TESUTUL MUSCULAR

Este alcatuit din celule specializate pentru contractie, celule care datorita formei alungite sunt
denumite fibre muscular
Pe baza carecteristicilor morfo-functionale se disting trei categorii de muschi:
1. Striat scheletic- controlat voluntar
2. Striat cardiac- controlat involuntar
3. Neted- controlat involuntar

Muschiul neted
Localizare:

Muschii netezi nu formeaza organe anatomic individualizate, ci formeaza tunici contractile

ale organelor cavitare ( cu exceptia cordului).

 arborele respirator - de la trahee pana la ductul alveolar

 arborele vascular – tunica medie a arterelor, venelor, limfaticelor mari ( cu exceptia
capilarelor si venulelor, ce au peretele subtire, fara tunica musculara neteda; dar pe langa
capilare si venule exista o categorie de celule muscular netede- pericitele- celule contractile)
 tubul digestiv - din 1/3 mijlocie a esofagului pana la rect
 peretii canalelor excretoare ale glandelor anexe
 aparatul urinar - de la ureter pana la uretra
 aparatul genital feminin – de la tube uterine pana la vagin
 aparatul genital masculin - epididim, canalul deferent, veziculele seminale, prostata, corpi
cavernosi.
Fascicule de fibre muscular netede intalnim la nivelul organelor de simt:
 in piele - m. piloerectori
 globii oculari - m. irisului, m. ciliari
Celule izolate sau fascicule foarte mici sunt raspandite in tesutul conjunctiv:
- in capsulele organelor (ggl. limfatici, splina etc)
- pleura viscerala
- ligamentele largi ale uterului
- tesutul conjunctiv subcutanat, in unele zone speciale (zona mamelonara, perineu, scrot,
orbita)

Morfologie

Forma: fusiforma
dar exista si unele celule “ramoase”, ramificate, cu prelungiri ( in muschiul radiar al
irisului, tunica medie a vaselor mari, celule mioepiteliale, pericite).
Dimensiuni: lungimea: 20 m - 1 mm
diametru: 4- 6 m.
Raportul diametru / lungime variaza de la: 1/5 pana la 1/100, fiind mai mic fata de cel de la
fibra scheletica.
 Arhitectura tisulara:

Fibrele muscular netede sunt grupate in fascicule de 20- 100 de fibre cu dispozitie
caracteristica in sensul ca portiunea centrala, dilatata a unei fibre vine in raport cu extremitatile
efilate ale fibrelor invecinate.
Fasciculele formeaza straturi circulare, longitudinal sau oblice
 la nivelul tubul digestiv exista doua straturi de muschi: exterior (longitudinal) si interior
(circular) cu directie perpendiculara unul pe celalalt, care se contracta automat, concomitent
sau consecutiv pentru a asigura miscarile peristaltice si astfel progresia continutului.
 in caile urinare si genital exista doua straturi de muschi: exterior (circular) si interior
(longitudinal).
 La nivelul vezicii urinare si uterului gravid fibrele sunt spiralate in jurul axului principal al
organului, dispozitie adaptata pentru golirea continutului in timp scurt.

Structura matricei extracelulare

Spatiul extracelular este bine reprezentat, 15- 60% din volumul muschiului ca organ (25- 30%in m
neted intestinal, 50- 60% in media aortei), comparativ cu muschiul striat (scheletic si cardiac), unde
nu depaseste 15%.
Este alcatuita din:
 o structura asemanatoare membranei bazale epiteliale care inconjura celula. Aceasta structura
este alcatuita din 3 straturi succesive, in ordine, dinspre suprafata celulara:
1. lamina rara -- de natura glicoproteinica
2. lamina densa - alcatuita din colagen V si GAG (glicozaminoglicani)
3. lamina fibroreticularis - alcatuita din f. Reticulina, (colagen III)
 restul matricei extracelulare este alcatuita din colagen III (reticulina) predominant, colagen I
si PG (proteoglicani)
 in unele tesuturi muscular netede (tunica medie a vaselor mari, aorta) exista fibre elastice
abundente
Matricea extracelulara este secretata si sintetizata de celulele musculare netede.

 in spatial extracelular intalnim vase (capilare) si nervi vegetative (terminatii nervoase

simpatice si parasimpatice, butoni terminali ce nu realizeaza sinapse cu celulele muscular
netede ci se gasesc la o oarecare distanta de celulele muscular netede si elibereaza
mediatorul chimic in spatiul extracelular), celule conjunctive de tipul fibroblastelor,
mastocitelor dar si un tip special de celele, semnalate pentru prima data de Ramon y Cajal
acum peste 100 de ani,, care le-a denumit ”neuroni interstitiali“, reconsiderate astazi de Acad.
L M Popescu, care le-a demonstrat natura mezenchimala si le-a redenumit “telocitele’.

Structura si ultrastructura celulei musculare netede

Fibra muscular neteda prezinta:

Nucleu: - unic, situat central
- de forma alungita, cu axul lung paralel cu axul lung al celulei; in timpul
contractiei se spiralizeaza in tirbuson
- eucromatic cu 1- 2 nucleoli

Membrana: sarcolema- are structura lipoproteica mozaicata ca membrana celulara obisnuita si o

membrane bazala de doua ori mai subtire decat fibra striata.
- nu prezinta tubi T
 - la nivelul ei exista 3 zone de specializare morfofunctionala: caveolele,
ariile dense si jonctiunile intercelulare.

1. Caveolele:
- sunt microinvaginatii veziculare ale membrane celulare de 70nm grosime, 120nm lungime, avand
orificiul de comunicare cu spatial extracellular de cca 35nm
- sunt distribuite ordonat, in siruri paralele cu axul lung al fibrei, benzile de caveole fiind despartite
prin ariile dense
- au rol de a mari foarte mult suprafat membrane, cu cca 70%
- sunt implicate in homeostazia intracelulara a Ca2+ ( LM Popescu, 1974, 1977)- in interiorul lor
concentratia Ca2+ este mai mare de 2- 3 ori decat in spatiul extracellular

2. Ariile dense:
-sunt zone de material electrono-opac dispuse pe versantul intern al plasmalemei, cu dimensiuni de
100- 400 nm
-sunt mai numeroase spre extremitatile efilate ale celulei
Biochimic: -sunt alcatuite din doua proteine (vinculina si talina) care apartin clasei de proteine de
legare a actinei (ABP - actine binding protein). realizand legatura intre actina si citoscheletul
membranie celulare.
Ariile dense reprezinta locuri de atasare pentru filamentele subtiri de actina, ancorandu-le de
membrane plasmatica (pe preparatele de ME se observa ca actina se insera in unghi ascutit la
nivelul ariilor dense).

3.Jonctiunile intercelulare sunt de trei tipuri:

a. jonctiuni de comunicatie, GAP, nexus- responsabile de cuplarea electrica (asigura trecerea
rapida a semnalului electric- cuplare electrotonica;reprezinta substratul morfologic al
proprietatii de conductibilitate) si metabolica (permit trecerea unor ioni si molecule
mici)dintre celulele musculare netede
b. jonctiuni intermediare tip fascia adherens, cu rol mecanic de solidarizare intercelulara;
prezenta lor permite exteriorizarea contractiilor individuale, ca o contractie a muschiului
neted respectiv in totalitate
c. proiectii digitiforme- intrepatrunderi ale prelungirilor membranare, stabilind un angrenaj
intercelular tip roata dintata; rol de solidarizare mecanica

Citoplasma: sarcoplasma prezinta doua zone distincte:

-o regiune centrala cuprinzand organitele comune si incluziuni
-o regiune periferica, mai intinsa -care contine organite specifice reprezentate de reticulul
sarcoplasmic si de aparatul contractil (corpii densi si miofilamente )

Organitele comune sunt: mitocondrii (5% din volumul celular), numerosi ribozomi liberi, complex
Golgi, RER, , rari lizozomi.
Incluziunile sunt de glicogen si lipide

Reticulul sarcoplasmic are rol in eliberarea ionilor de Ca2+ in procesul de excitatie a fibrei muscular
netede.
In cisternele RS concentratia ionilor de de Ca2+ este de 5 X 10-3M.
In repaus, concentratia ionilor de Ca2+ in citoplasma este de 10-7M
 In procesul de excitatie ionii de Ca2+ sunt eliberati din reticulul sarcoplasmic astfel incat in citosol
concentratia ionilor de Ca2+ creste de la 10-7M la 10-6M.

Aparatul contractil :

 Corpii densi sunt formatiuni ultrastructurale care se gasesc numai in muschiul neted, de unde
denumirea de leiozomi (LMPopescu, 1970,1972).
ME: Ei apar ca densificari (zone electronoopace) distribuite dezordonat in toata citoplasma.
Au forma alungita, dimensiuni de sute de nm. si sunt formati din filamente subtiri de actina intr-o
matrice amorfa.
Biochimic: Sunt alcatuiti din doua proteine de gelare a actinei: -actinina (Schollmeyer, 1976) care
favorizeaza polimerizarea la capatul + al filamentului de actina si filamina care realizeaza legaturi
transversal intre filamentele de actina.
Leiozomii reprezinta formatiuni citoplasmatice de ancorare a filamentelor de actina.

 Miofilamentele: de actina si miozina

 Filamentele subtiri (de actina)- sunt asemanatoare celor din fibra muscular striata
- au aceeasi grosime: 6- 8nm, dar lungime variata
- sunt alcatuite din actina ( alfa si gamma) si tropomiozina
- nu exista troponina
- caldesmona- combina proprietatile troponinei T si I
- calmodulina- preia rolul troponinei C
Tipurile de actina prezente in muschii netezi sunt:
- alfa, in muschiul neted vascular
- gamma, in muschiul neted intestinal
- alfa si gamma, in muschiul neted uterin

 Filamentele groase ( de miozina)- sunt asemanatoare celor din fibra muscular striata
- grosimea medie cca 15nm (mai mare ca in fibra striata)
- lungimea medie cca2200nm (de 3 ori mai mare decat in fibra striata)
- nu exista zona central fara punti transversal
- nu exista benzi M, benzi Z
- nu se pot delimita sarcomere
Sunt alcatuite din miozina, care difera ce cea din muschiul striat prin tipul de lanturi usoare. Ca
urmare, activitatea ATP-azica este diferita:
- afinitatea pentru ATP este mai mica
- viteza de hidroliza a ATP-ului este mai mica

Cantitatea de miozina este mai mica decat in muschiul striat.

Raportul cantitativ filamente groase/ filament subtiri in muschiul striat este 1/2
Raportul cantitativ filamente groase/ filament subtiri in muschiul neted este 1/8, 1/12 sau 1/15

Aranjamentul filamentelor subtiri in jurul celor groase in fibra striata formeaza un model hexagonal
In fibra neteda filamentele subtiri formeaza rozete sau cabluri in jurul filamentelor groase.

Anexele aparatului contractile sunt reprezentate de elemente de citoschelet:

 filamente intermediare (alcatuite din desmina- in muschiul neted visceral;
si din vimentina si desmina- in muschiul neted vascular)
  microtubulii - componenta redusa

Histofiziologia muschiului neted

Mecanismul contractiei fibrei muscular netede:

-este reprezntat de interactiunea filamentelor de actina si miozina prin intermediul puntilor
transversal
Filamentele de actina se insera cu un capat pe ariile dense iar celalalt capat este liber.
Alte filamente de actina se insera cu un capat pe corpii densi, celalalt ramanand liber.
Capetele libere ale filamentelor de actina gliseaza printre filamentele de miozina din citosol
avand ca rezultat scurtarea intre punctele de sprijin, pe directii oblice.
Mecanismul contractiei consta in glisarea fibrelor de miozina printre cele de actina.

In contractie creste concentratia ionilor de Ca 2+ (de la 10-7M la10-6 M). Efectul este activarea
proteinei numita calmodulina. Calmodulina prezinta 4 situsuri de legare a Ca si este activata atunci
cand toate situsurile sunt ocupate.
1. Calmodulina activata actioneaza asupra kinazei lantului usor (MLCK) care fosforileaza situsul
specific, determinand modificarea conformatiei capului moleculei de miozina. Se declanseaza
activitatea ATPazica a lantului usor cu scindarea ATP-ului, producandu-se energie. Energia este
folosita pentru deformarea miozinei in cadrul contractiei.
2. Calmodulina activata actioneaza asupra tropomiozinei prin caldesmona si astfel se modifica
conformatia tropomiozinei, cu expunerea situsului de interactiune actina- miozina. Se produce
stimularea activitatii ATP-azice a miozinei prin actina si scindarea ATP-ului ce elibereaza energie
necesara contractiei.
De asememnea un rol important in mecanismul de contractie il au proteinele de legare a actinei
(ABP) care controleaza polimerizarea si pozitionarea moleculelor de actina.

Particularitatile contractiei:
 forta mica de contractie (numar mic de punti transversal datorita cantitatii reduse de miozina)
 viteza mai mica de contractie (activitate ATP-azica scazuta a miozinei, interactiune lenta
actina- miozina, rata de scindare a ATP-ului mica)
 capacitatea de scurtare in timpul contractiei este mai mare- posibilitatea de a se scurta la mai
putin de ½ din lungimea initiala- (datorita existentei puntilor transversal pe toata lungimea
filamentului gros, absenta benzilor Z)
 scurtare in timpul contractiei pe toate directiile: distributie dezordonata a punctelor de sprijin
a filamentelor de actina pe membrane ( ariile dense) si in citoplasma (corpii densi)

 Contractia e modulata de urmatorii liganzi, prin legare la receptorii de pe membrana celulei

musculare netede:
 neurotransmitatori
 hormoni
 prostaglandine

Tesutul muscular neted prezinta dubla inervatie vegetative: excitatorie si inhibitorie; sinapsele sunt
absente. Liganzii actioneaza la nivelul receptorilor. Actiunea lor depinde de tipul de receptor
exprimat in membrana celulara si de tipul de mecanism de transductie ce are loc in celula.
  Fibrele sunt cuplate electric prin jonctiuni gap si cuplate mecanic prin jonctiuni adherens.
Aceste jonctiuni asigura functionalitatea tesutului.

Etapele desfasurarii procesului de contractie sunt:

 semnalizarea transmembranara (prin intermediul complexului ligand-receptor).

 se activeaza sistemul fosfolipazelor A2 si C , determinand contractie sau
 se activeaza sistemul AMPc sau GMPc determinand relaxare.
 cuplarea excitatiei cu contractia se face cu ajutorul ionilor de Ca2+
 contractia depinde de:
 canalele de Ca din membrana RS care sunt comandate electric sau chimic
 eliberarea Ca din RS
 proteinele contractile actina si miozina
 relaxarea depinde de:
 pompa de extruzie a Ca2+ (scoate Ca2+ din celula)
 pompele de Ca2+ din membrana RS (care reintroduc Ca2+ din citosol in RS)
 proteinele de contractie actina si miozina

Cresterea concentratiei Ca2+ depinde de eliberarea lui din RS. Aceasta este declansata de IP3 produs
prin actiunea fosfolipazei C asupra PIP 2 (fosfatidil inozitolului4,5 bifosfat), rezultand IP3(inozitol
trifosfat) si DAC (diacilglicerol). IP3 legat la receptor deschide canalul de Ca 2+ din RS si Ca2+ trece
in citosol. DAG determina activarea PKC (protein kinaza C).

Contractia depinde de capacitatea actinei si a miozinei de a raspnde la cresterea concentratiei Ca2+.

Relaxarea depinde de celelalte molecule, care restabilesc situatia initiala ( pompa de Ca 2+, pompele
sarcoplasmice).

Clasificarea functionala a muschilor netezi

 Mm. netezi unitari (viscerali, vasculari) - au activitate ritmica spontana, initiata in arii
pacemaker. Se contracta ca o unitate. Au multe jonctiuni gap care asigura raspandirea PA si
au o inervatie slaba (o terminatie nervoasa inerveaza un fascicul de fibre);distanta intre
terminatia nervoasa si fibrele musculare este de 100-300 nm. Corespund muschilor fazici.
 Mm. netezi multiunitari (iris, mm. ciliari, mm. piloerectori, tunica medie a vaselor mari).
Fiecare fibra se contracta independent. Au putine jonctiuni gap si nu au contractii spontane.
Fiecare fibra este inervata de o terminatie nervoasa libera; distanta intre terminatia nervoasa
si fibra muscular este de 20nm .
 Mm. netezi intermediari (vezicula seminala, canalul deferent) Nu au actiune spontana, au
numar moderat de jonctiuni gap si o terminatie nervoasa libera inerveaza un fascicul mic de
fibre; distanta intre terminatia nervoasa si fibrele musculare este de100nm.
 Histogeneza

Celulele musculare netede deriva din mezenchim (tesut embrionar cu cellule mobile, cu plasticitate
functional);
-majoritatea din mezoderm (m. visceral, m. vascular)
-din ectoderm ( ectomezenchim)- mm irisului, mm ciliari
Automatismul miogenic se declanseaza in saptamana a 10-a, in corelatie cu edificarea filamentelor
(in saptamana a 9-a)
Fibrel muscular adulte edificate sunt oprite in faza G1 a ciclului cellular

Fenotipuri ale celulelor musculare netede adulte:

 Starea contractila - celula este oprita in G 1. Aceasta stare este mentinuta de inhibitori ai
proliferarii, celula avand receptori pentru acesti factori. Celula nu are receptori pentru factorii
mitogeni (de stimulare a cresterii), ea este refractara la acestia. De asemenea, in acest stadiu
celula raspunde la agentii care contracta. Spre exemplu, m. neted vascular raspunde la
angiotensina II. In aceasta etapa celula nu sintetizeaza matrice extracelulara.

 Starea secretorie - celula iese din G 1. Ea raspunde la factorii mitogeni (spre exemplu PDGF).
Nu se contracta dar sintetizeaza matrice extracelulara (colagen, fibre elastice, proteoglicani).

Aceste doua fenotipuri sunt foarte bine exprimate la m. neted vascular. Atfel se explica
ateroscleorza, boala a celulelor musculare netede, in care creste numarul celulelor secretoare. De-a
lungul timpului s-au elaborat mai multe modele experimentale ale aterosclerozei.
Initial, dintr-un motiv oarecare, are loc lezarea endoteliului vascular, ceea ce determina
expunerea matricei extracelulare aflate sub endoteliu la fluxul sangvin. Are loc aderarea plachetelor
si se formeaza un trombus plachetar, ceea ce duce la eliberarea PDGF si a altor factori existenti in
granule. Daca creste concentratia PDGF sunt stimulate celulele secretorii ale m. neted. Acestea devin
capabile sa secrete PDGF si concentratia acestuia creste si mai mult. Concentratia PDGF crescand
din ce in ce mai mult are loc virarea celulelor din tipul contractil in cel secretor. Celulele secretorii
migreaza in intima vasului lezat unde secreta matrice extracelulara ce determina placa de aterom. La
toate acestea se adauga si faptul ca celulele secretorii au si receptori pentru LDL (“carausii
colesterolului”). Atunci LDL sunt internalizate in celula si acestea se blocheaza, ceea ce duce la
crestera volumului placii de aterom. Depunerile de Ca2+ sub forma de saruri pe matricea extracelulara
duce la calcificarea placii de aterom.
Consecintele aterosclerozei pot fi :
 accindet vascular cerebral
 infarct miocardic
 arterita obliteranta membranara
Tratamentul aterosclerozei este paleativ.

Tumorile fibromatoase, fibroamele: apar ca urmare a prezentei unor focare de secretie a matricei
extracelulare in exces.