Holban Ana-Maria, Făgăraș, 1964
Holban Ana-Maria, Făgăraș, 1964
Holban Ana-Maria, Făgăraș, 1964
Climatologie
Holban Ana-Maria
Proiect semestrial Climatologie reprezint o analiz succint a datelor prelucrate
de ctre staia meteorlogic Fgra, din anul 1964, asupra temperaturii medii
lunare, cantitii medii de precipitaii atmosferice lunare i asupra frecvenei i
numrului de zile cu cer senin, acoperit i cer noros.
Facultatea de Geografie
Specializare Geografia Turismului
Grupa 107
5/29/2012
Cuprins
Date generale ................................................................................................................................................................................................................. 3
Temperatura medie lunar a aerului............................................................................................................................................................................... 4
Cantitatea medie lunar de precipitaii atmosferice ....................................................................................................................................................... 5
Frecvena (%) i numrul de zile cu cer senin, acoperit i noros ................................................................................................................................... 6
Roza frecvenei (%) i vitezei medii anuale................................................................................................................................................................... 8
Roza frecvenei (%) i vitezei medii lunar ................................................................................................................................................................... 9
Temperatuta medie lunar (0C) i cantitatea de precipitaii medii lunare (mm) .......................................................................................................... 21
Climograma H.Walter H. Leith.................................................................................................................................................................................... 22
Climograma Ch. Pguy ................................................................................................................................................................................................ 23
Histograma temperaturii aerului .................................................................................................................................................................................. 25
Bibliografie: .................................................................................................................................................................................................................. 26
Temperatura medie lunar a aerului (oC) la staia meteorologic Fgra n anul 1964
Tabel nr. 1
Luni
Staia
Fgra
II
III
IV
VI
VII
VIII
IX
XI
XII
Media lunar
-9
-5.3
1.6
8.7
12.1
19.4
17.8
16.4
12.9
9.6
3.9
-0.2
7.3
Potrivit tabelului de mai sus, se poate observa c n anul 1964, la staia meteorologic Fgra, temperature media lunar este de 7.3oC,
temperature minim fiind de -9oC iar cea maxim de 19.4oC, valorile ncadrndu-se n limitele normale, dat fiind faptul c staia se afl n regiune
de munte. Inversiunile de temperatur nu sunt rare n aceast zon. Treptele piemontane prezint, de regul, temperaturi mai ridicate dect treapta
inferioar a depresiunilor. Masele de aer rece se acumuleaz aici datorit munilor nconjurtori, care mpiedic o micare a acestora.
Variaia temperaturii lunare a aerului (oC) la staia meteorologic Fgra, n anul
1964
25
grade Celsius
20
15
10
5
0
-5
-10
-15
timp (luni)
10
11
12
Cantitatea medie lunar de precipitaii atmosferice (mm) la staia meteorologic Fgra, n anul 1964
Tabel nr. 2
Lunile
Staia
Fgra
I
2.1
II
32
III
11
IV
57.8
V
113.6
VI
62.2
VII
106.4
Media
anual
VIII
124.8
IX
84.2
X
61.6
XI
58.4
XII
19.9
734
Datele din tabelul de mai sus reprezint cantitatea medie lunar de precipitaii atmosferice de la staia meteorologic Fgra, pentru anul
1964. Valoarea maxim este de 124.8 mm, nregistrat n luna august, iar cea minim este de 2.1 mm, n luna ianuarie. Cantitatea medie anual
este de 734 mm/an, fiind o valoarea normal.
mm
II
III
IV
VI
VII
timp (luni)
VIII
IX
XI
XII
Frecvena (%) i numrul de zile cu cer senin, acoperit i noros la staia meteorologic Fgra, n anul 1964
Tabel nr. 3
Luni
I
Cer senin
Cer
acoperit
cer noros
nr
zile
16
II
52
nr
zile
11
23
25
III
38
nr
zile
11
10
34
28
IV
35
nr
zile
6
13
16
52
VI
20
nr
zile
9
29
nr
zile
0
17
19
63
21
68
VII
VIII
6
10
13
nr
zile
1
22
10
23
23
30
100
22
72
28
90
23
77
28
91
44
17
54
nr
zile
10
XII
nr
zile
4
XI
nr
zile
3
IX
nr
zile
2
33
nr
zile
7
23
Nebulozitatea reprezint totalitatea norilor de pe bolta cereasc, sau ntr-un sens mai restrns, cantitatea norilor de pe bolta cereasca,
exprimat in zecimi de cer acoperit. Se poate observa c frecvena cerului noros atinge valori maxime n luna iunie (100%) i valori minime n
luna ianuarie (25%).
frecvena (%)
cer noros
cer acoperit
cer senin
II
III
IV
VI
VII
VIII
IX
XI
XII
timp (luni)
Surs: Anuarul meteorologic, 1964
Frecvena (%) i viteza medie (m/s) a vntului la staia meteorologic Fgra, n anul 1964
Tabel nr.4
I
II
III
IV
V
Luni
VI
VII
VIII
IX
X
XI
XII
Anual
%
1
2
2
3
4
5
11
5
4
2
2
1
42
N
V med
1
1
1
1.7
2
2.2
1.7
1
1.8
1
1
1
164
%
3
11
18
5
18
32
15
17
13
23
12
16
183
NE
V med
1.3
3.4
5.7
3.8
2.1
2.3
1.9
1.4
2.2
3.3
2.7
2.1
2.7
%
1
6
13
12
13
12
2
2
6
14
0
14
95
E
V med
2
4.2
6.9
2.7
4.2
3.5
5
3
4
7
0
3.6
38
%
1
0
2
9
1
0
1
0
3
1
1
1
20
SE
V med
1
0
4.5
3.4
5
0
1
0
3.3
9
3
2
2.7
%
2
0
0
2
0
4
1
0
0
0
0
2
11
S
V med
1
0
0
2.5
0
2.8
1
0
0
0
0
1
0.7
%
2
2
6
10
2
0
2
1
0
1
0
0
26
SV
V med
2
4.5
1.5
2.8
4
0
1
2
0
5
0
0
1.9
V
NV
%
V med % V med
46
4.2
9
2.4
45
3.8
4
4.2
29
2.2
10
2.8
34
3.3
14
3.1
20
3.6
26
2.8
9
3
10
2.3
24
3.4
14
2.3
17
4.3
2.7
3.2
16
3.6
2.4
2.9
12
4.8
12
2.2
22
4.9
2.4
5.2
12
3.6
9
2
26.6
3.7
183
3
CALM
59
46
44
31
40
48
54
55
54
59
59
69
618
Direcia vntului n apropierea suprafeei terestre se apreciaz de obicei n raport cu punctele cardinale i este dat de direcia de unde
sufl acesta (de punctul cardinal dinspre care sufla vantul). Viteza vntului const n distana parcurs de aer n unitatea de timp. Aceasta se
exprim n m/s sau in km/h.
Calmul ecuatorial reprezint o zon ngust de o parte i de alta a ecuatorului, cu presiune atmosferic sczut, vnturi slabe i ploi
abundente. n tabel sunt prezentate numrul de zile cu calm.
Roza frecvenei (%) i vitezei medii anuale la staia meteorologic Fgra, n anul 1964
Roza vnturilor este reprezentarea grafic a frecvenei vntului pe cele opt direcii cardinale i intercardinale, ntr-un anumit punct sau
ntr-o anumit zon de pe un teritoriu, n cazul nostru, pentru Fgra.
Roza frecvenei (%) i vitezei medii lunar la staia meteorologic Fgra, n anul 1964
Temperatuta medie lunar (0C) i cantitatea de precipitaii medii lunare (mm) la staia meteorologic Fgra, n anul 1964
Tabel nr. 5
Temperatura aerului
Precipitaii atmosferice
I
-9
II
-5.3
III
1.6
IV
8.7
V
12.1
VI
19.4
Luni
VII
17.8
2.1
32
11
57.8
113.6
62.2
106.4
VIII
16.4
IX
12.9
X
9.6
XI
3.8
XII
-0.2
124.9
84.2
61.6
58.4
19.9
Studiul fenomenelor de uscaciune i secet, se poate realiza pe baza unor diagrame complexe, consocute sub numele de climograme
(climagrame sau climatograme). Aceste reprezentri grafice, au fost imaginate de Filippo Eredia i evideniaz, fie caracteristicile pluviotermice
ale lunilor din an (aa cum sunt cele de tip Peguy), fie intervalul din an n care sunt prezente fenomene de uscciune i secet (cum sunt cele de tip
Walter Lieth).
Temperatura aerului
Precipitaii atmosferice
I
-9
II
-5.3
III
1.6
IV
8.7
V
12.1
VI
19.4
Luni
VII
17.8
2.1
32
11
57.8
113.6
62.2
106.4
VIII
16.4
IX
12.9
124.9
84.2
X
9.6
XI
3.8
XII
-0.2
61.6
58.4
19.9
Climatograma Pguy, numit i climogram este un grafic cartezian cu dou dimensiuni, ce prezint avantajul unui model matematic
corect, n acelai timp extrem de simplu de realizat i bogat n informaii. Se construiete cu ajutorul temperaturii medii lunare trecut pe abcis i
precipitaiile medii lunare pe ordonat. La intersecia perpendicularelor ridicate de pe axe se noteaz luna corespunztoare. Punctele de intersecie
se unesc prin linii frnte, obinndu-se o figur poligonal (ca n exemplul de mai jos). Forma poligonului caracterieaz tipul de clim. Astfel, n
cazul prezentat, forma alungit a poligonului indic un climat cu contraste. n acest caz, alungirea se face dup bisectoarea sistemului de
coordonate, nsemnnd c luna cea mai rece are cele mai puine precipaii iar n sezonul cald, cantitatea de precipitaii este cea mai mare.
Luni
Temperatura aerului
II
III
IV
VI
VII
VIII
IX
XI
XII
-9
-5.3
1.6
8.7
12.1
19.4
17.8
16.4
12.9
9.6
3.8
-0.2
Bibliografie:
Suport seminar
Anuar meteorologic, 1964