Marea Mediterana
Marea Mediterana
Marea Mediterana
Marea Mediteran este nconjurat de coastele Europei, Africii i Asiei i este divizat n dou bazine adnci delimitate de creasta submarin ce leag Italia, Sicilia, Malta i coasta Africii !u ",# milioane de $m" i apro%imativ & '() $m lungime, este marea cea mai mare din lume Apele sale, care scald cele trei peninsule ale Europei*Iberic, Italic i +alcanic,, comunic cu Atlanticul prin intermediul strmtorii -ibraltar, cu Marea .eagr prin strmtorile +osfor i /ardanele, iar cu Marea 0oie prin canalul Suez .umele date ctorva por1iuni din bazinul de vest al Mrii Mediterane sunt2 Marea +alearic ntre Insulele +aleare i coasta Spaniei, Marea 3iguric n partea de nord, Marea 4irenian n partea de est, Marea Ionian n partea de est a coastelor insulei Sicilia +azinul de est al Mrii Mediterane este de asemenea mpr1it n mai multe mri, astfel2 Marea Adriatic situat ntre coastele Italiei i cele ale !roa1iei i Albaniei i Marea Egee situat n nordul insulei !reta i delimitate la nord i vest de coastele -reciei iar la est de coastele 4urciei Marea Egee cuprinde i toate insulele -reciei cunoscute ca formnd Ar5ipelagul -recesc Marea Mediteran este o mare care abund n insule de la cele de dimensiuni mari cu coaste pitoreti pn la cele mici care nu sunt altceva dect nite creste din piatr lipsite de vegeta1ie /intre insulele mai mari ale Ar5ipelagului -rec putem aminti2 3imnos, 3esvos, S$6ros, 7ios, !reta, din insulele situate n partea central a Mrii Mediterane putem aminti2 Sicilia, Sardinia i !orsica, apar1innd Italiei i insula Malta, n partea de vest a mrii ntlnim Ar5ipelagul +alearelor 0elieful pr1ii de est a Mrii Mediterane este format la est de 8eninsula Asia Mic iar la nord i vest de coastele -reciei i Ar5ipelagului -recesc 0elieful coastelor -reciei este variat 9n general este muntos iar n unele regiuni muntoase sunt platouri ntinse !oasta este puternic fragmentat i bogat n golfuri i intrnduri !oasta Spaniei este muntoas, n unele pr1i mun1ii fiind la distan1 foarte mic de coast 9nl1imea acestora variaz ntre ()) i :))m !oasta de sud de la -ibraltar la !apul 8alos este mai mult nalt i stncoas iar de la capul San Antonio este joas i nisipoas i doar uneori stncoas !oasta de est de la capul San Antonio pn la delta rului Ebro este asemntoare cu partea de sud, iar de la delta rului Ebro pn la grani1a franco;spaniol zonele nalte i cele joase alterneaz !oasta Siciliei n cea mai mare parte este muntoas, muntele Etna se afl pe coasta de est, iar n partea de sud a insulei este o ntins cmpie 9n partea de nord i de vest a insulei se afl grupuri de insule mai mici cu doi vulcani activi < mare parte a Sardiniei este acoperit de dealuri i mun1i <rientarea principal a acestora este de la nord la sud, nu la mare distan1 de coasta de est a insulei, fiind paralele 9n alte regiuni ale insulei sunt ntinse cmpii situate la nl1ime 9n partea de nord i n mijlocul pr1ii de vest a insulei se afl numeroase insule Marocul, mrginit la vest de apele oceanului Atlantic, la nord de apele Mrii Mediterane i la est de Algeria are o suprafa1 n general muntoas ce se adpostete ntre vrfuri, cmpii i vi fertile 9nl1imea mun1ilor situa1i la o distan1 cuprins ntre & i =) m de coast este de la :)) la "))) m Algeria, 1ar situat ntre Maroc i 4unisia i mrginit la nord de apele Mrii Mediterane este traversat de dou ramuri ale lan1ului mun1ilor Atlas 3a nord se afl ramura 4ell Atlas care n unele locuri ajunge pn pe malul mrii iar departe n sud ramura Sa5aran Atlas 9n partea de nord a 1rii ntre lan1ul mun1ilor 4ell Atlas i mare se afl cmpii fertile 8artea de nord a 1rii situat pe malul mrii este mpr1it n trei regiuni2 <ran, Alger i !onstantine 4unisia, situat n partea de sud a Mrii Mediterane, ntre Algeria i 3ibia are un relief caracterizat n partea de nord de forma1iuni
muntoase iar n partea central de vi largi i fertile 9n partea de nord;est incluznd i capul +on este o zon de deal propice cultivrii citricelor Malta, cea mai mare dintr;un grup de insule situat n partea de sud;est a canalului dintre Sicilia i coasta Africii, este situat pe creasta lan1ului ce mparte bazinul Mrii Mediterane n dou Insula este format din calcar, nisip i coral !ea mai mare adncime cunoscut n bazinul de vest este de &,=): m n partea de vest a insulei Sardinia, iar n bazinul de est de > &:' m n partea de vest a insulei !reta Adncimile cresc brusc c5iar i n apropierea coastelor astfel c la distan1e de =;" m fa1 de insule sau coast ntlnim adncimi ce depesc =)) m Marea Mediterana este o mare cu adancimi mari 3a =)) mile sud;vest de !apul 4ainaron adancimea este de > #:? m @ in acest punct pe o distanta de " $m diferenta de nivel este de " ")) m, cu o panta de >=) In dreptul Insulelor +aleare adancimea este de &=#) m , iar in Marea 4ireniana de & ?&) m Ape cu adancimi mai reduse se intalnesc doar in -olful 3ion Marea Mediterana in afara de <ceanul Atlantic mai comunica si cu Marea .eagra prin stramtorile +osfor si /ardanele si cu Marea 0osie prin canalul Suez, favorizand navigatia si transporturile de marfuri Mediterana are o adancime medie de = &?) m Salinitatea apei medie este de &,#A In Marea Mediterana se varsa apro%imativ (: de rauri si fluvii care anual aduc o cantitate de "'& $mB de apa si aluviuni /intre acestea cele mai importante sunt2 Nil si Po. 4ransparenta Mediteranei este renumita , aceasta atingand valori pana la #);() m , iar culoarea marii este bleumarin desc5is 4emperatura apei la suprafata atinge valoarea de C"> ) ! iar de la &#) m adancime in jos o temperatura constanta de C=",? )! *5omotermie, pana la fund Acest lucru se e%plica prin faptul ca Mediterana cu <ceanul Atlantic prin Str -ibraltar , pe al carui fund se gaseste un prag situat la circa &#)m 4emperatura de la suprafata Mediteranei este in general mai mare decat a <ceanului Atlantic /ela suprafata si pana la nivelul orizontal al pragului de la -ibraltar temperatura scade in ambele parti ale lui la C=",?) ! apele care trec pragul au o temperatura de C=",? )! , apele mai reci sunt oprite de praguri care mentin o stratificatie constanta In <ceanul Atlantic temperatura scade pana la C" ) !
Marea Mediterana are o salinitate mai ridicata *&(;&: )D)) , decat a <ceanului 8lanetar datorita evaporatiei foarte intense , > ")) ))) m& pe an , ce nu este decat partial acoperita de aportul putin substantial al fluviilor care se varsa in cuprinsul ei *doar =)))))) m & anual, /e;a lungul tarmurilor sudice , singurul fluviu insemnat care se varsa in Marea Mediterana este .ilul *( (?= $m, ; cel mai lung din lume ; ce debuseaza printr;o imensa delta , dar al carui debit este destul de modest * " &))m &Ds , ocupand doar locul "& in lume 8e tarmurile europene ale Mediteranei se varsa doar cateva fluvii mai importante 2 Ebrul , 0onul , 4ibrul , 8adul , Marita Enorma diferenta dintre evaporatie si debitul apelor curgatoare ce se varsa in Mediterana este completat prin aportul precipitatiilor * mai abundente in perioada octombrie ; martie , si al apelor pe care le primeste din <ceanul Atlantic si din Marea .eagra In Marea Mediterana e%ista un curent circular general in sens direct , cu directia vest;est pe coasta Africii si est;vest in partea de nord si care urmarind configuratia coastei , are diferite ramificatii si directii +azinul de est este mai putin agitat fiind mai larg si mai putin bantuit de furtuni , in sc5imb bazinul de vest care este si mai ingust si cu diferente mari de clima , pe distante mici este bantuit mai des de furtuni Ealurile din zona Sicilia , !orsica , Sardinia , +aleare precum si din zona coastei Africii de la 4unis la !apul +on , pun navele in dificultate din cauza spatiului de manevra redus
In Mediterana predominanta este 5ula de vest sau de nord;vest Fula puternica este mult mai des intalnita in bazinul vestic decat cel estic intre !orsica si Insulele +aleare, valurile de 5ula au o inaltime mai mare de >m atingand procentajul de =)A in intervalul noiembrie;martie
Marea Mediterana este mare adiacenta a <ceanului Atlantic, comunicand cu acesta prin stramtoarea -ibraltar si fiind totodata marea cea mai mare din lume Suprafata Marii Mediterane este de ",#= milioane de $mG si are apro%imativ &'() $m lungime 8e coasta de nord tarile care au iesire la Marea Meditarana sunt2 4urcia, -recia, Muntenegru, Albania, +osnia si Fertegovina, Slovenia, !roatia, Italia, Monaco, Hranta, Spania 3itoralul acestor tari constiuie o atractie turistica foarte des cautata 8e coasta estica se situeaza tarile2 Israel, 3iban si Siria, iar in sud Maroc, Algeria, 4unisia, 3ibia, Egipt Marea Mediterana in afara de <ceanul Atlantic mai comunica si cu Marea .eagra prin stramtorile +osfor si /ardanele si cu Marea 0osie prin canalul Suez, favorizand navigatia si transporturile de marfuri Mediterana are o adancime medie de = &?) m Salinitatea apei medie este de &,#A In Marea Mediterana se varsa apro%imativ (: de rauri si fluvii care anual aduc o cantitate de "'& $mB de apa si aluviuni /intre acestea cele mai importante sunt2 .il si 8o Subdiviziunile Marii Mediterane sunt2 marea Adriatica, Ionica, Egee si 4ireniana Intreaga coasta are o lungime de >( ))) $m si strabate "" de tari /in bazinul vestic al Mediteranei *':) ))) $m" , fac parte 2 Marea Iberica * ==) ))) $m" , dintre tarmurile sudice ale Spaniei , cele nordice ale Marocului
si partea vestica a tarmurilor Algeriei Marea +alearelor *?) ))) $m" , dintre insulele omonime si coastele estice ale Spaniei Marea -alica * =>) ))) $m" , ce scalda coastele sudice ale Hrantei Marea 3igurica * &) ))) $m" , dintre tarmul nord;vestic al Italiei si insula !orsica Marea 4ireniana * ")) ))) $m" , dintre !orsica , Sardinia , Sicilia si insulele apusene ale Italiei Marea Sardiniei *&>) ))) $m", care acopera toata partea centrala a bazinului vestic
Marea Mediterana este o mare cu numeroase insule In bazinul vestic se gasesc urmatoarele insule 2 Ar5ipelagul insulelor +aleare *# ))) $m", din apropierea tarmului estic al Spaniei , de care apartine teritorial , format din doua insule principale ; Mallorca * & &:=$m ", si Menorca *((: $m", si cateva insulite dimprejur Ar5ipelagul insulelor 8itiuze format din insulele Ibiza si Hormentera , ce apartine deasemenea Spaniei Insula !orsica *' ?"" $m", ce apartine Hrantei Insula Sardinia *"& ?:: $m", Insula Sicilia *"# >"( $m", ; cea mai mare insula a Mediteranei Insulele 3iparice *==# $m", cu vulcanii activi Stromboli si Eulcano Insula Elba *""= $m", Insulele Malta *">( $m", , -ozo *(? $m", si !omino *",( $m", ce formeaza 0epublica Malta
4armurile nordice si nord ; vestice ale Mediteranei sunt puternic crestate , delimitand numeroase golfuri si peninsule , spre deosebire de cele rasaritene si sudice care sunt mult mai drepte Astfel , de;a lungul tarmurilor Spaniei , cateva puternice promontorii 2 capurile -ata , 8alos , .ao , 4ortosa si 4arragona patrund adanc in apele marii , delimitand o serie de golfuri larg desc5ise 2 Malaga , !artagena , Alicante , Ealencia si San Iorge 4armurile Hrantei sunt dominate spre vest de golful 3ion in care se varsa fluviul 0on , iar spre rasarit de culmile Alpilor Maritimi la poalele carora se desfasoara celebra !oasta de Azur ce se continua cu 0iviera Italiana pe malurile Marii 3igurice 4armurile sudice ale Mediteranei de vest sunt aproape rectilinii /oar intre capul +on si stramtoarea -ibraltar , tarmurile Africii , mai inalte si dominate de ramificatiile nordice ale Muntilor Atlas , sunt mai ospitaliere , inscriind cateva golfuri mai adanci 2 4unis , +izerta , +one , Alger, <ran