Proiect JAVA
Proiect JAVA
Nr. 2
A. TAD “MULTIME” de numere reale (S:=reuniunea a doua mulţimi şi apartenenţa
unui element la o mulţime; I:=reuniunea)
B. Să se scrie un program pentru determinarea reuniunii unor multimi de numere reale. O
mulţime se dă întotdeauna începând pe un rând nou, iar sfârşitul elementelor sale este
marcat prin numărul 0. Citirea mulţimilor se termină la întâlnirea mulţimii vide.
Se va tipări şi mulţimea care a avut cele mai multe elemente.
Nr. 3
A. TAD “POLINOM” cu coeficienţi întregi (S:=valoarea unui polinom într-un punct
dat şi subalgoritm care determină rădăcinile întregi ale unui polinom;
I:=rădăcinile întregi)
B. Să se scrie un program care citeşte mai multe polinoame cu coeficienţi
întregi şi tipareste pentru fiecare polinom rădăcinile întregi dacă există astfel
de rădacini. La urma va tipari rădăcinile tuturor polinoamelor, precizand pentru
fiecare rădăcină câte polinoame au avut rădăcina respectivă.
Nr. 4
A. . TAD “MATRICE” pătrată cu elemente numere reale (S:=calculul determinantului
asociat matricei A şi suma a două matrice; I:=suma)
B. Se citesc mai multe matrice pătrate de ordinul n. Pentru fiecare matrice se cere
să se tiparească matricea şi valoarea determinantului asociat ei, iar la sfârşit suma tuturor
matricelor şi matricea care a avut determinantul maxim. Citirea matricelor se termină
când s-a întalnit o matrice ce are determinantul nul.
Nr. 5
.
A. TAD număr “NATURAL” reprezentat în baza 10.
B. Să se citească mai multe numere depunându-le într-un şir Z ordonat descrescator (citirea
numerelor încheindu-se la "număr" cu 0 cifre) şi să se tiparească suma
numerelor citite.
Nr. 6
A. TAD “POLINOM” cu coeficienti întregi (Citirea unui polinom introdus prin monoamele sale
nenule sau dand gradul si coeficientii sai si determinarea ordinului de multiplicitate al unei radacini)
B. Sa se scrie un program care tipareste radacinile întregi ale unor polinoame cu coeficienti întregi
(daca exista radacini). Programul va preciza si ordinul lor de multiplicitate. Citirea polinoamelor se
termina la întalnirea polinomului nul, iar programul va tipari la sfarsit polinomul care a avut
radacina de ordin de multiplicitate cel mai mare.
Nr. 7
A. TAD “MULTIME” de numere reale (S:=intersectia a doua multimi si adaugarea unui element la
o multime; I:=intersectia)
B. Sa se determine intersectia unor multimi de numere reale. O multime se da întotdeauna începand
pe un rand nou, iar sfarsitul elementelor sale este marcat prin numarul -1. Citirea multimilor se
termina la întalnirea multimii vide, dar citirea se termina si daca intersectia multimilor deja citite
este vida. Sa se retina multimea cu cele mai multe elemente si numarul de multimi citite.
Nr. 8
A. TAD “POLINOM” cu coeficienti reali (S:=Citirea unui polinom introdus prin monoamele sale
nenule sau dand gradul si coeficientii sai si suma a doua polinoame; I:=suma)
B. Fiind date mai multe polinoame cu coeficienti reali sa se determine suma lor si polinomul care
are valoarea maxima în punctul a. Un polinom se da fie prin monoamele sale, fie prin grad si
coeficienti (se vor accepta ambele variante) iar citirea polinoamelor se termina la întalnirea unui
polinom "de grad negativ".
Nr. 9
A. TAD “RATIONAL
B. Se citesc mai multe numere rationale nenule, citirea terminandu-se la intalnirea numarului zero.
Se cere sa se tipareasca toate “scarile” intalnite, iar la urma cea mai lunga dintre ele. Prin scara se
întelege secventa de numere consecutive strict crescatoare. (I:=scara ce începe la pozitia i).
Nr. 10
A. TAD numar “INTREG” in precizie marita
B. Sa se scrie un program care citeste mai multe siruri de numere intregi, citirea oprindu-se la
întalnirea unui sir vid (cu 0 elemente). Pentru fiecare sir nevid se tipareste suma elementelor sirului
si numarul cel mai mare din sir. La sfarsit se va tipari sirul Y format din toate numerele maxime
tiparite si suma lor.
Nr. 11
A. TAD numar “COMPLEX”
B. Se citesc mai multe siruri de numere complexe. Pentru fiecare sir sa se calculeze suma numerelor
din sir si cea mai lunga secventa de numere consecutive cu modulul mai mic decat unitatea. La
sfarsit sa se tipareasca toate numerele complexe întalnite (I:=secventa cea mai lunga ceruta).
Nr. 12
Nr. 14
A. TAD “COLECTIE” de numere întregi. Colecţia e structura de date
asemănătoare mulţimii, cu singura diferenţă că elementele colecţiei nu trebuie
să fie distincte intre ele.
B. Sa se determine reuniunea si intersectia unor colecţii de numere intregi. O
colectie se da întotdeauna începand pe un rand nou, iar sfarsitul elementelor sale
este marcat prin numarul -1. Citirea se termina la întalnirea colectiei vide. Sa se reţină colectia
cu cele mai multe elemente si numarul de colectii citite.
Nr. 15
A. TAD "VECTOR" de numere reale
B. Se citesc vectori de numere reale pana la intalnirea unuia format doar din numere negative.
Pentru fiecare vector citit sa se afiseze suma elementelor sale. La sfarsit sa se afiseze vectorul
"CEL MAI MIC" dintre cei cititi, precum si toate valorile distincte intalnite, iar pentru
fiecare valoare sa se precizeze de cate ori a fost intalnita si in cate siruri.
Nr. 16
Nr. 17
A. TAD "STUDENT"
B. Se citesc studenti pana la citirea unui numar matricol nul. Se cere sa se afiseze studentul
"CEL MAI BUN" la invatatura, apoi 3 liste:
- studentii in ordine descrescatoare a mediilor;
- studentii in ordine crescatoare a varstelor;
- studentii crescator dupa numarul de examene promovate.
Nr. 18
A. TAD "Sir Ordonat"
B. Se citesc mai multe siruri ordonate de numere reale pana la citirea unui sir vid. Se cere ca
pentru fiecare sir citit sa se elimine toate secventele formate din valori consecutive, iar la
sfarsit sa se afiseze in ordine crescatoare toate numerele eliminate, precum si sirul obtinut
prin interclasarea sirurilor citite.
Nr. 19
A. TAD "Sir Caractere"
B. Se citesc mai multe propozitii (o propozitie se citeste pe un rand pana la caracterul .), iar
propozitiile pana la propozitia vida (cu 0 caractere). Se cere ca pentru fiecare propozitie sa se
afiseze cuvintele distincte intalnite, precum si frecventa lor de aparitie in cadrul propozitiei.
(cuvintele intr-o propozitie pot fi separate prin unul sau mai multi delimitatori).
Nr. 20
A. TAD "MATRICE RARA"
B. Se citesc mai multe matrici rare de ordin n (o matrice se citeste pana la tripletul (0,0,0), iar
matricile pana la intalnirea uneia cu toate valorile nule). Se cere sa se tipareasca fiecare
matrice si determinantul asociat, precum si produsul tuturor matricilor citite.
Nr. 21
A. TAD “RATIONAL
B. Să se rezolve un sistem de n ecuatii liniare cu n necunoscute.
Exemplu: n=2
ax+by=c
dx+ey=f
a,b,c,d,e,f sunt de tipul RATIONAL