasa si sub-clasele extinse din ea
- Daca nu e adaugat nici un atribut, se considera "public".
Astfel, formula completa pentru crearea unei clase este:
class Nume_Clasa {
atribut $proprietate1;
atribut $proprietate2;
.................
atribut function metoda1() {
// Codul functiei
}
atribut function metoda2() {
// Codul functiei
}
.................
}
- Pentru o mai buna organizare, este indicata crearea fiecarei clase intr-un fisier PHP
separat si cu o denumire de forma "class.Nume_Clasa.php". Acest lucru nu e
obligatorriu, doar ca indicatie; clasa poate fi creata si in scriptul unde e folosita.
Iata un exemplu de clasa simpla, ce contine doua proprietati, prima cu atribut public
(denumita $site), a doua private (denumita $categorie) si o metoda cu atribut public
(cu numele "pagini").
Exemplu SiteClas
<?php
// Se defineste clasa SiteClas
class SiteClas {
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
public $site = 'www.site-ul-tau.net/'; // Proprietatea publica
private $categorie = 'php-mysq/'; // Proprietate privata
// Creare metoda, preia un argument
public function pagini($pag) {
// Afiseaza adresa URL formata din valoarea celor 2 proprietati si argumentul primit
echo '<br />'. $this->site. $this->categorie. $pag;
}
}
?>
- Aceasta este clasa "SiteClas", pentru a-o putea folosi in orice script, sa o salvam intr-
un fisier separat, denumit "class.SiteClas.php".
- Formula "$this->site" indica /face sa fie apelata proprietatea "site" a obiectului curent
din aceasta clasa (termenul $this (acesta, aceasta) indica precis ca se face referire la
proprietatea respectiva, din instanta curenta).
Cand se acceseaza proprietati se foloseste un singur caracter $. Sintaxa este
$obj->proprietate, desi variabila e definita "$proprietate".
2. Utilizare clasa
Dupa ce o clasa e creata, pentru a putea fi utilizata trebuie creata o instanta de
obiect a clasei. Aceasta instanta se declara in scriptul PHP, cu formula:
$nume_obiect = new Nume_Clasa();
- "nume_obiect" este numele obiectului prin care pot fi utilizate proprietatile si
metodele acelei clase.
Iata cum poate fi utilizata clasa "SiteClas" prezentata mai sus (pt. explicatii, studiati si
comentariile din cod).
<?php
include('class.SiteClas.php'); // Include clasa
$objSite = new SiteClas(); // Creare instanta de obiect la clasa SiteClas
echo $objSite->site; // Afisaza valoarea proprietatii "site"
// Apeleaza metoda pagini() [cu un argument, dupa cum a fost definita]
$objSite->pagini('oop-clase-obiecte.html');
// Modifica valoarea proprietatii "site" si apeleaza iar metoda pagini()
$objSite->site = 'www.alt-site.net/';
$objSite->pagini('oop-clase-obiecte.html');
?>
- La include() trebuie adaugata calea si numele fisierului cu clasa, in raport cu scriptul
curent (aici sunt in acelasi director).
- Inainte de a putea utiliza proprietati si metode din clasa, trebuie creata o instanta de
obiect, deoarece prin aceasta se apeleaza aceste elemente, dupa sintaxa:
$obiect->element
- Prin apelarea metodei "pagini()" ( $objSite->pagini('oop-clase-obiecte.html'); ) se va
executa codul functiei "pagini()" definita in clasa, care afiseaza intr-un sir o adresa URL
compusa din valorile proprietatilor si argumentul primit.
- Observati ca valoarea proprietatilor poate fi modificata in cadrul scriptului.
Proprietatea "site" poate fi apelata atat pentru a fi utilizata /afisata valoarea ei cat si
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
pentru adaugarea altei valori (aici sirul 'www.alt-site.net/').
- In browser va afisa:
www.site-ul-tau.net/
www.site-ul-tau.net/php-mysq/oop-clase-obiecte.html
www.alt-site.net/php-mysq/oop-clase-obiecte.html
Daca se incearca apelarea proprietatii private (aici "categorie"), de ex.: echo $objSite-
>categorie; , va determina o eroare ca cea de jos. Aceasta proprietate fiind declarata
private poate fi utilizata doar in codul din interiorul clasei.
Fatal error: Cannot access private property SiteClas::$categorie in
E:\server\www\index.php on line 15
Valoarea data unei proprietati definita in clasa poate fi de orice tip: sir (string),
numar, Array sau Object.
3. Metoda constructor
Metoda constructor e un tip special de functie din interiorul Clasei. Se declara
cu numele __construct (doua caractere "_" in fata). Aceasta metoda este
mereu "public" chiar daca nu se mentioneaza special atributul "public".
Diferenta fata de celelalte functii este aceea ca Metoda Constructor e apelata
automat cand se creaza o instanta la clasa respectiva, codul din ea se executa
in momentul cand e creat obiectul (cu new).
Iata o noua versiune a clasei "SiteClas", care include si metoda constructor, plus o
metoda cu atribut protected.
<?php
// Se defineste clasa SiteClas
class SiteClas {
public $site = 'www.site-ul-tau.net/'; // Proprietate publica
private $categorie = 'php-mysq/'; // Proprietate privata
// Definire metoda constructor
public function __construct($nume) {
// Afiseaza un mesaj de bun venit, incluzand proprietatea "site"
echo 'Bine ai venit '. $nume. ' pe '. $this->site. '<br />';
echo $this->Mesaj(); // adauga si ce returneaza metoda Mesaj()
}
// Metoda protected
protected function Mesaj() {
// Returneaza un mesaj cu proprietatea 'categorie'
return 'Categoria de cursuri '. $this->categorie;
}
// Creare metoda, preia un argument
public function pagini($pag) {
// Afiseaza adresa URL formata din valoarea celor 2 proprietati si argumentul primit
echo '<br />'. $this->site. $this->categorie. $pag;
}
}
?>
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
- Deoarece Metoda Constructor preia un parametri ($nume) [se pot adauga mai multi,
ca la orice functie], cand se creaza o instanta la aceasta clasa trebuie sa fie adaugat si
un argument.
<?php
include('class.SiteClas.php'); // Include clasa
// Creare instanta de obiect la clasa SiteClas, cu argumentul necesar
$objSite = new SiteClas('Marius');
?>
- Prin executia metodei "__construct()", apelarea $this->Mesaj() determina si executia
metodei Mesaj(), care avand atribut "protected" poate fi apelata doar in codul din
corpul clasei sau alte clase extinse din ea (despre clase extinse intr-o lectie viitoare).
- Acest cod simplu va returna in fereastra urmatorul mesaj:
Bine ai venit Marius pe www.site-ul-tau.net/
Categoria de cursuri php-mysq/
- Fapt ce demonsreaza ca Metoda Constructor este apelata automat si se executa codul
din ea cand e creata instanta de obiect.
Dupa cum se arata in exemplu de sus, in metoda constructor pot fi apelate si
alte metode sau proprietati definite in clasa, cu sintaxa $this-> , fapt ce va face
ca si acele metode sa fie executate cand e creat obiectul.
- Daca se apeleaza in script (in afara clasei) o metoda "protected" sau "private"
(de ex., aici: $objSite->Mesaj();) va genera eroare.
Daca metoda constructor e definita cu un anumit numar de parametri, fara valoare
initiala, cand se creaza instanta de obiect, clasa trebuie sa fie apelata cu acelasi numar
de argumente, altfel returneaza eroare.
De ex., metoda constructor din exemplu precedent e definita cu un parametru
($nume), daca s-ar crea o instanta fara argument, de forma: $obj = new SiteClass(),
va genera o eroare de genul:
Missing argument 1 for SiteClas::__construct(), called in ...
Dar se pot declara parametri cu valoare deja atribuita, astfel, argumentul pentru ei
devine optional.
De ex., in clasa Test de mai jos, metoda constructor e definita cu parametru
$nume='Tu'.
<?php
class Test {
// Constructor (cu un parametru cu valoare predefinita)
public function __construct($nume='Tu') {
echo '<br />Salut '. $nume;
}
}
?>
- Daca instanta e creata fara argument, metoda constructor va folosi parametru $nume
cu valoarea lui prestabilita ("Tu"), iar cand e adaugat argument, preia valoarea
acestuia; dupa cum arata rezultatul afisat de scriptul urmator, in care se creaza doua
instante de obiect la clasa Test.
<?php
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
// Creare instanta de obiect la clasa Test, fara argument
$obj1 = new Test();
// A doua instanta de obiect la clasa Test, cu argument
$obj2 = new Test('Marius');
?>
- Acest exemplu arata si faptul ca se pot crea si folosi mai multe instante de obiect la
aceeasi clasa.
- In browser apare:
Salut Tu
Salut Marius
In lectia urmatoare sunt prezentate metodele accesor si _destruct().
PHP OOP - metode Accesor si
Destructor
1. Metoda Accesor
Variabilele (proprietatile) create intr-o clasa pot avea de la inceput o valoare sau
pot fi doar simplu declarate, urmand ca valoarea lor sa fie atribuita prin
intermediul unei functii (metode). Aceasta functie e denumita generic Metoda
Accessor, e la fel ca oricare alta metoda, doar ca scopul ei este de a atribui
valori proprietatilor; in rest, se construieste si se apeleaza la fel ca celelalte.
Ca sa vedeti cum functioneaza "metoda accessor", incercati urmatorul exemplu,
in care este creata o clasa "SiteClas" cu doua proprietati ('site' si 'categorie'),
ambele fara valoare, iar metoda Constructor e folosita si ca accesor, atribuie
valori proprietatilor prin parametri ei.
<?php
// Se defineste clasa SiteClas
class SiteClas {
public $site; // Proprietate declarata fara valoare
private $categorie; // Proprietate privata, fara valoare
// Constructor
public function __construct($site, $categorie) {
// Atribuie proprietatilor valoarea din parametri
$this->site = $site;
$this->categorie = $categorie;
}
// Metoda pt. afisare adresa pagini
public function pagini($pag) {
// Afiseaza un sir cu adresa URL, www., valoarea celor 2 proprietati si argumentul primit
echo '<br />www.'. $this->site.'/'. $this->categorie.'/'. $pag;
}
}
?>
- Cand e creata instanta de obiect la clasa, metoda constructor (care se executa
automat) atribuie proprietatilor "site" si "categorie" valorile din parametri, care
trebuie adaugate la crearea instantei.
- Metoda pagini(), cand e apelata, afiseaza o adresa URL formata din valoarea
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
proprietatilor "site", "categorie" (atribuite prin constructor) si argumentul ei
$pag.
- Salvam clasa intr-un fisier denumit "class.SiteClass.php", iar pentru test, se
adauga urmatorul cod intr-un fisier .php salvat in acelasi director unde e si
clasa.
<?php
include('class.SiteClas.php'); // Include clasa
// Creare instanta de obiect la clasa SiteClas, cu argumentele necesare
$objSite = new SiteClas('site-ul-tau.net', 'php-mysql');
$objSite->pagini('oop-clase-obiecte.html'); // Apelare metoda pagini()
?>
- Dupa executie, in browser va afisa:
www.site-ul-tau.net/php-mysql/oop-clase-obiecte.html
Valoarea proprietatii "site", avand atribut "public", poate fi modificata si pe
parcurs in script, cu expresia:
$objSite->site = valoare;
2. Accesare si modificare proprietati prin metode Accesor
Variabilele in PHP nu au un tip de date stabilit precis la declararea lor, de
exemplu, o variabila poate sa contina initial ca valoare un numar, iar pe
parcursul scriptului sa i-se atribuie ca valoare un sir sau un Array. Aceasta
flexibilitate este folositoare, dar in unele situatii poate prezenta probleme in
anumite contexte din codul unei metode.
De exemplu, daca intr-o metoda se parcurg datele dintr-o proprietate de tip
Array iar in script acea proprietate primeste o valoare de tip Sir, apar erori.
Pentru a fi siguri ca o proprietate primeste doar tipul de date care poate fi
corect utilizat, se declara ca private si se folosesc metode accesor pentru
accesarea ei, cu functii PHP de verificare a tipului de date. Aceste functii sunt:
is_bool() - Boolean - una din valorile speciale: true sau false
is_integer() sau is_int() - Integer - numere intregi (fara virgula)
is_float() sau is_double() - Float /Double - numere cu zecimale (cu
virgula)
is_numeric() - Number - orice numar sau sir ce reprezinta un numar
is_string() - String - siruri de caractere si cuvinte
is_array() - Array - Array
is_object() - Object - Obiect
is_resource() - Resource - un identificator pentru lucru cu date din sure
externe (fisier, baza de date)
is_null() - Null - Valoare NULL sau nedefinita
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Iata o alta versiune a clasei TestClas. Ambele proprietati sunt declarate
"private", ca sa nu fie modificate in mod direct in afara clasei. Valorile initiale le
primesc la crearea instantei (prin constructor). Pentru a putea accesa si
modifica proprietatea "categorie" in script, se creaza special cate o metoda
accesor: getCategorie() si setCategorie() (vedeti si explicatiile din cod).
<?php
// Se defineste clasa SiteClas
class SiteClas {
// Definire proprietati private, fara valoare
private $site;
private $categorie;
// Constructor
public function __construct($site, $categorie) {
// Atribuie proprietatilor valoarea din parametri
$this->site = $site;
$this->categorie = $categorie;
}
// Metoda accesor - returneaza valoarea proprietatii 'categorie'
public function getCategorie() {
return $this->categorie;
}
// Metoda accesor pt. setare valoare la "categorie"
public function setCategorie($val) {
// Daca $val e de tip Sir (string) si are cel putin un caracter
// Atribuie valoarea lui proprietatii 'categorie'
// Altfel, returneaza eroare
if(is_string($val) && strlen($val)>0) {
$this->categorie = $val;
}
else throw new Exception('Valoare incorecta pt. categorie');
}
// Metoda pt. afisare adresa pagini
public function pagini($pag) {
// Afiseaza un sir cu adresa URL, www., valoarea celor 2 proprietati si argumentul primit
echo '<br />www.'. $this->site.'/'. $this->categorie.'/'. $pag;
}
}
?>
- Prin declararea proprietatilor ca "private", se respinge accesul direct la ele in
afara clasei, iar pt. proprietatea "categorie" s-a creat posibilitatea de a fi
accesata si modificata valoarea ei prin metodele accesor: getCategorie() si
setcategorie($val).
- In setCategorie($val) se atribuie valoarea transmisa pt. $val la "categorie"
(prin formula $this->categorie = $val;) doar daca $val e de tip Sir (String) si are
cel putin un caracter; altfel, utilizand formula speciala "throw new
Exception('Eroare')" returneaza un mesaj de eroare.
- Pentru a testa efectul acestor metode, se executa scriptul urmator, in care e
utilizata o instanta la aceasta clasa.
<?php
include('class.SiteClas.php'); // Include clasa
// Creare instanta de obiect la clasa SiteClas
$objSite = new SiteClas('site-ul-tau.net', 'php-mysql');
// Afiseaza valoarea returnata de getCategorie() (reprezentand valoarea proprietatii "categorie")
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
echo $objSite->getCategorie();
// Modifica prin setCategorie() valoarea proprietatii "categorie"
$objSite->setCategorie('html');
$objSite->pagini('introducere.html'); // Apelare metoda pagini()
?>
- In browser scriptul va afisa:
php-mysql
www.site-ul-tau.net/html/introducere.html
- "php-mysql" este valoarea initiala data proprietatii "categorie" prin crearea
instantei la clasa. Dar prin modificarea ei cu $objSite->setCategorie('html');,
metoda pagini() va utiliza proprietatea "categorie" cu aceasta valoare (html).
3. Metoda Destructor
Metoda Destructor se creaza cu numele __destruct (doua caractere '_' la
inceput). Aceasta metoda este opusul lui __construct. Daca metoda constructor
e apelata automat cand se creaza o instanta de obiect la clasa, metoda
Destructor se apeleaza automat cand e stearsa, cu unset(), instanta la acea
clasa.
Se intelege mai bine din urmatorul exemplu. Clasa Test de mai jos contine o
proprietate privata, "nume", o metoda accesor "setNume()", metoda constructor
si destructor.
<?php
// Clasa Test
class Test {
private $nume;
// Constructor
public function __construct($nume) {
// Atribuie proprietatii 'nume' valoarea din parametru
// si afiseaza un mesaj
$this->nume = $nume;
echo 'Bine ai venit '. $this->nume. '<br />';
}
// Metoda accesor - schimba valoarea proprietatii 'nume'
public function setNume($nume) {
$this->nume = $nume;
}
// Metoda Destructor
function __destruct() {
echo 'Cu bine '. $this->nume;
}
}
?>
- Ca sa testam efectul metodei __destruct, se foloseste urmatorul script (vedeti
explicatiile din cod).
<?php
// Creare instanta de obiect la clasa Test
$obj = new Test('Mar');
// Apeleaza metoda setNume(), care seteaza alta valoarea la prop. 'nume'
$obj->setNume('Plo');
// Sterge instanta de obiect $obj
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
unset($obj);
?>
- Prin argumentul 'Mar' adaugat la crearea instantei, metoda constructor
atribuie aceasta valoare proprietatii "nume", pe care o afiseaza in mesajul
returnat.
- Apelarea metodei setNume() modifica valoarea acestei proprietati, iar cand
instanta de obiect e stearsa, cu unset($obj), se autoapeleaza metoda
"__destruct" si determina executia codului din ea, care va afisa alt mesaj, cu
proprietatea "nume" avand ultima valoare setata.
- Rezultatul afisat in browser este:
Bine ai venit Mar
Cu bine Plo
Metoda destructor este utila cand se doreste executarea automata a unor
ultime instructiuni cand instanta la clasa e stearsa din memorie prin apelarea
functiei PHP unset().
In lectia urmatoare sunt prezentate Constante si elemente Statice in Clasele
PHP.
OOP - Constante, Proprietati si
Metode Statice
1. Constante
Pe langa proprietati (variabile) si metode (functii), in corpul clasei pot fi definite
si constante, prin cuvantul const. Sintaxa generala este:
const NUME_CONSTANTA;
- Diferenta principala dintre constante si proprietati e faptul ca valoarea
constantei ramane aceeasi, nu mai poate fi modificata.
- La constante nu se foloseste atribut (public, private, protected), doar cuvantul
const, ele sunt recunoscute ca publice.
- Constantele se acceseaza prin numele clasei si operatorul doua-puncte (::)
(atat in interiorul clasei cat si in script unde e creata instanta), cu formula:
Nume_Clasa::NUME_CONSTANTA
Pentru a se distinge mai clar proprietatile de constante, se obisnueste ca
numele constantelor sa fie scris cu majuscule.
Iata un exemplu de clasa cu o constanta, si cum poate fi aceasta utilizata. Clasa
Test de mai jos contine o proprietate "raza", o constanta "PI", metoda
constructor si o metoda "getArea()".
<?php
// Clasa Test
class Test {
public $raza; // Proprietate
const PI = 3.14; // Constanta
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
// Constructor
public function __construct($raza) {
// Daca $raza e un numar, atribuie valoarea la proprietatea "raza"
// Altfel, seteaza un mesaj de eroare
if(is_numeric($raza)) $this->raza = $raza;
else throw new Exception('Valoare incorecta pt. raza');
}
// Returneaza aria cercului
public function getArea() {
return Test::PI * pow($this->raza, 2);
}
}
?>
- Metoda constructor verifica daca argumentul adaugat la crearea instantei este
de tip numar, in caz Adevarat, atribuie acea valoare la proprietatea "raza".
Altfel, returneaza eroarea definita in Exception().
- Metoda getArea() returneaza aria cercului (formula matematica este
PI*Raza2).
- Pentru a testa aceasta clasa si modul de accesare a constantei, folosim
urmatorul script.
<?php
echo Test::PI; // Afiseaza valoarea constantei PI din clasa Test
// Creare Instanta la clasa Test
$objTest = new Test(78);
// Afiseaza aria cercului cu raza 78, returnata de metoda getArea()
echo '<br /> Aria = '. $objTest->getArea();
?>
- Observati cum e accesata constanta "PI", cu aceeasi formula in interiorul clasei
si in script, inainte de a crea instanta la clasa. Astfel, constantele pot fi
accesate si fara a crea o instanta de obiect la acea clasa.
- Rezultatul afisat de acest exemplu este:
3.14
Aria = 19103.76
Daca se incearca modificarea valorii constantei, in clasa sau in afara ei
(Clasa::CONSTANTA=alta_valoare;), va genera eroare.
- In interiorul clasei, constantele pot fi accesate si prin cuvantul special self in
loc de numele clasei:
self::CONSTANTA
- In afara clasei, constantele pot fi accesate si prin intermediul instantei de
obiect, dar dupa crearea ei. In exemplu de mai sus, dupa declararea instantei se
poate folosi si $objTest::PI;
2. Proprietati si metode Statice
Pe langa atributele: "public", "private" si "protected"; prin care se defineste
domeniul de acces al proprietatilor si metodelor; acestea pot fi create si ca
statice, astfel, vor apartine exclusiv clasei, si nu pot fi apelate prin instanta de
obiect a clasei, ci direct prin ea, cu operatorul doua-puncte (::).
Pentru a defini o proprietate sau metoda ca statica, se foloseste cuvantul static
inaintea atributului, cand sunt create aceste elemente. Sintaxa generala este:
static atribut $proprietate
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
static atribut function Metoda()
- atribut este unul din cuvintele: public, private sau protected; care stabilesc
domeniul de existenta.
Aceste elemente statice nu pot fi apelate prin instanta de obiect deoarece nu
apartin ei, ele apartin clasei si pot fi apelate cu formula:
NumeClasa::$proprietate
NumeClasa::metoda()
- Observati ca la proprietate, cand e statica trebuie adaugat si caracterul $ (fara
caracterul '$', sintaxa "NumeClasa::proprietate" este confundata cu cea pt.
constante).
In interiorul clasei, elementele statice pot fi apelate si prin cuvantul special
self in loc de numele clasei:
self::$proprietate sau self::Metoda()
Iata un exemplu din care se intelege mai bine. In clasa urmatoare, denumita
"elStatic" se definesc doua proprietati statice: una cu atribut "private" (site), a
doua publica (id); o metoda constructor si alta statica.
<?php
// Clasa elStatic
class elStatic {
// Definire proprietati statice
static private $site = 'www.site-ul-tau.net'; // Privata
static public $id = 78; // Publica
// Constructor
public function __construct($site) {
// Daca parametru $site e de tip String si cel putin 4 caractere
// Atribuie valoarea la proprietatea "site" si apeleaza metoda getProp()
// Altfel, seteaza un mesaj de eroare
if(is_string($site) && strlen($site)>3) {
elStatic::$site = $site;
self::getProp(); // Apelare prin cuvantul special self
}
else throw new Exception('Valoare incorecta pt. site');
}
// Metoda statica
static public function getProp() {
// Afiseaza valoarea proprietatilor statice (folosind numele clasei, dar si cuvantul self )
echo '<br /> ID = '. elStatic::$id. ' - site: '. self::$site;
}
}
?>
- Vedeti explicatiile din cod si modul de lucru, cum sunt accesate proprietatile si
metoda statica.
- Deoarece elementele statice apartin direct clasei, pentru utilizarea lor nu e
nevoie de crearea unei instante la aceasta clasa. Dar se pot folosi si instante,
acestea determina auto-apelarea metodei constructor, dupa cum puteti vedea
in scriptul urmator, care foloseste elemente din clasa "elStatic" si o instanta la
ea.
<?php
echo elStatic::$id; // Afiseaza valoarea proprietatii statice "id"
elStatic::getProp(); // Apeleaza metoda statica getProp()
elStatic::$id = 89; // Modifica valoarea proprietatii statice "id"
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
// Creare Instanta la clasa elStatic
$obj = new elStatic('www.php.net');
?>
- Observati ca valoarea proprietatii statice care e publica (aici "id") poate fi
schimbata in afara clasei si influenteaza dupa ea toate instructiunile in care e
folosita (ca si cum ar fi modificata in clasa), inclusiv orice instanta la clasa,
creata dupa modificare.
- Acest exemplu va afisa in browser urmatorul rezultat:
78
ID = 78 - site: www.site-ul-tau.net
ID = 89 - site: www.php.net
- Prin crearea instantei s-a obtinut rezultatul dat de metoda constructor.
Intr-o clasa se pot folosi combinate: constante, metode si proprietati statice si
generale (fara "static"), dar in corpul metodelor statice se pot utiliza doar
elemente care si ele sunt statice, sau constante. Accesarea in codul dintr-o
metoda statica a unei proprietati cu formula $this->proprietate genereaza
eroare.
$this face referire la instanta de obiect curenta, self se refera la clasa curenta.
La pagina Functii - clase si obiecte sunt prezentate cateva functii PHP pentru
Clase si Obiecte.
In lectia urmatoare e prezentata utilizarea mostenirii si clasele extinse.
PHP OOP - Clase extinse si
Mostenire
Mostenirea este unul din cele mai utile instrumente ale Programarii Orientate
pe Obiect - OOP.
Prin mostenire se intelege transmiterea proprietatilor, constanttelor si a
functiilor de la o clasa la alta, intr-o structura ierarhica. Prima clasa este clasa
de baza, denumita "parinte", legata de aceasta se poate crea o sub-clasa,
denumita "copil"; sub-clasa 'copil' mosteneste proprietatile si metodele clasei
'parinte' (cele care sunt cu atribut "public" sau "protected"), le poate folosi in
instructiunile din propriul cod si le transmite cand se creaza o instanta de obiect
la ea. Precum in natura copii mostenesc genele parintilor.
1. Creare clasa copil
Sub-clasa "copil" se creaza cu formula:
class ClasaCopil extends ClasaParinte
Iata cum se aplica acest procedeu in programarea PHP OOP.
In exemplu prezentat aici se construieste intai o clasa de baza, denumita Site,
cu doua proprietati: una cu atribut private (site), alta cu atribut public
(categorie), constructor si o metoda getPag().
<?php
// Clasa Site
class Site {
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
// Definire proprietati, private si public
private $site;
public $categorie = 'php-mysql';
// Constructor
public function __construct($site) {
// Daca parametru $site e un Sir cu cel putin 5 caractere, atribuie valoarea la proprietatea
"site"
// Altfel, seteaza un mesaj de eroare
if(is_string($site) && strlen($site)>4) $this->site = $site;
else throw new Exception('Valoare incorecta pt. site');
}
// Metoda getPag()
public function getPag($pag) {
// Defineste si returneaza adresa URL a paginii
$url = $this->site. '/'. $this->categorie. '/'. $pag;
return $url;
}
}
?>
- Metoda Constructor atribuie valoarea din parametru $site la proprietatea
"site".
- Metoda getPag() returneaza o adresa URL formata din proprietatile clasei si
parametru ei.
Salvam aceasta clasa intr-un fisier "class.Site.php".
Aceasta clasa poate fi utilizata pentru afisarea unui sir cu o adresa URL, prin
apelarea metodei getPag(). Daca vrem sa obtinem aceasta adresa intr-un tag
HTML tip link (<a>) se poate crea o noua metoda, pentru alta facilitate alta
metoda, si tot asa se aglomereaza codul clasei, fapt ce devine o problema in
cazul unor clase mari. O alta varianta este crearea unei sub-clase extinse din
aceasta. Sub-clasa (copil) are abilitatea de a mosteni /utiliza toate proprietatile
si metodele definite ca publice si protected in clasa de baza (parinte) ca si cum
ar fi create in ea (fara sa mai fie scrise inca o data). Astfel, in clasa copil se
creaza doar instructiunile cu noua functie pe care o dorim, si nici nu mai trebuie
modificata clasa parinte.
In continuarea acestui exemplu se creaza o alta clasa, denumita LinkSite, ca
extindere a clasei Site. Ea contine doar o metoda getLink() pentru afisarea unui
link.
<?php
include('class.Site.php'); // Include clasa parinte (Site)
// Creare clasa copil LinkSite, extinsa din Site
class LinkSite extends Site {
// Metoda getLink()
public function getLink($pag) {
// Afiseaza un link format din getPag() si "categorie" din clasa parinte
echo '<a href="http://'. $this->getPag($pag). '" title="'. $this->categorie. '">Link</a><br
/>';
}
}
?>
Salvam aceasta clasa, cu denumirea "class.LinkSite.php" in acelasi director
unde e salvata si clasa Site.
Acum, atentie la explicatii:
- Pentru a avea acces la definitiile din clasa principala Site, deoarece se afla
intr-un fisier extern, o includem cu include().
- Cuvantul special "extends" stabileste identitatea clasei LinkSite ca fiind o
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
extindere a clasei Site.
- In metoda getLink() se folosesc proprietatea "categorie" si metoda "getPag()"
din clasa parinte ca si cum ar fi fost definite in aceasta clasa.
Aceste elemente pot fi accesate in clasa copil deoarece au atribut "public"
(functioneaza si cu "protected"). Dar proprietatea "site", care are atribut
"private" in clasa parinte, nu poate fi accesata in cea copil.
- Desi aceasta clasa nu are o metoda constructor, ea mosteneste constructorul
clasei parinte, astfel, cand se creaza o instanta de obiect la clasa LinkSite
trebuie adaugat si un argument de tip Sir, deoarece asa e definita metoda
"__construct($site)" in clasa de baza (Site).
Sa testam aceasta clasa copil, cu scriptul urmator.
<?php
include('class.LinkSite.php'); // Include fisierul cu subclasa LinkSite
// Creare instanta la clasa copil LinkSite
$objLink = new LinkSite('www.site-ul-tau.net');
// Apeleaza metoda getLink() (definita in clasa copil);
$objLink->getLink('oop-clase-extinse-mostenire.html');
// Modifica valoarea proprietatii "categorie" (aflata in clasa parinte)
$objLink->categorie = 'ajax';
// Afiseaza rezultatul dat de metoda getPag() (creata in clasa parinte)
echo $objLink->getPag('introducere.html');
?>
- Deoarece clasa LinkSite se afla intr-un fisier PHP extern, o includem cu
include().
- La crearea instantei de obiect se adauga si argumentul necesar, un sir
('www.site-ul-tau.net'), cerut de metoda constructor a clasei de baza, care e si
ea mostenita.
- Observati cum sunt accesate proprietatea "categorie" si metoda "getPag()"
(care se afla in clasa parinte), prin instanta de obiect la clasa copil (LinkSite) ca
si cum ar fi create in ea. Acesta este efectul mostenirii, atat de util in OOP.
In browser va afisa urmatorul rezultat:
Link
www.site-ul-tau.net/ajax/introducere.html
2. Redefinire metode
In exemplu de mai sus, clasa copil LinkSite a mostenit si metoda "__construct()"
din clasa parinte Site, fapt ce determina executarea codului din acel Constructor
si cand e creata instanta la clasa copil. Uneori aceasta functie nu e adecvata in
sub-clasa. Pentru a evita acest lucru, metodele inadecvate pot fi rescrise prin
adaugarea uneia cu acelasi nume in clasa copil, astfel, la crearea instantei, va fi
utilizata metoda, cu acelasi nume, din clasa copil.
- Rescrierea unei metode nu afecteaza cu nimic pe cea originala, modificarile
efectuate sunt valabile doar in clasa copil in care se face rescrierea, respectiv,
in alte sub-clase ale ei.
Iata o alta sub-clasa (PagSite) extinsa din Site. Aici se adauga si o metoda
"__construct()" care o va anula pe cea din clasa parinte, se rescrie si metoda
getPag().
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
<?php
include('class.Site.php'); // Include clasa parinte (Site)
// Creare clasa copil PagSite, extinsa din Site
class PagSite extends Site {
public $domeniu = 'site-ul-tau.net'; // Proprietate
// Constructor, rescrie pe cel din parinte (Site)
function __construct() {
// Fara instructiuni, executa nimic
}
// Metoda getPag(), rescrisa
public function getPag($pag) {
// Preia functionalitatea metodei getPag() din clasa parinte
$url = parent::getPag($pag);
// ... alte instructiuni pt. metoda getPag()
// Adauga in $url si valoarea proprietatii "domeniu"
$url = $this->domeniu. $url;
return 'Pagina: '. $url;
}
}
?>
- Prin crearea in aceasta sub-clasa a metodei "__construct()" se anuleaza efectul
celei din clasa parinte, si neavand parametru, nici la creare instantei nu se mai
adauga vreun argument.
- Pentru a pastra si functionalitatea initiala (din clasa parinte) a metodei
rescrise, in corpul functie care face rescrierea, se adauga cu formula
parent::nume_metoda() (tehnica folosita si in exemplu de sus, la getPag()).
In scriptul urmator se foloseste aceasta a doua sub-clasa.
<?php
include('class.PagSite.php'); // Include fisierul cu aub-clasa PagSite
// Creare instanta la clasa copil PagSite
$objPag = new PagSite();
// Modifica valoarea proprietatii "categorie" (aflata in clasa parinte)
$objPag->categorie = 'html';
// Afiseaza rezultatul dat de metoda getPag() (rescrisa)
echo $objPag->getPag('introducere.html');
?>
- Instructiunea $objPag->getPag('introducere.html') apeleaza metoda "getPag()"
din clasa la care s-a creat instanta de obiect (PagSite) deoarece exista cu
aceasta denumire in ea. Se observa si din rezultatul afisat:
Pagina: site-ul-tau.net/html/introducere.html
3. Metode finale
In exemplu prezentat mai sus se vede cum o metoda din clasa de baza poate fi
rescrisa in sub-clasa copil, dandu-i alta functionalitate. Sunt situatii in care nu se
doreste ca o metoda sa poata fi rescrisa, in acest caz, prin adaugarea cuvantului
final la inceputul declararii metodei se blocheaaaza posibilitatea rescrierii ei.
- De exemplu:
<?php
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
// Clasa Baza
class Baza {
// Metoda final
final public function numeMet() {
// Instructiunile functiei
}
}
// Definire clasa-copil din Baza
class CopilBaza extends Baza {
// Rescriere metoda numeMet()
public function numeMet() {
// Alte Instructiuni
}
}
?>
- Va genera eroarea:
Fatal error: Cannot override final method Baza::numeMet() in ...
- Deoarece metoda "numeMet()" este declarata cu atribut "final".
4. Clase finale
Precum metodele declarate cu "final" nu mai pot fi modificate in sub-clasa copil,
asa se pot crea si clase care sa ramana fixe, fara sa se poata crea din ele alta
sub-clasa. Acest lucru se obtine prin adaugarea cuvantului final inainte de
class.
- De exemplu:
<?php
// Clasa Baza
final class Baza {
// ... Instructiuni
}
// Definire clasa-copil din Baza
class CopilBaza extends Baza {
// ... Alte Instructiuni
}
?>
- Va genera eroarea:
Fatal error: Class CopilBaza may not inherit from final class (Baza) in ...
Metode magice __get, __set, __call,
__toString
In Programarea Orientata pe Obiecte (OOP) din PHP exista cateva metode mai
speciale, care incep cu "__" (doua caractere '_'), precum __construct(). Acestea
sunt numite generic Metode Magice (Magic Methods) si se executa automat in
situatii mai speciale, cum ar fi de exemplu __get() pentru accesari de
proprietati inexistente.
In aceasta lectie sunt prezentate cateva din cele mai folosite astfel de metode:
__get(), __set(), __call() si __toString().
- Toate aceste metode magice trebuie sa fie definite cu atribut public.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
1. Metode __get si __set
Metodele magice: __get() si __set() se folosesc de obicei impreuna si sunt
create pentru lucru cu proprietati care nu sunt definite.
__get($name) - E apelata automat cand se acceseaza o proprietate care
nu exista. Preia numele ei in parametru $name.
__set($name, $value) - Se apeleaza automat cand se atribuie o valoare
unei proprietati care nu exista. Preia numele ei in parametru $name si
valoarea in parametru $value.
Iata un exemplu din care se intelege mai bine rolul lor. O clasa in care sunt
folosite aceste metode, se creaza o instanta de obiect la ea apoi e accesata o
proprietate inexistenta.
<?php
// Definire clasa AClas
class AClas {
// Proprietate care va retine valori atribuite unor proprietati nedeclarate
public $prop = array();
// Metoda magica __get() (pt. accesari proprietati nedefinite)
public function __get($name) {
// Daca exista element cu cheia '$name' in $prop, afiseaza valoarea lui
// Altfel, mesaj ca proprietatea nu exista
if(array_key_exists($name, $this->prop)) echo $this->prop[$name]. '<br />';
else echo 'Proprietatea <b>'. $name. '</b> nu exista.<br />';
}
// Metoda magica __set() (pt. cand se atribuie valori unor proprietati nedefinite)
public function __set($name, $value) {
// Adauga in $prop element cu cheia $name si valoarea value
$this->prop[$name] = $value;
echo 'Proprietatea <b>'. $name. '</b> nu exista. S-a atribuit valoarea <i>'. $value. "</i> la
proprietatea: <b>prop['$name']</b><br />";
}
}
// Creare instanta de obiect la clasa AClas
$obj = new AClas();
// Apelare proprietate neexistenta
$obj->noprop; // Va determina executia metodei __get()
// Atribuire valoare la proprietate inexistenta
$obj->noprop = 'Valoare pt. noprop - PHP OOP'; // Va determina executia metodei __set()
// Apelare din nou a aceleiasi proprietati neexistente
$obj->noprop; // Va determina executia metodei __get()
// Se verifica direct si elementul pe care-l creaza __set()
echo 'Verificare: '. $obj->prop['noprop'];
?>
- $prop e definita ca tip Array ca sa stocheze, prin metoda __set(), valorile
atribuite unor proprietati nedefinite.
- Cand prin instanta de obiect la clasa e accesata o proprietate care nu exista
($obj->noprop;), se executa automat metoda __get(). Aici e definita sa verifice
in $prop daca are element cu cheia $name (numele proprietatii accesate), daca
exista acel element, afiseaza valoarea lui, altfel, afiseaza un mesaj.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
- Cand se atribuie o valoare la proprietatea nedefinita ($obj->noprop = '...';), se
executa automat metoda __set(). Aici e definita sa adauge in $prop un element
cu numele proprietatii (cheie) si valoarea transmisa.
Vedeti si explicatiile din cod.
- Acest script va afisa urmatorul rezultat:
Proprietatea noprop nu exista.
Proprietatea noprop nu exista. S-a atribuit valoarea Valoare pt. noprop - PHP
OOP la proprietatea: prop['noprop']
Valoare pt. noprop - PHP OOP
Verificare: Valoare pt. noprop - PHP OOP
2. Metoda __call
Metoda magica __call() e creata pentru cazuri cand sunt apelate metode
inexistente. Sintaxa ei este:
__call($nume, $array_argumente)
- $nume reprezinta numele metodei apelate
- in $array_argumente sunt retinute intr-un Array argumentele adaugate la
apelarea metodei.
In urmatorul exemplu e definita o astfel de metoda "__call()" care afiseaza un
mesaj cu numele metodei inexistente care a fost apelata si argumentele
transmise.
<?php
// Definire clasa AClas
class AClas {
// Metoda magica __call() (pt. apelari metode nedefinite)
public function __call($name, $args) {
// Afiseaza un mesaj cu numele metodei apelate si argumentele transmise
echo 'Metoda <b>'. $name. '</b> nu exista. Argumente: <i>'. implode(', ', $args). '</i>';
}
}
// Creare instanta de obiect la clasa AClas
$obj = new AClas();
// Apelare metoda inexistenta
$obj->site('cursuri', 'tutoriale'); // Va determina executia metodei __call()
?>
- In browser va afisa:
Metoda site nu exista. Argumente: cursuri, tutoriale
Incepand cu PHP 3.0 e adaugata o metoda similara, __callStatic(), aceasta se
executa automat cand e apelata o metoda statica nedeclarata, prin formula:
NumeClasa::metodaStatica()
3. Metoda __toString
Cu metoda __toString() se determina modul de reactie a clasei cand instanta
de obiect la ea este folosita ca o variabila de tip sir (String), de exemplu cu
"echo".
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
In urmatorul exemplu e definita o clasa cu o metoda __construct() si una
"__toString()" care afiseaza valoarea unei proprietati "mesaj".
<?php
// Definire clasa AClas
class AClas {
private $mesaj; // Proprietate
// Metoda Constructor
public function __construct($mesaj) {
// Atribuie valoarea din parametru la proprietatea "mesaj"
$this->mesaj = $mesaj;
}
// Metoda magica __toString()
public function __toString() {
return $this->mesaj; // Returneaza valoarea proprietatii "mesaj"
}
}
// Creare instanta de obiect la clasa AClas
$obj = new AClas('Fii bine primit');
// Apelare instanta, ca pe o variabila de tip String
echo $obj; // Va determina executia metodei __toString()
?>
- In browser va afisa:
Fii bine primit
- Fara metoda __toString() adaugata in clasa, accesarea instantei de obiect
simpla, cu "echo" sau "print" genereaza o eroare de genul:
Catchable fatal error: Object of class AClas could not be converted to string in ...
Mai sunt si alte metode magice, mai putin folosite, cum ar fi: __isset (se
apeleaza cand e verificata cu "isset()" o proprietate inexistenta), __invoke (se
executa cand instanta de obiect e apelata ca o functie), si altele; le puteti gasi
la pagina oficiala PHP.net Metode Magice
OOP - Clase abstract si interface
Abstract si Interface (interfata) sunt tipuri de clase mai speciale in OOP,
pentru lucru mai avansat in programarea orientata pe obiecte.
1. Clase si Metode abstract
Clasele abstracte se declara folosind cuvantul abstract inaintea lui "class".
La aceste tipuri de clase nu se poate crea instanta de obiect, ele pot fi doar
mostenite de alte clase extinse din ele.
In clasele abstracte se definesc si metode abstracte, acestea se declara cu
acelasi cuvant "abstract" si fara corpul de acolade, doar numele si parantezele
rotunde, cu parametri necesari.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
- Iata un exemplu de clasa cu o proprietate "protected" o metoda abstracta si
una accesor:
<?php
// Definire clasa abstracta
abstract class Fructe {
protected $color; // Proprietate
// Definire metoda abstracta
abstract function Stoc($luna);
// Metoda accesor pt. "color"
public function setColor($c) { $this->color = $c; }
}
?>
- Daca se creaza o instanta de obiect la aceasta clasa (de ex.: $obj = new Fructe();), va
genera eroare de genul:
Fatal error: Cannot instantiate abstract class
- Metodele abstracte se creaza doar in clase abstracte.
- Rolul claselor si metodelor abstracte este acela de a crea un model minim de metode
obligatorii care trebuie definite in sub-clase normale derivate din ele (cu extends).
Metodele abstracte definite in cea parinte trebuie create in orice clasa copil extinsa din
cea abstracta, cu acelasi numar de parametri (numele poate fi difereit).
De ex., orice sub-clasa extinsa din clasa Fructe (definita mai sus) trebuie sa contina
metoda Stoc() cu un parametru, cum ar fi cea din urmatorul exemplu, denumita Mere.
<?php
// Definire clasa copil, extinsa din cea abstracta
class Mere extends Fructe {
private $kg; // Proprietate
// Metoda obligatorie (seteaza valoarea proprietatii "Kg")
public function Stoc($kg) {
$this->kg = $kg;
}
// Alta Metoda - optionala (returneaza valoarea proprietatii "kg")
public function getKg() {
return $this->kg. ' kg';
}
}
?>
- Deoarece clasa Mere extinde Fructe, trebuie sa contina, pe langa alte elemente, si
metodele abstracte declarate in aceea (anume Stoc(), cu un parametru). Daca aceasta
sub-clasa nu ar avea metoda Stoc(), va genera eroare de genul:
Fatal error: Class Fructe contains 1 abstract method and must therefore be declared
abstract or implement the remaining methods (Mere::Stoc) in...
- Sub-clasele care extind o clasa abstracta pot fi utilizate normal, se pot crea si folosi
instante de obiect la ele, mostenesc si pot folosi elementele cu atribut "public" si
"protected" din cea parinte.
De exemplu:
<?php
// Creare instanta de obiect la clasa Mere si apelare metode
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
$obj = new Mere();
$obj->Stoc(78);
echo $obj->getKg(); // Afiseaza: 78 kg
?>
2. Interfaces
Ca rol, se poate spune ca Interface este asemanatoare cu clasa "abstract".
Clasa Interface este folosita ca tipar, sau template pentru clase cu functii
similare, care trebuie sa respecte o anumita structura de metode.
Sintetizat, Interface este o clasa cu o lista de metode obligatorii ce trebuie sa fie
create in clasele unde este implementata. Toate metodele specificate in
"Interface" sunt cu atribut public si trebuie sa fie definite in clasele in care e
aplicata, avand acelasi numar de parametri cati sunt indicati in "Interface".
Creare interface
Clasa interface se creaza similar cu celelalte tipuri de clase. Diferenta e aceea
ca la definirea ei, in loc de cuvantul "class" se foloseste cuvantul "interface";
in plus, in corpul ei se scrie doar o lista cu metode publice fara, alt cod.
Sintaxa generala este urmatoarea:
interface numeInterfata {
public function numeMetoda();
public function altaMetoda()
...........
}
- La declararea metodelor in Interface nu se adauga acoladele sau codul lor, si nici alt
atribut diferit de "public".
Iata un exemplu cu o Interface, denumita "ITest", in care sunt definite 2 metode:
"Links()" si "Tutoriale()".
<?php
// Definire Interface ITest
interface ITest {
// Lista cu metode
public function Links();
public function Tutoriale($str, $nota);
}
?>
Implementare interface
Dupa ce a fost definit tiparul "interface", se pot crea clase care implementeaza
metodele stabilite in acel tipar, respectand si numarul de parametri.
Implementarea se face adaugand cuvantul implements si numele Interfatei la
definirea claselor, dupa numele lor.
class NumeClasa implements numeInterfata {
// Instructiuni
}
Acestea trebuie sa contina in corpul lor toate metodele definite in "interface", cu
atribut "public", si numarul de parametri stabiliti pt. fiecare (numele la
parametri poate fi diferit). Pe langa acestea pot contine si alte metode.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Iata un exemplu cu o clasa care implementeaza interfata ITest creata mai sus.
<?php
// Creare clasa care aplica Interfata ITest
class WebDevelopment implements ITest {
// Definire proprietate 'link' (cu atribut "protected")
protected $link = 'www.site-ul-tau.net';
/* Definire metodele obligatorii (Links si Tutoriale), din interface */
// Returneaza valoarea proprietatii 'site'
public function Links() {
return $this->link;
}
// Returneaza valoarea unei variabile din ea ($re), ce preia argumentele transmise
public function Tutoriale($gen, $nota) {
$re = $gen. '-'. $nota;
return $re;
}
// Se pot crea si alte metode, suplimentare
// Aceasta modifica valoare proprietatii "link"
public function setLink($link) {
$this->link = $link;
}
}
?>
- Metodele obligatorii (aici "Links()" si "Tutoriale()") respecta exact numarul de
parametri stabiliti in "interface" "ITest". Alte metode (aici "setLink()") si proprietati sunt
optionale, in functie de rolul fiecarei clase.
- Numele parametrilor nu conteaza (observati ca in loc de $str s-a folosit $gen), dar
numarul lor trebuie sa fie aceleasi ca in "interface".
- Daca vreuna din conditii nu ar fi respectata in clasa, cum ar fi: nedefinirea unei
metode, adaugarea de parametru in plus sau minus; scriptul genereaza eroare.
Astfel, implementarea de "interface" este utila mai ales cand sunt create mai multe
clase cu roluri similare si dorim ca acestea sa aibe toate o anumita ordonare si
structura minima de metode, mai usor de retinut.
3. Interface ca tip de date
Interfata poate fi utilizata si ca tip de data la parametri de functii, astfel, acel
parametru poate fi utilizat ca instanta de obiect la orice clasa din cele ce
folosesc acea "interface".
Se intelege mai bine din urmatorul exemplu, in care e creata si folosita inca o
clasa (LimbiStraine) ce aplica Tiparul din "ITest"; contine o proprietate si
metodele obligatorii stabilite.
<?php
// Creare clasa care aplica Interfata ITest
class LimbiStraine implements ITest {
// Definire proprietate
protected $adr = 'www.site-ul-tau.net/';
/* Definire metodele obligatorii (Links si Tutoriale), din interface */
// Returneaza expresia 'Cale buna'
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
public function Links() {
return'Cale buna';
}
// Returneaza valoarea unei variabile din ea (re), ce preia argumentele "nr", "gen" si
proprietatea "adr"
public function Tutoriale($gen, $nr) {
$re = $nr.'-'. $this->adr. $gen;
return $re;
}
}
?>
Intr-un script PHP se scrie urmatorul cod:
<?php
// Se includ fisierele cu clasele create mai sus (daca sunt in fisiere externe): ITest (Interfata),
WebDevelopment si LimbiStraine
include('interf.ITest.php'); // Interface
include('class.WebDevelopment.php');
include('class.LimbiStraine.php');
// Creare functie care accepta doar argument cu obiect la clasele care au implementata Interfata
"ITest"
function cursuri(ITest $obj) {
// Apeleaza metodele comune (stabilite in ITest) prin parametru $obj
echo '<br />'. $obj->Links();
echo '<br />'. $obj->Tutoriale('php-mysql', 4);
}
// Creare instante de obiect la clasele folosite
$web_development = new WebDevelopment();
$limbi_straine = new LimbiStraine();
// Apeleaza functia cu instantele de obiect ale claselor ce au aplicat ITest
cursuri($web_development); // "www.site-ul-tau.net" si "php-mysql-4"
cursuri($limbi_straine); // "Cale buna" si "4-www.site-ul-tau.net/php-mysql"
?>
- Functia "cursuri()" creata cu aceasta formula intre acolade "function cursuri(ITest
$obj)" face ca ea sa accepte ca argument doar obiect care are implementat "ITest".
- Observati ca apeland functia cu argumente diferite, reprezentand numele instantelor
la clase, foloseste parametru $obj ca instanta la clasa respectiva, si poate apela
aceleasi metodele ("Links()" si "Tutoriale()") pt. fiecare deoarece aceste fiind specificate
in "interface" ele trebuie sa existe in fiecare clasa ce apartine acelei Interfate, cu
acelasi numar de parametri.
- Prin aceasta tehnica nu mai e nevoie de a crea aceeasi functie pt. fiecare instanta.
Acest exemplu va afisa in browser urmatorul rezultat:
www.site-ul-tau.net
php-mysql-4
Cale buna
4-www.site-ul-tau.net/php-mysql
Functii cu Parametri object si array
In mod general, o functie se creaza cu sintaxa:
function nume_functie(parametri) {
// Instructiuni
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
}
- Datele din parametri pot fi de diferite tipuri: numere, siruri, matrice (Array) sau
chiar un obiect intreg. Pentru a verifica tipul de date primit la parametri, se pot
folosi functii PHP specifice, de tip "is_", precum: is_string(), is_array(),
is_object(), etc.
Pentru object si array exista si o alta varianta, specificarea tipului de date
permis o data cu parametru, cu formula:
function nume_functie(NumeClasa $parametru) { }
Sau pt. Array
function nume_functie(array $parametru1, array $parametru2,
...) { }
- Aceste formule verifica si asigura ca datele din $parametru sa fie o instanta
de obiect la o anumita clasa, specificata la NumeClasa, sau, la cealalta sintaxa,
de tip array.
Pentru a intelege mai bine, studiati exemplu urmator si comentariile din cod.
<?php
// Definire clasa AClas
class AClas {
public function aMet() {
return 'Metoda clasa AClas';
}
}
// Functie definita sa accepte doar instante de obiect ale clasei AClas (si sub-clase ale ei)
function fCls(AClas $objPar) {
echo $objPar->aMet(). '<br />';
}
// Functie definita sa accepte doar date de tip Array
function fArr(array $arrPar1, array $arrPar2) {
print_r($arrPar1);
echo '<br />';
print_r( $arrPar2);
}
// Creare instanta de obiect la clasa AClas
$obj = new AClas();
fCls($obj); // Apeleaza functia cu aceast obiect
// Definire variabile de tip Array si apelare cu ele functia fArr()
$arr1 = array('php', 'mysql', 'www.site-ul-tau.net');
$arr2 = array('cursuri', 'tutoriale');
fArr($arr1, $arr2);
?>
- Parametru $objPar al functiei fCls() reprezinta o instanta de obiect la clasa
AClas, astfel, prin el pot fi apelate metode si parametri din aceasta clasa.
- Iar functia fArr() trebuie apelata cu doua argumente, ambele de tip Array.
- In browser va afisa:
Metoda clasa AClas
Array ( [0] => php [1] => mysql [2] => www.site-ul-tau.net )
Array ( [0] => cursuri [1] => tutoriale )
- Daca la apelarea functiei fCls(), in loc de o instanta de obiect la clasa AClas se
adauga alt tip de date la argument (sir, numar, obiect de alta clasa, etc.), va
genera eroare de genul:
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Catchable fatal error: Argument 1 passed to fCls() must be an instance of
AClas, ...
Pe langa parametri object si array special definiti pot fi adaugati si parametri
simpli.
De ex.:
function Functie(array $arr, $p2, $p3) { }
Metode de clasa, cu parametri object si array
Aceasta formula, cu specificarea tipului de parametri permisi (obiect la o anume
Clasa sau array), poate fi utilizata si la metodele din clase, care sunt tot functii.
De exemplu, metoda "bObj()" din exemplu urmator accepta ca argument doar
instante de obiect ale clasei AClas si prin acesta poate apela metoda "aMet()"
din clasa AClas, iar metoda "bArr()" accepta doar date de tip Array.
<?php
// Definire clasa AClas
class AClas {
public function aMet() {
return 'Metoda clasa AClas';
}
}
// Definire clasa BClas
class BClas {
// Metoda definita sa accepte la parametru $obj_par doar elemente ce apartin unui obiect de
clasa AClas
public function bObj(AClas $obj_par) {
return $obj_par->aMet(); // Returneaza apelul metodei aMet() din AClas
}
// Metoda definita sa accepte la parametru $arr_par doar date de tip Array
public function bArr(array $arr_par) {
print_r($arr_par); // Afiseaza structura elementelor din $arr_par
}
}
// Creare instanta de obiect la clasa AClas
$objAC = new AClas();
// Creare instanta de obiect la clasa BClas
$objBC = new BClas();
// Apeleaza metoda bObj() din BClas cu instanta la AClas si cealalta cu un Array
echo $objBC->bObj($objAC). '<br />';
echo $objBC->bArr( array('cursuri', 'tutoriale') );
?>
- Explicatiile necesare sunt in cod.
- Scriptul va afisa urmatorul rezultat:
Metoda clasa AClas
Array ( [0] => cursuri [1] => tutoriale )
Inlantuire mai multe metode in PHP
OOP
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Inlantuire cu Metoda Statica
Aceasta lectie arata cum se pot accesa mai multe metode inlantuite in
PHP OOP.
Inlantuirea metodelor inseamna accesarea mai multor metode, sau functii ale
unei clase, intr-o singura instructune.
$obiect->metoda_1()->metoda_2()
Cerinta prin care se pot accesa metode inlantuite este ca metoda precedenta sa
returneze instanta de obiect, folosind: return $this in codul metodei precedente
(metoda_1() ).
- Iata un exemplu, o clasa PHP prin care se pot calcula aria si perimetrul
dreptunghiului (vedeti comentariile din cod si testati-l).
class Rectangle {
public $x = 0;
public $y = 0;
// seteaza valori pentru laturile $x si $y
public function setXY($x, $y){
$this->x = $x;
$this->y = $y;
return $this; // returneaza instanta de obiect
}
// returneaza aria
public function area(){
return $this->x * $this->y;
}
// returneaza perimetru
public function perimeter(){
return 2 * ($this->x + $this->y);
}
}
// creaza o instanta de obiect a clasei
$obR = new Rectangle;
// afiseaza aria si perimetru
echo $obR->setXY(3, 4)->area(); // 12
echo '<br/>'. $obR->setXY(3, 4)->perimeter(); // 14
Se pot apela mai mult de doua metode inlantuite, tehnica e aceeasi, toate
metodele accesate precedent trebuie sa returneze instanta de obiect.
- Iata un exemplu de inlantuire trei metode. O clasa PHP care defineste un tag
HTML, cu ID, atribut "class" si continut (studiati codul si testati-l).
class setTag {
private $id = ''; // atributul id
private $class = ''; // atributul class
// seteaza $id
public function setId($id){
$this->id = ' id="'. $id .'"';
return $this; // returneaza instanta de obiect
}
// seteaza $class
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
public function setClass($class){
$this->class = ' class="'. $class .'"';
return $this; // returneaza instanta de obiect
}
// returneaza tag-ul HTML si continutul
public function getTagCnt($tag, $cnt){
return '<'. $tag .$this->id. $this->class .'>'. $cnt .'</'. $tag. '>';
}
}
// creaza o instanta de obiect a clasei
$obTag = new setTag;
// variabile cu tipul tag-ului si continut
$tag = 'div';
$cnt = 'http://www.site-ul-tau.net';
// apeleaza metodele inlantuite pt. setare ID, "class", creaza un <div> cu aceste atribute si
continut
echo $obTag->setId('some_id')->setClass('cls')->getTagCnt($tag, $cnt);
/* Rezultat:
<div id="some_id" class="cls">http://www.site-ul-tau.net</div>
*/
Instructiunea cu metodele inlantuite din codul de mai sus:
echo $obTag->setId('some_id')->setClass('cls')->getTagCnt($tag, $cnt);
E la fel cu acest cod:
// seteaza pe rand ID-ul, "class" si afiseaza tag-ul cu continutul
$obTag->setId('some_id');
$obTag->setClass('cls');
echo $obTag->getTagCnt($tag, $cnt);
Inlantuire cu Metoda Statica
Pentru a inlantui o metoda statica trebuie ca metoda statica sa returneze
instanta clasei, folosind: return new self.
In instructiunea de apelare a metodei statice se foloseste direct numele clasei.
Sintaxa:
numeClasa::metodaStatica()->altaMetoda()
- Exemplu, o clasa PHP cu o metoda statica ce seteaza valoarea la o proprietate
statica privata (private nu poate fi accesat direct in afara clasei), si o metoda
publica ce returneaza valoarea proprietatii private.
<?php
class clsData {
// proprietate privata, nu poate fi accesata direct in afara clasei
private static $data;
// metoda statica, seteaza valoarea pt. $data
public static function setData(){
self::$data = 'http://www.site-ul-tau.net/php-mysql/';
return new self; // returneaza instanta clasei
}
// metoda ce returneaza valoarea din $data
public function getData(){
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
return self::$data;
}
}
// acceseaza metoda getData() dupa /legat de setData()
echo clsData::setData()->getData(); // http://www.site-ul-tau.net/php-mysql/
PHP getElementById si
getElementsByTagName
getElementsByTagName()
getElementById si getElementsByTagName sunt metode ale clasei PHP
DOMDocument . Aceste metode pot fi utilizate in PHP pentru a lucra cu
elemente /tag-uri HTML.
- Inainte de a utiliza metodele clasei PHP DOMDocument, trebuie sa incarcati
documentul HTML intr-un obiect DOMDocument, precum in acest cod:
// creaza obiectul DOMDocument
$dochtml = new DOMDocument();
// incarca continutul dintr-o pagina (sau fisier) HTML
$dochtml->loadHTMLFile('filename.html');
// SAU, incarca elementele HTML stocate intr-un sir
$strhtml = '<html><body>Tag-uri si continut.<br></body></html>';
$dochtml->loadHTML($strhtml);
- Variabila $dochtml contine un obiect in care sunt toate elementele din
documentul HTML, intr-o structura ierarhica. Dupa ce e definit acest obiect, se
pot aplica la el metodele clasei DOMDocument ca sa accesati elementele HTML
(dupa cum puteti vedea in exemplele urmatoare).
- Este indicat sa aveti codul HTML corect format, altfel va genera erori
E_WARNING daca sunt gasite tag-uri sau atribute neinchise.
Pentru a traversa un obiect PHP, se foloseste instructiunea foreach().
getElementById
Functia getElementById('ID') returneaza un obiect ce contine elementul cu ID-ul
specificat, sau NULL daca elementul nu e gasit.
Aceasta functie este utila cand doriti sa preluati continutul, sau atributele dintr-
un element HTML cu un anumit ID.
- Proprietatea nodeValue se poate folosi pt a obtine continutul elementului
returnat de getElementById().
- Proprietatea tagName (sau nodeName) se poate folosi pt a obtine numele
tag-ului.
Exemplu, preia numele tag-ului si continutul unui element cu un anumit ID:
<?php
$strhtml = '<!doctype html>
<html>
<head>
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
<meta charset="utf-8" />
<title>PHP getElementById, getElementsByTagName</title>
</head>
<body>
<div id="dv1">www.site-ul-tau.net</div>
</body></html>';
// creaza obiectul DOMDocument si incarca HTML dintr-un sir
$dochtml = new DOMDocument();
$dochtml->loadHTML($strhtml);
// preia elementul cu id="dv1"
$elm = $dochtml->getElementById('dv1');
// preia numele tag-ului si continutul
$tag = $elm->tagName;
$cnt = $elm->nodeValue;
echo $tag. ' - '. $cnt; // div - www.site-ul-tau.net
?>
getElementsByTagName
Functia getElementsByTagName('tag') returneaza un obiect cu toate elementele
cu acelasi nume de "tag". Argumentul special '*' preia toate tag-urile.
Aceasta functie este utila cand doriti sa preluati continutul, sau atributele mai
multor elemente HTML cu acelasi <tag>.
- Metoda getAttribute('atribut') se foloseste pt a obtine valoarea unui anumit
atribut.
Exemplu, preia si afiseaza ID-ul si continutul fiecarui DIV:
<?php
$strhtml = '<!doctype html>
<html>
<head>
<meta charset="utf-8" />
<title>PHP getElementById, getElementsByTagName</title>
</head>
<body>
<div id="cweb">www.CoursesWeb.net</div>
<p>Curs gratuit PHP</p>
<div id="mp">www.site-ul-tau.net</div>
</body></html>';
// creaza obiectul DOMDocument si incarca HTML dintr-un sir
$dochtml = new DOMDocument();
$dochtml->loadHTML($strhtml);
// preia toate DIV-urile
$divs = $dochtml->getElementsByTagName('div');
// parcurge obiectul cu toate DIV-urile
foreach($divs as $div) {
// preia si afiseaza ID-ul si continutul fiecarui DIV
$id = $div->getAttribute('id');
$cnt = $div->nodeValue;
echo $id. ' - '. $cnt. '<br/>';
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
}
?>
Rezultat:
cweb - www.CoursesWeb.net
mp - www.site-ul-tau.net
- Se poate folosi /incarca doar o parte din documentul HTML.
Exemplu 2. Incarca un sir ce contine doar sectiunea BODY, retine intr-un Array
continutul fiecarui paragraf (<p>) cu class="cls".
<?php
$strhtml = '<body>
<p class="cls">Curs gratuit PHP</p>
<p class="cls">URL: http://www.coursesweb.net</p>
<p>Paragraph without class.</p>
<div>www.site-ul-tau.net</div>
<p class="cls">PHP getElementById si getElementsByTagName</p>
</body>';
// creaza obiectul DOMDocument si incarca HTML dintr-un sir
$dochtml = new DOMDocument();
$dochtml->loadHTML($strhtml);
// preia toate tag-urile <p>
$prgs = $dochtml->getElementsByTagName('p');
$pcls = array();
// parcurge obiectul cu toate paragrafele
foreach($prgs as $prg) {
// daca paragraful curent are class="cls", il adauga in array-ul $pcls
if($prg->getAttribute('class') == 'cls') {
$pcls[] = $prg->nodeValue;
}
}
// afiseaza array-ul $pcls
print_r($pcls);
// Array ([0] => Curs gratuit PHP [1] => URL: http://www.coursesweb.net [2] => PHP
getElementById si getElementsByTagName )
?>
Lucru cu atribute HTML in PHP
hasAttribute
setAttribute
removeAttribute
Clasa PHP DOMElement contine metode care pot fi utilizate pentru: citire, setare
si stergere atribute in documentul HTML incarcat in obiect DOMDocument.
Pentru a traversa un obiect PHP, se foloseste instructiunea foreach().
getAttribute
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Functia getAttribute('attr') returneaza valoarea atributului specificat, sau un sir
gol daca atributul "attr" nu e gasit.
- Aceasta metoda poate fi aplicata la un element HTML (sau XML) dintr-un obiect
DOMDocument.
- Se poate utiliza functia getElementsByTagName('tag') pt a prelua toate
elementele cu un anumit <tag>.
- Ca sa preluati elementul cu un anumit ID, se foloseste metoda
getElementById('ID').
Exemplu, obtine valoarea "href" din fiecare <a> din #menu:
<?php
// sir cu continut HTML
$strhtml = '<!doctype html>
<html>
<head>
<meta charset="utf-8" />
<title>PHP getAttribute</title>
</head>
<body>
<ul id="menu">
<li><a href="http://www.coursesweb.net/" title="Cursuri programare
web">CoursesWeb.net</a></li>
<li><a href="http://www.site-ul-tau.net/" title="Cursuri gratuite Jocuri Filme">site-ul-
tau.net</a></li>
<li><a href="http://www.php.net/" title="PHP Website">php.net</a></li>
</ul>
</body></html>';
// creaza obiectul DOMDocument si incarca HTML din sir
$dochtml = new DOMDocument();
$dochtml->loadHTML($strhtml);
// preia elementul cu id="menu"
$menu = $dochtml->getElementById('menu');
// obtine toate tag-urile <a> din $menu
$atgs = $menu->getElementsByTagName('a');
// parcurge obiectul cu toate <a> in $menu
foreach($atgs as $atag) {
// afiseaza valoarea "href"
echo $atag->getAttribute('href'). '<br/>';
}
?>
Rezultat:
http://www.coursesweb.net/
http://www.site-ul-tau.net/
http://www.php.net/
hasAttribute
Functia hasAttribute('attr') returneaza TRUE daca atributul transmis exista, altfel
FALSE.
- Aceasta metoda e utila cand se doreste preluarea valorii unui anumit atribut,
pentru a evita erorile, verifica daca acel atribut exista.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
- Se poate folosi /incarca si doar o parte din documentul HTML.
Exemplu. Incarca un sir ce contine doar sectiunea BODY, afiseaza ID-ul si
continutul DIV-urilor care au un atribut ID:
<?php
// sir cu continut HTML
$strhtml = '<body>
<div id="dv1">Curs gratuit PHP-MySQL.</div>
<div>Lucru cu atribute HTML in PHP.</div>
<div id="did">Resurse Web Development.</div>
</body>';
// creaza obiectul DOMDocument si incarca HTML din sir
$dochtml = new DOMDocument();
$dochtml->loadHTML($strhtml);
// obtine toate tag-urile DIV
$divs = $dochtml->getElementsByTagName('div');
// parcurge obiectul cu toate DIV-urile
foreach($divs as $div) {
// daca $div are ID, obtine si afiseaza ID-ul si continutul
if($div->hasAttribute('id')) {
$id = $div->getAttribute('id');
$cnt = $div->nodeValue;
echo $id. ' - '. $cnt. '<br/>';
}
}
?>
Rezultat:
dv1 - Curs gratuit PHP-MySQL.
did - Resurse Web Development.
setAttribute
Functia setAttribute('attr', 'value') seteaza valoarea "value" la atributul "attr".
Daca atributul nu exista, il creaza.
- Aceasta metoda e utila cand doriti sa creati un atribut intr-un tag, sau sa dati
alta valoare atributului respectiv.
- Cu metoda $doc->saveHTML() se poate adauga intr-un sir continutul dintr-
un nod DOMDocument cu HTML. De obicei e necesara dupa efectuarea anumitor
modificari in obiectul DOMDocument.
- Acest cod:
$dochtml->getElementsByTagName('body')->item(0)
returneaza un nod DOMDocument cu elementul <body>. Este util daca doriti sa
lucrati doar cu elementul <body> (incluzand tot continutul din el), de exemplu
pt a salva intr-un sir continutul BODY.
Exemplu, seteaza class="newcls" la toate paragrafele (<p>):
<?php
$strhtml = '<!doctype html>
<html>
<head>
<meta charset="utf-8" />
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
<title>PHP setAttribute</title>
</head>
<body>
<p class="cls">Lectii gratuite PHP-MySQL.</p>
<p>URL: http://www.coursesweb.net/php-mysql/</p>
<p>Resurse Web Development.</p>
</body></html>';
// creaza obiectul DOMDocument si incarca HTML din sir
$dochtml = new DOMDocument();
$dochtml->loadHTML($strhtml);
// obtine toate tag-urile <p>
$prgs = $dochtml->getElementsByTagName('p');
// parcurge obiectul cu toate paragrafele
foreach($prgs as $prg) {
// seteaza /creaza class="newcls" la fiecare <p>
$prg->setAttribute('class', 'newcls');
}
// obtine obiect cu elementul <body> (cu tot continutul din el)
$body = $dochtml->getElementsByTagName('body')->item(0);
// adauga continutul $body intr-un sir si-l afiseaza
$strbody = $dochtml->saveHTML($body);
echo $strbody;
?>
Rezultat:
<body>
<p class="newcls">Lectii gratuite PHP-MySQL.</p>
<p class="newcls">URL: http://www.coursesweb.net/php-mysql/</p>
<p class="newcls">Resurse Web Development.</p>
</body>
removeAttribute
Functia removeAttribute('attr') sterge atributul "attr" din element. Returneaza
TRUE la succes, sau FALSE in caz de esec.
Exemplu, sterge atributul "class" din fiecare tag <p> cu class="cls":
<?php
// sir cu continut HTML
$strhtml = '<body>
<p class="cls">Lectii gratuite PHP-MySQL.</p>
<p class="othercls">Cursuri programare web.</p>
</body>';
// creaza obiectul DOMDocument si incarca HTML din sir
$dochtml = new DOMDocument();
$dochtml->loadHTML($strhtml);
// obtine toate tag-urile <p>
$prgs = $dochtml->getElementsByTagName('p');
// parcurge obiectul cu toate paragrafele
foreach($prgs as $prg) {
// daca elementul curent are class="cls", sterge atributul
if($prg->hasAttribute('class') && $prg->getAttribute('class') == 'cls') {
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
$prg->removeAttribute('class');
}
}
// obtine obiect cu elementul <body> (cu tot continutul din el)
$body = $dochtml->getElementsByTagName('body')->item(0);
// adauga continutul $body intr-un sir si-l afiseaza
$strbody = $dochtml->saveHTML($body);
echo $strbody;
?>
Rezulta:
<body>
<p>Lectii gratuite PHP-MySQL.</p>
<p class="othercls">Cursuri programare web.</p>
</body>
Documente XML
1. Despre XML
XML vine de la Extensible Markup Language. XML e o forma de SGML (Standard
Generalized Markup Language), pe scurt, acesta defineste o sintaxa pentru
structurarea datelor (un limbaj) pe care si omul si calculatorul sa le poata citi.
Fiind un curs de PHP, explicatiile despre XML vor fi mai putine, scurte si simple,
cat e necesar pentru a se intelege ce e si cum poate fi utilizat cu PHP.
Ca sa intelegeti cam ce este XML si ce se poate face cu el, ganditi-va ca e
similar cu HTML-ul, dar fara aspect grafic, in sensul ca structura acestuia se
formeaza pe baza unor tag-uri (elemente), precum <h1>, <div>, etc. in HTML,
si care pot contine atribute (sau identificatori), iar in acelasi timp este o mini
baza de date, deoarece scopul documentelor XML e acela de a aranja si stoca
date intr-o anumita ordine si structura erarhica care sa poata fi citite si
prelucrate de un alt limbaj, precum PHP.
Documentele XML pot fi create, scrise, folosind un editor simplu de texte
(precum Notepad).
Dupa cum puteti vedea in modelul de mai jos, un document XML e asemanator
cu unul HTML (daca stiti deja acest limbaj). Datele sunt incadrate in niste tag-
uri. Spre deosebire de HTML, in XML denumirea tag-urilor (tehnic elemente) nu e
stricta, putand fi folosite nume alese de fiecare in functie de optiunea fiecaruia
pentru recunoasterea datelor ce vor fi scrise, care respecta cateva reguli
minime.
Aceste reguli sunt:
Documentul XML trebuie sa inceapa cu sintaxa:
o <?xml version="1.0"?>
urmata de un element de baza (radacina) care va cuprinde toate celelalte
elemente (precum <html></html>), in exemplu de mai jos
<book></book>
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Elementele trebuie sa aiba tag-uri de inchidere sau inchidere singulara
(slash la sfarsitul tag-ului: <... />) si sa fie ierarhice, astfel e corect: <x>
<y>...</y> </x> sau <x /> <y>...</y> (incorect <x> <y> </x> sau
<x> <y> </x> </y>)
Caracterele &, <, >, ', " sunt restrictionate in interiorul datelor, putand fi
folosite prin escapare, cu forma: &, <, >, ', "
XML este case-sensitive, astfel <tag> e diferit de <Tag>, de aceea e
indicat sa folositi litere mici la elemente si atribute pentru a evita
confuzia.
- Exemplu de document XML:
<?xml version="1.0"?>
<book>
<publisher>Editura</publisher>
<title>Titlu carte</title>
<chapter title="Capitol carte">
<section title="Sub capitol">
<paragraph>
O fraza din sectiunea acestui sub-capitol.
</paragraph>
<paragraph>
Alta fraza din acelasi sub-capitol.
</paragraph>
</section>
</chapter>
</book>
- Acesta este o structura XML creata pentru stocarea ordonata a unor date
despre carti.
Datele astfel stocate (cum puteti vedea in exemplul de sus) pot fi relativ usor
citite si intelese de om (putand fi modificate simplu daca e nevoie) dar si de un
limbaj de programare (PHP, ASP) care le preia din fisierul .xml, le prelucreaza si
le poate aranja, manipula si transmite catre o alta aplicatie, precum un
navigator (browser) web.
In practica se folosesc de obicei pentru stocarea datelor baze de date SQL, iar
acest format XML este de preferat cand se doreste utilizarea acestor date de
catre mai mullti agenti, in general in scop de citire; transmiterea fiind mai
rapida si economica, de exemplu: Stiri, Meteo, Clasamente, etc.
Aici apare rolul important al limbajului PHP, care, dupa ce a preluat aceste date
din fisierul .xml (ce poate fi pe alt server) le poate include intr-o pagina HTML
pentru a fi afisate in browser, sau introduce intro alta baza de date mai mare.
PHP are functii speciale pentru citirea, recunoasterea si manipularea datelor din
format XML si chiar pentru crearea, scrierea de documente XML (daca are
permisiuni de scriere pe server). Vor fi aratate in tutorialele (lectiile urmatoare.
2. Documente XML si DTD
Cerintele, criteriile, pentru scrierea unui document XML corect sunt simple si
minime. Totusi, un document XML valid si usor de inteles are nevoie sa urmeze
anumite reguli stabilite, cunoscute generic ca DTD (Document Type Definition).
Ca sa intelegeti ce este si la ce e nevoie DTD, studiati urmatorul exemplu in
comparatie cu cel de sus.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
<?xml version="1.0"?>
<book title="Nume carte">
<publisher name="Nume Editura"/>
<chapter number="8">
<chapter_title>Titlu capitol</chapter_title>
<p>
<sentence>O fraza din sectiunea acestui sub-capitol.</sentence>
<sentence>Alta fraza din acelasi sub-capitol.</sentence>
</p>
</chapter>
</book>
- La prima vedere pare similar, dar, desi datele esentiale transmise sunt
aceleasi, structura poate fi diferita. Se observa elemente cu alte denumiri si
adaugarea de atribute.
Pentru a folosi datele din documentele XML, trebuie sa le cunoasteti structura
aranjarii lor si forma ierarhica, astfel puteti adauga noi date (de exemplu aici
carti) care trebuie sa respecte acelasi format. Iar in cazul unor documente mai
mari, cu ierarhii mai multe, intelegerea lor devine mai greoaie si va dura mai
mult timp.
Aici intervine rolul DTD, o forma de explicare pe scurt a structurii aranjarii
datelor si relatia dintre ele. Adica, scrierea sub forma unei liste a specificatiilor
exacte despre cum sunt elementele legate intre ele, ce tip si nume au fiecare si
ce atribute sunt necesare.
De exemplu, pentru modelul de sus, daca cineva doreste sa-l foloseasca si sa
adauge noi carti, am putea scrie o descriere astfel:
Obiectul radacina al acestu document este "book"
"book" are doar un atribut "title"
"book" e compus direct din doua elemente: "publisher" si chapter"
"publisher" are doar un atribut "name"
"chapter" are un atribut "number" si doua elemente "chapter_title" si "p"
"p" poate contine mai multe elemente "sentence"
- Astfel, dand o copie a acestei liste oricui are nevoie de acest document XML,
va ajuta la intelegerea mai rapida si usoara a structurii datelor pentru a le folosi
sau adauga corect altele noi.
Se poate lucra in PHP cu datele din XML dupa ce a fost inteleasa structura lor.
Setul de reguli DTD (Document Type Definition) poate fi specificat (scris) direct
in documentul XML (precum documentatiile in PHP), intr-un tag special !
DOCTYPE (document type declaration) si cu o sintaxa specifica.
Exemplu listei de sus este pentru intelegerea de catre alte persoane, dar exista
o sintaxa standard DTD care se adauga de obicei la inceputul fisierului XML.
Pentru obiectul acestui curs nu e nevoie de cunostinte mai multe despre asta,
vedeti totusi cum e in exemplul urmator.
Ca sa intelegeti cum se poate adauga setul de reguli standard DTD direct in
XML, vedeti exemplul urmator (partea scrisa ingrosat).
<?xml version="1.0"?>
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
<!DOCTYPE recipe [
<!ELEMENT recipe (ingredients, directions, servings)>
<!ATTLIST recipe name CDATA #REQUIRED>
<!ELEMENT ingredients (#PCDATA)>
<!ELEMENT directions (#PCDATA)>
<!ELEMENT servings (#PCDATA)>
]>
<recipe name ="mancare">
<ingredients>Legume</ingredients>
<ingredients>Paine</ingredients>
<directions>Adauga la pachet</directions>
<servings>12</servings>
</recipe>
- Documentul XML e impartit in 3 sectiuni. Prima sectiune e linia standard XML.
A doua sectiune e setul intern de reguli DTD, marcat cu linii care incep cu <!. A
treia sectiune sunt datele XML.
Regulile interne DTD sunt scrise, incadrate de paranteze patrate in interiorul <!
DOCTYPE recipe [...]> (document type declaration), 'recipe" fiint obiectul
(elementul) radacina.
Daca aveti mai multe documente cu aceeasi structura, se poate folosi un singur
DTD dintr-un fisier extern, decat in fiecare, mai usor de actualizat in urma unei
modificari.
Si in cazul utilizarii unui DTD extern, trebuie folosit !DOCTYPE care sa precizeze
locatia acestuia.
Iata 2 exemple, in primul, SYSTEM indica locatia pe server, iar in al doilea,
PUBLIC specifica un DTD standardizat (intalnnit si in documente HTML sau
XHTML):
<!DOCTYPE recipe SYSTEM "recipe.dtd">
si
<!DOCTYPE HTML PUBLIC "-//W3C//DTD HTML 4.01 Transitional//EN"
"http://www.w3.org/TR/html4/loose.dtd">
In cazul aceluiasi DTD de mai sus, dar in fisier extern, "recipe.dtd" ar arata
astfel:
<!ELEMENT recipe (ingredients, directions, servings)>
<!ATTLIST recipe name CDATA #REQUIRED>
<!ELEMENT ingredients (#PCDATA)>
<!ELEMENT directions (#PCDATA)>
<!ELEMENT servings (#PCDATA)>
- Fara !DOCTYPE si paranteze patrate.
- Prin urmare, un document XML valid este acela care are un format
corect, respecta minimile reguli de sintaxa, dar contine si un DTD.
Aceasta a fost partea teoretica, de scurta introducere in formatul XML, in
tutorialul urmatoar e prezentate aspectul practic si modul de lucru cu PHP.
Lucru cu XML - DOM
Pentru exemplele prezentate e nevoie de PHP 5+
1. Module de lucru cu XML
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Pentru a prelucra in PHP datele dintr-un document XML trebuie ca acesta sa aibe
structura si sintaxa corecta comform standardului XML, nu e nevoie sa fie strict
valid, adica sa contina si DTD (vedeti explicatii despre asta in lectia
precedenta), dar indicat e sa fie si valid.
Sunt trei moduri (module) pentru lucrul cu XML: SimpleXML, DOM (Document
Object Model) si SAX (Simple API for XML); toate trei sunt incluse in PHP.
Fiecare are avantaje si minusuri, pot fi folosite oricare din ele pentru a lucra cu
datele din XML, pt. a crea, extinde si modifica documente XML.
In continuare iata cate ceva, pe scurt, despre aceste module, dupa care va fi
explicat DOM, iar in lectia urmatoare si celelalte doua.
SAX
- SAX este mai usor de invatat, dar trateaza in esenta XML ca un sir de date.
Acest lucru face dificila adaugarea de noi elemente sau atribute, ori modificarea
unuia anume.
- SAX e util pt. lucruri repetitive ce pot fi aplicate tuturor elementelor de acelasi
tip. De exemplu, inlocuirea uni anumit element cu tag HTML pt. a transforma
XML in HTML.
DOM
- Extensiile PHP DOM citesc documentul XML si creaza pe baza acestuia, in
memorie, un obiect cu o structura ierarhica de tip arbore, incepand cu un
element (sau obiect) numit Nod (Node), elementele (obiectele) care sunt
cuprinse (incadrate) in acesta se numesc Copii (Children) ai acestui obiect, iar
elementele care-l cuprind (contin) pe el se numesc Parinti (Parents). Cu functiile
specifice DOM se poate obtine, modifica sau crea oricare din aceasta ierarhie sau
continutul, textul din ele. Apoi aceste date se pot folosi independent, fiecare
unde este necesar. Dezavantajul poate fi faptul ca foloseste mai multe resurse,
memorie.
DOM trebuie sa aibe in memorie tot arborele ierarhic inainte de a incepe analiza
documentului XML, fapt ce afecteaza procesarea documentelor XML ce depasesc
memoria alocata, dar se poate depasi aceasta limitare prin folosirea unui spatiu
de pe hard-disc ca memorie.
SimpleXML
- SimpleXML lucreaza cel mai bine pentru deschiderea si citirea rapida a datelor
unui document XML, converteste elementele si atributele din XML in variabile
native PHP (siruri, matrice) care pot fi utilizate dupa cum se face normal cand
sunt scrise in PHP.
- SimpleXML foloseste mai putina memorie decat DOM, economiseste resurse si
timp prin faptul ca necesita putine linii de cod, executa mai putine apelari decat
fac SAX si DOM. Minusul acestuia sunt unele probleme ce pot apare cand e vorba
de elemente imbricate mai adanc.
2. DOM XML
Document Object Model (DOM) e un modul complet pentru crearea, editarea si
manipularea datelor din documentele XML. Deoarece aceste date sunt retinute
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
in memorie sub forma de arbore ierarhic, e recomandat ca documentul XML sa
fie valid.
Fiecare element e transformat intr-un Obiect si e vazut ca un Nod ce poate avea
Continut, Parinti si Copii; incepand cu elementul radacina. La randul lor, fiecare
din acestia putand fi un Nod si interpretat ca un Obiect separat, devenind totul o
structura legata dar si individuala.
Aceasta structura poate fi modificata cu functii speciale (dintr-o librarie de
functii cum e "gnome-libxml2" care sunt implementate in PHP) si rescrisa iar
intr-un format XML.
Exemplu 1 - Creare document XML cu PHP
Pentru a intelege despre ce e vorba, vom lua un exemplu practic. Vom crea cu PHP un
document XML cat mai simplu, folosind functiile DOM XML. Etapele de lucru sunt
urmatoarele:
1. Se creaza in memorie un nou obiect XML.
2. Se creaza si adauga cateva elemente, un atribut si un continut text. Aici
alcatuim o structura cu tag-uri HTML
3. Se vor scrie (salva) datele intr-un fisier .xml (denumit "exemplu_dom.xml") pe
server (PHP trebuie sa aiba permisiuni de scriere pe server).
- Codul PHP pentru crearea acestuia este urmatorul. Explicatiile necesare le gasiti in
cod.
<?php
$doc = new DomDocument('1.0', 'utf-8'); // Se creaza in memorie un nou
obiect DOM
$root = $doc->createElement('html'); // Se creaza primul obiect element,
radacina
$root = $doc->appendChild($root); // Se adauga in structura documentului,
ca element
$body = $doc->createElement('body'); // Se creaza un alt element, 'body'
$body = $root->appendChild($body); // Se adauga 'body' ca element copil in
radacina
$body->setAttribute('bgcolor', '#e8e8fe'); // Se seteaza un atribut pt. elementul doi
(body)
$graff = $doc->createElement('p'); // Se creaza un alt element, 'p'
$graff = $body->appendChild($graff); // Se adauga 'p' ca element copil in 'body'
$text = $doc->createTextNode('Un text pentru continut'); // Se creaza un continut text
$text = $graff->appendChild($text); // Se adauga continutul text in 'p'
// Salveaza, scrie datele create in obiectul $doc
// Afiseaza mesaj daca a putut salva fisierul pe server sau nu
if($doc->save("exemplu_dom.xml")) echo 'Documentul exemplu_dom.xml a fost creat';
else echo 'Eroare: documentul exemplu_dom.xml nu a putut fi creat';
?>
- Copiati acest script intr-un fisier .php si apelati-l din browser, daca va crea cu succes
fisierul "exemplu_dom.xml" va afisa un mesaj afirmativ.
- Ca sa vedeti rezultatul, deschideti acest fisier cu un editor de text (sau un browser).
Exemplu 2 - Modificare document XML cu PHP
Dupa ce e creat, sau aveti deja un document XML, poate apare necesitatea de a
modifica ceva la el, schimbarea continutului unui element, adaugarea unui element
nou, sau altele.
In urmatorul exemplu puteti invata cum se poate face cu PHP DOM cateva modificari la
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
datele dintr-un document XML si salvate in alt fisier .xml.
Va fi folosit documentul creat in primul exemplu, la care va fi modificat continutul text
din elementul (tag-ul) 'p' si va fi adaugat un alt element 'div' in acelasi parinte unde e si
'p'. Explicatiile necesare le gasiti in cod.
Etapele sunt urmatoarele:
1. Se creaza un nou obiect in memorie si se adauga in el datele dintr-un
document XML existent.
2. Se preia si parcurg elementele (care devin Nod-uri) din documentul adaugat.
3. Cand parcurgerea ajunge la elementul caruia dorim sa-i adaugam un nou
continut text, adauga (modifica) pe cel existent, creaza un nou element cu nume
si text pe care-l adauga dupa cel modificat (in acelasi parinte)
<?php
$file = 'exemplu_dom.xml'; // Calea si numele fisierului .xml
$doc = new DOMDocument(); // Creaza un nou obiect in memorie
$doc->load($file); // Incarca datele din $file in obiectul nou creat
$get_elms = $doc->getElementsByTagName("*"); // Preia toate elementele ("*") stocate in
obiect
$nr_elms = $get_elms->length; // Obtine numarul de elemente (Nodes) preluate
// Parcurge variabila cu obiectul ce stocheaza elementele (Nod-urile)
for($i = 0; $i<$nr_elms; $i++) {
$node = $get_elms->item($i); // Preia fiecare Nod din parcurgere
$element = $node->nodeName; // Obtine numele elementului
// Daca elementul este 'p', ii adauga alt continut text
if($element=='p') {
$node->nodeValue = 'Un continut text nou';
// Creaza noul element dupa 'p' (in elementul Parinte unde se afla si 'p'), cu nume si
continut text
$element_nou = $doc->createElement('div', 'Acesta este elementul nou adaugat');
$node->parentNode->appendChild($element_nou); // Adauga in elementul
parinte noul element creat
}
}
// Daca poate salva noul continut XML (din obiectul $doc) intr-un fisier .xml
// Preia continutul si intr-un sir (cu "saveXML()") pt. a afisa rezultatul obtinut
if($doc->save('exemplu2_dom.xml')) {
echo htmlentities($doc->saveXML());
}
// Daca doriti rescrierea primului document XML, inlocuiti 'exemplu2_dom.xml' cu numele
aceluia
?>
- O lista cu mai multe functii utile in lucrul cu DOM si XML in PHP gasiti la pagina ->
Functii DOM XML
In tutorialul urmator este explicat utilizarea modulului SAX.
Functii DOM - XML (PHP 5+)
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Aici gasiti cateva din cele mai comune si utilizate functii PHP DOM pentru XML.
Dupa lista cu functiile, gasiti in subsolul paginii un exemplu cu modul de aplicare
a unora din aceste functii, din care puteti intelege cum se folosesc.
- Functii principale, de inceput:
DOMDocument() - Creaza un obiect in memorie. Optional, poate avea
parametri pt. versiunea XML si formatul caracterelor datelor, Ex.: $doc =
new DOMDocument('1.0', 'utf-8')
load("nume_fisier") - Incarca in obiect continutul XML din fisierul
"nume_fisier".
loadXML("sir") - Incarca in obiect continutul XML ce se gaseste in sirul
"sir"
- Functii pentru elemente, atribute si continutul lor:
createElement("nume", "continut") - Creaza un nou element (Nod) cu
numele "nume" si optional cu un continut text specificat in "continut".
Dupa creare se include in obiect cu "appendChild()".
createAttribute("nume") - Creaza un atribut cu numele "nume". Dupa
creare poate fi inclus in obiect cu "appendChild()" si poate primi o valoare
cu "createTextNode()"
setAttribute('nume', 'valoare') - Seteaza (adauga) un atribut cu
numele "nume" si valoarea "valoare". Daca exista deja, il modifica.
getElementsByTagName("tag") - Preia toate elementele cu numele
"tag". Pentru toate elementele, cu toate numele, se specifica "*" in loc de
"tag".
createTextNode('text') - Adauga un continut text la un obiect-nod:
element sau atribut din obiect. Dupa creare se include in obiect cu
"appendChild()".
getAttribute("nume") - Obtine valoarea atributului "nume" din obiectul
curent.
removeAttribute("nume") - Sterge atributul "nume" din element.
- Functii pentru sistemul ierarhic:
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
appendChild($add) - Adauga in obiect un element-copil (atribut sau alta
valoare) creat anterior si a carei instanta e stocata in "$add". Acesta este
adaugat dupa continutul sau celelalte Noduri din acel obiect.
removeChild($nod) - Sterge din obiect elementul a carui instanta e
stocata in $nod.
insertBefore($nod_nou, $nod_ref) - Adauga un copil (nod) nou
inaintea unuia specificat ca referinta in "$nod_ref".
parentNode - Obtine elementul parinte al nodului curent, in care acesta
e inclus.
firstChild - Obtine primul copil al obiectului (Nodului) curent.
lastChild - Obtine ultimul copil al obiectului (Nodului) curent.
previousSibling - Obtine nodul imediat dinaintea celui curent, din acelasi
parinte.
nextSibling - Obtine nodul urmator dupa cel curent, din acelasi parinte.
- Functii de verificare:
validate() - Returneaza TRUE daca documentul e valid, in caz contrar
FALSE.
nodeType - Returneaza un numar ce indica tipul nodului curent, numar
asocciat cu urmatoarele tipuri:
o 1 - XML_ELEMENT_NODE
2 - XML_ATTRIBUTE_NODE
3 - XML_TEXT_NODE
4 - XML_CDATA_SECTION_NODE
5 - XML_ENTITY_REFERENCE_NODE
6 - XML_ENTITY_NODE
7 - XML_PROCESSING_INSTRUCTION_NODE
8 - XML_COMMENT_NODE
9 - XML_DOCUMENT_NODE
10 - XML_DOCUMENT_TYPE_NODE
11 - XML_DOCUMENT_FRAGMENT_NODE
12 - XML_NOTATION_NODE
hasAttribute("nume") - Returneaza TRUE daca atributul "nume" e in
obiectul curent, in caz contrar FALSE.
hasAttributes() - Returneaza TRUE daca obiectul curent are atribute, in
caz contrar FALSE.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
hasChildNodes() - Returneaza TRUE daca obiectul curent are elemente
copil, in caz contrar FALSE.
- Alte functii de lucru:
childNodes - Preia intr-un obiect o lista (incepand cu index 0) cu toti copii
obiectului curent.
length - Obtine numarul de elemente (Noduri) dintr-un obiect. Ex.:
$obiect->length
item("nr") - Obtine elementul (Nodul) cu indexul (umar de ordine) "nr"
din obiect. Ex., primu Nod: $obiect->item(0)
nodeName - Numele nodului curent
nodeValue - Valoarea (continutul) nodului curent.
textContent - Continutul text din nodul curent.
- Functii care sunt de obicei apelate la sfarsit, dupa ce au fost
executate celelalte functii:
save("nume_fisier") - Salveaza structura de date din obiect in fisier-ul
"nume_fisier"
saveXML() - Transforma (stocheaza) structura de date din obiect intr-un
sir. Ca parametru poate primi un Dom-Node si astfel va stoca in sir doar
continutul acelui Nod.
Exemplu de aplicare
- Se foloseste un document XML preluat dintr-un sir:
<?php
// Pentru aceste exemplele se foloseste un document XML stocat sub forma de sir intr-o variabila
$xml_doc
$xml_doc = '<?xml version="1.0" encoding="utf-8" ?>
<root>
<element>
<sub_element nume="se1">Text unu</sub_element>
<sub_element nume="se2">Text doi</sub_element>
</element>
</root>';
$doc = new DOMDocument(); // Creaza un nou obiect in memorie
$doc->loadXML($xml_doc); // Transforma sirul din $xml_doc intr-un obiect, in cel
nou creat
$get_elms = $doc->getElementsByTagName("*"); // Preia toate elementele (nodurile) stocate
in obiect
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
// Afiseaza numarul de elemente (Nodes) preluate
echo $get_elms->length; // 4
// Afiseaza numele primului element
echo '<br>'. $get_elms->item(0)->nodeName; // root
// Afiseaza valoarea primului copil din elementul (Nodul) patru
echo '<br>'. $get_elms->item(3)->firstChild->nodeValue; // Text doi
$nods_sube = $doc->getElementsByTagName('sub_element'); // Preia o lista cu elementele
(nodurile) 'sub_element'
// Daca al doilea nod din $nods_sube are atributul 'nume', ii afiseaza valoarea
if($nods_sube->item(1)->hasAttributes()) {
echo '<br>'. $nods_sube->item(1)->getAttribute('nume'); // se2
}
// Seteaza inca un atribut celui deal doilea element din $dods_sube
$nods_sube->item(1)->setAttribute('atr', 'atribut nou');
// Creaza un continut text nou
$text_nou = $doc->createTextNode(" - Text nou.");
// Adauga textul din $text_nou la al doilea element din $dods_sube, dupa continutul text pe care
deja il are
$nods_sube->item(1)->appendChild($text_nou);
// Afiseaza continutul text al primului element din $nods_sube
echo '<br>'. $nods_sube->item(0)->textContent; // Text unu
// Obtine parintele in care sunt elementele (Nodurile) din $nods_sube
$parent_sube = $nods_sube->item(0)->parentNode;
// Sterge primul element din $nods_sube (apeland functia din parintele acestuia)
$parent_sube->removeChild($nods_sube->item(0));
// Adauga sub forma de sir continutul obiectului rezultat dupa aceste prelucrari
$doc_fin = $doc->saveXML();
echo '<br>'. htmlentities($doc_fin); // Afiseaza sirul, transformand tag-urile pt. a fi vizibile
in navigator
?>
Lucru cu XML - SAX
SAX (Simple API for XML) este utilizat pe scara larga pentru a analiza
documente XML. E un API bazat pe evenimente. Functiile pentru aceste
evenimente nu sunt standard, ci sunt create de utilizator. Utilizatorul creaza un
numar de functii ce sunt apelate cand este recunoscut un anumit eveniment.
Analiza documentelor XML cu SAX este unidirectionala. In timp ce analiza
parcurge datele XML, sunt recunoscute bucati din XML precum: elemente,
atribute, continut text, fiecare fiind un eveniment, iar datele asociate unui
eveniment sunt transmise la o functie creata de utilizator, dupa ce functia
termina operatiile analiza XML-ului continua. Datele care au fost analizate
anterior nu pot fi recitite decat incepand iar parsarea.
Avantajul principal fata de DOM este faptul ca SAX foloseste mai putina
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
memorie si procesarea datelor poate fi mai rapida.
DOM trebuie sa aibe in memorie tot arborele ierarhic inainte de a incepe analiza
documentului XML, fapt ce afecteaza procesarea documentelor XML ce
depasesc memoria alocata, (dar se poate depasi aceasta limitare in cazul DOM
prin folosirea unui spatiu de pe hard-disc ca memorie). In schimb, cantitatea de
memorie folosita de SAX depinde de adancimea imbricarii elementelor si de
cantitatea de date a atributelor dintr-un element, ambele fiind mai mici decat
marimea arborelui, ceea ce-l face o alternativa mai buna in cazul documentelor
XML mari dar cu adancime de imbricare mai mica.
1. Utilizarea SAX
Utilizarea SAX depinde in general de scopul prelucrarii documentului XML,
deoarece utilizatorul scrie functiile necesare, dar sunt cativa pasi comuni:
1. Determinarea evenimentelor care se doresc folosite.
2. Scrierea functiilor ce vor fi apelate pentru fiecare eveniment, de cele mai
multe ori pentru scrierea datelor, inceputul si sfarsitul unui eveniment.
3. Crearea unui parser folosind "xml_parser_create()" si apoi apelarea lui cu
"xml_parse()".
4. Eliberarea memoriei cu "xml_parser_free().".
Urmatorul exemplu arta modul de creare si utilizare a acestor functii de baza. Ca
model, va fi folosit urmatorul document XML, stocat intr-un fisier
"exemplu_sax.xml":
<?xml version="1.0" encoding="utf-8"?>
<carti>
<titlu titlul="Titlu Carte" id="1">
<autor nume="Nume Autor" />
<text>Un text din carte</text>
<pret suma="00" />
</titlu>
</carti>
- Cu functiile definite mai jos, vor fi prelucrarte si afisate numele, atributele si
continutul text din fiecare element al acxestui document XML.
Documentatia din cod explica detaliat rolul si utilizarea fiecarei functii.
<?php
$file = "exemplu_sax.xml"; // Calea si numele fisierului XML
// Functie apelata la inceputul fiecarui element
// Pe langa $parser (analizatorul), $name e numele elementului
// $ar_attr e un array in care sunt stocate atributele din element [nume]=>valoare
function startElement($parser, $name, $ar_attr) {
// Aici pot fi prelucrate matricea cu atributele ($ar_attr) si numele elementului ($name)
echo "<b>$name -</b> "; // Afiseaza numele elementului
// Daca matricea contine cel putin un atribut, o parcurge
if(count($ar_attr)>0) {
foreach($ar_attr as $atr=>$val) {
echo " $atr => $val ,"; // Preia si afiseaza numele si valoarea fiecarui atribut
}
}
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
}
// Functie apelata la sfarsitul fiecarui element
// Pe langa $parser (analizatorul), $name stocheaza numele elementului (la inchidere)
function endElement($parser, $name) {
// Aici, daca se mai doreste de facut ceva dupa ce a ajuns la inchiderea elementului
print "\n";
}
// Functie apelata de fiecare data cand sunt intalnite caractere de date (continut text) in element
// Pe langa $parser (analizatorul), $value stocheaza valoarea elementului intalnit (continutul-
text)
function characterData($parser, $value) {
// Aici pot fi manipulate datele din $value
echo "$value <br>"; // Afiseaza valoarea transmisa functiei
}
// Se defineste analizatoru care va fi apelat alaturi de functiile pentru evenimente (definite mai
sus)
// Pentru a utiliza standardul ISO-8859-1, se sterge parametru 'utf-8'
$simpleparser = xml_parser_create('utf-8');
// Daca se doreste anularea preluarii cu majuscule (se sterge // din fata functiei)
// xml_parser_set_option($simpleparser, XML_OPTION_CASE_FOLDING, 0);
// Evenimentul care apeleaza functiile la inceputul si sfarsitul fiecarui element
xml_set_element_handler($simpleparser, "startElement", "endElement");
// Eveniment ce apeleaza functia "characterData()" cand analiza ajunge la continutul din
element
xml_set_character_data_handler($simpleparser, "characterData");
// Deschide fisierul XML pentru citire
if($fo = fopen($file, "r")) {
// Preia continutul fisierului intr-un sir
while ($date_xml = fread($fo, filesize($file))) {
// Transmite datele la parser (analizator)
if (!xml_parse($simpleparser, $date_xml, feof($fo))) {
// Afiseaza eroarea aparuta daca analiza nu poate fi executata
echo xml_error_string(xml_get_error_code($simpleparser));
}
}
fclose($fo); // Elibereaza memoria folosita pt deschiderea fisierului
}
else echo "Nu a putut citi $file";
// Elibereaza memoria folosita la parsare
xml_parser_free($simpleparser);
?>
- Acest script va afisa urmatorul rezultat:
CARTI -
TITLU - TITLUL => Titlu Carte , ID => 1 ,
AUTOR - NUME => Nume Autor ,
TEXT - Un text din carte
PRET - SUMA => 00 ,
- Observati ca numele elementelor si atributelor sunt receptionate si returnate
de SAX cu majuscule. In mod initial, SAX foloseste aceste nume cu majuscule iar
formatul caracterelor e ISO-8859-1.
Pentru a anula preluarea cu majuscule si folosirea unui alt format (US-ASCII sau
UTF-8) se poate utiliza functia "xml_parser_set_option()", care preia ca prim
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
argument parserul creat, apoi o constanta: XML_OPTION_CASE_FOLDING sau
XML_OPTION_TARGET_ENCODING pentru format; al treilea argument este
optiunea acelei constante.
De exemplu, pentru anularea preluarii cu majuscule si utilizarea coding-ului UTF-
8, se foloseste urmatorul cod la definirea analizatorului:
// Se defineste analizatoru
$simpleparser = xml_parser_create();
// Anuleaza preluarea cu majuscule si foloseste formatul UTF-8
xml_parser_set_option($simpleparser, XML_OPTION_CASE_FOLDING, 0);
xml_parser_set_option($simpleparser, XML_OPTION_TARGET_ENCODING, 'UTF-
8');
- Pentru definirea formatului de codare, se poate specifica direct in functia
"xml_parser_create('utf-8')".
2. Functii SAX
Iata o lista cu cele mai importante functii SAX:
xml_parser_create([format]) - Creaza parser-ul (analizatorul), pot fi
create mai multe in acelasi script. Format e optional, 'utf-8' daca se
doreste acesta.
xml_parser_free(parser) - Elibereaza memoria folosita de parametru
"parser", care a fost creat cu "xml_parser_create()".
xml_parse(parser, "date_xml" [, final]) - Porneste analiza datelor XML,
din "date_xml", cu analizatorul "parser". Parametru trei, "final" e optinal,
precizeaza ultima bucata de date unde sa se termine analiza.
xml_get_error_code(parser) - Daca procesarea esueaza, aceasta
functie returneaza un cod de eroare din care se poate gasi cauza
problemei.
xml_error_string(errorcode) - Returneaza un sir care specifica eroarea
gasita de "xml_get_error_code()", dat ca parametru.
xml_set_element_handler(parser, start_element_handler,
end_element_handler) - Aceasta functie seteaza evenimentele (functiile
definite de utilizator) ce trebuiesc apelate la inceputul, apoi inchiderea,
unui element.
xml_set_character_data_handler(parser, date_handler) - Seteaza
evenimentul cu functia ce trebuie apelata cand analiza ajunge la contextul
(continutul text) al elementului.
xml_set_default_handler(parser, handler) - Seteaza evenimentul
"default" care e apelat daca nu a fost definita o anume apelare pentru un
eveniment.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
In tutorialul urmator este explicat utilizarea modulului SimpleXML.
PHP - XML - SimpleXML
SimpleXML a aparut in PHP 5. Lucreaza ca si DOM, cu obiecte, preia tot
documentul XML sub forma unui arbore ierarhic in memorie, dar spre deosebire
de acesta, e mai flexibil si foloseste mai putina memorie deoarece elementele
sunt stocate direct ca variabile PHP (de tip string si array) si astfel pot fi imediat
utilizate. Foloseste un minim necesar de cod si are o forma intuitiva a datelor.
- In SimpleXML se lucreaza mult cu functii pentru Array, majoritatea
datelor sunt stocate in variabile de tip array.
Este util cand se doreste citirea catorva date dintr-un document XML, a carui
structura o cunoasteti, si scrierea altora inapoi.
Ca si in cazul DOM, este indicat ca documentul XML sa aibe un format corect
facut, cel mai bine, valid.
1. Citire document XML cu SimpleXML
La inceput se preia documentul XML dintr-un fisier (cu simplexml_load_file().)
sau dintr-un sir (cu simplexml_load_string()) care este imediat adaugat sub
forma de obiect in memorie.
Apoi se face referire direct la oricare element din obiect, dupa cum puteti vedea
in exemplul de mai jos (trebuie sa stiti structura datelor XML si elementele pe
care doriti sa le folositi).
Ca model, va fi folosit urmatorul document XML, stocat intr-un fisier
"exemplu_simplexml.xml":
<?xml version="1.0" encoding="utf-8"?>
<carti>
<titlu titlul="Titlu Carte" id="1">
<autor nume="Nume Autor" />
<text>Un text din carte</text>
<text>Un alt paragraf din carte</text>
<pret suma="0" />
</titlu>
<titlu titlul="Titlu a doua carte" id="2">
<autor nume="Nume Autor carte 2" />
<text>Un text din a doua carte</text>
<text>Un alt paragraf din cea dea doua carte</text>
<pret suma="00" />
</titlu>
</carti>
- Urmatorul script preia si afisaza cateva date din acest document XML
(explicatiile necesare sunt in cod).
<?php
$obj = simplexml_load_file("exemplu_simplexml.xml"); // Calea si numele fisierului .xml
$titlu = $obj->titlu; // Preia toate elementele cu nume "titlu" (intr-o variabila tip
array)
$text = $obj->titlu[0]->text; // Preia toate elementele cu nume "text" din primul element
"titlu"
// Parcurge matricea cu $titlu si preia intr-un array elementele "autor" si "pret" din fiecare
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
for($i=0; $i<count($titlu); $i++) {
$autor[] = $titlu[$i]->autor;
$pret[] = $titlu[$i]->pret;
}
// Afiseaza valoarea atributului "nume" din primul element "autor"
echo $autor[0]['nume']. '<br>'; // Nume Autor
// Afiseaza valoarea atributului "suma" din al doilea element "pret"
echo $pret[1]['suma']. '<br>'; // 00
// Parcurge matricea $text (cu elementele "text" din primul "titlu")
// Afiseaza valoarea fiecaruia
for($i=0; $i<count($text); $i++) {
echo $text[$i]. ' - '; // Un text din carte - Un alt paragraf din carte
}
?>
- Testati singuri exemplul pentru a vedea rezultatul (folosind documentul XML
"exemplu_simplexml.xml").
2. Modificare document XML cu SimpleXML
Pe langa a prelua si folosi date dintr-un document XML, cu SimpleXML se poate
si adauga date noi in acel document.
- Pentru a modifica valorile unor elemente sau atribute deja existente, se
identifica acel element (sau atribut - cheie in matricea elementului) in sistemul
ierarhic, si i-se atribue o noua valoare (vedeti metoda in exemplu de mai jos).
Daca studiati si testati urmatorul exemplu, puteti intelege cum se modifica
document-ul XML (Scriptul va folosi acelasi fisier ca in primul exemplu,
"exemplu_simplexml.xml").
<?php
$obj = simplexml_load_file("exemplu_simplexml.xml"); // Calea si numele fisierului .xml
$titlu = $obj->titlu; // Preia toate elementele cu nume "titlu" (intr-o variabila tip
array)
// Parcurge matricea cu $titlu si adauga, cu "addChild()" inca un element in fiecare, denumit
"stoc", cu valoarea 1
for($i=0; $i<count($titlu); $i++) {
$titlu[$i]->addChild('stoc', 1);
}
// Modifica valoarea atributului 'nume' din elementul "autor" al primul element "titlu"
$titlu[0]->autor['nume'] = 'Nume Modificat';
// Folosind sistemul de lucru cu array, creaza inca un element "autor" (fiind al doilea cu acelasi
nume, are indice [key] 1)
$titlu[0]->autor[1] = 'Alt autor';
// Tot cu sistemul de matrice, adauga in al doilea element "autor" inca o cheie 'atribut', cu o
valoare, care vor deveni atributul elementului
$titlu[0]->autor[1]['atribut'] = 'Atribut_adaugat';
// Adauga datele XML intr-un sir
$xml_doc = $obj->asXML();
echo htmlentities($xml_doc); // Afiseaza documentul XML rezultat
?>
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Functii SimpleXML (PHP 5+)
Aici gasiti principalele functii pentru SimpleXML.
- SimpleXML are relativ putine functii predefinite, deoarece se apeleaza mult la
functiile pentru Array si String (siruri).
simplexml_load_file("fisier.xml") - Incarca in memorie, ca obiect,
datele din "fisier.xml"
simplexml_load_string("sir_xml") - Incarca in memorie, ca obiect,
datele din sirul "sir_xml"
simplexml_import_dom("dom_node") - Transforma (preia) un obiect
DOM (sau Nod dintr-un obiect DOM) in obiect SimpleXML
addChild("nume", "continut") - Adauga un element copil in cel curent
(la sfarsit daca are si altele) cu numele "nume" si continutul text
"continut" (acesta e optional).
addAttribute("nume", "valoare") - Adauga un atribut intr-un element
(la sfarsit daca are si altele) cu numele "nume" si valoarea "valoare".
children() - Preia intr-o matrice toti copii dintr-un nod (element).
attributes() - Preia intr-o matrice toate atributele dintr-un element.
count() - Returneaza numarul de copii dintr-un element.
getName() - Returneaza numele unui element (Folosit adesea cand se
parcurge o matrice cu mai multe elemente).
asXML("fisier.xml") - Transforma datele obiectului SimpleXML intr-un sir,
iar daca parametrul "fisier.xml" e specificat (e optional) scrie sirul in acel
fisier.
Utilizarea bazelor de date folosind
PHP
Conectare la serverul MySQL folosind functiile PHP
Detectare erori aparute in lucrul cu bazele de date
Creare baze de date si tabele folosind functii PHP
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Adaugare date in tebel folosind PHP
Faptul ca limbajul PHP a devenit atat de popular se datoreaza in mare masura
faptului ca acesta contine suport de functii pentru lucrul cu bazele de date.
1. Conectarea la serverul MySQL
Pentru a utiliza o baza de date MySQL, avem nevoie de o conexiune la serverul
de baze de date. Aceasta conexiune va fi utilizata ca punct de access pentru
comenzi mysql.
Pentru a va conecta la un server MySQL, utilizati functia mysql_connect(), a
carei sintaxa este urmatoarea:
mysql_connect(nume_gazda, nume_utilizator, parola)
Unde "nume_gazda" este numele gazdei, serverul pe care ruleaza serviciul
MySQL, "nume_utilizator" este numele utilizatorului care se conecteaza la
serverul MySQL, iar "parola" este parola MySQL asociata utilizatorului.
In cazul in care serverul MySQL ruleaza pe calculatorul dv. personal, parametrul
"nume gazda" este in general "localhost". In alte cazuri, daca serverul MySQL
ruleaza pe un alt computer, va trebui sa specificati adresa computerului pe care
ruleaza serverul MySQL.
Functia returneaza FALSE n caz de esec; n caz contrar, returneaza o valoare
denumita identificator de legatura, care serveste ca instrument de manipulare
pentru accesul la serverul MySQL.
Iata un exemplu de utilizare a functiei mysql_connect():
<?php
$conn = mysql_connect( "localhost", "Marius", "mypass")
or die("Unable to connect to MySQL");
print "Connected to MySQL <br />";
?>
In acest exemplu, serverul MySQL ruleaza pe "localhost" ca si modulul PHP,
utilizatorul este "Marius" iar parola "mypass".
Dupa executia acestui script, daca nu se reuseste conectarea la MySQL, va
aparea mesajul "Unable to connect to MySQL", in caz de reusita, apare mesajul
"Connected to MySQL"
n mod prestabilit, functia mysql_connect() se conecteaza la serviciul MySQL
prin intermediul portului 3306, portul MySQL standard. Daca doriti sa obtineti
accesul la un server MySQL care ruleaza pe un port non-standard, puteti atasa
un caracter doua puncte si numarul portului dorit la argumentul care contine
numele gazdei; de exemplu, "localhost:3308".
2. Incheierea conexiunii la serverul MySQL
Pentru terminara unei conexiuni la serverul MySQL se foloseste instructiunea:
mysql_close();. Aceasta functie inchide conexiunea curenta. Functia
returneaza TRUE n caz de reusita; n caz contrar, returneaza FALSE.
n general, nu este necesara invocarea functiei mysql_close(), deoarece PHP
nchide automat conexiunile deschise cu bazele de date atunci cnd un script si
ncheie executia.
Iata un exemplu de conectare la serverul MySQL si inchidere a conexiunii
folosind functia mysql_close():
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
<?php
$conn = mysql_connect( "localhost", "Marius", "mypass")
or die("Unable to connect to MySQL");
// Aici adaugati datele necesare lucrului cu serverul MySQL
mysql_close();
?>
3. Detectarea aparitiei erorilor
Biblioteca MySQL din PHP furnizeaza doua functii de verificare a erorilor, si
anume mysql_errno() si mysql_error().
Fiecare functie returneaza un rezultat care reflecta eroarea, daca aceasts exista.
Nici una din cele doua functii nu necesita argumente. Functia mysql_errno()
returneaza un cod numeric de eroare, n timp ce functia mysql_error()
returneaza un sir care descrie eroarea. Daca nu s-a produs nici o eroare, codul
numeric al erorii este zero si descrierea are ca valoare un sir vid.
Informatiile de eroare sunt disponibile numai daca este activa o conexiune cu
serverul MySQL. Prin urmare, intai trebuie sa se reuseasca conectarea la MySQL.
Iata cum puteti folosi functiile respective pentru a verifica modul de operare a
functiei mysql_select_db() (aceasta selecteaza baza de date pentru lucru):
<?php
$conn = mysql_connect( "localhost", "Marius", "mypass")
or die("Unable to connect to MySQL");
print "Connected to MySQL<br />";
mysql_select_db("lucrudb");
if (mysql_error()) {
echo "<br />". mysql_errno(). " : ". mysql_error();
}
?>
Daca se reuseste conexiunea la serverul MySQL si baza de date cu numele
"lucrudb" este inexistenta, rezultatul afisat de exemplul de mai sus va fi
urmatorul:
Connected to MySQL
1049 : Unknown database 'lucrudb'
4. Eliminarea mesajelor de eroare si a avertismentelor nedorite
Numeroase functii PHP pot produce erori sau mesaje de avertizare care i pot
deruta pe utilizatorii siturilor Web sau le pot cauza neplaceri.
PHP furnizeaza functia error_reporting(), care va permite sa eliminari
mesajele nedorite. Functia are urmatoarea forma:
error_reporting(mask)
unde "mask" specifica tipul mesajelor care vor fi raportate. Daca specificati zero
ca valoare a atributului "mask" (error_reporting(0)), nu va fi raportat nici un
mesaj. Daca specificati "E_ALL" in loc de "mask" (error_reporting(E_ALL)), vor
fi raportate toate mesajele.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Sau, o alta metoda pentru oprirea mesajelor de eroare, explicata in lectiile
anterioare, este adaugand @ inaintea functiei.
4. Crearea si selectarea unei baze de date.
O functie importanta in lucrul cu bazele de date este mysql_query(), care are
urmatoarea forma:
mysql_query("interogare")
sau
mysql_query("interogare", "id_con")
- "interogare" este un sir ce contine comenzile SQL care urmeaza a fi executate
(in PHP, comenzile SQL nu trebuie sa se ncheie cu un caracter punct si virgula).
- "id_con" este identificatorul de conectare returnat de functia mysql_connect(),
daca acesta este omis se foloseste ultima legatura deschisa cu aceasta functie.
Functia mysql_query() returneaza TRUE daca serverul a reusit sa execute
interogarea; n caz contrar, returneaza FALSE.
- Important: pentru ca sa puteti lucra cu baze de date in PHP trebuie sa
cunoasteti comenzile SQL necesare. Cele mai importante au fost
prezentate in lectiile 22, 23 si 24
Pentru a crea o noua baza de date folosim comanda SQL "CREATE DATABASE
numeBazaDeDate;", pe care o putem lansa de la o consola MySQL, sau o
putem apela de la un script PHP prin intermediul functiei mysql_query(). Iata
un exemplu prin care creem baza de date "lucrudb":
<?php
$conn = mysql_connect( "localhost", "Marius", "mypass")
or die("Unable to connect to MySQL");
$createdb = mysql_query("CREATE DATABASE lucrudb");
if ($createdb)
echo "Baza de date lucrudb a fost creata <br />";
else
echo "<br />". mysql_errno(). " : ". mysql_error();
mysql_close();
?>
- Dupa executarea acestui script, daca totul este corect, va fi creata baza de
date "lucrudb" si va fi afisat mesajul "Baza de date lucrudb a fost creata".
Dupa ce programul a obtinut o conexiune cu serverul MySQL, inainte de a lucra
cu tabelele dintr-o baza de date MySQL, programul trebuie sa selecteze baza de
date respectiva. Pentru aceasta, folositi functia mysql_select_db(), care are
urmatoarea forma:
mysql_select_db(baza_de_date)
Unde "baza_de_date" este numele bazei de date la care urmeaza a se obtine
acces.
Functia returneaza TRUE daca poate obtine accesul la baza de date, respectiv
FALSE n caz contrar.
Iata un exemplu de selectare a bazei de date "lucrudb":
<?php
$conn = mysql_connect( "localhost", "Marius", "mypass")
or die("Unable to connect to MySQL");
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
$selectdb = mysql_select_db('lucrudb');
if ($selectdb)
echo "Baza de date lucrudb a fost selectata <br />";
else
echo "<br />". mysql_errno(). " : ". mysql_error();
mysql_close();
?>
5. Crearea tabelelor
Dupa conectare si selectarea bazei de date putem crea tabele in cadrul bazei de
date selectate. Pentru aceasta folosim limbajul SQL CREATE TABLE
numeTabel (coloana1, coloana2, ...); impreuna cu functia mysql_query().
In exemplul urmator cream tabelul cu numele "carti" care contine urmatoarele
campuri:
Nume camp Tip
Identificator unic, Not Null, cheie
id
primara
nume Char(30)
autor Char(25)
gen Char(10)
data_intrare Date
pret Decimal(12,2)
In stanga, la "Nume Camp", sunt trecute coloanele tabelului, iar in dreapta tipul
acestora, coloana cu nume "id" fiind cheia primara.
De asemenea, folosim indicatorul "AUTO_INCREMENT" pentru a preciza faptul ca
MySQL va repartiza o valoare secventiala unica n coloana care serveste drept
cheie primara a tabelului.
Iata si scriptul PHP pentru creacrea tabelului:
<?php
$conn = mysql_connect("localhost", "Marius", "mypass")
or die("Unable to connect to MySQL");
$selectdb = mysql_select_db('lucrudb');
if (!$selectdb)
echo "Baza de date lucrudb nu a putut fi selectata deoarece : ".
mysql_errno(). " : ". mysql_error();
$sql = "CREATE TABLE `carti` (id INT UNSIGNED AUTO_INCREMENT PRIMARY
KEY, nume varchar(30) NOT NULL, autor varchar(25) , gen varchar(10) NOT
NULL, data_intrare date, pret decimal(12,2))";
if (mysql_query($sql, $conn))
echo "Tabelul carti a fost creat <br />";
else
echo "Tabelul carti nu a putut fi creat deoarece : ". mysql_errno(). " : ".
mysql_error();
mysql_close();
?>
In exemplul de mai sus, variabila "$sql" contine comanda SQL pentru crearea
acestui tabel.
Instructiunea mysql_query($sql, $conn), executa aceasta comanda si in cazul
in care rezultatul este TRUE se trimite la iesire sirul: "Tabelul carti a fost creat".
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
In cazul in care instructiunea SQL nu a putut fi executata, functia
mysql_query($sql) intoarce valoarea FALSE, afisand eroarea din cauza careia
tabelul nu a putut fi creat.
6. Adaugarea de date in tabel
Dupa ce aveti tabelul creat in baza de date MySQL puteti adauga date in el,
pentru aceasta se foloseste functia mysql_query("interogare") unde
"interogare" este urmatoarea comanda:
INSERT INTO `nume_tabel` (coloana1, coloana2, ...) VALUES
('date1', 'date2', ...)
- unde `nume_tabel` este numele tabelului in care se adauga datele
- "coloana1, coloana2, ..." sunt numele coloanelor in care se doreste adaugarea
datelor
- "date1, date2, ..." sunt datele care vor fi adaugate, tinandu-se cont de ordinea
si numarul lor cu cea a coloanelor
Iata un exemplu, in care se foloseste tabelul "carti" creat mai sus
<?php
$conn = mysql_connect("localhost", "Marius", "mypass")
or die("Unable to connect to MySQL");
$selectdb = mysql_select_db('lucrudb');
if (!$selectdb)
echo "Baza de date lucrudb nu a putut fi selectata deoarece : ".
mysql_errno(). " : ". mysql_error();
$sql = "INSERT INTO `carti` (nume, autor, gen, data_intrare, pret) VALUES
('Glossa', 'Mihai Eminescu', 'poezie', '19-05-2009', '8')";
if (mysql_query($sql, $conn))
echo 'Datele au fost adaugate';
else
echo "Datele nu au fost adaugate deoarece : ". mysql_errno(). " : ".
mysql_error();
mysql_close();
?>
- In acest exemplu, datele "'Glossa', 'Mihai Eminescu', 'poezie', '19-05-2009', '8'"
vor fi adaugate in coloanele "nume, autor, gen, data_intrare, pret" in aceeasi
ordine in care sunt scrise si datele si coloanele.
- Daca au fost adaugate cu succes, apare mesajul "Datele au fost adaugate", in
caz contrar apare mesajul de eroare.
Daca doriti sa adaugati mai multe linii in tabel, printr-o singura interogare,
puteti folosi urmatorul model
<?php
// Aici adaugati comenzile pt. conectare si selectarea bazei de date
$sql = "INSERT INTO `nume_tabel` (coloana1, coloana2, coloana3)
VALUES
('date1', 'date2', 'date3'),
('valoare1', 'valoare2', 'valoare3'),
('text1', 'text2', 'text3')";
if (mysql_query($sql))
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
echo 'Datele au fost adaugate';
else
echo "Datele nu au fost adaugate deoarece : ". mysql_errno(). " : ".
mysql_error();
mysql_close();
?>
Observati sintaxa de scriere corecta a interogarilor MySQL in PHP, numele
tabelului se scrie intre caracterele ( ` ` ) si valorile intre ghilimele simple ( ' ' )
Utilizarea bazelor de date folosind
PHP (2)
Invatati sa verificati rezultatul interogarilor care nu returneaza randuri de
tabel
Invatati sa prelucrati rezultatele intergarilor SELECT
Invatati sa afisati randuri si coloane din tabel
1. Verificarea interogarilor care nu returneaza rnduri de tabel
Din punctul de vedere al limbajului PHP, exista doua categorii de interogari SQL,
ambele fiind emise folosind functia mysql_query().
Interogarile SELECT, care returneaza rnduri ale unui tabel
Interogarile UPDATE, INSERT si DELETE, care nu returneaza rnduri ale
unui tabel
Pentru a verifica daca o interogare UPDATE, INSERT sau DELETE a avut efectul
dorit, puteti folosi functia mysql_affected_rows(), care returneaza numarul
rndurilor afectate de interogarea cea mai recenta.
O alta functie utila este mysql_insert_id().
Cand introduceti un rand intr-un tabel a carui cheie primara este de tipul
AUTO_INCREMENT, functia mysql_insert_id() determina valoarea cheii primare
atribuite de MySQL. Functia returneaza valoarea zero daca interogarea
precedenta nu a generat o valoare AUTO_INCREMENT. Ca atare, functia trebuie
apelata la putin timp dupa interogarea care a inserat rndul in tabel, astfel nct
o alta interogare ulterioara sa nu modifice rezultatul.
Iata un exemplu de utilizare a functiilor mysql_affected_rows() si
mysql_insert_id() impreuna cu iterogarea INSERT (care adauga randuri in
tabel). Folosim baza de date "lucrudb" si tabelul "carti", create in Utilizare baze
de date cu PHP.
<?php
$conn = mysql_connect("localhost", "Marius", "mypass")
or die("Unable to connect to MySQL");
$selectdb = mysql_select_db('lucrudb');
if (!$selectdb)
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
echo "Baza de date lucrudb nu a putut fi selectata deoarece : ".
mysql_errno(). " : ". mysql_error();
$sql = "INSERT INTO `carti` (nume, autor, gen, data_intrare, pret) VALUE
('Carte2', 'Autor2', 'Educativ', '2008-9-16', 11.00)";
if (mysql_query($sql))
echo "Datele au fost adaugate in tabelul carti <br />";
else
echo "Datele nu au fost adaugate in tabelul carti deoarece : ". mysql_errno().
" : ". mysql_error();
$nranduri = mysql_affected_rows();
$id = mysql_insert_id();
if ($nranduri == -1) {
echo "INSERT nu a putut sa adauge datele";
}
else
echo "Au fost adaugate $nranduri randuri, cheia primara = $id" ;
mysql_close();
?>
Dupa ce s-a facut conectarea la serverul MySQL si s-a reusit selectarea bazei de
date, variabila "$sql" contine comanda SQL pentru introducerea unui nou rand
in tabelul "carti", prin intermediul functiei mysql_query($sql) se introduce
datele in baza de date, variabila "$nranduri" preia de la functia
mysql_affected_rows() numarul de randuri afectate (aici introduse) iar
variabila "$id" va avea (prin "mysql_insert_id()") valoarea cheii primare atribuite
de MySQL.
Daca nu apare nici o eroare, rezultatul afisat de acest script este urmatorul:
Datele au fost adaugate in tabelul carti
Au fost adaugate 1 randuri, chea primara = 2
Functia mysql_insert_id() poate returna un rezultat incorect pentru coloanele
MySQL de tipul BIGINT
[BIGINT este un tip de valoare care suporta numere cu 20 de cifre, folosit pentru
campurile integer (spre deosebire de MEDIUMINT care suporta numere de la 0
la 16.777.215 (3 bytes) sau INT care suporta numerele de la 0 la 4.294.967.295
(4 bytes)].
Dupa efectuarea unei interogari INSERT, In locul functiei mysql_insert_id() se
poate folosi functia LAST_INSERT_ID(), aceasta returneaza valoarea atribuita
de MySQL unei coloane AUTO_INCREMENT, indiferent de tipul coloanei. Mai
mult, apelurile ulterioare in script la functii MySQL nu afecteaza rezultatul
returnat de LAST_INSERT_ID(), care este afectat numai de operatiile INSERT n
care sunt implicate coloane AUTO_INCREMENT.
Totusi, spre deosebire de "mysql_insert_id()", LAST_INSERT_ID() necesita o
interogare suplimentara la MySQL.
Iata un exemplu care prezinta modul de obtinere a valorii LAST INSERT ID():
<?php
$sql = "INSERT INTO `carti` (nume, autor, gen, data_intrare, pret) VALUE
('Carte3', 'Autor3', 'Gen3', '2008-9-16', 8.30)";
$insert = mysql_query($sql);
if (!$insert) {
echo "<br /> Cmanda INSERT a esuat: ". mysql_errno(). " : ". mysql_error().
"<br />";
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
}
$interogare = "SELECT LAST_INSERT_ID() FROM `carti`";
$rezultat = mysql_query($interogare);
if (mysql_errno()) {
echo "<br />". mysql_errno(). " : ". mysql_error(). "<br />";
}
$rand = mysql_fetch_row($rezultat);
echo "<br /> Ultimul ID repartizat: $rand[0]";
mysql_close();
?>
Dupa executarea acestui script, daca nu apare vreo eroare, rezultatul afisat va fi
de genul:
Ultimul ID repartizat: 3
Functia last_insert_id() returneaza rezultatul corect numai dupa ce a fost
efectuata o comanda INSERT.
Functia mysql_affected_rows() numara numai rndurile efectiv modificate de
catre o interogare UPDATE. Rndurile n cazul carora vechea si noua valoare din
coloana sunt identice nu se numara printre rndurile afectate.
De asemenea, o interogare DELETE care nu contine o clauza WHERE va
determina functia mysql_affected_rows() sa returneze valoarea zero,
indiferent de numarul rndurilor sterse din tabel.
O modalitate simpla de a determina daca stergerea tuturor rndurilor unui tabel
a reusit consta n a emite o interogare care returneaza numarul rndurilor
existente n tabel. De exemplu:
<?php
$sql = "SELECT COUNT(*) FROM `carti`";
$result = mysql_query($sql);
$nr = mysql_fetch_row($result);
echo $nr[0];
?>
Daca interogarea returneaza valoarea zero, demonstreaza stergerea tuturor
rndurilor din tabel.
2. Prelucrarea rezultatelor interogarilor SELECT
Interogarile SELEC returneaza ca rezultate rnduri de tabel.
Rndurile unui tabel sunt incluse ntr-o structura de date numita "set de
rezultate". Prelucrarea setului de rezultate returnat de o interogare SELECT
implica parcurgerea rndurilor setului de rezultate.
O modalitate de parcurgere a rndurilor unui set de rezultate este prin utilizarea
unei instructiuni "WHILE".
1. Intai se verifica daca numarul de randuri returnat este 0 folosind functia
mysql_num_rows(), transferndu-i ca argument valoarea returnata de
functia mysql_query()
2. Daca numarul de randuri este 0 inseamna ca interogarea SELECT nu a
returnat nici un rand din tabel,
3. Daca numarul de randuri este diferit de 0, se executa o instructiune
WHILE impreuna cu una din functiile:
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
o mysql_fetch_assoc() (sau mysql_fetch_array() cu parametru
"MYSQL_ASSOC").
- sunt similare, adauga datele intr-o matrice asociativa unde
pentru fiecare element avem chei cu numele coloanelor iar valoarile
lor sunt datele din randul respectiv.
o mysql_fetch_row().
- adauga datele intr-o matrice asociativa unde pentru fiecare
element avem chei cu numere consecutive (incepand de la 0) care
reprezinta ordinea coloanelor iar valoarile lor sunt datele din randul
respectiv
o mysql_fetch_object().
- aduce rezultatele randului sub forma de obiect cu perechile
$rand->coloana
4. Pentru a prelucra coloanele stocate n matrice, depinde de functia
folosita.
- pentru mysql_fetch_assoc() (sau mysql_fetch_array()) puteti
folosi o sintaxa de genul $rand['coloana']
- pentru mysql_fetch_row() puteti folosi o instructiune "foreach", prin
care parcurgeti datele din fiecare element a matricei
- pentru mysql_fetch_object() puteti folosi o sintaxa de genul
$rand->'coloana'
- Aceste functii returneaza FALSE daca nu mai exista rnduri n setul de
rezultate
Ca sa intelegeti mai bine, voi arata cate un exemplu cu fiecare in parte (voi
folosi acelasi tabel, "carti"). Studiati-le cu atentie si exersati-le singuri.
Nu s-au mai introdus in aceste exemple instructiunile pentru conectarea la
serverul MySQL si pentru selectarea bazei de date, le adaugati dumneavoastra.
De exemplu, daca doriti sa aflati toate datele din anumite coloane puteti folosi
functia mysql_fetch_assoc() astfel:
<?php
$interogare = "SELECT `nume`, `autor` FROM `carti`";
$rezultat = mysql_query($interogare);
if (mysql_errno()) {
echo "<br />". mysql_errno(). " : ". mysql_error(). "<br />";
}
if (mysql_num_rows($rezultat) == 0) {
echo '0 rezultate';
}
else {
while ($rand = mysql_fetch_assoc($rezultat)) {
echo '<br />'. $rand['nume']. ' - '. $rand['autor'];
}
}
?>
- Variabila "$rand" devine o matrice ale carei chei sunt numele coloanelor iar
valorile lor sunt datele coloanelor respective din randul curent; instructiunea
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
WHILE parcurge fiecare rand.
Iata acest exemplu, dar cu functia mysql_fetch_array(). In plus, in interogare
SQL voi adauga numele coloanelor prin variabile, ca sa vedeti cum se lucreaza
si cu variabile.
<?php
// Variabilele cu numele coloanelor
$col1 = 'nume';
$col2 = 'autor';
// Interogarea SQL folosind si variabile
$interogare = "SELECT `$col1`, `$col2` FROM `carti`";
$rezultat = mysql_query($interogare);
if (mysql_errno()) {
echo "<br />". mysql_errno(). " : ". mysql_error(). "<br />";
}
if (mysql_num_rows($rezultat) == 0) {
echo '0 rezultate';
}
else {
while ($rand = mysql_fetch_array($rezultat, MYSQL_ASSOC)) {
echo '<br />'. $rand['nume']. ' - '. $rand['autor'];
}
}
?>
Cel de-al doilea argument al functiei mysql_fetch_array() este optional. Totusi,
daca nu specificati MYSQL_ASSOC ca valoare a argumentului, PHP returneaza
un tablou in care valoarea cheilor vor fi numerele si numele coloanelor.
- Comform datelor adaugate in tabelul "carti", aceste doua exemple vor afisa
urmatorul rezultat
Glossa - Mihai Eminescu
Carte2 - Autor2
Carte3 - Autor3
Daca doriti sa afisati toate datele din fiecare coloana de pe fiecare rand al
tabelului, puteti folosi functia mysql_fetch_row() astfel:
<?php
$interogare = "SELECT * FROM `carti`";
$rezultat = mysql_query($interogare);
if (mysql_errno()) {
echo "<br />". mysql_errno(). " : ". mysql_error(). "<br />";
}
if (mysql_num_rows($rezultat) == 0) {
echo '0 rezultate';
}
else {
while ($rand = mysql_fetch_row($rezultat)) {
foreach ($rand as $coloana) {
echo "| $coloana |";
}
echo "<br />";
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
}
}
?>
- Exemplul de mai sus v-a afisa urmatorul rezultat, in functie de datele din tabel:
| 1 || Glossa || Mihai Eminescu || poezie || 0000-00-00 || 8.00 |
| 2 || Carte2 || Autor2 || Educativ || 2008-09-16 || 11.00 |
| 3 || Carte3 || Autor3 || Gen3 || 2008-09-16 || 8.30 |
Daca doriti sa obtineti acces la valoarea unei anumite coloane, puteti face
referire la elementul din tablou folosind o cheie a tabloului.
De exemplu, daca rezultatul functiei mysql_fetch_row() este stocat n variabila
"$rand", puteti obtine acces la prima coloana folosind sintaxa "$rand[0]", la a
doua coloana folosind sintaxa "$rand[1]" etc.
Iata un exemplu in care este utilizata functia mysql_fetch_object(), iar in
interogarea SQL este adaugata si o conditie WHERE si o variabila "$nr".
<?php
$nr = 3;
$interogare = "SELECT `nume`, `autor` FROM `carti` WHERE
`id`<'$nr'";
$rezultat = mysql_query($interogare);
if (mysql_errno()) {
echo "<br />". mysql_errno(). " : ". mysql_error(). "<br />";
}
if (mysql_num_rows($rezultat) == 0) {
echo '0 rezultate';
}
else {
while ($rand = mysql_fetch_object($rezultat)) {
echo '<br />'. $rand->nume. ' - '. $rand->autor;
}
}
?>
- Testati singuri pentru a vedea rezultatul.
Precizare: - Comform sintaxei MySQL cu PHP, numele tabelelor si coloanelor se
scriu intre caracterele ` ` (semnul din stanga tastei 1), desi functioneaza si fara,
asa e corect, comform standardului, si e necesar in cazul numelor de tabele
/coloane formate din mai multe cuvinte.
- Variabilele, cum e aici $nr se scriu intre ghilimele simple ' '
Lucrul cu baze de date MySQL,
seturi de rezultate
Invatati sa obtineti date privind: numarul coloanelor, numele si lungimea
coloanelor dintr-un tabel MySQL
Invatati sa obtineti informatii privind indicatorii MySQL asociati coloanelor
si tipul fiecarei coloane
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Invatati sa aflati numele tabelului care contine o anumita coloana si sa
parcurgeti non-secvential randurile unui tabel MySQL
Biblioteca de functii MySQL a limbajului PHP include functii care va permit sa
obtineti informatii despre un set de rezultate, inclusiv:
Numarul coloanelor din setul de rezultate
Numele fiecarei coloane
Lungimea fiecarei coloane
Indicatorii MySQL asociati coloanei
Tipul MySQL al fiecarei coloane
Numele tabelului MySQL care contine coloana
1. Obtinerea numarului coloanelor dintr-un tabel MySQL
Pentru a obtine numarul coloanelor dintr-un set de rezultate, utilizati functia
mysql_num_fields()
Aceasta foloseste ca argument valoarea returnata de functia mysql_query().
Iata un exemplu in care functia mysql_num_fields() determina numarul
coloanelor dintr-o interogare care selecteaza toate coloanele folosind
specificatorul SQL pentru toate cmpurile "*", astfel puteti afla numarul de
coloane dintr-un tabel:
<?php
$sql = "SELECT * FROM `nume_tabel`";
$rezultat = mysql_query($sql);
if (mysql_errno()) {
echo "<br />". mysql_errno(). " : ". mysql_error(). "<br />";
}
$nr_campuri = mysql_num_fields($rezultat);
echo "<br /> Numar campuri: $nr_campuri";
mysql_close();
?>
2. Obtinerea numelui unei coloane
Pentru a obtine numele unei coloane dintr-un tabel MySQL, folositi functia
mysql_field_name()
Aceasta returneaza numele coloanei din setul de rezultate. Functia preia doua
argumente: valoarea returnata de functia mysql_query() si indexul coloanei
care va fi descrisa. Indexul asociat cu prima coloana este 0, indexul asociat celei
de-a doua coloane este l etc.
Iata un exemplu care determina numele primei coloane dintr-un tabel MySQL:
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
<?php
$sql = "SELECT * FROM `nume_tabel`";
$rezultat = mysql_query($sql);
if (mysql_errno()) {
echo "<br />". mysql_errno(). " : ". mysql_error(). "<br />";
}
$nume = mysql_field_name($rezultat, 0);
echo "<br /> Coloana 1 : $nume";
mysql_close();
?>
3. Obtinerea lungimii unei coloane
Pentru a obtine lungimea unei coloane dintr-un tabel MySQL, folositi functia
mysql_field_len()
Aceasta returneaza lungimea maxima a coloanei din setul de rezultate. Functia
preia doua argumente: valoarea returnata de functia mysql_query() si indexul
coloanei care va fi descrisa. Indexul asociat cu prima coloana este 0, indexul
asociat celei de-a doua coloane este l etc.
Iata un exemplu care determina lungimea maxima a coloanei doi dintr-un tabel
MySQL:
<?php
$sql = "SELECT * FROM `nume_tabel`";
$rezultat = mysql_query($sql);
if (mysql_errno()) {
echo "<br />". mysql_errno(). " : ". mysql_error(). "<br />";
}
$lungime = mysql_field_len($rezultat, 1);
echo "<br /> Lungime Coloana 2 - $lungime";
mysql_close();
?>
4. Obtinerea indicatorilor MySQL asociati unei coloane
Pentru a obtine indicatorii SQL asociati unei coloane dintr-un tabel MySQL,
folositi functia
mysql_field_flags()
Aceasta preia doua argumente: valoarea returnata de functia mysql_query() si
indexul coloanei care va fi descrisa. Indexul asociat cu prima coloana este 0,
indexul asociat celei de-a doua coloane este l etc.
Functia mysql_field_flags() raporteaza urmatorii indicatori:
AUTO_INCREMENT
BINARY
BLOB
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
ENUM
MULTIPLE_KEY
NOT_NULL
PRIMARY_KEY
TIMESTAMP
UNIQUE_KEY
UNSIGNED
ZEROFILL
- Daca la o coloana sunt asociati mai multi indicatori, fiecare indicator este
separat de vecinii sai prin intermediul unui singur spatiu.
Iata un exemplu care determina indicatorii asociati primei coloane dintr-un tabel
MySQL:
<?php
$sql = "SELECT * FROM `nume_tabel`";
$rezultat = mysql_query($sql);
if (mysql_errno()) {
echo "<br />". mysql_errno(). " : ". mysql_error(). "<br />";
}
$indicatori = mysql_field_flags($rezultat, 0);
echo "<br /> Indicatorii Coloanei 1 : $indicatori";
mysql_close();
?>
5. Obtinerea tipului MySQL al unei coloane
Pentru a obtine tipul MySQL al unei coloane dintr-un tabel MySQL, folositi functia
mysql_field_type()
Aceasta preia doua argumente: valoarea returnata de functia mysql_query() si
indexul coloanei care va fi descrisa. Indexul asociat cu prima coloana este 0,
indexul asociat celei de-a doua coloane este l etc.
Principalele tipuri MySQL returnate de functia mysql_field_type() sunt
prezentate in Baze de date SQL, in tabelul "Principalele tipuri de date din
MySQL".
Iata un exemplu care determina tipul primei coloane dintr-un tabel MySQL:
<?php
$sql = "SELECT * FROM `nume_tabel`";
$rezultat = mysql_query($sql);
if (mysql_errno()) {
echo "<br />". mysql_errno(). " : ". mysql_error(). "<br />";
}
$tip = mysql_field_type($rezultat, 0);
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
echo "<br /> Tip Coloana 1 : $tip";
mysql_close();
?>
6. Determinarea tabelului MySQL asociat unei coloane
Pentru a determina tabelul MySQL (daca exista) asociat unei anumite coloane,
folositi functia
mysql_field_table()
Aceasta preia doua argumente: valoarea returnata de functia mysql_query() si
indexul coloanei care va fi descrisa. Indexul asociat cu prima coloana este 0,
indexul asociat celei de-a doua coloane este l etc.
n cazul n care coloana contine o valoare calculata sau daca respectiva coloana
nu este asociata n alt mod cu un tabel MySQL, functia returneaza un sir vid.
Iata un exemplu care determina tabelul asociat primei coloane din setul de
rezutate:
<?php
$sql = "SELECT * FROM `nume_tabel`";
$rezultat = mysql_query($sql);
if (mysql_errno()) {
echo "<br />". mysql_errno(). " : ". mysql_error(). "<br />";
}
$tabel = mysql_field_table($rezultat, 0);
echo "<br /> Nume tabel : $tabel";
mysql_close();
?>
7. Obtinerea structurii complete a setului de rezultate
Daca doriti obtinerea mai multor caracteristici ale setului de rezultate, o functie
utila poate fi:
mysql_fetch_field()
Aceasta functie returneaza un obiect ale carui proprietati contin o varietate de
informatii cu privire la coloana unui tabel MySQL. Proprietatile sunt urmatoarele:
blob - are valoarea 1 n cazul n care coloana este de tip BLOB
max_length - lungimea maxima a coloanei;
multiple_key - are valoarea 1 n cazul n care coloana este o cheie non-
unica
name - numele coloanei
not_null - are valoarea 1 n cazul n care coloana nu poate contine
valoarea NULL
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
numeric - are valoarea 1 n cazul n care coloana este numerica
primary_key - are valoarea 1 n cazul n care coloana este o cheie
primara
table - numele tabelului MySQL caruia i apartine coloana
type - tipul MySQL al coloanei
unique_key - are valoarea 1 n cazul n care coloana este o cheie unica
unsigned - are valoarea 1 n cazul n care coloana este de tip UNSIGNED
zerofill - are valoarea 1 n cazul n care coloana este completata cu
zerouri
functia mysql_fetch_field() preia doua argumente: valoarea returnata de
functia mysql_query() si indexul coloanei care va fi descrisa. Indexul asociat
primei coloane este 0, indexul asociat celei de-a doua coloane este l etc.
Iata un exemplu care prezinta modul de obtinere si descriere a structurii
complete a setului de rezultate pentru prima coloana dintr-un tabel MySQL:
<?php
$sql = "SELECT * FROM `nume_tabel`";
$rezultat = mysql_query($sql);
if (mysql_errno()) {
echo "<br />". mysql_errno(). " : ". mysql_error(). "<br />";
}
$info = mysql_fetch_field($rezultat, 0);
echo "<br /> Coloana 1: ";
echo "<PRE>
blob: $info->blob
max_length: $info->max_length
multiple_key: $info->multiple_key
name: $info->name
not_null: $info->not_null
numeric: $info->numeric
primary_key: $info->primary_key
table: $info->table
type: $info->type
unique_key: $info->unique_key
unsigned: $info->unsigned
zerofill: $info->zerofill
</PRE>";
mysql_close();
?>
Pentru a obtine aceste proprietati pentru toate coloanele din tabel, folositi o
instructiune "for", dupa exemplul de mai jos, care parcurge fiecare coloana,
folosind ca limita a numarului de coloane valoarea returnata de functia
mysql_num_fields()
<?php
$sql = "SELECT * FROM `nume_tabel`";
$rezultat = mysql_query($sql);
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
if (mysql_errno()) {
echo "<br />". mysql_errno(). " : ". mysql_error(). "<br />";
}
$nr_campuri = mysql_num_fields($rezultat);
for ($i=0; $i<$nr_campuri; $i++) {
echo "<br /> Coloana $i: ";
$info = mysql_fetch_field($rezultat);
if ($info) {
echo "<PRE>
blob: $info->blob
max_length: $info->max_length
multiple_key: $info->multiple_key
name: $info->name
not_null: $info->not_null
numeric: $info->numeric
primary_key: $info->primary_key
table: $info->table
type: $info->type
unique_key: $info->unique_key
unsigned: $info->unsigned
zerofill: $info->zerofill
</PRE>";
}
else {
echo "Necunoscut";
}
}
mysql_close();
?>
8. Accesul non-secvential la coloanele unui set de rezultate
Functiile mysql_fetch_row() si mysql_fetch_array() returneaza, n general,
rndurile dintr-un set de rezultate n mod secvential, incepand de la primul rand
al tabelului. Totusi, functia mysql_data_seek() permite obtinerea accesului la
rndurile unui set de rezultate ntr-o maniera non-secventiala, . Functia are
forma:
mysql_data_seek(rezultat, numar_rand)
Unde "rezultat" este valoarea returnata de functia mysql_query(), iar
"numar_rand" este indexul rndului la care doriti sa obtineti accesul. Primul rnd
al tabelului este numerotat cu 0, al doilea cu 1 etc.
Functia returneaza TRUE daca executia reuseste, respectiv FALSE n caz contrar.
Apoi, o invocare ulterioara a functiei mysql_fetch_row() sau a functiei
mysql_fetch_array() va returna rndul din pozitia specificata in functia
mysql_data_seek().
Studiati urmatorul exemplu, care obtine accesul la al treilea rnd al setului de
rezultate returnat de o interogare anterioara:
<?php
$sql = "SELECT * FROM `nume_tabel`";
$rezultat = mysql_query($sql);
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
if (mysql_errno()) {
echo "<br />". mysql_errno(). " : ". mysql_error(). "<br />";
}
if (!mysql_data_seek($rezultat, 2)) {
echo "<br />". mysql_errno(). " : ". mysql_error(). "<br />";
}
else {
$rand = mysql_fetch_array($rezultat, MYSQL_ASSOC);
foreach ($rand as $coloana) {
echo "| $coloana |";
}
}
mysql_close();
?>
- Acest exemplu afiseaza datele din randul trei pentru fiecare coloana a tabelului
MySQL.
Tutoriale PHP
- Aceste tutoriale sunt o completare la lectiile cursului PHP-MySQL.
Daca sunteti incepatori in cunoasterea programarii si limbajului PHP si doriti sa-l
invatati, recomand sa studiati mai intai lectiile din curs, astfel veti intelege mai
bine exemplele si explicatiile din tutoriale.
1. Apelare Functie si Metoda obiect cu nume din sir
2. Creare CAPTCHA cod verificare anti-spam
3. Preluare date dintr-un sir cu obiect JSON
4. Atribuire valoare prin referinta
5. Numere aleatoare
6. Creare si utilizare Pagina Template
7. Cautare in tabel MySQL
8. Numar Zile dintre doua date, zile din saptamana specificata
9. Explorarea Bazelor de Date MySQL
10. Adaugarea datelor in siguranta in MySQL
11. Trimitere e-mail cu tag-uri HTML si atasamente
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
12. Creare tabel HTML cu date din Array si MySQL
13. Tutorial - Creare site cu PHP
14. Creare site, cu PHP si MyQL - tip CMS
15. Inregistrare IP vizitatori in fisier text sau tabel MySQL
16. Transformare cod PHPBB si smiles in format HTML
17. Preluare date din formular si adaugare in baza de date MySQL
18. Afisare date din Array in randuri cu stiluri diferite
19. Tutorial Upload mai multe fisiere
20. Select in doua tabele MySQL
21. MySQL INNER JOIN, LEFT JOIN, RIGHT JOIN
22. Retinere date adaugate in formular, dupa trimitere
23. Verificare daca tabel exista in baza de date
24. Insert, Select si Update NULL in MySQL
25. Valori numerice Integer, Float din Select cu PDO
26. Extrage un numar de caractere si cuvinte din text
27. DirectoryIterator - obtine informatii despre fisiere si directoare
28. Sterge / Obtine valori duplicate din Array - Resetare chei in PHP
29. Calea Relativa la directorul Radacina pentru Includeri de oriunde
30. Blocare Acces Extern la fisiere Video si Audio / Hotlinking
Tutoriale .htaccess
Introducere .htaccess
Mod-Rewrite
Erori de site-uri
Protectii cu Parole
Blocari accesari
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Tutoriale primite de la utilizatori
Notiuni pregatitoare pentru realizarea unei pagini web HTML
Notiuni pregatitoare pentru realizarea unei pagini web PHP
Apelare Functie si Metoda obiect
cu nume din sir
Iata cel mai usor mod de a apela o functie sau metoda de obiect /clasa
dinmic, cu nume retinut intr-un sir, in variabila sau array.
- Clic pe cod pentru a-l selecta.
1. Apelare functie cu nume retinut intr-o variabila, sintaxa:
$variable($parameters)
<?php
function url($adr){
return 'http://'. $adr;
}
// variabila cu numele functiei
$fun = 'url';
// apeleaza functia cu numele din $fun
$val = $fun('coursesweb.net/php-mysql/');
echo $val; // http://coursesweb.net/php-mysql/
2. Apelare functie cu nume retinut in element intr-un array sintaxa:
$array["key"]($parameters)
<?php
function getSum($x, $y){
return $x + $y;
}
function hi(){
echo 'Hello Friend';
}
// array cu nume de functii
$arr = ['f1'=>'getSum', 'f2'=>'hi'];
// apeleaza functia cu numele din array $arr
$sum = $arr['f1'](12, 89);
echo $sum; // 101
echo $arr['f2'](); // Hello Friend
3. Apelare metoda cu nume retinut intr-un sir in variabila (se
adauga variabila cu numele intre " {} "):
$object->{$variable}($parameter)
<?php
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
// PHP Class
class Cls {
// class method
public function site($str){
return 'http://'. $str;
}
}
// varibila cu numele metodei
$method = 'site';
$obC = new Cls;
$val = $obC->{$method}('coursesweb.net/');
echo $val; // http://coursesweb.net/
4. Apelare metoda cu nume retinut intr-un sir in array (se adauga
elementul array cu numele intre " {} "):
$object->{$array['key']}($parameters)
<?php
// PHP Class
class Cls {
// class methods
public function getSum($x, $y){
return $x + $y;
}
public function hi(){
return 'Hello Friend';
}
}
// array cu numele metodelor
$mts = ['m1'=>'getSum', 'm2'=>'hi'];
$obC = new Cls;
$sum = $obC->{$mts['m1']}(12, 89);
$msg = $obC->{$mts['m2']}();
echo $sum; // 101
echo $msg; // Hello Friend
Creare CAPTCHA cod verificare
anti-spam
Acest tutorial arata cum se poate crea CAPTCHA, cod de verificare anti-
spam in PHP (CAPTCHA e acronimul de la: Completely Automated Public Turing
test to tell Computers and Humans Apart).
Sunt prezentate doua functii pentru CAPTCHA: suma a doua numere, si cel mai
mic numar.
Ideea este simpla: inainte de a genera codul HTML cu intrebarea de verificare
CAPTCHA si caseta de adaugare raspuns, se creaza codul captcha si se retine in
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
$_SESSION raspunsul corect. Apoi, cand se face verificarea raspunsului, se
verifica daca acea sesiune exista si este egala cu raspunsul adaugat de
utilizator.
CAPTCHA cu suma a doua numere
Aceasta functie poate fi utilizata pentru a crea un CAPTCHA de verificare cu suma a
doua numere intre 1 si 50; salveaza in sesiune raspunsul corect.
// creaza SESSION cu suma a doua numere. Primeste numele sesiunii
// returneaza un array cu numerele
// De la: // http://www.site-ul-tau.net/php-mysql/
function setCaptcha($ses_name) {
$nrs = array(mt_rand(1, 50), rand(1, 50)); // array cu 2 numere aleatorii, intre 1 si 50
// daca sesiunea exista o sterge, seteaza sesiunea cu suma $nrs[0] si $nrs[1]
if(isset($_SESSION[$ses_name])) { unset($_SESSION[$ses_name]); }
$_SESSION[$ses_name] = $nrs[0] + $nrs[1];
return $nrs; // returneaza' array-ul cu numerele
}
In script-ul PHP care foloseste $_SESSION trebuie adaugat session_start() la inceputul
fisierului php.
Exemplu utilizare functie setCaptcha()
- Urmatorul cod genereaza o pagina HTML cu un formular cu sistem CAPTCHA de
verificare. Codul captcha se modifica la fiecare generare a paginii.
<?php
if(!isset($_SESSION)) session_start();
// creaza SESSION cu suma a doua numere. Primeste numele sesiunii
// returneaza un array cu numerele
// De la: // http://www.site-ul-tau.net/php-mysql/
function setCaptcha($ses_name) {
$nrs = array(mt_rand(1, 50), rand(1, 50)); // array cu 2 numere aleatorii, intre 1 si 50
// daca sesiunea exista o sterge, seteaza sesiunea cu suma $nrs[0] si $nrs[1]
if(isset($_SESSION[$ses_name])) { unset($_SESSION[$ses_name]); }
$_SESSION[$ses_name] = $nrs[0] + $nrs[1];
return $nrs; // returneaza' array-ul cu numerele
}
// apeleaza functia ce adauga raspunsul captcha in $_SESSION['captcha'], si preia numerele
$nrs = setCaptcha('captcha');
// seteaza sirul pt afisarea adunarii numerelor
$ver_question = $nrs[0] .' + '. $nrs[1];
?>
<!doctype html>
<html lang="ro">
<head>
<meta charset="utf-8" />
<title>Captcha anti-spam, Tutorial PHP - http://www.site-ul-tau.net/</title>
<meta name="description" content="Creare cod captcha anti-spam, Tutorial PHP de la:
http://www.site-ul-tau.net/" />
<meta name="keywords" content="php tutorial, captcha, www.site-ul-tau.net" />
</head>
<body>
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
<form action="some_file.php" method="post">
Nume: <input type="text" name="yname" /><br/>
Cat face: <span style="font-weight:800; font-size:1.1em; color:#0001e8;">
<?php echo $ver_question; ?>
</span> <input type="text" name="vcptca" size="3" /><br/>
<input type="submit" name="fsbmt" value="Trimite" />
</form>
</body>
</html>
- In "some_file.php" se verifica daca e trimis campul cu raspunsul de la captcha, daca
$_SESSION['captcha'] exista si este egala cu valoarea de la $_POST['vcptca'] (caseta in
care utilizatorul a adaugat raspunsul).
<?php
if(!isset($_SESSION)) session_start();
// daca formularul cu $_POST['vcptca'] e trimis, si $_SESSION['captcha'] exista
if(isset($_POST['vcptca']) && isset($_SESSION['captcha'])) {
// daca valoarea din 'vcptca' este egala cu cea din sesiune, afisaza Corect
// altfel, afisaza Incorect
if($_POST['vcptca'] == $_SESSION['captcha']) {
echo 'Corect '. $_SESSION['captcha'];
}
else {
echo 'Incorect.';
}
}
else {
echo 'Formular netrimis';
}
CAPTCHA cu cel mai mic numar
Urmatoarea functie poate fi utilizata pentru un CAPTCHA cu cel mai mic numar.
Returneaza un array cu 4 numere unice, alese aleator intre 1 si 100, raspunsul (cel mai
mic numar) e retinut in $_SESSION.
// creaza SESSION cu cel mai mic numar din 4 numere. Primeste numele sesiunii
// returneaza un array cu cele 4 numere
// De la: // http://www.site-ul-tau.net/php-mysql/
function setCaptcha2($ses_name) {
// creaza un array cu numere de la 1 la 100
$nrs = range(1, 100);
// amesteca elementele din $nrs, extrage si pastreaza primele 4
shuffle($nrs);
$nrs = array_slice($nrs, 0, 4);
// daca sesiunea exista o sterge, seteaza sesiunea cu cel mai mic numar
if(isset($_SESSION[$ses_name])) { unset($_SESSION[$ses_name]); }
$_SESSION[$ses_name] = min($nrs);
return $nrs; // returneaza array-ul cu numerele
}
- Apoi se apeleaza functia setCaptcha2() pentru a obtine cele 4 numere (cel mai mic
numar va fi retinut in $_SESSION), si se foloseste implode() ca sa fie adaugate
numerele intr-un sir cu intrebarea de verificare.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
<?php
// Aici se adauga functia setCaptcha2()
// seteaza $_SESSION['captcha'] cu raspunsul si obtine numerele
$nrs = setCaptcha2('captcha');
// seteaza sirul cu intrebarea de verificare
$ver_question = 'Add the lowest number ('. implode(', ', $nrs) .')';
echo $ver_question; // afisaza sirul
Preluare date dintr-un sir cu obiect
JSON
Transformare obiect JSON in Array asociativ
Acest tutorial arata cum se preia in PHP datele dintr-un sir cu obiect
JSON, folosind json_decode().
Obiectul (sirul JSON) poate fi preluat dintr-o sursa externa. De exemplu, de la o
adresa URL (cu file_get_contents(), sau cURL) care returneaza un sir cu date in
obiect JSON, sau dintr-un fisier text de pe server, sau dintr-o baza de date.
Sa lucram cu un exemplu simplu; un obiect JSON salvat intr-un fisier text pe
server.
Fisierul, denumit "sitedata.txt" contine acest sir, un obiect JSON simplu, cu 3
proprietati (url, category, nr_pages):
{"url": "http://coursesweb.net/", "category": "Web Development", "nr_pages":
400}
Folosim file_get_contents() pentru a citi datele (sirul) din fisierul text, apoi, cu
json_decode() se transforma sirul intr-un obiect PHP.
<?php
$file = 'sitedata.txt'; // adresa /numele fisierului
// verifica daca fisierul exista
if(file_exists($file)) {
$filedata = file_get_contents($file);
/* Sau, se poate adauga direct acest sir:
$filedata = '{"url": "http://coursesweb.net/", "category": "Web Development", "nr_pages":
400}';
*/
// transforma sirul in obiect al clasei stdClass
$objson = json_decode($filedata, true);
// parcurge obiectul si afiseaza fiecare proprietate si valoarea ei
foreach($objson AS $prop => $val) {
echo '<br/>'. $prop .' - '. $val;
}
}
else echo $file .' nu exista';
Afiseaza:
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
url - http://coursesweb.net/
category - Web Development
nr_pages - 400
Preluare date din obiect PHP
- Functia json_decode() transforma sirul JSON intr-un Obiect al clasei stdClass.
Ca sa obtineti valoarea asociata unei anumite proprietati, se foloseste aceasta
sintaxa:
$valoare = $obiect->nume_proprietate;
Sau, daca "nume_proprietate" este intr-o variabila, se foloseste aceasta sintaxa:
$property = 'nume_proprietate';
$valoare = $obiect->{$property};
Iata un alt exemplu;
<?php
// sir cu obiect JSON
$strjson = '{"url": "http://coursesweb.net/", "category": "Web Development", "nr_pages": 400}';
// transforma sirul in obiect al clasei stdClass
$objson = json_decode($strjson);
// preia valoarea unei anumite proprietati
$url = $objson->url;
echo '<br/>'. $url;
// preia valoarea unei proprietati cu numele salvat in variabila
$prop = 'category';
$val = $objson->{$prop};
echo '<br/>'. $val;
Acest cod va afisa:
http://coursesweb.net/
Web Development
Este important ca sirul sa fie un obiect JSON valid, altfel, functia json_decode()
va returna False sau Null.
Transformare obiect JSON in Array asociativ
Daca vreti sa transformati sirul cu obiect JSON intr-un Array asociativ in PHP,
adaugati True ca al doilea argument in json_decode().
Sintaxa:
$arr = json_decode($sir_json, true);
Exemplu:
<?php
// sir cu obiect JSON
$strjson = '{"url": "http://site-ul-tau.net/", "category": "Diverse", "nr_pages": 1500}';
// transforma sirul in array asociativ
$arrjson = json_decode($strjson, true);
// Test
var_dump($arrjson);
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
// preia valoarea unui anumit element
$url = $arrjson['url'];
echo '<br/>'. $url;
// preia valoarea unui element cu numele retinut in variabila
$elm = 'category';
$val = $arrjson[$elm];
echo '<br/>'. $val;
Rezulta:
array(3) { ["url"]=> string(18) "http://site-ul-tau.net/" ["category"]=> string(7)
"Diverse" ["nr_pages"]=> int(1500) }
http://site-ul-tau.net/
Diverse
Sirul JSON poate sa contina date mai complexe, cu o structura formata din mai
multe obiecte si array. In acest caz trebuie sa stiti cum sa lucrati cu Array in PHP.
Iata un exemplu:
<?php
// sir cu obiect JSON, continand inca un obiect, si un Array
$strjson = '{
"url": "http://site-ul-tau.net/",
"category": {"ct1": "Web Development", "ct2": "Web Programming"},
"courses": ["PHP-MySQL", "JavaScript", "HTML", "CSS"]
}';
// converteste sirul intr-un array asociativ
$arrjson = json_decode($strjson, true);
// Afiseaza structura array-ului
echo '<pre>';
var_export($arrjson);
echo '</pre>';
// preia prima categorie "ct1", si al doilea element in "courses"
$ct1 = $arrjson['category']['ct1'];
$course2 = $arrjson['courses'][1];
echo $ct1 .'<br/>'. $course2;
Rezulta:
array (
'url' => 'http://site-ul-tau.net/',
'category' =>
array (
'ct1' => 'Web Development',
'ct2' => 'Web Programming',
),
'courses' =>
array (
0 => 'PHP-MySQL',
1 => 'JavaScript',
2 => 'HTML',
3 => 'CSS',
)
)
Web Development
JavaScript
Formatul JSON este folosit in special in Aplicatii Web Development, precum
Facebook App, Google Apps, Youtube Api.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Daca sirul cu date de la acel Appi nu este un format JSON corect, trebuie sa
prelucrati sirul ca sa obtineti formatul JSON valid inainte de a utiliza
json_decode().
De exemplu, datele "info" de la Youtube Api sunt intr-un sir cu obiect JSON, dar
sirul in intregime nu este format JSON valid:
info = { "title" : "DaOne - povestea noastra (feat. Ewa)", "image" :
"http://i.ytimg.com/vi/6UjfTKHQ4vo/default.jpg", "length" : "4", "status" :
"serving", "progress_speed" : "", "progress" : "", "ads" : "", "pf" :
"http://acef.u.aclst.com/ping.php?video_id=6UjfTKHQ4vo&h=2717", "h" :
"a148abf7ef86bab307d50d0d9d6177f0" };
Iata cum se pot prelua datele din acest sir.
<?php
// sir cu date de la Youtube App
$yinfo = 'info = {
"title" : "DaOne - povestea noastra (feat. Ewa)",
"image" : "http://i.ytimg.com/vi/6UjfTKHQ4vo/default.jpg",
"length" : "4",
"status" : "serving",
"progress_speed" : "",
"progress" : "",
"ads" : "",
"pf" : "http://acef.u.aclst.com/ping.php?video_id=6UjfTKHQ4vo&h=2717",
"h" : "a148abf7ef86bab307d50d0d9d6177f0"
};';
/*
Se poate prelua acest sir de la pagina Youtube Api folosind acest cod:
$url = 'http://www.youtube-mp3.org/api/itemInfo/?
video_id=6UjfTKHQ4vo&adloc=&r={{datetime}}';
$yinfo = file_get_contents($url);
*/
// preia doar subsirul cu formatul JSON valid
if(preg_match('/{(.*?)}/i', $yinfo, $infojson)) {
// converteste obiectul JSON in array asociativ
$arrjson = json_decode($infojson[0], true);
// afisaza datele de la 'title' si 'image'
$title = $arrjson['title'];
$imgsrc = $arrjson['image'];
echo $title .'<br/>'. $imgsrc;
}
Atribuire valoare prin referinta
Atribuirea prin referinta se face folosind semnul "&" in fata variabilei.
- Exemplu:
$x = 'abc';
$y = &$x;
echo $y; // abc
Atribuirea prin referinta e mai mult decat o simpla atribuire de valoare, de fapt
leaga intre ele cele 2 variabile pe parcursul scriptului. Astfel, daca se modifica
ulterior valoarea uneia dintre variabile, se transmite si la cealalta.
Exemplu (vedeti comentariile din cod):
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
<?php
$x = 'site-ul-tau.net';
$y = &$x;
echo $y; // site-ul-tau.net
// Se modifica valoarea lui $x, si va afecta si pe $y
$x = 'CoursesWeb.net';
echo '<br/>'. $y; // CoursesWeb.net
// Se modifica valoarea lui $y, se schimba si la $x
$y = 'php.net';
echo '<br/>'. $x; // php.net
?>
Atribuire prin referinta si functii
Atribuirea prin referinta se transfera si de la variabile (parametru) definite in
interiorul unei functii catre variabila din exterior transmisa la apelare, daca se
adauga caracterul "&" la parametru functiei cand e definita. Va afecta orice
variabila folosita ca argument pentru acel parametru la apelare.
- Exemplu, variabila folosita ca argument la apelare e afectata /modificata si ea
de valoarea respectivului parametru definit cu "&":
<?php
function foo(&$a) {
$a = $a + 2;
}
$x = 7;
// Se apeleaza functia cu variabila $x la argument
// Parametrul lui foo() avand caracterul "&", va transmite ultima valoare a lui ( setata in corpul
functiei) si in exterior, la $x
foo($x);
echo $x; // 9
?>
.Dupa cum observati, atribuirea prin referinta poate crea situatii /efecte destul
de complexe, de aceea este indicat a se evita folosirea ei, mai ales la incepatori.
Numere aleatoare in PHP
Ca sa obtineti un numar aleator in PHP, se poate folosi functia mt_rand()
(exista si functia rand(), dar conform documentatiei PHP, mt_rand() e mai
rapida).
- Exemplu:
$nr = mt_rand();
echo $nr;
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Ca sa obtineti numarul aleator dintre un numar minim si maxim, se foloseste
aceasta sintaxa: mt_rand($min, $max).
$nr = mt_rand(1000, 9999);
echo $nr;
Numere aleatoare din array
Daca aveti un array cu numerr si vreti sa obtineti un numar aleator din acel
array, se poate aplica functia array_rand(). Aceasta functie returneaza cheia
unui element din array ales aleator.
- Exemplu:
$nrs = array(123, 567, 4556, 34245, 78);
$rk = array_rand($nrs);
$nr = $nrs[$rk];
echo $nr; // 4556
Daca vreti sa alegeti mai mult de o cheie din array, adaugati un al doilea
argument, care reprezinta numarul de chei (mai mic decat numarul de elemente
din acel array). In acest caz, array_rand($array, $nrk) va returna un array cu
$nrs numere de chei aleatoare din $array.
$nrs = array(123, 567, 4556, 34425, 78, 789);
$rks = array_rand($nrs, 2); // contine 2 chei aleatoare (2, 5)
echo $nrs[$rks[0]]; // 4556
echo $nrs[$rks[1]]; // 789
Numar aleator cu cifre distincte
Daca vreti sa obtineti un numar aleator dintre un minim si maxim, dar cu cifre
distincte, fara ca vreo cifra sa se repete in numarul ales aleator, puteti folosi
urmatoarea functie.
<?php
// returneaza un numar aleator intre $min si $max, cu cifre distincte
function getDistinctNr($min, $max) {
// obtine numar aleator cu cifre diferite ( www.coursesweb.net )
$nrstr = (string) mt_rand($min, $max); // numar aleator transformat in sir
$n_nr = strlen($nrstr); // numarul de caractere
$setnr = array(); // va retine cifrele ce formeaza numarul aleator returnat
// parcurge caracterele din $nrstr ca sa retima in $setnr doar cifrele distincte
// daca cifra e deja in $setnr, parcurge numerele de la 0 la 9 ca sa o inlocuiasca cu alt numar
distinct
for($i=0; $i<$n_nr; $i++) {
if(!in_array($nrstr[$i], $setnr)) $setnr[] = $nrstr[$i];
else {
for($i2=0; $i2<10; $i2++) {
if(!in_array($i2, $setnr)) {
$setnr[] = $i2;
break;
}
}
}
}
return implode('', $setnr);
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
}
// Test
$nr = getDistinctNr(1000, 9999);
echo $nr;
?>
Creare si utilizare Pagina Template
in PHP
Acest tutorial arata cum puteti crea o simpla pagina (fisier) template care sa fie
utilizat pentru pagini web in PHP.
Vom folosi doua fisiere: "index.php" cu scriptul PHP in care sunt definite datele ce vor fi
adaugate in pagina, si "page.tpl" care contine template-ul, cod HTML cu expresii ce vor
fi inlocuite cu date definite in "index.php".
Expresia adaugata in template, in codul HTML, are aceasta forma (un comentariu
HTML):
<!-- CUVANT -->
- Aceasta expresie nu e afisata in pagina daca nu setati in PHP o valoare care sa o
inlocuiasca, deoarece e tratata ca un comentariu HTML.
Codul pt. template, adaugat in "page.tpl" (cu HTML5)
<!doctype html>
<html>
<head>
<meta charset="utf-8" />
<title><!-- TITLE --></title>
<meta name="description" content="<!-- META_DESCRIPTION -->" />
<meta name="keywords" content="<!-- META_KEYWORDS -->" />
<style>header, footer, section, aside, nav, article {display: block;}</style>
<!--[if IE]><script src="http://html5shiv.googlecode.com/svn/trunk/html5.js"></script><!
[endif]-->
</head>
<body>
<header id="header">
<h1><!-- TITLE --></h1>
</header>
<section id="article">
<!-- ARTICLE -->
</section>
<section id="sidemenu">
<nav><!-- SIDEMENU --></nav>
</section>
<footer id="footer">
<!-- FOOTER -->
</footer>
</body>
</html>
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Codul pentru "index.php" (explicatiile sunt in comentariu din cod)
<?php
// array cu chei /cuvinte care sunt adaugate in template (in comentariu HTML)
// aceste elemente (initial fara valoare) vor contine date care vor inlocui comentariu HTML din
template
$templ = array('TITLE'=>'', 'META_DESCRIPTION'=>'', 'META_KEYWORDS'=>'', 'ARTICLE'=>'',
'SIDEMENU'=>'', 'FOOTER'=>'');
// preia cheile din $templ ca sa fie adaugate in RegExp
$templ_k = array_keys($templ);
// Sablon /Tipar RegExp cu expresia folosita in template
$templ_rgx = '/<!-- ('.implode('|', $templ_k).') -->/i';
// setare /definire date in elementele din $templ, care vor inlocui comentariu corespunzator in
template
// aceste date pot fi preluate dintr-o baza de date, fisier extern, array, etc.
$templ['TITLE'] = 'Cursuri gratuite: www.site-ul-tau.net';
$templ['META_DESCRIPTION'] = 'Descriere adaugata in meta tag';
$templ['META_KEYWORDS'] = 'Cuvinte, importante, din pagina';
$templ['ARTICLE'] = 'Articol, continut adaugat in corpul paginii';
$templ['SIDEMENU'] = 'Meniu: <ul><li><a href="http://www.site-ul-tau.net/" title="Cursuri
gratuite">Cursuri gratuite</a></li></ul>';
$templ['FOOTER'] = 'Continut adaugat in subsolul paginii';
// preia template-ul
$tpl = file_get_contents('page.tpl');
// inlocuieste datele in template si afiseaza pagina obtinuta
echo preg_replace_callback($templ_rgx, function($m) { GLOBAL $templ; return
$templ[$m[1]]; }, $tpl);
?>
Expresia:
$templ_rgx = '/<!-- ('.implode('|', $templ_k).') -->/i';
Creaza sablonul RegExp cu, cuvintele folosite in modelul din template ce va fi inlocuit
cu date din PHP, aceste cuvinte sunt cheile adaugate in array-ul $templ. Sunt adaugate
in RegExp separate prin "|" ca sa creeze un sablon ca acesta:
/<!-- (CUVANT_1|CUVANT_2|CUVANT_3) -->/i
- Aceasta Expresie Regulata se va potrivi doar cu modelul (comentariul HTML) din
template format cu cheile /cuvintele adaugate in $templ, astfel, alte comentarii HTML
nu vor fi luate in considerare.
- Extensia "/i" determina functia preg_replace_callback() sa evalueze expresia indiferent
de majuscule sau litere mici.
- Prin adaugarea cuvintelor pentru template in array ca elemente cu valoare vida, se
evita erorile in cazul in care nu sunt definite date pentru acel element, si va adauga
valoarea vida in codul HTML.
Cautare in tabel MySQL
Dupa ce au fost adaugate mai multe date (randuri) intr-un tabel MySQL, se
poate selecta anumite randuri si coloane cautand dupa un anumit termen sau
cuvant. Pentru aceasta se foloseste comanda WHERE.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Cautare dupa valoarea coloanei
Intr-un tabel MySQL daca dorim sa fie selectate doar acele randuri in care o
colana are o anumita valoare, se adauga in comanda SQL formula: WHERE
`coloana`='valoare' , dupa cum se vede in urmatorul exemplu.
In acest exemplu vor fi selectate doar randurile din coloanele "col1" si "col2"
unde "col1" are o anumita valoare fixa precizata.
<?php
// conecteaza la baza de date
$conn = new mysqli('localhost', 'root', 'pass', 'baza_date');
// verifica conexiunea
if (mysqli_connect_errno()) {
exit('Connect failed: '. mysqli_connect_error());
}
$val = 'cuvant'; // Variabila ce contine valoarea pt. coloana cautata
// interogare sql SELECT
$sql = "SELECT `col1`, `col2` FROM `tabel` WHERE `col1`='$val'";
// executa interogarea si retine datele returnate
$result = $conn->query($sql);
// daca $result contine cel putin un rand
if ($result->num_rows > 0) {
// Parcurge si afiseaza randurile gasite
while($row = $result->fetch_assoc()) {
echo '<br />'. $row['col1']. ' - '. $row['col2'];
}
}
else {
echo '0 rezultate';
}
$conn->close();
?>
- "col1" si "col2" sunt coloanele din "tabel" care vrem sa fie selectate. Puteti
adauga mai multe nume (separate prin virgula), sau pentru a selecta toate
coloanele, se foloseste caracterul *
Pe langa formula "WERE" pot fi folosite si comenzile AND (si) sau OR (sau),
pentru a efectua selecturi mai complexe, sau mai precise, cautand randurile in
functie de valorile mai multor coloane.
- De exemplu, daca se doreste selectarea doar a randurilor in care avem "col1"
cu valoarea "val1" si "col2" cu valoarea "val2"; randul selectat sa indeplineasca
ambele conditii, se foloseste comanda SQL cu AND astfel:
$sql = "SELECT `col1`, `col2` FROM `tabel` WHERE `col1`='$val1' AND
`col2`='$val2'";
- Daca se doreste selectarea randurilor in care avem "col1" cu valoarea "val1"
sau "col2" cu valoarea "val2"; randul selectat sa indeplineasca una (oricare) din
aceste conditii, se foloseste comanda SQL cu OR astfel:
$sql = "SELECT `col1`, `col2` FROM `tabel` WHERE `col1`='$val1' OR
`col2`='$val2'";
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Cautare dupa un anumit termen in rand
O alta selectare necesara este atunci cand se doreste cautarea randurilor care
au in datele din coloana un anumit termen sau cuvant. Pentru aceasta se
folosesc impreuna comenzile WHERE si LIKE.
Se adauga la comanda SQL formula: WHERE `coloana` LIKE 'termen'
De exemplu:
$sql = "SELECT `col1`, `col2` FROM `tabel` WHERE `col1` LIKE '$term'";
- Valoarea lui '$term' poate fi un cuvant sau fraza exacta, ori o parte dintr-un
cuvant, in acest caz se foloseste si caracterul "%", astfel, pot fi obtinute
urmatoarele 4 cazuri:
'term' - va returna randurile in care valoarea coloanei este exact cuvantul
"term", fara altceva.
'term%' - va gasi randurile in care valoarea coloanei incepe cu "term",
cum ar fi: "term ceva", "termenii", etc.
'%term' - va gasi randurile in care valoarea coloanei se termina cu
"term", cum ar fi: "12term" "ceva term", etc.
'%term%' - va returna randurile in care coloana are in valoarea ei
(oriunde, si in interiorul continutului) termenul "term", cum ar fi: "term
ceva" "ceva 12termeni", "ceva ex-terma altceva", etc.
De obicei, termenul cautat este preluat dintr-un formular. Trebuie sa tineti cont
de modul in care au fost adaugate datele in tabelul MySQL, daca au fost filtrate
cu o functie, precum "mysql_real_escape_string()", cand se face selectul pentru
cautare trebuie aplicata aceeasi functie termenului cautat.
- Mai jos puteti studia si folosi codul unui model de script, cu formular, pentru
selectarea dintr-un tabel MySQL a randurilor in care se gaseste termenul
transmis prin formular. Explicatiile detaliate sunt in codul scriptului.
<!DOCTYPE html PUBLIC "-//W3C//DTD XHTML 1.0 Transitional//EN"
"http://www.w3.org/TR/xhtml1/DTD/xhtml1-transitional.dtd">
<html xmlns="http://www.w3.org/1999/xhtml" lang="ro">
<head>
<meta http-equiv="content-type" content="text/html; charset=utf-8" />
<title>Script cautare MySQL</title>
<meta name="description" content="Script cu formular pt cautare in tabel MySQL. Tutorial de
la http://www.site-ul-tau.net" />
<meta name="keywords" content="script cautare" />
</head>
<body>
<form action="" method="post">
<input type="text" name="term" />
<input type="submit" name="submit" value="Cauta" />
</form>
<?php
// Script - Tutorial de la http://www.site-ul-tau.net
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
// Se verifica daca e primita valoare de la formular si are mai mult de 1 caracter
if (isset($_POST['term']) && strlen($_POST['term'])>1) {
// Preia valoarea, eliminand posibile spatii exterioare
$term = trim($_POST['term']);
// conecteaza la baza de date
$conn = new mysqli('localhost', 'root', 'pass', 'baza_date');
// verifica conexiunea
if (mysqli_connect_errno()) {
exit('Connect failed: '. mysqli_connect_error());
}
// Filtreaza caracterele speciale ca sa poata fi utilizate in comanda SQL
$term = $conn->real_escape_string($term);
// Se face selectarea si afisarea datelor returnate
$sql = "SELECT * FROM `nume_tabel` WHERE `nume_coloana` LIKE '%$term%'";
// executa interogarea si retine datele returnate
$result = $conn->query($sql);
// daca $result contine cel putin un rand
if ($result->num_rows > 0) {
// Parcurge si afiseaza randurile gasite
while($row = $result->fetch_assoc()) {
echo '<br />'. $row['col1']. ' - '. $row['col2'];
}
}
else {
echo '0 rezultate';
}
$conn->close();
}
?>
</body>
</html>
Numar Zile dintre doua date, zile
din saptamana specificata in PHP
MySQL
Acest tutorial arata cum puteti calcula numarul de zile dintre doua date, si
cum sa obtineti zilele dintr-o anumita saptamana din an, in PHP si MySQL.
Calculare numar zile dintre doua date
Ca sa obtineti numarul de zile dintre doua date in PHP, puteti folosi acest
model:
<?php
// calculeaza numar de zile dintre $enddate si $startdate
$startdate = '2012-04-3';
$enddate = '2012-05-18'; // pt data curenta: date('Y-m-d');
$days = (strtotime($enddate) - strtotime($startdate)) / (60 * 60 * 24);
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
echo $days; // 45
?>
Daca vreti sa calculati numarul de zile dintre o anumita data si ziua curenta,
folositi: $enddate = date('Y-m-d');
- Pentru a selecta inregistrarile dintre doua date intr-o baza de date MySQL,
puteti folosi acest model:
SELECT * FROM `table` WHERE `date` BETWEEN '2012-04-03' AND '2012-05-18'
- Pentru a selecta randurile dintre o anumita data si ziua curenta, folositi acest
exemplu:
SELECT * FROM `table` WHERE `date` BETWEEN '2012-04-03' AND CURRENT_DATE
Obtinere zile dintr-o anumita saptamana din an
Ca sa obtineti in PHP zilele dintr-o saptamana specificata dintr-un an, de luni
pana duminica inclusiv (sau incepand cu oricare zi a saptamanii), puteti folosi
aceasta functie:
// functie pt obtinere zile dintr-o saptamana ( www.site-ul-tau.net )
// returneaza un array cu zilele din $week_nr din $year
// $week_nr reprezinta numarul saptamanii din an
// initial, $startday e setat 1 (0=Duminica, 1=Luni, 2=Marti, ...)
function daysWeek($week_nr, $year, $startday=1) {
$setweek = $week_nr;
$re = array(); // retine rezultatul ce va fi returnat
// parcurge numarul de zile dintr-o saptamana, 7
for($i=0; $i<7; $i++){
// seteaza numar zi din saptamana in functie de $startday
$setday = $startday + $i;
// daca $setday e 7 sau mai mare, scade 7 zile si mareste $setweek cu o saptamana
if($setday >= 7) {
$setday -= 7;
$setweek = $week_nr + 1;
}
// adauga numarul zilei in $re
$re[] = date('d', strtotime($year.'W'.$setweek.$setday));
}
return $re;
}
Al treilea parametru, $startday, seteaza ziua de inceput din saptamana, initial e
1 (pt zilele de Luni pana Duminica inclusiv), este optional.
Daca vreti sa obtineti zilele incepand cu alta zi din saptamana (alta decat Luni),
adaugati la apelarea functiei daysWeek() un al treilea argument cu numarul zilei
de inceput, 0 = Duminica, 1 = Luni, 2 = Marti, 3 = Miercuri, ..., sau
date('N') pt ziua curenta.
- Exemple:
$days = daysWeek(20, 2011); // zilele din saptamana 20 din 2011 (de Luni pana Luni)
$days = daysWeek(42, 2012, 0); // zilele din saptamana 42 din 2012 (de Duminica pana
Duminica)
$days = daysWeek(date('W')+1, date('Y')); // zilele din saptamana urmatoare, din anul curent
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Exemplu, obtine zilele din saptamana precedenta diin anul curent (incepand cu
Luni):
<?php
// functie pt obtinere zile dintr-o saptamana ( www.site-ul-tau.net )
// returneaza un array cu zilele din $week_nr din $year
// $week_nr reprezinta numarul saptamanii din an
// initial, $startday e setat 1 (0=Duminica, 1=Luni, 2=Marti, ...)
function daysWeek($week_nr, $year, $startday=1) {
$setweek = $week_nr;
$re = array(); // retine rezultatul ce va fi returnat
// parcurge numarul de zile dintr-o saptamana, 7
for($i=0; $i<7; $i++){
// seteaza numar zi din saptamana in functie de $startday
$setday = $startday + $i;
// daca $setday e 7 sau mai mare, scade 7 zile si mareste $setweek cu o saptamana
if($setday >= 7) {
$setday -= 7;
$setweek = $week_nr + 1;
}
// adauga numarul zilei in $re
$re[] = date('d', strtotime($year.'W'.$setweek.$setday));
}
return $re;
}
$week_nr = date('W') - 1; // numarul saptamanii precedente
$year = date('Y'); // anul curent
// obtine zilele din saptamana precedenta (de Luni pana Duminica inclusiv)
$days = daysWeek($week_nr, $year);
// Test
var_export($days);
?>
- Pentru a selecta inregistrarile dintr-o anumita saptamana din an, dintr-o baza
de date MySQL, puteti folosi acest exemplu:
SELECT * FROM `table` WHERE YEAR(`date`) = 2012 WEEK(`date`) = 40
- Pentru a selecta inregistrarile din saptamana precedenta, folositi aceasta
interogare SQL:
SELECT * FROM `table` WHERE `date` BETWEEN DATE_SUB(CURDATE(),
INTERVAL 1 WEEK) AND CURDATE()
Explorarea Sistemului de Gestiune
a Bazelor de Date MySQL
Invatati sa determinati bazele de date dintr-un server MySQL
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Invatati sa obtineti o lista a tabelelor dintr-o baza de date MySQL si sa
determinati coloanele din tabel
1. Determinarea bazelor de date gazduite de un server MySQL
Pentru a determina bazele de date gazduite de un server MySQL la care aveti
acces, utilizati functia:
mysql_list_dbs()
Functia returneaza un set de rezultate alcatuit din numele bazelor de date
gazduite.
Intai determinati numarul rndurilor din setul de rezultate utilizand functia
mysql_num_rows(), asa cum procedati n cazul unui set de rezultate normal.
Apoi trebuie sa preluati fiecare rnd cu functia mysql_tablename(), care preia
ca argumente valoarea returnata de functia mysql_list_dbs() si numarul
rndului care va fi citit. Rndurile sunt numerotate ncepnd de la 0.
Iata un exemplu prin care puteti afisa numele bazelor de date gazduite pe
"localhost":
<?php
$dbh = mysql_connect( "localhost", "nume_user", "parola")
or die("Unable to connect to MySQL");
$dblist = mysql_list_dbs();
$nr = mysql_num_rows($dblist);
if (mysql_errno()) {
echo "<br />". mysql_errno(). " : ". mysql_error(). "<br />";
}
for ($i=0; $i<$nr; $i++) {
echo "<br />". mysql_tablename($dblist, $i);
}
mysql_close();
?>
2. Determinarea tabelelor incluse ntr-o baza de date MySQL
Pentru a obtine o lista a tabelelor incluse ntr-o baza de date specificata, folositi
functia
mysql_list_tables()
Aceasta foloseste ca argument numele bazei de date si returneaza un set de
rezultate similar celui returnat de mysql_list_dbs().
Pentru a obtine acces la lista cu tabele, parcurgeti setul de rezultate cu ajutorul
unei instructiuni "for" in cadrul careia utilizati functia mysql_tablename().
Iata un exemplu care prezinta modul de obtinere si afisare a listei tabelelor din
baza de date "lucrudb":
<?php
$dbh = mysql_connect( "localhost", "nume_user", "parola")
or die("Unable to connect to MySQL");
$tabele = mysql_list_tables("lucrudb");
$nr = mysql_num_rows($tabele);
if (mysql_errno()) {
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
echo "<br />". mysql_errno(). " : ". mysql_error(). "<br />";
}
for ($i=0; $i<$nr; $i++) {
echo "<br />". mysql_tablename($tabele, $i);
}
mysql_close();
?>
Pentru a putea obtine lista cu tabelele dintr-o baza de date, trebuie ca numele
de utilizator si parola folosite sa ofere acces la baza de ate respectiva, in caz
contrar veti primi un mesaj de eroare.
3. Determinarea coloanelor incluse ntr-un tabel
Pentru a obtine o lista a coloanelor incluse ntr-un tabel, puteti utiliza functia:
mysql_list_fields()
Aceasta returneaza un set de rezultate alcatuit din numele coloanelor tabelului
specificat, foloseste ca argumente numele bazei de date si numele tabelului.
Iata un exemplu care va prezinta modul de obtinere a numelui coloanelor din
tabelul "carti", folosind functia mysql_list_fields():
<?php
$dbh = mysql_connect( "localhost", "nume_user", "parola")
or die("Unable to connect to MySQL");
$coloane = mysql_list_fields("lucrudb", "carti");
$nr = mysql_num_fields($coloane);
if (mysql_errno()) {
echo "<br />". mysql_errno(). " : ". mysql_error(). "<br />";
}
for ($i=0; $i<$nr; $i++) {
echo "<br />". mysql_field_name($coloane, $i);
}
mysql_close();
?>
Daca in locul numelui coloanelor doriti sa obtineti alte informatii despre colanele
dintr-un tabel MySQL, folositi in locul functiei mysql_field_name() din interiorul
instructiunii "for", una din functiile: mysql_fetch_fields(), mysql_field_flags(),
mysql_field_len() sau mysql_field_type(), care au fost prezentate in primul
capitol al aceastei lectii.
Adaugarea datelor in tabele MySQL
Protectii la adaugarea datelor intr-o baza de date
Cand doriti sa adaugati date intr-un tabel MySQL (cu INSERT sau UPDATE) care
sunt primite de exemplu dintr-un formular HTML sau prin adresa URL, pe care le
preluati prin "$_POST" sau "$_GET", inainte de a le adauga in baza de date este
indicat sa le "prelucrati", sa va asigurati ca nu vor fi introduse date care pot fi
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
folosite pentru atacuri gen "SQL injection".
Pentru aceasta puteti folosi unele din urmatoarele filtre pentru a face datele
sigure inainte de a ajunge la MySQL:
magic_quotes_gcp() - (poate fi setat ON din "php.ini") adauga
caracterul "\" inaintea ghilimelelor simple sau duble
addslashes() - o functie PHP care adauga caracterul "\" inaintea
ghilimelelor simple sau duble
mysql_real_escape_string() - adauga caracterul "\" inaintea
caracterelor speciale: NULL, \n, \r, \, ', ", \x00 si \x1a
htmlentities() - transforma caractere HTML in entitati ale acestora (de
ex.: > devine > , ghilimelele duble " devin ")
In continuare sunt prezentate trei exemple din care sa intelegeti cum se
folosesc aceste functii.
Vom presupune ca folosim datele trimise dintr-un formular HTML, pentru
"nume" si "e-mail".
- Cititi comentariile din coduri.
1. Exemplu cu addslashes()
<?php
// Intai faceti conectarea la MySQL si selectarea bazei de date
// Daca sunt trimise datele pt. 'nume' si 'e-mail' din formular
if (isset($_POST['nume']) && isset($_POST['email'])) {
$nume = $_POST['nume'];
$email = $_POST['email'];
// Se verifica daca "magic_quotes_gpc()" nu este setat ON
// Daca nu e ON, se filtreaza variabilele cu addslashes()
if(!get_magic_quotes_gpc()) {
$nume = addslashes($nume);
$email = addslashes($email);
}
// Acum se adauga mai in siguranta aceste date in MySQL
$sql = "INSERT INTO `nume_tabel` (col_nume, col_email) VALUES ('$nume',
'$email')";
// Se executa interogarea, daca returneaza FALSE afisaza cauza erorii, altfel,
afiseaza confirmarea
if (!mysql_query($sql)) {
echo 'Eroare : '. mysql_errno(). ' - '. mysql_error();
}
else {
echo 'Datele au fost adaugate';
}
}
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
@mysql_close();
?>
2. Exemplu cu mysql_real_escape_string()
- Pentru a avea exemple variate, aici folosim o interogare pentru UPDATE
<?php
// Intai faceti conectarea la MySQL si selectarea bazei de date
// Daca sunt trimise datele pt. 'nume' si 'e-mail' din formular
if (isset($_POST['nume']) && isset($_POST['email'])) {
// Se verifica daca "magic_quotes_gpc()" este setat ON
// Daca e ON, se aplica stripslashes() pentru a nu se adauga de 2 ori "\"
if(get_magic_quotes_gpc()) {
$_POST['nume'] = stripslashes($_POST['nume']);
$_POST['email'] = stripslashes($_POST['email']);
}
// Se adauga valorile filtrate cu mysql_real_escape_string() in variabile
$nume = mysql_real_escape_string($_POST['nume']);
$email = mysql_real_escape_string($_POST['email']);
// Acum se adauga mai in siguranta aceste date in MySQL
// Conditia WHERE `id`=1 e foloseta pt. a face update exact in randul unde
vrem, aici cel cu id=1
$sql = "UPDATE `nume_tabel` SET `col_nume`='$nume',
`col_email`='$email' WHERE `id`=1";
// Se executa interogarea, daca returneaza FALSE afisaza cauza erorii, altfel,
afiseaza confirmarea
if (!mysql_query($sql)) {
echo 'Eroare : '. mysql_errno(). ' - '. mysql_error();
}
else {
echo 'Datele au fost modificate';
}
}
@mysql_close();
?>
- Cand folositi addslashes() sau mysql_real_escape_string() la adaugarea
datelor, pentru citirea lor folositi functia inversa stripslashes() - aceasta
anuleaza caracterele "\" care au fost adaugate.
Iata un exemplu:
<?php
// Intai faceti conectarea la MySQL si selectarea bazei de date
$sql = "SELECT `col_nume`, `col_email` FROM `nume_tabel`";
$rezultat = mysql_query($sql) or trigger_error(E_USER_ERROR);
if (mysql_num_rows($rezultat) == 0) {
echo '0 rezultate';
}
else {
while ($rand = mysql_fetch_assoc($rezultat)) {
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
// Elimina caracterele "\" care au fost adaugate de "addslashes()" sau
"mysql_real_escape_string()"
$nume = stripslashes($rand['col_nume']);
$email = stripslashes($rand['col_email']);
echo '<br />'. $nume. ' - '. $email;
}
}
@mysql_close();
?>
3. Exemplu cu htmlentities()
- Cand doriti sa adaugati cod HTML intr-un tabel MySQL, pentru siguranta
puteti folosi "htmlentities()".
<?php
// Intai faceti conectarea la MySQL si selectarea bazei de date
// Variabila care contine codul HTML pe care dorim sa-l adaugam in tabelul
MySQL
$sir = '<a href="http://www.site-ul-tau.net/php-mysql" title="Curs
PHP-MySQL">PHP-MySQL</a>';
// Se convertesc cu htmlentities() caracterele specifice HTML
$sir = htmlentities($sir);
// Acum se pot adauga datele in MySQL
$sql = "INSERT INTO `nume_tabel` (col_html) VALUES ('$sir')";
// Se executa interogarea, daca returneaza FALSE afisaza cauza erorii, altfel,
afiseaza confirmarea
if (!mysql_query($sql)) {
echo 'Eroare : '. mysql_errno(). ' - '. mysql_error();
}
else {
echo 'Datele au fost adaugate';
}
@mysql_close();
?>
- In baza de date va fi adaugat urmatorul sir:
<a href="http://www.site-ul-tau.net/php-
mysql" title="Curs PHP-MySQL">PHP-
MySQL</a>'
- Pentru a citi si returna corect datele care a fost adaugate in tabelul MySQL
folosind "htmlentities()", aplicati functia inversa acesteia,
html_entity_decode().
Iata un exemplu:
<?php
// Intai faceti conectarea la MySQL si selectarea bazei de date
$sql = "SELECT `col_html` FROM `nume_tabel`";
$rezultat = mysql_query($sql) or trigger_error(E_USER_ERROR);
if (mysql_num_rows($rezultat) == 0) {
echo '0 rezultate';
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
}
else {
while ($rand = mysql_fetch_assoc($rezultat)) {
// Se transforma in caractere pt. HTML entitatile acestora, convertite de
"htmlentities()"
$codhtml = html_entity_decode($rand['col_html']);
echo $codhtml;
}
@mysql_close();
?>
Trimitere e-mail cu tag-uri si
atasament
Part. 1
Pentru a expedia mesaje la o adresa de e-mail cu PHP, trebuie in primul rand ca
serverul folosit sa ruleze PHP si, pentru a aplica exemplele de aici, sa aibe
activata functia mail().
1. Expedierea mesajelor de e-mail ce contin tag-uri HTML
Procedeul este simplu, se aplica functia "mail()", dupa cum e explicat in prima
parte (Lectia 31), folosind sintaxa:
mail($to, $subiect, $mesaj, $from)
Pentru ca tag-urile HTML sa fie recunoscute si afisate corespunsator, trebuie
adaugate header-ele specifice in corpul datelor ce contin adresa "From:" (din
variabila $from). Aceste headere trebuie sa spuna receptorului sa recunoasca
datele trimise ca fiind de tip text/html, si in general puteti folosi pe urmatoarele
doua, impreuna:
"MIME-Version: 1.0"
"Content-type: text/html; charset=iso-8859-1"
Ca sa intelegeti mai bine, iata un exemplu simplu, cu o functie pe care o puteti
folosi in script-urile dv. Explicatiile necesare sunt in cod.
<?php
// De la www.site-ul-tau.net
/*** Functia de trimitre mail-uri ***/
function send_mail($to, $from, $from_name, $sub, $msg){
$eol = "\r\n"; // Pt. adaugare linie noua
// Adauga corect adresa $from si headers
$headers = "From: " . $from_name . "<" . $from . ">".$eol;
$headers .= "MIME-Version: 1.0" . $eol;
$headers .= "Content-type: text/html; charset=iso-8859-1" . $eol;
// Executa expedierea datelor la serverul de mail
// Daca au fost trimise cu succes returneaza mesaj de confirmare, in caz contrar, de eroare
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
if (mail($to, stripslashes($sub), stripslashes($msg), $headers))
return 'Mesajul a fost trimis cu succes';
else return 'Eroare: mesajul nu a putut fi expediat';
}
// Cand vreti sa trimiteti un e-mail, apelati functia, cu cei cinci parametri
// Dupa cum e in continuare
$to = '[email protected]'; // Adresa de mail a destinatarului
$from = '[email protected]'; // Adresa de e-mail a expeditorului
$nume = 'Numele_Expeditorului';
$subiect = 'Un subiect pt. e-mail';
$mesaj = '<h3>Mesajul transmis</h3><div style="color:blue;">Poate contine <b>tags
HTML</b>,<br />
Si stiluri CSS adaugate in interiorul acestora, cu style="..."</div>.';
// Acum se apeleaza functia, cu aceste date pe care le va trimite la serverul de mail
$go_mail = send_mail($to, $from, $nume, $subiect, $mesaj);
echo $go_mail; // Afiseaza rezultatul
?>
- Daca doriti sa formatati textul folosind cod CSS, acesta trebuie adaugat prin
atributul style="". Nu functioneaza cu tag <style>.
- Pentru aranjamente speciale este indicat sa utilizati tabele si coloane HTML
2. Trimitere e-mail-uri ce contin si atasamente
Pentru a include unul sau mai multe atasamente (fisiere, arhive) intr-un e-mail
trimis cu PHP, procedeul e ceva mai complicat. Pe scurt, trebuie ca datele din
acel fisier sa fie preluate (citite) de PHP, codate cu MIME base64 si impartite cu
functia "chunk_split()". Apoi aceste date, impreuna cu tipul fisierului atasat, se
adauga in corpul mesajului, alaturi de celelalte headere.
Puteti intelege cum se face daca studiati script-ul de mai jos, de asemenea, il
puteti folosi in aplicatiile dv.. Este facut ca model pentru a trimite doua
atasamente, poate fi modificat usor daca doriti sa trimiteti doar unul sau mai
multe, gasiti explicatii in documentatia din script.
Important este sa specificati calea corecta catre fisierul atasat, astfel incat
acesta sa poata fi deschis cu functia "fopen()", in cazul acestui model, cele doua
fisiere se afla in acelasi director cu scriptul. Pentru fisiere de tip arhiva .rar si .zip
nu e nevoie sa modificati tipul.
Vedeti detaliile din cod despre cum se adauga fisierele pt. atasament.
<?php
// Script PHP - Trimitere e-mail cu attasamente si tag-uri HTML
// De la www.site-ul-tau.net ( adaptat de la: http://www.codewalkers.com/c/b/Email-Code/ )
$attach = array(); // Defineste variabila ce va contine datele pt. atasamente
// Functia care trebuie apelata pt. a include mesajul si atasamentele in e-mail
function mail_att($to, $from, $sub, $msg, $attach) {
// In continuare se definesc header-ele pt. e-mail
$headers = "From: ".$from;
$rand_hash = md5(time());
$mime_boundary = "==Multipart_Boundary_x".$rand_hash."x";
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
$headers .= "\nMIME-Version: 1.0\n".
"Content-Type: multipart/mixed;\n".
' boundary="'.$mime_boundary.'"';
$msg .= "Un multi-part mesaj in MIME format.\n\n".
'--'.$mime_boundary."\n".
"Content-Type:text/html; charset=\"iso-8859-1\"\n".
"Content-Transfer-Encoding: 7bit\n\n".$msg."\n\n";
// Aici se seteaza includerea atasamentelor (daca exista fisiere adaugate)
if (count($attach)>=1) {
// Parcurge matricea cu datele fisierelor
for($i=0; $i<count($attach); $i++) {
// Deschide fisierul si preia datele din el
if ($file = fopen($attach[$i][0],'rb')) {
$data = fread($file, filesize($attach[$i][0]));
fclose($file);
}
// Codeaza date preluate cu MIME base64 si le separa in parti mai mici
$data = chunk_split(base64_encode($data));
// Adauga datele fisierului in mesajul mail-ului
$msg .= '--'.$mime_boundary."\n".
'Content-Type: '.$attach[$i][2].";\n".
' name="'.$attach[$i][1]."\"\n".
"Content-Transfer-Encoding: base64\n\n".$data ."\n\n".
'--'.$mime_boundary."\n";
}
}
// Se apeleaza functia pt. trimiterea datelor la serverul de mail
if (mail($to, $sub, $msg, $headers)) return "E-mail-ul a fost trimis";
else return 'Eroare: mesajul nu a putut fi expediat';
}
// Aici se seteaza datele principale (sau pot fi preluate din formulare)
$to = '[email protected]'; // Adresa de mail a destinatarului
$from = '[email protected]'; // Adresa de e-mail a expeditorului
$subiect = 'Un subiect pt. e-mail';
$mesaj = '<h3>Mesajul transmis</h3><div style="color:blue;">Poate contine <b>tags
HTML</b>,<br />
Si stiluri CSS adaugate in interiorul acestora, cu style="..."</div> Precum si atasamente.';
// Se adauga datele pt. fisierele ce vor fi atasate
$attach[] = array('fisier.rar', 'Fisier1', 'application/octet-stream');
$attach[] = array('arhiva2.zip', 'Arhiva2', 'application/octet-stream');
// Daca doriti sa trimiteti doar un atasament, stergeti codul ce adauga pe al doilea
/* Daca doriti sa adaugati mai multe atasamente, repetati formula, sub celelalte:
$attach[] = array('cale/fisier', 'Nume_fisier', 'tip_fisier');
- 'cale/fisier' e calea si numele fisierului pe server, ce trebuie atasat
- 'Nume_fisier' e numele cu care va apare atassamentul in mail
- 'tip_fisier' e tipul fisierului atasat, pt. arhive RAR, ZIP lasati 'application/octet-stream' */
// Acum e apelata functia ce prelucreaza datele si le trimite la serverul de mail
$go_mail = mail_att($to, $from, $subiect, $mesaj, $attach);
echo $go_mail;
?>
- Cu functia din acest script pot fi trimise si e-mail-uri fara atasament, doar cu
continut text si cod HTML in mesaj, pt. asta trebuie sterse variabilele de tip
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
"$attach[]".
- Scriptul a fost testat cu succes pe serverul acestui site. Pt. a functiona corect
depinde si de setarile, permisiunile serverului, in principal sa aibe functia mail()
activa.
Creare tabel HTML din Array
Acest tutorial explica cum pot fi create corect tabele HTML cu date stocate intr-
un Array sau care in general sunt parcurse cu instructiuni WHILE, FOR sau
FOREACH.
O problema des intalnita in acest caz este afisearea incorecta a randurilor,
coloanelor tabelului sau chiar generarea de mai multe tabele in loc de unul
singur cu mai multe randuri.
De cele mai multe ori cauza e ca inceputul (si inchiderea) tabelului HTML sunt in
bucla WHILE sau FOR, iar cand se repeta executia din bucla se creaza iar codul
pt. inceputul tabelului.
Solutia: Scrierea codului de inceput (si sfarsit) de tabel in afara buclei
FOR sau WHILE.
In urmatoarele exemple este explicat modul general de creare a unui tabel
HTML cu mai multe coloane, folosind WHILE, FOR si FOREACH.
1. Crearea tabelului cu datele dintr-o matrice secventiala
simpla
- Explicatiile necesare sunt in documentatia din cod (Observati cum se lucreaza
cu un indice pentru generarea de randuri noi in functie de cate coloane trebuie
pe fiecare rand.).
Exemplu cu WHILE
<?php
// Matricea cu datele ce vor fi afisate in tabel
$aray = array('val1', 'val2', 'val3', '... val_n');
// Afla numarul de elemente din matrice
$nr_elm = count($aray);
// Variabila in care va fi stocat codul HTML cu tabelul
$tabel_html = '';
// Aici se precizeaza numarul de coloane care sa fie pe fiecare rand
$nr_col = 2;
// Daca matricea are cel putin un element
if ($nr_elm > 0) {
// Se creaza codul pt. inceputul tabelului HTML si al primului rand
$tabel_html = '<table border="1"><tr>';
// Se parcurge matricea cu WHILE
$i = 0; // Indice pt. rand nou si pt. primul element din Array
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
while($i < $nr_elm) {
// Se adauga in tabel coloanele
$tabel_html .= '<td>' .$aray[$i]. '</td>';
$i++; // Se incrementeaza valoarea indicelui
// Daca restul impartirii lui $i la numarul de coloane stabilit e 0
// Adauga un nou rand in tabel
if (($i % $nr_col)==0) { $tabel_html .= '</tr><tr>'; }
}
// Se adauga (dupa terminarea lui WHILE) inchiderea randului si tabelului HTML
$tabel_html .= '</tr></table>';
// Se elimina posibil rand gol adaugat, pt. care nu au mai fost elemente pt. coloane
(<tr></tr>)
$tabel_html = str_replace('<tr></tr>', '', $tabel_html);
}
// Se afiseaza tabelul obtinut
echo $tabel_html;
?>
Exemplu cu FOR
<?php
// Matricea cu datele ce vor fi afisate in tabel
$aray = array('val1', 'val2', 'val3', '... val_n');
// Afla numarul de elemente din matrice
$nr_elm = count($aray);
// Variabila in care va fi stocat codul HTML cu tabelul
$tabel_html = '';
// Aici se precizeaza numarul de coloane care sa fie pe fiecare rand
$nr_col = 2;
// Daca matricea are cel putin un element
if ($nr_elm > 0) {
// Se creaza codul pt. inceputul tabelului HTML si al primului rand
$tabel_html = '<table border="1"><tr>';
// Se parcurge matricea cu FOR
for($i=0; $i<$nr_elm; $i++) {
// Se adauga in tabel coloanele
$tabel_html .= '<td>' .$aray[$i]. '</td>';
// Daca restul impartirii lui ($i+1) la numarul de coloane stabilit e 0
// Adauga un nou rand in tabel
if ((($i+1) % $nr_col)==0) { $tabel_html .= '</tr><tr>'; }
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
}
// Se adauga (dupa terminarea lui WHILE) inchiderea randului si tabelului HTML
$tabel_html .= '</tr></table>';
// Se elimina posibil rand gol adaugat, pt. care nu au mai fost elemente pt. coloane
(<tr></tr>)
$tabel_html = str_replace('<tr></tr>', '', $tabel_html);
}
// Se afiseaza tabelul obtinut
echo $tabel_html;
?>
- La fel se procedeaza cu WHILE si FOR pentru date ce sunt preluate din alta sursa (nu
doar Array), cum ar fi randuri dintr-un fisier.
Exemplu cu FOREACH
- FOREACH e util pentru parcurgerea matricelor non-secventiale (cheile nu sunt
numere consecutive).
<?php
// Matricea cu datele ce vor fi afisate in tabel
$aray = array('a'=>'val1', 'b'=>'val2', 3=>'val3', 'z'=>'... val_n');
// Variabila in care va fi stocat codul HTML cu tabelul
$tabel_html = '';
// Aici se precizeaza numarul de coloane care sa fie pe fiecare rand
$nr_col = 2;
// Daca matricea are cel putin un element
if (count($aray) > 0) {
// Se creaza codul pt. inceputul tabelului HTML si al primului rand
$tabel_html = '<table border="1"><tr>';
// Se parcurge matricea cu FOREACH
$i = 0; // Indice pt. rand nou
foreach($aray as $key => $val) {
// Se adauga in tabel coloanele
$tabel_html .= '<td>' .$val. '</td>';
$i++; // Se incrementeaza valoarea indicelui
// Daca restul impartirii lui $i la numarul de coloane stabilit e 0
// Adauga un nou rand in tabel
if (($i % $nr_col)==0) { $tabel_html .= '</tr><tr>'; }
}
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
// Se adauga (dupa terminarea lui FOREACH) inchiderea randului si tabelului HTML
$tabel_html .= '</tr></table>';
// Se elimina posibil rand gol adaugat, pt. care nu au mai fost elemente pt. coloane
(<tr></tr>)
$tabel_html = str_replace('<tr></tr>', '', $tabel_html);
}
// Se afiseaza tabelul obtinut
echo $tabel_html;
?>
- Toate aceste exemple vor afisa urmatorul tabel:
val
val2
1
val ...
3 val_n
2. Crearea tabelului HTML cu date dintr-o baza de date
- In general, cel mai des folosit caz este acela cand sunt selectate mai multe
randuri dintr-un tabel MySQL si se doreste afisarea lor intr-un tabel HTML.
Mai jos este un exemplu general simplu pentru afisarea datelor din MySQL sub
forma de tabel.
Pentru lucrul cu MySQL vedeti lectiile mai avansate, de la nr. 22-27, apoi
reveniti la acest tutorial.
<?php
// Variabila in care va fi stocat codul pt. tabelul HTML
$tabel_html = '';
// Se face conectarea la MySQL si selectarea bazei de date
// Selectarea randurilor din tabelul MySQL
$cerereSQL = "SELECT * FROM `nume_tabel` WHERE `coloana`='$val'";
$rezultat = mysql_query($cerereSQL);
// Daca sunt returnate randuri de tabel
if(mysql_num_rows($rezultat) > 0) {
// Se creaza codul pt. inceputul tabelului HTML
$tabel_html = '<table border="1">';
// Se scrie in bucla WHILE codul HTML pt. adaugarea DOAR a randurilor ce vor fi in
tabel
while($rand = mysql_fetch_array($rezultat)) {
$tabel_html .= '<tr><td>' .$rand['col1']. '</td><td>' .$rand['col2']. '</td></tr>';
}
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
// Se adauga (dupa terminarea lui WHILE) inchiderea tabelului HTML
$tabel_html .= '</table>';
}
// Se afiseaza codul tabelului HTML obtinut
echo $tabel_html;
?>
Creare site cu PHP, fara baza de
date
In aceast tutorial este prezentat si explicat modul de creare a unui site simplu,
de la zero, folosind PHP, si fara a utiliza baza de date.
Datele despre paginile site-ului sunt stocate intr-o matrice iar continutul
acestora, doar ce se schimba de la o pagina la alta, se va afla in fisiere.
Obiectul acestui tutorial este codul PHP si logica acestuia pentru crearea unui
site simplu de prezentare, designul HTML, CSS nu este finalizat pentru aspect
grafic.
Ca sa intelegeti si sa aplicati tutorialul din aceasta lectie, trebuie sa aveti
cunostinte generale despre HTML, CSS si PHP.
1. Structura site-ului
Site-ul va contine:
un fisier principal "index.php",
un alt fisier PHP, denumit "admin.php" in care e stocata matricea cu paginile
site-ului, continand datele acestora: nume, titlu, descriere si cuvinte cheie,
un fisier pentru stilurile CSS, denumit "grafic.css", in care e definit designul
paginilor,
un director "pagini" in care sunt adaugate fisierele pentru continutul specific
fiecarei pagini.
Fisierul principal este "index.php", in acesta este scris:
- La inceput, codul PHP cu includerea fisierului "admin.php" si scriptul PHP care
prelucreaza datele pentru generarea paginilor.
- Dupa scriptul PHP este adaugat codul HTML: sectiunea HEAD cu meta-tag-urile
si in BODY template-ul (sau layout-ul) site-ului.
- Template-ul este format din trei zone principale: top, corp si subsol. Corpul
este impartit in doua zone: meniu (pozitionat in stanga) si context. In afara de
ce apare in context, tot restul codului HTML este creat si generat in "index.php"
si va apare in toate paginile.
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
2. Crearea codului din "index.php"
Fisierul "index.php" va avea doua parti principale:
- Prima parte, la inceput, unde scriem codul PHP cu includerea matricei pentru
datele paginilor si scriptul care le prelucreaza si genereaza datele pt. meta-tags
si codul HTML pentru meniu, cu link-urile in functie de paginile adaugate in
matrice. Aceste date vor fi pastrate in variabile.
- A doua parte este codul HTML cu sectiunea HEAD si strucura generala a
template-ului. In acest cod se includ, cu "echo", variabile PHP generate de
script: pentru meta-tags si meniu; in locatia lor.
Ca exemplu, voi crea un model de site simplu de prezentare, cu urmatoarele
pagini: 'Despre mine', 'Favorite', 'Poze' si Contact. La Poze va fi 3 submeniuri:
Familie, Prieteni si Natura.
In continuare iata codul complet pentru fiecare fisier, explicatiile necesare le
gasiti in documentatia adaugata.
De asemenea, puteti descarca arhiva cu fisierele acestui exemplu de aici ->
Creare Site.
- Fisierul admin.php
<?php
// Datele initiale pt. HEAD ale pagini "index"
$titlu = 'Titlul paginii index';
$desc = 'Descrierea pentru pagina index';
$keys = 'cuvnte, cheie, pagina, index';
/*** Matricea cu datele despre paginile adaugate in site, care apar in "context" ***/
// Este formata din numele paginilor ca si cheie principala
// Fiecare contine un array cu: Titlul paginii, Descriere si Cuvinte-cheie (pt. sectiunea HEAD)
// Sau pt. submeniuri, cu alte array imbricate, ce contin datele de mai sus (cum e la 'poze')
$pags['despre_mine'] = array(
'titl'=>'Titlul paginii Despre Mine',
'desc'=>'Descrierea paginii Despre Mine',
'keys'=>'cuvinte, cheie, despre, mine'
);
$pags['favorite'] = array(
'titl'=>'Titlul paginii Favorite',
'desc'=>'Descrierea paginii Favorite',
'keys'=>'cuvinte, cheie, favorite'
);
$pags['poze'] = array(
'familie'=>array(
'titl'=>'Titlul pt. pagina Poze Familie',
'desc'=>'Descriere pt. pagina Poze Familie',
'keys'=>'cuvinte, cheie, poze, familie'
),
'prieteni'=>array(
'titl'=>'Titlul pt. pagina Poze Prieteni',
'desc'=>'Descriere pt. pagina Poze Prieteni',
'keys'=>'cuvinte, cheie, poze, prieteni'
),
'natura'=>array(
'titl'=>'Titlul pt. pagina Poze Natura',
'desc'=>'Descriere pt. pagina Poze Natura',
'keys'=>'cuvinte, cheie, poze, natura'
)
);
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
$pags['contact'] = array(
'titl'=>'Titlul paginii Contact',
'desc'=>'Descrierea paginii Contact',
'keys'=>'cuvinte, cheie, contact'
);
// Daca doriti sa adaugati alte meniuri sau submeniuri pt. alte pagini de site
// Adaugati in continuare, comform modelului de mai sus
// De asemenea, trebuie sa adaugati in dir. "pagini" fisierul ce contine contextul afisat de acel
meniu
?>
- Fisierul index.php
<?php
// Exemplu creare site cu PHP, de la http://www.site-ul-tau.net
ini_set('display_errors',1);
error_reporting(E_ALL);
// Include fisierul "admin.php", in care e matricea cu datele fiecarei pagini
include('admin.php');
/*** Crearea variabilei ce contine codul HTML pt. meniu, cu paginile din matrice ***/
$meniu = '<ul><li><a href="index.php" title="Pagina principala">Pagina principala</a></li>';
// Initializeaza variabila pt. meniu
// Parcurge matricea cu foreach() si adauga un link in <li> pt. fiecare pagina
// Verifica daca sunt submeniuri si creaza codul HTML pt. ele
foreach($pags as $kei=>$pagini) {
// Daca elementul are cheia 'titl', e considerat cu link direct, fara submeniu
if (isset($pags[$kei]['titl'])) {
// Daca e meniu direct
// Creaza link-ul, codificat urlencode() si prima litera din nume majuscula cu ucfirst()
$link = '<a href="index.php?id='. urlencode($kei).'" title="'. $pagini['titl']. '">'.
str_replace('_', ' ', ucfirst($kei)). '</a>';
// Adauga link-ul in meniu
$meniu .= '<li>'. $link. "</li>\r\n";
}
else {
// Altfel e considerat cu submeniu
$meniu .= '<li class="smeniu"><a href="#"><span>'. str_replace('_', ' ', ucfirst($kei)).
'</a></span><ul>';
// Parcurge submeniul
foreach($pagini as $kei2=>$pagini2) {
// Creaza link-ul, codificat urlencode() si prima litera din nume majuscula cu ucfirst()
$link = '<a href="index.php?id='. urlencode($kei). '&sm='. urlencode($kei2).'"
title="'. $pagini2['titl']. '">'. str_replace('_', ' ', ucfirst($kei2)). '</a>';
// Creaza submeniul cu link-ul si numele
$meniu .= '<li>'. $link. "</li>\r\n";
}
$meniu .= '</ul></li>'; // Inchide codul HTML pt. submeniu
}
}
$meniu .= '</ul>'; // Inchide codul HTML pt. tot meniul
/*** Prelucrarea datelor primite prin GET ***/
// Verifica daca sunt primite date prin GET si daca acestea se afla in matrice
// Creaza variabilele pt. meta-tags si continutul ce va fi inclus
if (isset($_GET['id']) && isset($pags[urldecode(trim($_GET['id']))])) {
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
$pg = urldecode(trim($_GET['id'])); // Numele paginii, decodificat URL, care
va fi inclusa pt. continut
$obj = $pags[$pg]; // Obiectul cu datele despre pagina
// Daca e accesata pagina din submeniu
if (isset($_GET['sm']) && isset($obj[urldecode(trim($_GET['sm']))])) {
$pg = urldecode(trim($_GET['sm'])); // Numele paginii, decodificat URL, care
va fi inclusa pt. continut
$obj = $obj[$pg];
}
// Seteaza variabilele cu datele pt. sectiunea HEAD
$titlu = $obj['titl'];
$desc = $obj['desc'];
$keys = $obj['keys'];
}
// In continuare, codul HTML in care se adauga variabilele necesare generate de PHP
?>
<!DOCTYPE html PUBLIC "-//W3C//DTD XHTML 1.0 Transitional//EN"
"http://www.w3.org/TR/xhtml1/DTD/xhtml1-transitional.dtd">
<html>
<head>
<title><?php echo $titlu; ?></title>
<meta name="description" content="<?php echo $desc; ?>" />
<meta name="keywords" content="<?php echo $keys; ?>" />
<meta name="robots" content="index, follow" />
<link href="grafic.css" rel="stylesheet" type="text/css" />
</head>
<body>
<!-- Start Top pagina -->
<div id="top">
<h1>Sectiunea din top-ul paginii</h1>
<h2>Va apare in toate paginile site-ului</h2>
</div>
<!-- Start Corp pagina -->
<div id="corp">
<!-- Start Meniu -->
<div id="meniu">
<h4>Meniu</h4>
<?php echo $meniu; ?>
</div>
<!-- Start Context -->
<div id="context">
<?php
// Daca e setata o valoare pt. variabila $pg,
// Variabila devinita cand e accesat un link din meniu
if (isset($pg)) {
// Include fisierul in care e continutul
include('pagini/'.$pg.'.php');
}
else {
// Daca nu e apelat vreun link din meniu
// Afiseaza continutul dorit pt. pagina "index"
// Il puteti afisa cu 'echo' sau sa includeti din alt fisier extern
echo '<h3>Continut initial pentru pagina index</h3>
<h3>Creati cu "echo" tag-urile HTML sau includeti continut din alt fisier extern,<br />
cu include("fisier.php") sau readfile("fisier.html")</h3>';
}
?>
</div>
</div>
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
<!-- Start Subsol pagina -->
<div id="subsol">
<h4>Continutul din subsolul paginii</h4>
<h4>Va apare in toate paginile site-ului</h4>
</div>
</body>
</html>
- Fisierul grafic.css
body {
margin:0px auto;
width:1000px;
background-color:#e8e8fe;
text-align:center;
}
/* Grafica pentru sectiunea Top */
#top {
margin:2px auto;
position:relative;
border:1px solid #ceceda;
background-color:#dedeee;
}
/* Grafica pentru sectiunea Corp */
#corp {
position:relative;
margin:2px auto;
width:100%;
border:1px solid #eeeefe;
background-color:#ededfe;
text-align:left;
}
/* Grafica pentru Meniu */
#meniu {
float:left;
position:relative;
width:250px;
margin:2px auto;
border:1px solid #dafedf;
background-color:#deefee;
padding-left:5px;
}
#meniu ul {
margin:0px;
background-color:#cceede;
list-style:none;
padding:0px 0px 1px 5px;
}
#meniu ul li {
display:block;
position:relative;
margin:0px;
width:235px;
border:1px solid silver;
padding:2px 0px 2px 5px;
}
#meniu ul li a {
display:block;
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
margin:0px;
width:100%;
border:1px solid #daccfe;
}
#meniu ul li a:hover {
background-color:#ebede0;
}
#meniu .smeniu ul {
display:none;
position:absolute;
top:0px;
}
#meniu li span {
overflow:hidden;
}
#meniu .smeniu:hover ul {
display:block;
left:190px;
z-index:12;
}
/* Grafica pentru Context */
#context {
min-height:200px;
margin:0px 1px 1px 260px;
padding:3px 5px;
}
/* Grafica pentru sectiunea Subsol */
#subsol {
clear:both;
position:relative;
margin:2px auto;
border:1px solid #ceced8;
background-color:#ebede0;
z-index:10;
}
- Pe langa aceste fisiere, creati un director "pagini" in care adaugati fisierele ce au
continutul specific pentru fiecare link din meniu, si care apare in zona "context".
- Codul generat de "index.php" este ordonat si valid XHTML.
- Observati ca template-ul, codul HTML din HEAD si BODY e simplu, foloseste cateva
variabile standard, generate de script-ul PHP, in rest, structura acestuia poate fi oricand
modificata usor, pentru toate paginile; trebuie doar sa se tina cont de adaugarea
variabilelor pentru meta-tags, meniu si codul PHP din zona "context" care include
continutul paginii accesate. In HEAD puteti adauga si alte stiluri CSS sau script-uri
JavaScript.
- Cand doriti sa adaugati pagini noi in site, sa le stergeti sau sa modificati numele lor,
lucrati in fisierul "admin.php". Acolo sunt stocate, in matricea "$pags[]", elementele ce
contin datele necesare afisarii fiecarei pagini. Pentru orice pagina noua, adaugati un
element pt. matrice, ($pags['nume']) dupa modelul celor deja existente, apoi in
directorul "pagini" adaugati un fisier cu acelasi 'nume' si care sa contina doar continutul
care sa fie afisat in sectiunea "context".
Important
- Numele fisierelor pe care le adaugati in directorul "pagini" (pt. continut din context)
trebuie sa fie acelasi cu numele cheii din elementul matricei "$pags[]" pentru pagina
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
respectiva.
- Numele din Meniu care va contine subdomeniu trebuie sa fie diferit de cheile: titl,
desc si keys.
- Ordinea afisarii numelor in meniu este aceeasi cu cea a elementelor din matrice.
3. Cosmetizarea link-urilor
Daca doriti sa "cosmetizati" link-urile paginilor, generate in meniul din exemplul
de sus, sa le faceti "user friendly", puteti folosi mod-rewrite.
Pentru aceasta, adaugati intr-un fisier ".htaccess" (care sa se afle in acelasi loc
unde e si "index.php") urmatorul cod:
Options +FollowSymLinks
RewriteEngine On
#RewriteBase /
RewriteCond %{REQUEST_FILENAME} !-f
RewriteCond %{REQUEST_FILENAME} !-d
RewriteRule ^([a-zA-Z_]+).html$ index.php?id=$1 [NC,L]
RewriteRule ^([a-zA-Z_]+)-([a-zA-Z_]+).html$ index.php?id=$1&sm=$2 [NC,L]
- Link-urile vor avea forma "nume_pagina.html",
- iar pentru cele cu submeniu vor avea forma "meniu-nume_pagina.html".
In script-ul PHP din "index.php", unde este generat codul pentru meniu, trebuie
efectuate urmatoarele doua modificari:
In loc de
$link = '<a href="index.php?id='. urlencode($kei).'" title="'. $pagini['titl']. '">'.
str_replace('_', ' ', ucfirst($kei)). '</a>';
Scrieti
$link = '<a href="'. urlencode($kei).'.html" title="'. $pagini['titl']. '">'. str_replace('_', '
', ucfirst($kei)). '</a>';
Iar pentru submeniuri, inlocuiti
$link = '<a href="index.php?id='. urlencode($kei). '&sm='. urlencode($kei2).'"
title="'. $pagini2['titl']. '">'. str_replace('_', ' ', ucfirst($kei2)). '</a>';
Cu
$link = '<a href="'. urlencode($kei). '-'. urlencode($kei2).'.html" title="'. $pagini2['titl'].
'">'. str_replace('_', ' ', ucfirst($kei2)). '</a>';
Copyright 2015, Departamentul de Informatica, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
S-ar putea să vă placă și
- Inteligenta Artificiala in Mediul Financiar 3 678e8d4cÎncă nu există evaluăriInteligenta Artificiala in Mediul Financiar 3 678e8d4c296 pagini
- Algoritmi Elementari - Probleme RezolvateÎncă nu există evaluăriAlgoritmi Elementari - Probleme Rezolvate31 pagini
- Întroducere În HTML (Hypertext Markup Language) : Lecţia 1Încă nu există evaluăriÎntroducere În HTML (Hypertext Markup Language) : Lecţia 114 pagini
- Implementarea Unei Interfete Grafice Pentru Gestionarea Unei Biblioteci100% (2)Implementarea Unei Interfete Grafice Pentru Gestionarea Unei Biblioteci111 pagini
- Integrare Si Organizatii InternationaleÎncă nu există evaluăriIntegrare Si Organizatii Internationale48 pagini
- Lucrare Practica Draghici Madalin FlorinÎncă nu există evaluăriLucrare Practica Draghici Madalin Florin14 pagini
- Cercetarea Şi Elaborarea Lucrărilor ŞtiinţificeÎncă nu există evaluăriCercetarea Şi Elaborarea Lucrărilor Ştiinţifice48 pagini
- Programarea Calculatoarelor Limbajul PASCALÎncă nu există evaluăriProgramarea Calculatoarelor Limbajul PASCAL221 pagini
- Mariana Kisch Dragos Kisch - Turbo Pascal Pentru Copii Si Nu NumaiÎncă nu există evaluăriMariana Kisch Dragos Kisch - Turbo Pascal Pentru Copii Si Nu Numai161 pagini
- Dosarul Permanent Se Organizeaza in SectiuniÎncă nu există evaluăriDosarul Permanent Se Organizeaza in Sectiuni1 pagină
- Tema 10. Rolul Organizațiilor Globale Și Continentale În Securitatea Sud-Estului EuropeiÎncă nu există evaluăriTema 10. Rolul Organizațiilor Globale Și Continentale În Securitatea Sud-Estului Europei13 pagini
- Web Applications Building in Python: Silviu OjogÎncă nu există evaluăriWeb Applications Building in Python: Silviu Ojog90 pagini
- Titlul V, Mediul Legal Al Întreprinderii În UEÎncă nu există evaluăriTitlul V, Mediul Legal Al Întreprinderii În UE184 pagini
- Proiectarea Bazelor de Date RelationaleÎncă nu există evaluăriProiectarea Bazelor de Date Relationale68 pagini
- Dosar Penal #1 Psihopatul Mitomaniac Criminal Bogdan VoinescuÎncă nu există evaluăriDosar Penal #1 Psihopatul Mitomaniac Criminal Bogdan Voinescu11 pagini
- TehnologiiWeb-ID NicoCorinaLivia CorectatÎncă nu există evaluăriTehnologiiWeb-ID NicoCorinaLivia Corectat240 pagini
- Ghidul - Studentului ASE 2014-2015Încă nu există evaluăriGhidul - Studentului ASE 2014-201594 pagini
- CURS SISTEME ECONOMICE CONTEMPORANE Modelul Anglo SaxonÎncă nu există evaluăriCURS SISTEME ECONOMICE CONTEMPORANE Modelul Anglo Saxon14 pagini
- Referat Legislatie INFOSEC Banaru OrigenÎncă nu există evaluăriReferat Legislatie INFOSEC Banaru Origen21 pagini
- Organizatii Internationale PostbeliceÎncă nu există evaluăriOrganizatii Internationale Postbelice13 pagini
- Social Media Și Managementul ReputațieiÎncă nu există evaluăriSocial Media Și Managementul Reputației5 pagini
- Notiuni de Baza in Programarea CalculatoarelorÎncă nu există evaluăriNotiuni de Baza in Programarea Calculatoarelor14 pagini
