Fluviile internationale. Canalele maritime. Dreptul marii (in special).

- Fluviile internationale, cursuri de apa care separa sau traverseaza teritoriile mai multor state si care sunt navigabile pana la varsarea lor in mare. - Clasificare: - Fluvii succesive care traverseaza teritoriul mai multor state; de exemplu: Dunarea pentru ermania, !ustria, "ngaria, #erbia si $untene-gru, %omania. - Fluvii contigue care separa teritoriile a doua state; de exemplu: Dunarea intre #lovacia si "ngaria, #erbia si %omania, &ulgaria si %omania; %inul intre ermania, 'lvetia si Franta. (rimele reglementari - Congresul de la )iena (*+*,) stabileste anumite principii ale regimului de navigatie pe fluviile internationale europene si notiunea de -fluviu international.; - Conferinta de la &erlin (*++,) instituie libertatea de navigatie pe fluviile Congo si /iger; - 0a Conferinta de la &arcelona (*12*) au fost elaborate o conventie si un statut privind regimul cailor navigabile de interes international. %eguli privind navigatia pe fluviile internationale: a)- fiecare stat este suveran asupra portiunii din aceste fluvii care se afla pe teritoriul sau; b)in privinta navigatiei se aplica principiul libertatii navigatiei;

- /numai statele riverane pot, de principiu, reglementa navigatia pe fluviile internationale, in virtutea suveranitatii; - /avele comerciale, pe timp de pace, se bucura de deplina libertate de navigatie; navele militare, vamale si de politie ale statelor neriverane nu au acces pe fluviile internationale; navele de acest tip ale statelor riverane pot

naviga numai in sectorul lor, pentru sectoarele altor state fiind necesara autorizarea; - #tatele riverane au obligatia de a mentine fluviul in stare de navigatie, pot percepe taxe, au drept de control vamal si sanitar; - 3n principiu, pentru fluviile internationale se formeaza comisii alcatuite din reprezentanti ai statelor riverane pentru coordonarea activitatii acestor tari. - "tilizarea navigatia: fluviilor internationale in alte scopuri decat

- 3ncepand din *145, Comisia de Drept 3nternational a 6/" a initiat lucrari de codificare a dreptului aplicabil utilizarii fluviilor internationale in alte scopuri decat navigatia, fiind adoptata la /e7 8or9, la 2* mai *114, - Conventia privind dreptul utilizarii cursurilor de apa internationale in alte scopuri decat navigatia, neintrata inca in vigoare. in acest document este prevazut conceptul de -resurse naturale parta:abile. . - Din acest concept deriva urmatoarele principii: - utilizarea si impartirea ec;itabila si rezonabila a cursului de apa - obligatia de a nu cauza pagube importante altor state - obligatia generala de a coopera. - obligatia de a face un sc;imb regulat de date si informatii privind starea cursului de apa - necesitatea protectiei ecosistemelor, prevenirea, reducerea si controlul poluarii. - 'volutia regimului :uridic al Dunarii - <ratatul de pace de la (aris (*+,=), care a inc;eiat razboiul ruso-turc, stabileste regimul :uridic general privind navigatia pe Dunare, care prevedea navigatia libera pentru toate statele riverane si neriverane si impartirea fluviului in doua sectoare: Dunarea fluviala si Dunarea maritima. - (entru Dunarea maritima a fost creata Comisia 'uropeana a Dunarii din care faceau parte: !nglia, Franta, (rusia, #ardinia, !ustria, <urcia, %usia. Din comisie nu faceau parte (rincipatele %omane.

- Conferinta de pace de la (aris (2 august *12> - 2? iulie *12*) reflecta noul raport de forte intre statele europene la sfarsitul primului razboi mondial. #e adopta Conventia Dunarii care instituie un regim international pe toata portiunea navigabila a Dunarii, de la "lm pana la varsarea in mare. - Canalul Dunare-$area /eagra este un curs de apa navigabil situat in intregime pe teritoriul %omaniei, aflat sub suveranitatea si :urisdictia exclusiva a statului roman. 'ste caracteristica libertatea de navigatie pentru navele comerciale si de calatori. - Canalele maritime internationale , sunt cai artificiale, construite in scopul de a spori posibilitatile de comunicare intre zonele maritime sau oceanice. Canalele situate pe teritoriul unui singur stat au acelasi regim ca si restul teritoriului. Daca navigatia pe un canal este de interes international, canalul poate fi supus unui regim international stabilit prin tratate si caracterizat prin libertatea de navigatie pentru vasele tuturor statelor, fara discriminare, cu respectarea suveranitatii teritoriale a statului riveran. - Canalul de #uez. Construit in secolul al @3@-lea pe teritoriul 'giptului face trecerea din $area $editerana in $area %osie si 6ceanul 3ndian. ! fost desc;is navigatiei in anul *+=1. %egimul :uridic a fost stabilit prin Conventia de la Constantinopol din *+++. - Canalul (anama. Construit la sfarsitul secolului al @3@-lea, face legatura dintre 6ceanul !tlantic si 6ceanul (acific. ! fost desc;is navigatiei in anul *1*5. %egimul de navigatie a fost stabilit prin conventii bilaterale inc;eiate intre !nglia si #"! in *1>* si intre #"! si (anama, in *1>?. - Canalul Aiel. Construit de ermania pe teritoriul sau in perioada *++,*+1, pentru a lega $area /ordului cu $area &altica. <ratatul de la )ersailles din *1*+ stabileste un regim de libera navigatie pe acest Canal. in anul 1936, Germania denunta tratatul si emite un regulament pentru utilizarea Canalului, care limita libertatea de navigatie numai la navele comerciale straine. Dupa 1945, - Canalul are un regim de libera navigatie pentru navele tuturor statelor .

- Dreptul marii - 3n secolele @33-@)33, marile orase-state enova si (isa, urmate de #uedia, Danemarca, #pania si (ortugalia promovau si practicau ideea unui drept de proprietate asupra unor zone intinse ale marilor la care erau riverane.

- !par primele conceptii fundamentate. - *=>1: - marile si oceanele trebuie sa fie desc;ise tuturor statelor pentru navigatie, comert si pescuit ($are liberum). - *=?,:- dreptul de insusire si de monopol al $arii &ritanii asupra unor zone maritime intinse ($are clausum). - *1>4: la cea de-a doua Conferinta de la Baga, primele preocupari de codificare s-au referit la reguli de purtare a razboiului pe mare, in principal. - *1?>: Conferinta de la Baga privind dreptul marii recunoaste con-. ceptul de -zona contigua., in care statul riveran are dreptul sa exercite anumite drepturi speciale (drepturi vamale, fiscale, control sanitar), dar nu s-a reusit adoptarea unei conventii in domeniu. - *15,: presedintele <ruman proclama, printr-o declaratie unilaterala, dreptul exclusiv al #"! asupra platoului continental, iar unele state latinoamericane extind latimea marii lor teritoriale la 2>> de mile. - *151: Comisia de Drept 3nternational a 6/" inscrie problematica codificarii dreptului marii pe agenda sa. - *1,+: are loc prima Conferinta asupra dreptului marii sub egida 6/"; sunt adoptate patru conventii: asupra marii libere, a marii teritoriale, a platoului continental si a pescuitului si conservarii resurselor biologice. - *1=>: a doua Conferinta asupra dreptului marii sub egida 6/" nu reuseste sa concilieze pozitia statelor cu privire la latimea marii teritoriale si protectia zonelor de pescuit. - *14?: a treia Conferinta asupra dreptului marii sub egida 6/" are mandatul de a elabora o conventie unica. - #patiile maritime si regimul lor :uridic a) !pele maritime interioare, sunt considerate ape maritime interioare ale statelor cu litoral, apele porturilor si radelor, ale golfurilor si ale fiordurilor, situate intre tarm si linia de baza a marii teritoriale (art. + din Conventia privind dreptul marii din *1+2) %egim :uridic: deplina suveranitate a statului riveran, consacrata atat pe cale cutumiara, cat si in Conventia si statutul de la eneva dm *12? privind regimul international al porturilor, ca si in art. 2 din Conventia din *1+2.

b) $area teritoriala, conventia din *1+2 stabileste: CFiecare stat are dreptul sa stabileasca latimea marii sale teritoriale pana la o limita care sa nu depaseasca *2 mile marine, masurate de la liniile de baza, determinate in conformitate cu prezenta ConventieD. - %egim :uridic: !supra marii teritoriale statul exercita toate drepturile ce decurg din suveranitatea sa, in ce priveste apele, solul, subsolul, coloana de aer (dreptul de explorare si exploatare a tuturor resurselor naturale, reglementarea navigatiei, aplicarea masurilor de securitate, de protectie a mediului, de control vamal si sanitar etc.) - Dreptul de trecere inofensiva este recunoscut tuturor statelor. <recerea trebuie sa fie neintrerupta si rapida. <recerea navelor militare straine prin marea teritoriala nu este reglementata expres de Conventiile din *1,+ si din *1+2, care nu consacra un astfel de drept, acesta fiind recunoscut in mod indirect. - Eona contigua, reprezinta fasia de mare adiacenta marii teritoriale, care se intinde dincolo de limita exterioara a acesteia pana la o distanta de maximum 25 de mile in larg, masurata de la liniile de baza ale marii teritoriale (art. ?? din Conventia privind dreptul marii din *1+2). - %egim :uridic: in aceasta zona statul nu exercita decat anumite prerogative functionale, cum ar fi prevenirea si reprimarea incalcarii legilor si regulamentelor sale vamale, fiscale, sanitare si a celor privind regimul de trecere a frontierei. - Eona economica exclusive, se intinde spre largul marii pe o distanta de 2>> mile marine de la liniile de baza de la care se masoara latimea marii teritoriale. - %egim :uridic: Consacrata pentru prima data in Conventia din *1+2 in art. ,,-4,. in acest spatiu marin, statul riveran are drepturi suverane numai in ceea ce priveste explorarea si exploatarea, conservarea si gestionarea resurselor naturale, biologice si nebiologice. #tatul riveran mai are dreptul sa instaleze si sa utilizeze in acest spatiu insule artificiale, instalatii si utila:e pentru cercetarea stiintifica, sa prote:eze si sa conserve mediul marin. - (latoul continental, reprezinta, din punct de vedere geologic, prelungirea naturala a tarmului care coboara in panta usoara sub apele marii pana la marginea continentala, unde marea nu atinge de regula adancimi mai mari de *,>-2>> metri, dupa care incepe taluzul continental abrupt. - Din punct de vedere :uridic, platoul continental al unui stat riveran cuprinde fundul marii si subsolul regiunilor submarine situate dincolo de

marea sa teritoriala, pe toata intinderea prelungirii naturale a teritoriului terestru al acestui stat, pana la limita externa a marginii continentale sau F pana la o distanta de 2>> de mile marine de la liniile de baza de la care se masoara latimea marii teritoriale, atunci cand limita exterioara a marginii G continentale se afla la o distanta inferioara. - %egula generala pentru delimitarea platoului o reprezinta distanta de 2>> de mile. - %egimul :uridic: %eglementat in Conventia din *1+2, in art. 4=-+,. #tatul riveran exercita asupra acestui spatiu drepturi suverane de explorare si exploatare a resurselor sale naturale (zacaminte de ;idrocarburi sau minerale, specii sedentare de organisme vii). - $area libera, Conventia din *1+2 stabileste limitele marii libere prin eliminare, in sensul ca regimul sau :uridic se aplica tuturor spatiilor marine care nu fac parte din zona economica exclusiva, marea teritoriala sau apele interioare ale unui stat. - %egim :uridic: este guvernat de principiul libertatii marilor, potrivit caruia aceasta este desc;isa tuturor statelor, indiferent ca sunt state riverane sau state fara litoral.

- 6bligatii ale statelor: - prevenirea si pedepsirea transportului de sclavi - cooperarea pentru reprimarea pirateriei - cooperarea pentru reprimarea traficului ilicit de stupefiante - cooperarea pentru reprimarea emisiunilor neautorizate de radio si televiziune. - #tatul riveran poate exercita un drept de urmarire asupra unui vas strain daca exista motive serioase sa se creada ca vasul a incalcat legile sale. "rmarirea trebuie sa fi inceput in spatiile maritime ale statului riveran si sa fi fost neintrerupta. - !utoritatea internationala are ca organe principale: - !dunarea - organul suprem, constituit din toate statele membre - Consiliul - format din ?= de membri alesi de !dunare.

- Ca organe ale Consiliului sunt prevazute doua comisii, una :uridica si te;nica si alta de planificare economica.