Scribd
Încărcați
651 vizualizări32 pagini

Curs PHP Si Mysql

Documentul prezintă noțiuni introductive despre limbajul PHP și structuri de control în PHP, precum și exemple de funcții matematice, funcții pentru manipularea șirurilor de caractere și crearea de formulare în PHP.

Încărcat de

bredtm
Drepturi de autor
© Attribution Non-Commercial (BY-NC)
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
651 vizualizări32 pagini

Curs PHP Si Mysql

Documentul prezintă noțiuni introductive despre limbajul PHP și structuri de control în PHP, precum și exemple de funcții matematice, funcții pentru manipularea șirurilor de caractere și crearea de formulare în PHP.

Încărcat de

bredtm
Drepturi de autor
© Attribution Non-Commercial (BY-NC)
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
Sunteți pe pagina 1/ 32

SUPORT DE CURS PHP i MYSQL

LIMBAJUL PHP Noiuni introductive


n cazul paginilor statice create cu HTML utilizatorul poate vedea doar imagini i text. Folosind PHP ns vom putea crea aa numitele pagini dinamice n care apare elementul de interactivitate: se pot prelua date din formulare realizate n PHP, citi, prelucra i afia. De asemenea se poate face interaciunea cu o baz de date creat pe un server. Pentru a putea lucra cu PHP trebuie n primul rnd s avem acces la un server pe care ruleaz PHP (acesta poate fi server separat sau server virtual creat pe calculatorul personal). Acest server (cel virtual) poate fi instalat folosind pachetul WAMP care este free pe internet. Observaii: - Codul PHP poate fi scris folosind editorul Notepad; - n cazul n care lucrm cu Wamp, fiierul care conine codul programului php trebuie s aib extensia php i s fie salvat n subfolderul WWW din folderul WAMP; - Lansarea n execuie se face utiliznd un browser (expl Internet Explorer) n care se va scrie n bara de adrese: http://localhost/<nume_fisier.php> (Expl: http://localhost/exemplu.php).

Crearea primului script php:


<?php echo Primul script php; ?> Obs: echo - afieaz un mesaj

Combinarea codului HTML cu cod PHP:


Acest lucru se ntmpla foarte des. n interiorul unui script HTML poate exista script PHP delimitat de etichetele <?php i ?> ns fiierul final trebuie sa fie PHP. Exemplu: <html> <body> Text combinat HTML cu PHP <?php echo Text scris cu PHP; ?> </body> </html> 2

Comentarii n scrispturi:
# - un tip de comentariu pentru un rnd // - un alt tip de comentariu pentru un rnd

VARIABILE I CONSTANTE N PHP


Variabilele sunt mrimi care pot lua diferite valori. Numele dat unei variabile ncepe ntotdeauna cu simbolul $ urmat de o litera sau caracterul _. Nu poate fi precedat niciodat de o cifr. Definim o variabil astfel: $<variabila>=<valoare>; Observaie: Tipul de date este specificat prin valoarea atribuit variabilei iniiale. Exemplul 1: $a=1; // numr ntreg (zecimal) $b=3.14: // numr real $c=exemplu de text; //ir de caractere $c=exemplu de text; //ir de caractere $matrice = array('alb','rosu','verde'); //matrice $a=TRUE; //variabil booleana Exemplul 2: .. $a=1; echo Numarul , $a,<br>; .. Se va afia : Numarul 1 n cazul unui ir de caractere definit prin ghilimele duble se pot folosi urmtoarele secvene: Secventa \n \r \t \\ \$ \" Semnificatie rand nou sfarsit de linie tab orizontal backslash simbol dolar ghilimele duble

Variabile predefinite
$_SERVER['REMOTE_ADDR'] afieaz adresa IP a vizitatorului $_SERVER['HTTP_USER_AGENT']- afieaz informatii despre browserul folosit $_SERVER['HTTP_REFERER'] afieaz pagina vizitata anterior $_SERVER['SERVER_NAME'] afieaz numele serverului $_SERVER['SCRIPT_NAME'] afieaz numele scriptului

Crearea constantelor
3

Constantele sunt create cu ajutorul funciei define. Expl: define (PI, 3.14);

OPERATORI FOLOSII N PHP


n PHP exist urmtoarele tipuri de operatori: 1. Operatori aritmetici: Denumire operator Adunare Scdere nmulire mprire Modulo (restul mpririi) Operator + * / %

2. Operatori de comparaie: Denumire operator Egalitate Identic Mai mare ca Mai mic ca Diferit de Diferit de Mai mic sau egal Mai mare sau egal Operator == === > < <> != <= >= Obs. TRUE dac a i b sunt egale TRUE dac a i b sunt egale i de acelai tip TRUE dac a este mai mare dect b TRUE dac a este mai mic dect b TRUE dac a diferit de b TRUE dac a diferit de b TRUE dac a este mai mic sau egal cu b TRUE dac a este mai mare sau egal cu b Expl. $a= =$b $a= = =$b $a>$b $a<$b $a<>$b $a!=$b $a<=$b $a>=$b

3. Operatori logici: Denumire Operator operator NOT ! AND && AND and OR || OR or XOR xor Obs. TRUE daca $a nu este TRUE TRUE daca si $a si $b sunt TRUE TRUE daca si $a si $b sunt TRUE TRUE daca ori $a ori $b sunt TRUE TRUE daca ori $a ori $b sunt TRUE TRUE daca ori $a ori $b sunt TRUE dar 4 Expl. $a!$b $a&&$b $a and $b $a || $b $a or $b $a xor $b

nu amandoua

Observaii: Numerele aleatoare sunt returnate de funcia rand() Expl: echo rand(); // se genereaz un numr aleator echo rand(1,50) // se genereaz un numr aleator de la 1 la 50

STRUCTURI DE CONTROL
1. ATRIBUIREA Sintaxa este: $<nume_variabila>=<valoare> unde valoare poate fi o constanta, o variabila sau o expresie 2. DECIZIA Sintaxa IF este: if <conditie_logica> <instructiune1> else <instructiune2> Mod de lucru: - se testeaza conditia logica. Daca este adevarata se executa instructiunea 1 dacaeste falsa se executa instructiunea 2 Sintaxa SWITCH este: $variabila=<valoare> switch($variabila) { case <val1>: <instructiune1>; break; case <val2>: 5

<instructiune2>; break; ............. case <valn>: <instructiunen>; break; default: <alta_instructiune> Mod de lucru: - se citeste valoarea unei variabile - se va executa instructiunea corespunzatoae cazului cand <vali>=<valoare> - daca nu este corespunde nici un ca se va executa instructiunea din default 3. REPETITIA Sintaxa WHILE este: while (<conditie_logica>) <instructiuni>

Mod de lucru: / se testeaza conditia logica. Cit timp este adevarata se executa instructiunile din cadrul structurii Sintaxa DO .WHILE este: do //repeta <instructiune1> <instructiune2> .............. <instructiunen> while <conditie_logica>

//cit timp conditia este adevarata

Mod de lucru: Se executa instructiunile cat timp conditia este adevarata Sintaxa FOR este: for (<contor=valoare_initiala>; <contor=valoare_finala>; <incrementeaza_contor>) <instructiuni> Mod de lucru: - cit timp contorul nu a ajuns la valoarea finala se executa instructiunile si se incrementeaza contorul

Functii pentru siruri de caractere


a) strlen returneaz lungimea unui sir de caractere Exemplu: 6

<?php $a=test; echo strlen($a); ?> Afisare: 4 b) strstr caut un subsir intr-un sir Exemplu: .. if( strstr( $sir, PHP ) = = true ) echo gasit; else echo nu am gasit;

c) stristr identic cu strstr doar c nu tine cont de litere mari sau mici d) substr afieaz un subir ntr-un ir dat Exemplu: <?php $s="invat php"; echo substr( $s, 1, 2); ?> Afisare: nv d) str_replace inlocuieste un subsir cu un sir dat Exemplu: <?php $s="invat php"; echo str_replace( "invat", "stiu", $s); ?> Afisare: stiu php e) strtoupper schimb tipul literelor (din mici in mari) f) strtolower - schimb tipul literelor (din mari in mici) 7

g) trim terge spaiile dintr-un ir h) nl2br transforma caracterele enter in <br> Exemplu: <?php echo nl2br( "text afisat pe 3 linii" ); ?> Afisare: text afisat pe 3 linii e) explode extrage subiruri dintr-un sir, fiecare subir extras punndu-l ntr-un array(matrice)
Forma general: array explode ( string $delimiter , string $string [, int $limit ] $delimiter caracterul dup care se face delimitarea Exemplu: <?php $propozitie = "Exemplu de folosire a functiei explode"; $cuvinte = explode(" ", $propozitie); echo $cuvinte[0] ." ". $cuvinte[5]; ?> Afiare: Exemplu explode e)

implode pune elementele dintr-un array intr-o variabil

Forma general: string implode ( string $delimiter , array $components) Exemplu: <?php $array = array('lastname', 'email', 'phone'); $a= implode(",", $array); echo $a; ?> Afiare: lastname,email,phone

f) header - este functia prin care utilizatorul este redirectionat de pe pagina de procesare, pe pagina initiala (adresa poate fi orice pagina. Exemplu: 8

header('location: http://agricolfalticeni.ro');

Funcii matematice
a) abs(x) - Returneaza valoarea absoluta a lui 'x' Exemplu: echo abs(-5); // va returna 5 b) ceil(x) - Returneaza valoarea 'x', rotunjita la ntregul imediat superior Exemplu: echo ceil(5.3);// va returna 6 c) floor(x) - Returneaza valoarea 'x', rotunjita la ntregul imediat inferior Exemplu: echo floor(5.6);// va returna 5 d) max(x,y,...) - Returneaza valoarea maxima a unui set de valori Exemplu: echo max(3,5,7,3,8,4,2);// va returna 8 e) min(x,y,...) - Returneaza valoarea minima a unui set de valori f) pow(x,n) - Returneaza numarul 'x', ridicat la puterea specificata 'n' g) strftime(f) - Returneaza data curenta, formatata conform continutului parametrului 'f' Exemplu: echo strftime("%A");//va returna Monday h) sqrt(x) - Returneaza radacina patrata a lui 'x' i) rand([int_min],int_max) este functia din PHP care genereaza automat numere aleatoare. Exemplu: echo rand(2,9);// va afia un numr aleatoriu

Funcii data/or
a) time() - ntoarce timpul curent msurat n numrul de secunde de la 1 ianuarie 1970 00:00:00 GMT). Exemplu: echo time(); // returneaza ceva de genul 1268668902 b) date() returneaza data serverului
$a = date("j, n, Y"); echo $a; // 10, 3, 2001

FORMULARE
Formularele reprezint un element principal al site-urilor WEB. Sunt puine site-uri care nu folosesc formulare. 9

Folosim formulare pentru a transmite si recepiona date. Ele reprezint elementul de interactivitate cu pagina web. Pentru a folosi un vom folosi tag-urile <FORM> i </FORM>. ntre aceste tag-uri vor fi introduse toate elementele formularului. Tag-ul <FORM> are doua atribute importante: ACTION si METHOD. Prin ACTION transmitem browser-ului ce se va nampla cu datele introduse in formular. Valoarea atributului ACTION poate fi o adresa URL sau poate fi o adresa de email, caz n care datele din formular vor fi trimise prin email la adresa respectiva. Prin METHOD, se precizeaz metoda de trimitere a datelor. Valoarea implicita a acestui atribut este GET, cu ajutorul acestei metode putand fi trimise cantitati mici de date, cea mai folosita metoda fiind POST. Elementele unui formular Elementele unui formular vor fi introduse cu ajutorul tag-ului <INPUT>. Atributele cele mai importante ale acestui tag sunt urmatoarele: - TYPE - tipul elementului - NAME - numele elementului - VALUE - valoarea elementului Elementele ale unui formular pot fi: - campurile de editare - butoanele radio - casetele de validare - casetele pentru upload-ul de fisiere - listele de selectie - butoanele submit si reset

Preluarea datelor din formulare


1.

Cod scris n fisierul formular.html


<b><i>Utilizarea casetelor text pentru introducerea textului</i></b> <br> PB<i>2: Se introduce un text si se afiseaza textul introdus</i> <form action=f2.php method=get> <p> <b>Introduceti textul:</b> <input name=text type=text> <input value=Afiseaza_textul

Cod scris n fisierul formular.php <html> <Body> <center> <br><br><br> <?php $a=$_REQUEST[unu]; $b=$_REQUEST[doi]; 10

type=SUBMIT> <input value=Sterge_textul type=RESET> </p><p>

echo Suma este, $a+$b;

?> </center> </Body> </html> 2.

Cod scris n fisierul formular.html


<b><i>Utilizarea listelor de selectie</i></b> <br /> PB<i>3: Se alege o culoare dintr-o lista si se afiseaza culoarea aleasa</i> <FORM ACTION=f3.php METHOD=get> <P> <B>Alegeti o culoare:</B> <select name=text> <option value=1>alb <optionvalue=2>negru <optionvalue=3>verde <optionvalue=4>rosu <optionvalue=5>maro </select> <INPUT TYPE=SUBMIT VALUE=Afiseaza_culoarea> <INPUT TYPE=RESET VALUE=Sterge_textul> </FORM>

Cod scris n fisierul formular.php <html> <Body> <center> <br><br><br> <?php $a=$_REQUEST[text]; echo "Ati ales culoarea ", $a; ?> </center> </Body> </html>

3.

Cod scris n fisierul formular.html


<b><i>Utilizarea butoanelor radio</i></b> <br /> PB<i>4: Ce virsta aveti?</i> </p> <FORM ACTION=f4.php METHOD=get> <INPUT TYPE=radio NAME=virsta

Cod scris n fisierul formular.php <html> <Body> <center> <br><br><br> <?php 11

value="copil">SUB 18 ANI <br /> <INPUT TYPE=radio NAME=virsta value="tinar">INTRE 18-50 <br /> <INPUT TYPE=radio NAME=virsta value="batrin">PESTE 50 <br /> <INPUT TYPE=SUBMIT VALUE=Afiseaza> <INPUT TYPE=RESET VALUE=Reset> </FORM>

$a=$_REQUEST[virsta]; echo "Sunteti ", $a;

?> </center> </Body> </html>

4.

Cod scris n fisierul formular.html


<b><i>Utilizarea butoanelor de validate</i></b> <br /> PB<i>5: Alegeti produsele dorite</i> <form action=f5.php method=GET> <input type="checkbox" name="produs1" value="mere" />mere <br /> <input type="checkbox" name="produs2" value="pere" />pere <br /> <input type="checkbox" name="produs3" value="gutui" />gutui <br /> <INPUT TYPE=SUBMIT VALUE=Afiseaza> <INPUT TYPE=RESET VALUE=Reset> </form>

Cod scris n fisierul formular.php <html> <Body> <center> <br><br><br> <?php $a=$_REQUEST[produs1]; $b=$_REQUEST[produs2]; $c=$_REQUEST[produs3]; echo "Produsul selectat este: ", $a,",",$b,",",$c;

?> </center> </Body> </html> 5.

12

Cod scris n fisierul formular.html


<b><i>Introducerea comentariilor</i></b> <br /> PB<i>6: Introduceti un comentariu</i> </p> <FORM ACTION=f6.php METHOD=get> <p> <TEXTAREA NAME=comentariu ROWS=5 COLS=60> </TEXTAREA> <INPUT TYPE=SUBMIT VALUE=Trimite> <INPUT TYPE=RESET VALUE=Sterge_comentariu> </p> <p><span class="style1"><a href="f6.txt">SURSA</a> PROGRAMULUI PHP CARE PREIA DATELE DIN ACEST FORMULAR</span>(PB6) </p> </FORM>

Cod scris n fisierul formular.php <html> <Body> <center> <br><br><br> <?php $a=$_REQUEST[comentariu]; echo "Comentariul introdus este: ", $a;

?> </center> </Body> </html>

Module COOKIE
Modulele cookie conin text pe care il putem stoca pe calculatorul utilizatorului i s-l citim ulterior. Spre deosebire de variabilele obinuite care i pierd valoarea n momentul nchiderii unui program php, variabilele cookie i pstreaz valoarea un timp indefinit sau definit de cel care le creeaz. Pentru a se
putea pstra, browserul utilizatorului stocheaz variabilele cookie n unitatea de hard-disc a utilizatorului.

Modulele cookie sunt transmise att de pe server ctre browser ct i de la browser ctre server (astfel prin instalarea unui modul cookie nelegem transmiterea unui modul ctre utilizator iar prin citirea unui modul cokie nelegem transmiterea unui modul cookie ctre server).

1. Instalarea unei modul cookie


Pentru instalare se folosete funcia setcookie cu urmtoarea sintax:
setcookie(numeCookie, valoare, expirare), unde: - numeCookie - specifica numele variabilei cookie acre se transmite; - valoare - specific valoarea variabilei care se transmite; - expirare - indic momentul expirarii variabilei cookie (dup ora specificata, variabila cookie nu mai este accesibil). Observaii: - O variabil cookie se creeaz naintea oricrei alte informaii; - n general, pentru specificarea momentului expirrii se folosete funcia time(), care returneaz intervalul de timp (exprimat n secunde) scurs de la 1 ianuarie 1970; - Folosind funcia setcookie se pot transmite mai multe cookie-uri succesiv (maximum 20 numarul cookie-urilor ce pot fi trimise aceluiasi utilizator); - argumentul expirare poate lipsi. Exemplu:

13

Fiierul inst_cookie.php: <?php setcookie('functie', "inginer", time()+7200); ?> Variabila cookie va fi disponibil 2 ore (7200 secunde) de la crearea sa

2. Citirea unui modul cookie


Dup ce varianila cookie s-a instalat, aceasta este accesibil la urmtoarea ncrcare a paginii prin matricea $_COOKIE. Valorile variabilelor cookie sunt ncarcate automat n matricea $_COOKIE. Astfel pentru citire este suficient s verificm coninutul variabilei $_COOKIE[numeCookie]. Exemplu: <?php if(isset($_COOKIE['functie'])) { echo $_COOKIE['functie']; } ?>

3. tergerea unui modul cookie


Un modul cookie va fi ters automat dac i se schimb timpul de expirare. De exemplu: setcookie('functie', " ", time() -7200);

SESIUNI
Cu ajutorul sesiunilor PHP retine informaii de la o pagina la alta. Dup crearea unei sesiuni informaia se pstreaz pana la nchiderea browser-ului, sau pn cand utilizatorul distruge sesiunea curenta. Sesiunile au urmtoarele avantaje: - permit stocarea unui volum mai mare de informaii comparativ cu cookie-urile - pot fi folosite chiar daca browserul utilizatorului nu suporta cookie-uri sau daca acestea sunt dezactivate.

Initializarea unei sesiuni se face cu funcia session_start() care trebuie s fie printre primele linii de cod dintr-un script PHP, deoarece apelul acestei ei trebuie fcut nainte de trimitea ctre browser-ul Web a unui cod HTML.
Exemplul 1: Parolarea unei pagini php utiliznd sesiuni
Fisierul de start index.php conine codul:

14

<?php include "sesiune.php"; ?> restul codului fiierul index.php Fierul sesiune.php conine codul: <?php session_start(); if(!isset($_SESSION['SESS_LOG'])) { header("location: logare.php"); exit(); } ?> Fisierul parola.php conine codul: <?php session_start(); $login =$_POST['login']; if($login=="parola") { session_regenerate_id(); $_SESSION['SESS_LOG'] = "1"; session_write_close(); header("location: index.php"); exit(); } else { header("location: logare.php"); exit(); } ?> Fiierul logare.php conine codul: <form action="parola.php" method="post"> <b>Parola :</b> <input type="password" name="login" /> <input type="submit" value="Login" id="loginbutton" name="Submit"/> </form> Fiierul logout.php conine codul: <?php session_start(); unset($_SESSION['SESS_LOG']); ?> 15

Exemplul 2: Contor de vizitare afiseaza de cte ori s-a vizitat o pagin <?php session_start(); if(!isset($_SESSION['count'])) { $_SESSION['count']=1; } else { $_SESSION['count']++; } echo $_SESSION['count']; ?>

Utilizarea protocolului FTP


Protocolul FTP este util pentru realizarea transferurilor de fisiere la distanta. Pentru a putea fi utilizat din PHP va trebui activate optiunea FTP la instalarea serverului PHP.

A. Conectarea la serverul FTP


Pentru conectare se folosete funcia: ftp_connect(gazda, [port, [timeout]]) unde: - gazda - este adresa ftp la care ne conectm - port portul pe care se face conectarea (este opional. Portul implicit este 21) - timeout durata maxima ct se ateapt pn la conectare (opional. Implicit 90 secunde) Dup conectare va trebui s ne identificm (logm). Acest lucru l facem utiliznd funcia: ftp_login(flux_ftp, nume_utilizator, parola) Exemplu: <?php $connect=ftp_connect("ftp.proba.ro"); $result=ftp_login($connect,"user","parola"); if(!$result) { echo "Nu ma pot conecta la serverul ftp"; } else echo "M-am conectat la serverul ftp"; 16

?>

B. Afiarea listei de fiiere dintr-un director


Pentru afiare vom folosi funcia: ftp_nlist(flux_ftp, nume_director) Aceast funcie returneaz matricea de nume de fiiere din directorul specificat Exemplu: <?php $connect=ftp_connect("ftp.proba.ro"); $result=ftp_login($connect,"user","parola"); if(!$result) { echo "Nu ma pot conecta la serverul ftp"; } else echo "M-am conectat la serverul ftp"; $a=ftp_nlist($connect,baza); foreach($a as $value) { echo $value, <br>; } ?>

C. Descrcarea unui fiier


Pentru descrcare vom folosi funcia: ftp_get(flux_ftp, nume_fiier_local,nume_fiier_la_distan,mod) Fiierul de pe server (fiier_la_distan) este salvat local nu numele fisier_local ntr-un mod specificat: FTP_ASCII sau FTP_BINARY. Exemplu: <?php $connect=ftp_connect("ftp.proba.ro"); $result=ftp_login($connect,"user","parola"); if(!$result) { echo "Nu ma pot conecta la serverul ftp"; } else echo "M-am conectat la serverul ftp"; 17

$result=ftp_get($connect,fisier.doc,fis1.doc,FTP_ASCII); ftp_close($connect); ?>

D. ncrcarea unui fiier pe server


Se face utiliznd funcia ftp_put(flux_ftp, nume_fiier_local,nume_fiier_la_distan,mod)

LUCRUL CU FIIERE IN PHP


Folosind php-ul se pot executa anumite operaii asupra fiierelor aflate pe server cum ar fi: fopen() = deschide fisierul indicat fclose() = inchide fisierul fread() = citeste continutul fisierului fwrite() = scrie in fisier filesize() = indica dimensiunea fisierului Sintaxa funciei fopen() este: fopen(param1, param2); param1 = fiierul, calea ctre fiier sau adresa fiierului care va fi deschis param2 = modul in care va fi deschis fiierul, si poate avea valorile: Exemplu: fopen('fisier.html',"w") r = fiier deschis doar pentru citire r+ = fiier deschis doar pentru citire si scriere w = fiier deschis doar pentru scriere w+ = fiier deschis pentru citire si scriere iar daca nu exista fiierul l creeaz a = fiier deschis pentru adugare la sfrit a+ = fiier deschis adugare la sfrit iar daca nu exista fiierul l creeaz t = fiier deschis in mod text b = fiier deschis in mod binar sau combinaii ale acestora.

Baze de date - noiuni introductive


Bazele de date sunt colecii de date, aranjate ntr-o anumit form, asupra crora se pot face diferite operaii ca: - Crearea bazei de date; - Conectarea la baza de date; - Inserarea datelor in baza de date; - Stergerea datelor din baza de date; 18

- Adaugarea sau modificarea datelor; n general, o baz de date este alctuit din una sau mai multe tabele, ntre acestea putndu-se stabili diferite relaii. Acest lucru ofera bazei de date proprietatea de baz de date relaional. Un tabel este alctuit din coloane (numite cmpuri) i rnduri (numite nregistrri). Pentru implementarea unei baze de date este nevoie de un sistem de gestiune a bazelor de date(SGBD). Exemple de astfel de SGBD-uri: - Microsoft Access; - Visual Foxpro; - MySQL; - Oracle; - etc. Vom studia SGBD MySQL. Dei este folosit foarte des mpreun cu limbajul de programare PHP, cu MySQL se pot construi aplicaii n orice limbaj major. Exist multe scheme API disponibile pentru MySQL ce permit scrierea aplicaiilor n numeroase limbaje de programare pentru accesarea bazelor de date MySQL, cum are fi: C, C++, C#, Borland Delphi, Java, Perl, PHP, Python, FreeBasic, etc., fiecare dintre acestea folosind un tip spefic API. O interfa de tip ODBC denumit MyODBC permite altor limbaje de programare ce folosesc aceast interfa, s interacioneze cu bazele de date MySQL cum ar fi ASP sau Visual Basic. n sprijinul acestor limbaje de programare, unele companii produc componente de tip COM/COM+ sau .NET (pentru Windows) prin intermediul crora respetivele limbaje s poat folosi acest SGBD mult mai uor dect prin intermediul sistemului ODBC. Aceste componente pot fi gratuite (ca de exemplu MyVBQL) sau comerciale (http://ro.wikipedia.org/wiki/MySQL). Administrarea sistemului MySQL se poate face fie din linia de comand fie folosind aplicaia PHPMyAdmin.

19

Cel mai important mod de administrare a unei baze de date n MySQL este ns cel dat de PHP, folosind formulare. Comenzile uzuale folosite n general att n MySQL ct si n celelalte SGBD-uri sunt: CREATE creaz o baz de date i/sau un tabel DROP - terge o baz de date i/sau un tabel INSERT adaug nregistrri(linii) ntr-un tabel DELETE - terge nregistrri(linii) ntr-un tabel UPDATE modific nregistrrile dintr-un tabel SELECT selecteaz nregistrrile dintr-un tabel ALTER - modific proiectul unui tabel dup ce acesta a fost creat cu instruciunea CREATE TABLE

Tipuri de date folosite n MySQL(o parte din ele): - Int numr ntreg - Char seciune cu lungime fix de max. 255 caracter - Varchar seciune variabil de max 255 caractere - Float numr real mic - Double numr real mare - Text i de maxim 65535 caractere - Date data im format an-luna-zi - Time ora in format or-minut-secund 20

Crearea unei baze de date n MySQL


Comanda folosit pentru creare unei baze de date, scris n linia de comand a MySQL este:
CREATE DATABASE numele_bazei; Expl: create database elevi; Obs: orice comanda scris n linia de comand este terminat de ;

n continuare va trebui selectat baza de date (exist posibilitatea s avem mai multe baze de date). Acest lucru se face cu comanda USE numele_bazei_de_date;
Expl: use elevi;

O baz de date poate conine una sau mai multe tabele. Pentru crearea unei tabele vom folosi comanda:
CREATE TABLE nume tabela (nume_camp1 tip_camp1, nume_camp2 tip_camp2,.nume_campn tip_camp_n); Expl: Create table t1 (nume text, nota int);

Vizualizarea bazelor de date se face cu comanda SHOW DATABASES; Alte comenzi:


SHOW TABLES; - afiseaza tabelele existente in baza curenta SHOW COLUMNS FROM nume_tabela; - afiseaza informatii despre coloanele unui table DROP TABLE nume tabel; - sterge tabelul numit 'tabel_unu' DROP DATABASE numele_bazei; - sterge baza de date cu numele 'numele_bazei'

Pentru crearea unei tabele cu ajutorul scriptului PHP va trebui mai inti sa ne conectm la baza de date (vom folosi fisierul conexiune.php). Pentru exemplificare vom crea urmatorul tabel: nume nota Ionescu Popescu Vasilescu Georgescu 8 7 8 9

21

<?php include conexiune.php $table=create table t1 (nume varchar(20), nota float) type MyISAM; if(mysql_query($table)) { echo Tabelul a fost creat; } else { echo Tabelul nu a fost creat; } mysql_close($conexiune); ?> Observaii: Asupra coloanelor se pot aplica unele restrictii ca: UNSIGNED-nu vor mai fi valori negative ci vor incepe de la 0. AUTO_INCREMENT functioneaza cu orice tip intreg. La fiecare rand nou adaugat in baza de date numarul asociat va fi incrementat. NULL- fara valoare (diferit de spatiu sau zero). NOT NULL - orice inregistrare va fi considerata ceva. Expl: ........................ $table="CREATE TABLE t1(id int(3) NOT NULL AUTO_INCREMENT, nume varchar(20) NOT NULL , nota float NOT NULL) ...........................................

Conectarea la o baza de date n MySQL


Pentru conectarea la o baza de date vom folosi urmatorul script (pentru a-l putea utiliza i n alte aplicaii il vom salva cu numele conexiune.php ): <?php $host="localhost"; //host-ul $user="root"; //userul $password="pass"; //parola $database="t1"; //baza de date $conexiune=mysql_connect($host,$user,$password) or die ("Nu ma pot conecta la baza de date"); $bazadate=mysql_select_db($database,$conexiune) or die ("Nu gasesc baza de date"); ?> nlocuind bineneles hostul, user-ul i parola dac este cazul

22

- mysql_connect() - este functia prin care ne conectam la serverul MySQL - $conexiune - va avea o valoarea TRUE sau FALSE functie de rezultatul conectarii la serverul MySQL folosind functia mysql_connect() - mysql_select_db - este functia care stabileste baza de date la care ne vom conecta

Puteti modifica variabilele din fisierul conexiune.php in functie de configurarile propriei baze de date: $hostname=adresa serverului, de cele mai multe ori este localhost $username=username-ul de conectare la baza de date $password= parola de conectare la baza de date $database=numele bazei de date mysql_close($conexiune); - inchide baza de date

Inserarea datelor ntr-o tabel din MySQL


Pentru inserarea datelor ntr-o tabela din MySQL vom utiliza un formular scris n HTML i un fiier PHP. Instruciunea folosit pentru inserare este INSERT, cu urmtoarea sintax: INSERT INTO nume_tabel (coloana1, coloana2,..., coloanan) values ('valoare1','valoare2',...,'valoaren'); Exemplificnd:
INSERT INTO nume_tabel (camp1, camp2, camp3) VALUES (valoarea1, valoarea2, valoarea3);

Aceast instruciune va introduce in tabelul cu numele 'tabel', in 'camp1' 'valoarea1', in 'camp2' 'valoarea2' si in 'camp3' 'valoarea3'. Tabelul arat astfel: camp1 camp2 camp3 valoarea1 valoarea2 valoarea3 Observaie: Se poate omite una din coloane la inserare.
INSERT INTO nume_tabel (camp1, camp2) VALUES (valoarea1, valoarea2); sau: INSERT INTO tabel VALUES (valoarea1, valoarea2, valoarea3); daca introducem valori in toate campurile tabelului

Exemplu de introducere a datelor in tabela t1 din baza de date elevi folosind un formular (tabela t1 are cmpurile nume i nota):
23

<html> <head><title>Exemplu de fomular</title> </head> <body> <b>Adaugare date</b> <form method="POST" action="inserare.php"> Nume: <input type="text" name="nume"><br> Nota: <input type="text" name="nota"><br> <input type="submit" value="Trimite"> </form> </body> </html>

Rezultatul este:

/* fisierul inserare.php */ <?php include "conexiune.php"; $id=$_POST['id']; $nume=$_POST['nume']; $nota=$_POST['nota']; $query="INSERT INTO t1 (nume, nota) VALUES ('$nume','$nota')"; if (!mysql_query($query)) { die(mysql_error()); } else { echo "datele au fost introduse"; } 24

mysql_close($conexiune); ?> Rezultatul este:

Afisarea datelor dintr-o tabel din MySQL


Afiarea datelor dintr-o tabel se face utiliznd comanda SELECT (n linia de comand) cu una din urmtoarele structuri, n funcie de ceea ce ne-am propus:
SELECT * FROM tabel; - afieaz tot ce exist n tabela tabel SELECT camp1 FROM tabel; - afieaz coninutul cmpului campul1 din tabelul tabel SELECT camp1, camp2, .., campn FROM tabel afieaz coninutul mai multor cmpuri din tabelul tabel SELECT * FROM tabel WHERE camp1 = val1; - afieaz toate cmpurile cu valoarea val1 SELECT camp1, camp2 FROM tabel WHERE camp2 LIKE val2; - afieaz toate nregistrrile n care camp2 este asemntor cu val2 SELECT camp1, camp2 FROM tabel WHERE camp2 LIKE val2%; - afieaz toate nregistrrile n care camp2 ncepe cu val2 SELECT camp1, camp2 FROM tabel WHERE camp2 LIKE %val2; - afieaz toate nregistrrile n care camp2 se termin cu val2 SELECT * FROM tabel WHERE camp1=val1 AND camp2 LIKE %val2%; - afieaz toate cmpurile care conin val1 i se asemn cu val2 SELECT camp1, camp2,.campn FROM tabel WHERE camp1 != val3; - afieaz toate cmpurile care difer de val3 SELECT camp1 FROM tabel ORDER BY camp1 ASC; - afieaz coninutul cmpului camp1 n ordine cresctoare SELECT camp1, camp2 FROM tabel ORDER BY camp1 ASC, camp2 DESC; - afieaz coninutul camp1 n ordine cresctoare i camp2 n ordine descresctoare. SELECT count(*) FROM tabel; - afieaz cte nregistrri sunt n tabel SELECT camp1 FROM tabel GROUP BY camp1 ORDER BY camp1 ASC; - afieaz coninutul camp1 grupat dup camp1 SELECT * FROM tabel LIMIT 0,3; - afieaz din tabel ncepnd de la prima nregistrare nc 3.

Observaie: Comanda SELECT este una din cele mai folosite comenzi n MySQL 25

Pentru afisarea datelor dintr-o tabela din MySQL utiliznd PHP vom utiliza sintaxa: $afisare=mysql_query("SELECT * FROM nume_tabel");
Pentru afisarea fiecrui rand din tabel vom folosi o bucla while si comanda mysql_fetch_row. Exemplu de afiare a datelor dintr-o tabela (vom lua drept exemplu tabela t1 pe care am folosit-o i n capitolul anterior): <?php include "conexiune.php"; $afisare=mysql_query("SELECT * FROM t1"); echo "<table border=2>"; echo "<tr><td>Nume</td><td>Nota</td></tr>"; while ($row=mysql_fetch_row($afisare)) { echo "<tr><<td>$row[1]</td><td>$row[2]</td></tr>"; } echo "</table>"; mysql_close($conexiune); ?> Observaie1: Comanda SELECT permite i anumite restricii date prin clauza WHERE. Exemplu dac dorim s afism toatele numele care au nota 9: <?php include "conexiune.php"; $sql=mysql_query("SELECT * FROM t1 WHERE nota=9"); echo "<table border=2>"; echo "<tr><td>ID</td><td>Nume</td><td>Nota</td></tr>"; while ($row=mysql_fetch_row($sql)) { echo "<tr><td>$row[0]</td><td>$row[1]</td><td>$row[2]</td></tr>"; } echo "</table>"; mysql_close($conexiune); ?> Observaia2: Funcia mysql_num_rows($afisare) returneaz numarul de linii continute de baza de date.

Modificarea datelor dintr-o tabel din MySQL


Pentru modificarea coninutului unei nregistrri fr a terge acea nregistrare vom utiliza sintaxa: UPDATE tabel SET coloana1='noua valoare a coloanei 1', coloana2='noua valoare a coloanei 2' . coloanan=noua valoare a coloanei n WHERE conditii; 26

Se vor modifica nregistrrile care respect condiia dat n WHERE. Exemplu: Fie tabela t1 care are urmatoarea structura: nume nota ionel 9 ionela 5 Ionescu 7 Daca dorim sa modificam nota persoanei cu numele Ionescu vom scrie(n linia de comand): UPDATE t1 SET nota=10 where nume=Ionescu; Rezultatul este: nume ionel ionela Ionescu ionel nota 9 5 10 10

Modificarea nregistrrilor folosind un formular i un fiier php: Expl.: n tabela t1 de mai sus, dorim s modificam numele unei personae folosind un formular sub forma:

Dac modificarea se face vom afia: Modificare efectuat, altfel Modificare neefectuat rezultatul fiind:
nume vasilica ionela Ionescu vasilica nota 9 5 10 10

Cele dou fiiere(html i php) vor fi: Update.html


<html> <body> <form action="update.php" method="post"> Numele pe care doriti sa-l modificati: <input type="text" name="numev"><br> Numele cu care doriti sa-l modificati: <input type="text" name="numen"> <input type="Submit" value="Modifica"> </form> </body> </html>

Update.php
<?php include "conexiune.php"; $numev=$_REQUEST['numev']; $numen=$_REQUEST['numen'];

27

$query="UPDATE t1 SET nume='$numen' WHERE nume='$numev'"; $checkresult = mysql_query($query); if ($checkresult) { echo "Modificare efectuata"; } else { echo "Modificare neefectuata"; } mysql_close(); ?>

Observaie: Modificarea se va face n toate nregistrrile tabelului

Stergerea nregistrrilor dintr-o tabel din MySQL


Pentru a terge anumite nregistrri dintr-o tabel vom utiliza sintaxa:
DELETE FROM tabel WHERE conditii;
Se vor terge nregistrrile care respect condiia dat n WHERE. Exemplu: Fie tabela t1 care are urmatoarea structura: nume nota ionel 9 ionela 5 Ionescu 10 Daca dorim sa stergem persoana cu numele Ionescu vom scrie(n linia de comand): DELETE FROM t1 WHERE nume=Ionescu; Rezultatul este: nume ionel ionela nota 9 5

tergerea nregistrrilor folosind un formular i un fiier php: Expl.: n tabela t1(iniial) de mai sus, dorim s tergem nregistrarea care are nota 10 folosind un formular sub forma:

Dac modificarea se face vom afia: tergere efectuat, altfel tergere neefectuat rezultatul fiind:
nume ionel Ionela nota 9 5

28

Cele dou fiiere(html i php) vor fi: delete.html


<html> <body> <form action="delete.php" method="post"> Sterg inregistrarea care are nota: <input type="text" name='nota'><br> <input type="Submit" value="Sterge"> </form> </body> </html>

delete.php
<?php include "conexiune.php"; $nota=$_REQUEST['nota']; $query="DELETE FROM t1 WHERE nota='$nota'"; $checkresult = mysql_query($query); if ($checkresult) { echo "Stergere efectuata"; } else { echo "Stergere neefectuata"; } mysql_close(); ?>

EXEMPLU DE APLICAIE IN CARE SE LUCREAZ CU BAZE DE DATE I TABELE DIN MYSQL UTILIZND PHP Cerine:

Vom utiliza urmatoarele fisiere:


update.php afisare.html afisare.php conexiune.php creare.html creare.php inserare.html inserare.php

meniu.htm

sterge.html

sterge.php

update.html

1. conexiune.php <?php $host="localhost"; $user="root"; $database="ion"; 29

$conexiune=mysql_connect($host,$user) or die("nu s-a contectat"); $bazadate=mysql_select_db($database,$conexiune) or die("nu s-a conectat la baza de date"); ?> 2. creare.html

creare.php
<html> <body> <?php include "conexiune.php"; $a=$_POST['unu']; $query="create table $a (Id int, Nume text, Nota int) "; if(mysql_query($query)) { echo "Tabelul a fost creat"; } else { echo "Tabelul nu a fost creat "; } mysql_close(); ?> <br> </body> </html>

inserare.html

inserare.php
<html> <body> <?php include "conexiune.php"; $a=$_POST['unu']; $id=$_POST['id']; $nume=$_POST['nume']; $nota=$_POST['nota']; $noi="insert into $a (id , Nume , Nota) VALUES ('$id', '$nume' , '$nota')" ; if(!mysql_query($noi)) { die(mysql_error()); } else { echo "datele au fost introduse pt: ", $a; }

30

mysql_close($conexiune); ?> <br><br> </body> </html>

afisare.html

afisare.php
<?php include "conexiune.php"; $a=$_POST['nume']; $afisare=mysql_query("SELECT * FROM $a"); echo "<table border=3>"; echo "<tr><td>Id</td><td>Nume</td><td>Nota</td></tr>"; while($row=mysql_fetch_row($afisare)) { echo "<tr> <td>$row[0]</td> <td>$row[1]</td> <td>$row[2]</td> </tr>"; } echo"</table>"; mysql_close($conexiune); ?>

modificare.html

modificare.php
<?php include "conexiune.php"; $a=$_POST[doi]; $nume1=$_POST[nume1]; $nume2=$_POST[nume2]; $query="update $a set nume='$nume2' where nume='$nume1'"; $checkresult=mysql_query($query); if($checkresult) { echo "modificare efectuata"; } else { echo "Modificare neefectuata"; } mysql_close(); ?>

31

stergere.html

stergere.php
<?php include "conexiune.php"; $a=$_POST[unu]; $nota=$_POST['nota']; $query="DELETE FROM $a WHERE nota='$nota'"; $checkresult=mysql_query($query); if($checkresult) { echo "Stergere efectuata"; }else { echo "stergere neefecuata"; } mysql_close(); ?>

32

S-ar putea să vă placă și