Carte Geografie PTR Admitere Ase

1.
PROBLEME FUNDAMENTALE ALE

CADRULUI NATURAL
I. POZIŢIA GEOGRAFICĂ ŞI GEOPOLITICĂ A ROMÂNIEI
1. Prin poziţie geografică şi mărime, România este:

a) un stat sud-est european de mărime mică;
b) un stat sud-european de mărime mijlocie;
c) un stat central-european de mărime mijlocie;
d) un stat central-european de mărime mică;
e) un stat est-european de mărime mijlocie.
2. România este situată, pe Glob, la intersecţia următoarelor

coordonate geografice:
a) meridianul de 25° longitudine V cu paralela de 45°
latitudine N;
b) meridianul de 25° longitudine E cu paralela de 40°
latitudine N;
c) meridianul de 35° longitudine E cu paralela de 46°
latitudine N;
d) meridianul de 25° longitudine E cu paralela de 45°
latitudine N;
e) meridianul de 26° longitudine V cu paralela de 40°
latitudine N.
3. Ca poziţie geografică pe Glob, România se situează în:

a) Europa Sudică;
b) Europa Nordică;
c) Europa Centrală;
d) Europa Estică;
e) Europa Vestică.
4. România este situată mai aproape de:

a) Oceanul Atlantic (vest);
b) Munţii Urali (est);
c) Oceanul Arctic (nord);
11
d) Marea Mediterană (sud);
e) Peninsula Scandinavă (nord-vest).
5. Faţă de Marea Mediterană, România se află la:

a) aproximativ 1 000 km;
b) 500 km;
c) 1 500 km;
d) 2 000 km;
e) 2 900 km.
6. Consecinţele fizico-geografice ale poziţiei României pe

continentul european sunt:
a) un climat temperat oceanic, vegetaţie ierboasă,
soluri nefertile;
b) un climat temperat continental cu temperaturi
moderate, vegetaţie bogată, soluri fertile;
c) un climat scandinavo-baltic, vegetaţie săracă, soluri
nefertile;
d) un climat mediteranean, vegetaţie termofilă, soluri
neevoluate;
e) un climat temperat – continental excesiv, vegetaţie
de stepă, soluri acide.
7. Suprafaţa României este de:

a) 237 500 km2;
b) 238 391 km2;
c) 238 400 km2;
d) 237 580 km2;
e) 239 381 km2.
8. În trecut, spaţiul românesc s-a aflat, din punct de vedere

geopolitic, în zona de intersectare a intereselor următoarelor
mari puteri:
12
a) Imperiul Macedonean, Imperiul Roman şi Imperiul
Otoman;
b) Imperiul Ţarist, Imperiul Chinez şi Imperiul
Britanic;
c) Imperiul Otoman, Rusia Ţaristă şi Imperiul
Habsburgic;
d) Imperiul Otoman, Imperiul Macedonean şi Imperiul
Chinez;
e) Imperiul Austro-Ungar, Imperiul Otoman şi
Imperiul Chinez.
9. România, ţară pe deplin suverană, se află astăzi situată în

zona de trecere între:
a) Occident (SUA, Canada, Europa Occidentală) şi
spaţiul fostei Uniuni Sovietice;
b) Occident (Germania, Franţa) şi Orient (Japonia);
c) Occident (SUA, Canada) şi Orient (China);
d) Occident (Marea Britanie, Franţa) şi Orient (China);
e) Occident (SUA) şi Orient (spaţiul fostei Uniuni
Sovietice).
10. Ca întindere, populaţie, potenţial civil şi militar, România

se află la intersecţia:
a) cercului lărgit al Europei Centrale cu cercul lărgit al
zonei Balcanilor;
b) cercului lărgit al Europei Centrale cu cercul restrâns
al zonei Balcanilor;
c) cercului restrâns al Europei Centrale cu cercul lărgit
al zonei Balcanilor;
d) cercului lărgit al Europei Occidentale cu cercul
lărgit al Comunităţii Statelor Independente;
e) cercului lărgit al Europei de Vest cu cercul restrâns
al Comunităţii Statelor Independente.
13
11. Cele mai importante axe geoeconomice şi geostrategice ale
continentului european la a căror intersecţie se află
România sunt:
a) axa Nord – Sud, axa Vest – Est, axa Nord-Vest –
Sud-Est, axa mărilor, axa fluviilor şi canalelor;
b) axa petrolului, axa Vest – Est, axa Nord-Vest –
Sud-Est, axa mărilor;
c) axa Vest – Est, axa Nord-Vest – Sud-Est, axa
mărilor, axa fluviilor şi canalelor;
d) axa Nord-Vest – Sud-Est, axa tehnologiei, axa
mărilor, axa fluviilor şi canalelor;
e) axa mărilor, axa fluviilor şi canalelor, axa
Vest – Est, axa Tratatului NATO.
12. ,,Drumul energiei caspice spre Europa” se află centrat pe:

a) axa NATO;
b) axa Tratatului de la Varşovia;
c) axa Uniunii Europene;
d) axa fluviilor şi canalelor;
e) axa mărilor (Marea Caspică – Marea Neagră –
Marea Mediterană).
13. Axa fluvilor şi canalelor (Rhin – Main – Dunăre) a fost

definitivată în anul:
a) 1982;
b) 1972;
c) 1990;
d) 1992;
e) 2000.
14. Axa fluviilor şi canalelor leagă:

a) Marea Neagră cu Marea Caspică;
b) Marea Neagră cu Marea Mediterană;
c) Marea Neagră cu Marea Baltică;
14
d) Marea Neagră cu Marea Nordului;
e) Marea Neagră cu Marea Mânecii;
15. Axa Rhin – Main – Dunăre leagă porturile:

a) Rotterdam şi Constanţa;
b) Amsterdam şi Constanţa;
c) Hamburg şi Sankt Petersburg;
d) Londra şi Constanţa;
e) Duisburg şi Odessa.
15
II. ROMÂNIA, ŢARĂ CARPATICĂ, DUNĂREANĂ, PONTICĂ
ŞI CENTRAL-EUROPEANĂ
16. Elementele naturale de importanţă europeană care definesc

ţara noastră sunt:
a) Munţii Carpaţi, Dunărea, Marea Neagră;
b) Marea Neagră, Delta Dunării, Munţii Carpaţi;
c) Dunărea, Peninsula Balcanică şi Munţii Carpaţi;
d) Delta Dunării, Peninsula Balcanică, Dunărea;
e) Marea Neagră, Delta Dunării şi Peninsula
Balcanică.
17. Datorită aşezării geografice, România este definită ca o

ţară:
a) carpato-danubiano-pontică şi central-europeană;
b) ţară carpatică şi dunăreano-balcanică;
c) ţară balcanică şi carpato-pontică;
d) ţară cu forme multiple de relief şi ape bogate;
e) ţară cu reţea hidrografică circulară şi relief înalt.
18. Carpaţii, parte componentă a sistemului alpino-carpato-

himalayan, se desfăşoară între:
a) bazinul Vienei şi bazinul Dunării;
b) bazinul panonic şi Valea Timocului;
c) bazinul Vienei şi Valea Timocului;
d) bazinul Vienei şi Valea Tisei;
e) graniţa de nord a României şi Valea Dunării.
19. În cadrul continentului european, Carpaţii se desfăşoară pe

o lungime de aproximativ:
a) 1 300 km;
b) 1 700 km;
c) 2 500 km;
16
d) 2 000 km;
e) 1 100 km.
20. Carpaţii ocupă din suprafaţa totală a ţării circa:

a) 30%;
b) 33%;
c) 28%;
d) 36%;
e) 29%.
21. Carpaţii au, în cadrul ţării, o formă:

a) inelară;
b) longitudinală;
c) transversală;
d) liniară;
e) rectilinie.
22. Care afirmaţie, dintre cele de mai jos, este corectă:

a) România este o ţară carpatică;
b) Carpaţii reprezintă locul de provenienţă a tuturor
arterelor hidrografice din România;
c) Carpaţii constituie o însemnată barieră orografică
pentru masele de aer pontice;
d) Carpaţii oferă condiţii de locuire, apărare şi
dezvoltare economică prin înălţimile mari şi gradul
redus de fragmentare;
e) Carpaţii de pe teritoriul României nu sunt cuprinşi
în aria de umanizare.
23. România este o ţară carpatică pentru că:

a) Munţii Carpaţi au o poziţie centrală;
b) Munţii Carpaţi sunt dispuşi inelar în jurul
Depresiunii Transilvaniei, creând imaginea de
,,ziduri de cetate”;
17
c) Munţii Carpaţi se desfăşoară numai pe teritoriul
României;
d) pământul românesc este ,,carpatic” din punct de
vedere genetic (provenienţa materialelor, energia
tectonică de înălţare);
e) Munţii Carpaţi acoperă cca 1/2 din teritoriul
României.
24. Carpaţii constituie, pe teritoriul României, o barieră

orografică pentru masele de aer:
a) oceanice (atlantice);
b) pontice;
c) pacifice;
d) mediteraneene;
e) sahariene.
25. Principalul factor natural care a contribuit la geneza şi

constituirea poporului român este considerat a fi:
a) fluviul Dunărea;
b) Munţii Carpaţi;
c) Marea Neagră;
d) câmpiile;
e) dealurile şi podişurile.
26. Principalele caracteristici ce au favorizat locuirea şi

activitatea umană în arealul Carpaţilor sunt:
a) altitudinile mari, fragmentarea redusă,
accesibilitatea scăzută;
b) gradul ridicat de fragmentare, altitudini sub limita
îngheţului permanent, accesibilitate mare prin
prezenţa pasurilor şi a culoarelor transversale de
vale;
c) prezenţa depresiunilor mari, altitudinile foarte mici,
bogatele resurse energetice de subsol;
18
d) vegetaţia şi fauna variată, resursele de apă,
masivitatea;
e) formele de relief spectaculare, peisajele specifice
deosebite, gradul ridicat de ozonificare al aerului.
27. Urmele materiale găsite în arealul carpatic, pe teritoriul

României, dovedesc o locuire străveche, încă din:
a) Neolitic;
b) Antichitate;
c) Mezolitic;
d) Paleolitic;
e) Evul Mediu.
28. Din lungimea totală a Dunării, România dispune de:

a) 30%;
b) 48%;
c) 38%;
d) 42%;
e) 28%.
29. Din lungimea sa totală, de 2 860 km, Dunărea străbate

teritoriul ţării noastre pe o distanţă de:
a) 1 000 km;
b) 1 200 km,
c) 1 090 km;
d) 1 075 km;
e) 1 600 km.
30. Dunărea a fost folosită drept cale de navigaţie:

a) din Evul Mediu timpuriu;
b) din Evul Mediu târziu;
c) după 1829;
d) după 1878;
e) din Antichitate.
19
31. Dunărea izvorăşte din munţii:
a) Pădurea Bohemiei;
b) Pădurea Vieneză;
c) Carpaţi;
d) Pădurea Neagră;
e) Alpi.
32. Numărul statelor străbătute de Dunăre este:

a) 3;
b) 6;
c) 9;
d) 11;
e) 5.
33. Suprafaţa bazinului hidrografic al Dunării este de:

a) 805 300 km2;
b) 305 800 km2;
c) 508 300 km2;
d) 785 000 km2;
e) 205 300 km2.
34. Fluviul Dunărea constituie graniţa României cu următoarele

patru state:
a) Republica Moldova, Bulgaria, Serbia şi Muntenegru
(Iugoslavia), Ucraina;
b) Serbia şi Muntenegru (Iugoslavia), Ungaria,
Bulgaria, Ucraina;
c) Bulgaria, Ucraina, Republica Moldova, Rusia;
d) Ungaria, Ucraina, Bulgaria, Rusia;
e) Serbia şi Muntenegru (Iugoslavia), Bulgaria,
Ucraina, Rusia.
20
35. Dinspre amonte spre aval, cele patru state cu care România
are graniţă pe cursul Dunării sunt:
a) Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina, Serbia şi
Muntenegru (Iugoslavia);
b) Serbia şi Muntenegru (Iugoslavia), Bulgaria,
Ucraina, Republica Moldova;
c) Serbia şi Muntenegru (Iugoslavia), Ucraina,
Bulgaria, Republica Moldova;
d) Bulgaria, Serbia şi Muntenegru (Iugoslavia),
Republica Moldova, Ucraina;
e) Serbia şi Muntenegru (Iugoslavia), Bulgaria,
Republica Moldova, Ucraina.
36. Dunărea nu constituie graniţă între România şi statul:

a) Bulgaria;
b) Serbia şi Muntenegru (Iugoslavia);
c) Ungaria;
d) Ucraina;
e) Republica Moldova.
37. De-a lungul Dunării, pe teritoriul României, s-au dezvoltat:

a) 300 de aşezări;
b) 150 de aşezări;
c) 220 de aşezări;
d) 260 de aşezări;
e) 350 de aşezări.
38. Pe axa Dunării româneşti s-au dezvoltat în jur de:

a) 50 de oraşe;
b) 20 de oraşe;
c) 10 oraşe;
d) 30 de oraşe;
e) 40 de oraşe.
21
39. Lungimea litoralului românesc al Mării Negre este de circa:
a) 140 km;
b) 240 km;
c) 340 km;
d) 440 km;
e) 540 km.
40. Lungimea ţărmului românesc al Mării Negre variază de la

un an la altul datorită:
a) debitului şi vitezei de scurgere a apelor Dunării;
b) salinităţii Mării Negre;
c) proceselor de tasare din Dobrogea;
d) proceselor de acumulare sau de eroziune;
e) valurilor şi furtunilor.
41. Accesul la Marea Neagră, revigorarea activităţilor

comerciale şi de navigaţie au avut loc după anul:
a) 1918;
b) 1859;
c) 1829;
d) 1878;
e) 1989.
42. Nu este port maritim la Marea Neagră oraşul:

a) Constanţa;
b) Midia;
c) Sulina;
d) Mangalia;
e) Tulcea.
43. Între porturile maritime româneşti se înscriu:

a) Galaţi, Mangalia, Sulina;
b) Constanţa, Brăila, Midia;
c) Constanţa, Mangalia, Sulina;
22
d) Brăila, Mangalia, Sulina;
e) Midia, Sulina, Tulcea.
44. România este o regiune de interferenţă a:

a) vegetaţiei;
b) faunei;
c) solurilor;
d) activităţilor omeneşti;
e) influenţelor bio-pedo-climatice.
23
III. RELIEFUL, BAZA MEDIULUI NATURAL ŞI A
ACTIVITĂŢILOR ANTROPICE
45. Caracteristicile care definesc relieful României sunt:

a) varietatea, simetria, proporţionalitatea;
b) altitudinile mari, varietatea, proporţionalitatea;
c) proporţionalitatea, inaccesibilitatea, asimetria;
d) accesibilitatea, predominanţa câmpiilor, varietatea;
e) predominanţa munţilor, simetria, varietatea.
46. Desfăşurarea formelor de relief din ţara noastră indică:

a) un caracter radiar şi simetrie;
b) un caracter concentric şi asimetrie;
c) un caracter radiar şi asimetrie;
d) un caracter concentric şi simetrie;
e) o distribuţie întâmplătoare şi asimetrie.
47. Altitudinal, unităţile de relief din România se înscriu într-un

profil cuprins între 0 (zero) m şi:
a) 2 655 m;
b) 1 600 m;
c) 2 400 m;
d) 2 544 m;
e) 2 300 m.
48. Proporţionalitatea treptelor de relief rezultă din dinstribuţia

lor, astfel:
a) 35% munţi, 45% dealuri şi podişuri, 20% câmpii;
b) 28% munţi, 42% dealuri şi podişuri, 30% câmpii;
c) 30% munţi, 35% dealuri şi podişuri, 35% câmpii;
d) 36% munţi, 33% dealuri şi podişuri, 31% câmpii;
e) 32% munţi, 38% dealuri şi podişuri, 30% câmpii.
24
49. Altitudinea determină:
a) etajarea vegetaţiei şi a faunei şi facilitarea
comunicaţiilor;
b) etajarea climei, a vegetaţiei, a solurilor şi vânturi
slabe;
c) etajarea caracteristicilor biopedoclimatice şi
scăderea gradului de antropizare;
d) gradul de populare ridicat, aşezări risipite şi climă
rece;
e) etajarea climei, care impune o etajare a vegetaţiei şi
a apelor.
50. Râurile cu izvoarele în Carpaţi dezvoltă o reţea de văi:

a) cu dispunere divergentă către Depresiunea colinară
a Transilvaniei şi convergentă spre regiunile
exterioare;
b) cu dispunere convergentă spre Subcarpaţi şi
divergentă spre Câmpia Română şi Câmpia de Vest;
c) cu dispunere convergentă către Depresiunea colinară
a Transilvaniei şi divergentă spre regiunile
exterioare;
d) cu dispunere radiară atât spre Depresiunea colinară a
Transilvaniei, cât şi spre regiunile exterioare;
e) cu dispunere divergentă atât spre Depresiunea
colinară a Transilvaniei, cât şi spre regiunile
exterioare.
51. Munţii Carpaţi se caracterizează, printre altele, prin:

a) o altitudine medie de 1 500 m şi un grad mare de
fragmentare;
b) o altitudine medie de 1 500 m şi un grad mediu de
fragmentare;
c) o altitudine medie de 750 m şi un grad mic de
fragmentare;
25
d) o altitudine medie de 950 m şi un grad mic de
fragmentare;
e) o altitudine medie de 950 m şi un grad mare de
fragmentare.
52. Interfluviile, în cadrul reliefului României se prezintă astfel:

a) culmi rotunjite în Carpaţi, culmi ascuţite în dealuri,
platouri în câmpie, câmpuri în podişuri;
b) platouri întinse în podişuri, câmpuri întinse în
câmpie, culmi rotunjite în dealuri şi culmi ascuţite,
uneori creste, în Carpaţi;
c) câmpuri în podişuri, platouri în munţi, culmi
rotunjite în câmpie, culmi ascuţite în dealuri;
d) culmi ascuţite în podişuri, culmi rotunjite în dealuri,
platouri în Carpaţi, câmpuri în câmpie;
e) câmpuri în câmpie, platouri în dealuri înalte şi creste
în podişuri, culmi rotunjite în munţi.
53. Relieful montan din România are o altitudine medie situată

în jurul valorii de:
a) 2 544 m;
b) 800 m;
c) 1 200 m;
d) 950 m;
e) 1 500 m.
54. Pe teritoriul României apar cele mai mari înălţimi în:

a) munţii dezvoltaţi în unităţile cristaline;
b) munţii vulcanici;
c) munţii formaţi din roci sedimentare;
d) dealurile dezvoltate în cristalin;
e) munţii formaţi din roci sedimentare străpunse de
materie vulcanică.
26
55. Munţii dezvoltaţi pe cristalin au următoarele caracteristici:
a) înălţimi foarte mari, depresiuni largi, conuri
vulcanice;
b) masivitate, cratere vulcanice, văi adânci;
c) masivitate, văi adânci şi înguste (defilee), creste
alpine;
d) creste alpine, înălţimi mici, grad ridicat de populare;
e) văi adânci, creste alpine, cratere vulcanice.
56. Munţii formaţi din roci sedimentare se caracterizează prin:

a) altitudini mai mari de 2 000 m;
b) grad ridicat de fragmentare;
c) văi înguste şi adânci (defilee);
d) prezenţa craterelor vulcanice;
e) prezenţa crestelor alpine.
57. Caracteristica esenţială a munţilor alcătuiţi din roci

vulcanice o constituie:
a) masivitatea;
b) gradul ridicat de fragmentare;
c) prezenţa rocilor metamorfice;
d) prezenţa conurilor şi a craterelor vulcanice;
e) prezenţa lacurilor vulcanice.
58. Cea mai veche suprafaţă de nivelare din România este:

a) Podişul Dobrogei;
b) Podişul Getic;
c) Podişul Mehedinţi;
d) Câmpia Română;
e) Podişul Moldovei.
59. Platformele de eroziune sunt bine reprezentate în:

a) Munţii Făgăraş, Parâng, Retezat, Rodnei;
b) Munţii Rodnei, Semenic, Harghita, Gurghiu;
27
c) Munţii Apuseni, Poiana Ruscă, Iezer, Ceahlău;
d) Munţii Cozia, Ghiţu, Iezer, Şureanu;
e) Munţii Rodnei, Bistriţei, Lotrului, Dognecei.
60. Suprafaţa (platforma) de eroziune Borăscu se află situată,

în Munţii Făgăraş, la altitudinea de:
a) 2 500 – 2 544 m;
b) 2 000 – 2 200 m;
c) 1 800 – 1 900 m;
d) 1 900 – 1 800 m;
e) 1 700 – 1 800 m.
61. Suprafaţa (platforma) de eroziune superioară din Carpaţi se

află la altitudinea de:
a) 1 000 m în Munţii Semenic şi 2 400-2 500 m în
Munţii Făgăraş;
b) 1 400 m în Munţii Semenic şi 2 000-2 200 m în
Munţii Făgăraş;
c) 1 600 m în Munţii Semenic şi 1 800-2 000 m în
Munţii Făgăraş;
d) 2 000-2 200 m atât în Munţii Semenic, cât şi în
Munţii Făgăraş;
e) 1 600 m atât în Munţii Semenic, cât şi în Munţii
Făgăraş.
62. În Carpaţii Orientali sunt bine identificate suprafeţele de

eroziune în munţii:
a) Ciuc;
b) Vrancei;
c) Rodnei;
d) Bodoc;
e) Baiului.
28
63. În Carpaţii Occidentali sunt bine identificate suprafeţele de
eroziune în munţii:
a) Bihor;
b) Locvei;
c) Dognecea;
d) Aninei;
e) Almăjului.
64. În zonele montane, pe văile principale, există în medie un

număr de:
a) 1-3 terase;
b) 3-5 terase;
c) 4-6 terase;
d) 6-8 terase;
e) 8-10 terase.
65. În Pleistocen, datorită răcirii climei, pe culmile înalte din

Carpaţi s-au dezvoltat gheţari de tip:
a) alpin şi himalayan;
b) pirenian şi norvegian;
c) himalayan şi norvegian;
d) norvegian şi alpin;
e) alpin şi pirenian.
66. Circurile glaciare rezultate în urma acţiunii de eroziune a

gheţarilor cuaternari sunt prezente în număr mare în cadrul
masivelor:
a) Făgăraş, Retezat, Parâng, Rodnei;
b) Rodnei, Bucegi, Semenic, Poiana Ruscă;
c) Retezat, Călimani, Ciucaş, Ceahlău;
d) Bihor, Bucegi, Leaota, Parâng;
e) Parâng, Călimani, Harghita, Ciucaş.
29
67. Cel mai întins lac glaciar din România este:
a) Zănoaga;
b) Bucura;
c) Lala;
d) Ineu;
e) Podragu Mare.
68. Cel mai adânc lac glaciar din România este:

a) Capra;
b) Bâlea;
c) Bucura;
d) Zănoaga;
e) Gâlcescu.
69. Aveţi în atenţie următoarele complexe glaciare: Podragu,

Bucura, Zănoaga, Gâlcescu, Pietrele, Lăpuşnicu Mare, Lala,
Buhăescu, Bâlea, Capra. Care grupare, dintre cele de mai
jos, cuprinde complexe glaciare situate în Munţii Făgăraş:
a) Capra, Bâlea, Podragu;
b) Bucura, Buhăescu, Gâlcescu;
c) Lala, Lăpuşnicu Mare, Pietrele;
d) Capra, Bâlea, Zănoaga;
e) Podragu, Lala, Buhăescu.
70. Parcul Naţional Retezat include şi urme glaciare, precum:

a) Lala, Pietrele, Lăpuşnicu Mare;
b) Bucura, Zănoaga, Capra;
c) Râul Bărbat, Podragu, Pietrele;
d) Zănoaga, Pietrele, Capra;
e) Pietrele, Lăpuşnicu Mare, Râul Bărbat.
71. Relief carstic (peşteri) se întâlneşte şi în unele podişuri,

precum:
a) Podişul Transilvaniei şi Podişul Moldovei;
30
b) Podişul Mehedinţi şi Podişul Dobrogei;
c) Podişul Getic şi Podişul Someşan;
d) Podişul Hârtibaciului şi Podişul Secaşelor;
e) Podişul Moldovei şi Podişul Getic.
72. Relief carstic (pseudocarst) dezvoltat pe masive de sare se

găseşte în:
a) Subcarpaţii Vrancei;
b) Subcarpaţii Teleajenului;
c) Subcarpaţii Buzăului;
d) Subcarpaţii Ialomiţei;
e) Subcarpaţii Getici.
73. Una dintre cele mai extinse peşteri în sare din lume se află
în platoul:
a) Padiş;
b) Scărişoara;
c) Meledic;
d) Cetăţile Ponorului;
e) Vadu Crişului.
74. Cea mai lungă peşteră din România este:
a) Peştera Vântului;
b) Meziad;
c) Vadu Crişului;
d) Cloşani;
e) Topolniţa.
75. Dintre peşterile de mai jos, în Munţii Pădurea Craiului se
află:
a) Scărişoara;
b) Peştera Vântului;
c) Topolniţa;
d) Polovragi;
e) Cloşani.
31
76. Relieful vulcanic este dominant în ţara noastră:
a) pe latura vestică a Transilvaniei;
b) pe latura nordică a Carpaţilor Meridionali;
c) pe latura estică a Carpaţilor Orientali;
d) vestul Carpaţilor Orientali;
e) pe latura estică a Carpaţilor Occidentali.
77. Relief vulcanic tipic, reprezentat prin conuri şi cratere

vulcanice bine păstrate, se întâlneşte în:
a) Munţii Oaş, Călimani, Rodnei;
b) Munţii Gutâi, Ţibleş, Retezat;
c) Munţii Bucegi, Călimani, Gurghiu;
d) Munţii Harghita, Gurghiu, Călimani;
e) Munţii Călimani, Maramureşului, Oaş.
78. Relieful de sfincşi, babe şi coloane este specific culmilor şi

vârfurilor alcătuite din:
a) calcare;
b) gresii;
c) conglomerate;
d) roci vulcanice;
e) şisturi cristaline.
79. Relieful de sfincşi, babe şi coloane este specific munţilor:

a) Rodnei, Rarău, Giumalău;
b) Rarău, Ceahlău, Bistriţei;
c) Ceahlău, Ciucaş, Bucegi;
d) Semenic, Aninei, Bucegi;
e) Mehedinţi, Cernei, Bucegi.
80. Limanele fluvio-maritime întâlnite în cadrul complexului

litoral românesc sunt:
a) Tatlageac, Costineşti, Mangalia, Techirghiol;
b) Babadag, Siutghiol, Taşaul, Razim;
32
c) Taşaul, Goloviţa, Techirghiol, Costineşti;
d) Babadag, Techirghiol, Mangalia, Sinoie;
e) Zmeica, Taşaul, Techirghiol, Mangalia.
81. Loessul şi depozitele loessoide ocupă suprafeţe întinse în

regiunile de câmpie precum şi în:
a) Transilvania şi Podişul Mehedinţi;
b) Dobrogea şi Podişul Moldovei;
c) Podişul Getic şi Podişul Sucevei;
d) Podişul Someşan şi Dobrogea de Nord;
e) Podişul Bârladului şi Podişul Mehedinţi.
33
IV. PARTICULARITĂŢI CLIMATICE, HIDROLOGICE ŞI
BIOPEDOGEOGRAFICE
82. România se află pe continentul european într-un sector unde

se interferează influenţele climatice:
a) siberiene cu cele estice, nordice şi sudice;
b) vestice cu cele estice, nordice şi sudice;
c) sahariene cu cele vestice, nordice şi sudice;
d) atlantice cu cele baltice, caspice şi mediteraneene;
e) arctice cu cele pacifice, atlantice şi mediteraneene.
83. Caracteristicile climatice generale sunt determinate de mai
mulţi factori, între care se impun:
a) poziţia geografică şi relieful;
b) radiaţia solară şi relieful;
c) desfăşurarea pe latitudine;
d) radiaţia solară şi circulaţia maselor de aer;
e) relieful şi Marea Neagră.
84. Potenţialul energetic, determinat de mărimea radiaţiei
globale, variază o dată cu altitudinea astfel:
a) scade de pe litoral pe crestele Carpaţilor;
b) rămâne aproximativ constant;
c) creşte de pe litoral pe crestele Carpaţilor;
d) nu înregistrează variaţii;
e) creşte cu valori de peste 100 kcal./cm2/an.
85. Teritoriul României este afectat predominant de circulaţia
maselor de aer:
a) vestice;
b) estice;
c) nordice;
d) sudice;
e) nord-vestice.
34
86. Masele de aer vestice, care asigură precipitaţii şi valori
termice moderate, au, pe teritoriul României, o frecvenţă
anuală de:
a) 60 %;
b) 45 %;
c) 30 %;
d) 25 %;
e) 15 %.
87. Masele de aer nordice şi nord-vestice, dinspre Islanda, din

Scandinavia, din nord-estul Europei şi din Siberia au, pe
teritoriul României, o frecvenţă anuală de:
a) cca. 30 %;
b) cca. 25 %;
c) cca. 40 %;
d) cca. 28 %;
e) cca. 33 %.
88. Masele de aer care asigură precipitaţii şi valori termice

moderate pe teritoriul ţării noastre sunt de provenienţă:
a) mediteraneeană;
b) vestică;
c) siberiană;
d) sudică;
e) nordică.
89. Masele de aer sudice (cele dinspre sud-vest sunt calde şi

umede, iar cele din sud-est, calde şi uscate) au, pe teritoriul
României, o frecvenţă anuală de:
a) 20 %;
b) 10 %;
c) 15 %;
d) 25 %;
e) 40 %.
35
90. Masele de aer anticiclonale care impun zile senine, calde şi
secetă, (vara) şi zile înnorate, reci şi cu precipitaţii slabe
(iarna), au, pe teritoriul României, o frecvenţă anuală de:
a) 10 %;
b) 15 %;
c) 20 %;
d) 25 %;
e) 30 %.
91. Factorii locali care influenţează caracteristicile climei sunt:

a) latitudinea, longitudinea şi Marea Neagră;
b) relieful, Dunărea şi Marea Neagră;
c) Carpaţii, Dunărea şi Marea Caspică;
d) Subcarpaţii, Carpaţii şi Marea Neagră;
e) longitudinea, latitudinea şi altitudinea.
92. Relieful influenţează caracteristicile climatice generale

specifice teritoriului ţării noastre prin:
a) altitudine, orientare, suprafaţă;
b) fragmentare, orientare, pantă;
c) altitudine, fragmentare, prezenţa vegetaţiei;
d) suprafaţă, pantă, petrografie;
e) altitudine, orientare, fragmentare.
93. Relieful, ca factor local al climei, prin altitudine determină:

a) etajarea climatică şi a vegetaţiei;
b) etajarea elementelor climatice şi canalizarea maselor
de aer pe anumite direcţii;
c) vânturi puternice şi creşterea temperaturii;
d) etajarea vegetaţiei, dar nu şi a faunei;
e) inversiuni de temperatură şi efecte de foehn.
36
94. Relieful, ca factor local al climei, prin fragmentare
determină:
a) scăderea temperaturii şi vânturi puternice;
b) creşterea temperaturii şi a cantităţii de precipitaţii;
c) canalizarea maselor de aer pe anumite direcţii şi
creşterea gradului de antropizare;
d) inversiuni termice şi vânturi puternice;
e) inversiuni termice şi canalizarea maselor de aer pe
anumite direcţii.
95. Lanţul carpatic, prin desfăşurare şi orientare, constituie o

barieră cu numeroase consecinţe de natură climatică:
a) slăbeşte acţiunea maselor de aer vestic şi
diminuează pătrunderea spre vest a celor estice sau
spre nord a celor sudice;
b) impune o creştere a cantităţii de precipitaţii spre est;
c) determină scăderea temperaturii de le vest la est;
d) determină scăderea temperaturii şi creşterea
precipitaţiilor de la sud la nord;
e) produce efecte de foehn şi inversiuni de
temperatură.
96. Prezenţa Dunării şi a Mării Negre în sudul şi estul ţării,

determină local:
a) o moderare a caracteristicilor climatice;
b) o accentuare a caracteristicilor climatice;
c) nuanţe de excesivitate;
d) o diminuare a circulaţiei aerului;
e) neschimbarea parametrior climatici.
97. Temperaturi medii anuale de peste 11° C sunt specifice:

a) vestului României şi Câmpiei Moldovei;
b) estului României şi Câmpiei de Vest;
37
c) sud-vestului României şi Depresiunii colinare a
Transilvaniei;
d) sudului Câmpiei Române şi Dobrogei;
e) nordului României şi Podişului Getic.
98. Precipitaţiile medii anuale scad sub 500 mm/an în:

a) Podişul Getic;
b) Depresiunea colinară a Transilvaniei;
c) estul Câmpiei Române;
d) Podişul Mehedinţi;
e) Câmpia de Vest.
99. Vânturi uscate (suhoveiuri) care bat vara, accentuând

uscăciunea şi seceta, se întâlnesc în:
a) Carpaţii Orientali, Podişul Transilvaniei, Dealurile
de Vest şi Câmpia de Vest;
b) Câmpia Burnazului, Podişul Transilvaniei, Câmpia
Moldovei şi Bărăgan;
c) Câmpia Olteniei, Dobrogea, Bărăgan, Podişul
Moldovei;
d) Podişul Moldovei, Podişul Transilvaniei, Dobrogea,
Podişul Getic;
e) Podişul Mehedinţi, Podişul Sucevei, Podişul
Târnavelor şi Dobrogea.
100. Un vânt rece, ce bate cu viteze ce depăşesc 100 km/h,

care provoacă îngheţ, polei şi viscol, este:
a) Vântul de Vest;
b) Crivăţul;
c) Austrul;
d) ,,Sărăcilă”;
e) Vântul Mare.
38
101. Fenomenul de foehn se manifestă în:
a) Subcarpaţii de Curbură, Subcarpaţii Moldovei,
Depresiunea Transilvaniei (sud şi sud-vest);
b) Depresiunea Oraviţei, Subcarpaţii Moldovei,
Podişul Dobrogei;
c) Depresiunea Braşov, Depresiunea Sibiu,
Depresiunea Făgăraş;
d) Carpaţii Meridionali, Câmpia Română, Podişul
Sucevei;
e) Subcarpaţii Moldovei, Subcarpaţii Getici,
Depresiunea Făgăraş.
102. Manifestările foehnale provoacă:

a) creşterea cantităţii de precipitaţii;
b) scăderea bruscă a temperaturii;
c) creşterea bruscă a temperaturii;
d) inversiuni de temperatură;
e) viscole puternice.
103. Aversele sunt:

a) ploi de lungă durată;
b) ploi torenţiale;
c) ploi sudice;
d) vânturi slabe;
e) vânturi puternice.
104. Vântul Nemira pătrunde prin culoarele văilor din Carpaţii

Orientali în depresiunile:
a) Bilbor, Comăneşti, Baraolt;
b) Comăneşti, Gheorgheni, Vărşag;
c) Braşov, Ciuc, Gheorgheni;
d) Braşov, Dornelor, Câmpulung;
e) Maramureş, Oaş, Dornelor.
39
105. Climatul de munte se manifestă la altitudini de:
a) peste 1 800 m;
b) peste 1 400 m;
c) peste 1 200 m;
d) peste 1 000 m;
e) peste 800 m.
106. Climatului de dealuri, podişuri şi munţi joşi (300-800 m)

îi sunt specifice temperaturi medii anuale de:
a) 8-10 ° C;
b) peste 10° C;
c) 6-8 ° C;
d) 0-6 ° C;
e) sub 0° C.
107. Climatul de câmpie, dealuri şi podişuri joase se manifestă

până la o altitudine de:
a) 600 m;
b) 500 m;
c) 400 m;
d) 300 m;
e) 100 m.
108. Climatul mai umed, mai răcoros, cu fenomene

meteorologice atenuate din punctul de vedere al intensităţii,
dar şi al duratei de manifestare este:
a) climatul cu influenţe baltice;
b) climatul cu influenţe oceanice;
c) climatul cu influenţe est-europene;
d) climatul cu influenţe submediteraneene;
e) climatul cu influenţe pontice.
40
109. Climatul cu temperaturi mai coborâte, mai multe
precipitaţii, o nebulozitate ceva mai accentuată este;
a) temperat cu influenţe baltice;
b) temperat continental cu influenţe est-europene;
c) temperat cu influenţe oceanice;
d) temperat cu influenţe submediteraneene;
e) temperat cu influenţe pontice.
110. Influenţele submediteraneene se manifestă, pe teritoriul

ţării noastre, în:
a) Oltenia şi Banat;
b) Banat şi Crişana;
c) Transilvania şi Dobrogea;
d) Oltenia şi Crişana;
e) Dobrogea şi Moldova.
111. Masele de aer scandinavo-baltice se caracterizează prin:

a) temperaturi scăzute şi precipitaţii scăzute;
b) temperaturi mai coborâte şi precipitaţii mai multe;
c) temperaturi ridicate şi secetă;
d) temperaturi ridicate şi precipitaţii relativ bogate;
e) temperaturi scăzute şi lipsa precipitaţilor.
112. Nuanţele de excesivitate (vara – zile tropicale, secetă,

iarna – geruri intense, viscole) sunt generate de influenţa
maselor de aer:
a) baltice;
b) pontice;
c) submediteraneene;
d) est-europene;
e) oceanice.
41
113. Reţeaua hidrografică a României însumează o lungime
de cca.:
a) 215 000 km;
b) 175 000 km;
c) 115 000 km;
d) 135 000 km;
e) 150 000 km;
114. Râurile de pe teritoriul României aparţin bazinului

Dunării în proporţie de aproape:
a) 78 %;
b) 90 %;
c) 98 %;
d) 88 %;
e) 80 %.
115. Volumul de apă al Dunării la intrarea în ţara noastră este

de:
a) cca. 200 miliarde m3;
b) cca. 170 miliarde m3;
c) cca. 150 miliarde m3;
d) cca. 145 miliarde m3;
e) cca. 120 miliarde m3.
116. Din volumul de apă al râurilor din ţara nostră, din Carpaţi
şi din regiunile deluroase înalte provine:
a) cca. 60 %;
b) cca. 65 %;
c) cca. 80 %;
d) cca. 50 %;
e) cca. 70 %.
117. Din volumul de apă al râurilor, circa 28 % provine din:

a) dealurile înalte (peste 500 m);
42
b) din munţi joşi (sub 800 m);
c) din podişuri;
d) din dealuri joase (sub 500 m);
e) din câmpii.
118. Cel mai extins bazin hidrografic îl are râul:

a) Prutul;
b) Mureşul;
c) Siretul;
d) Oltul;
e) Someşul.
119. Din grupa hidrografică de vest cel mai mare bazin îl are:
a) Someşul;
b) Mureşul;
c) Crişul Repede;
d) Crişul Negru;
e) Crişul Alb.
120. Din grupa hidrografică nord-vestică fac parte râurile:

a) Ierul şi Iza;
b) Barcăul şi Vişeul;
c) Vişeul şi Iza;
d) Lăpuşul şi Vişeul;
e) Vişeul şi Someşul Mic.
121. Din grupa hidrografică sud-vestică fac parte râurile:

a) Timişul şi Caraşul;
b) Bârzava şi Mureşul;
c) Cerna şi Râul Mare;
d) Caraşul şi Mureşul;
e) Timişul şi Streiul.
43
122. Pe direcţia Sud-Vest – Nord-Est curge râul:
a) Olt;
b) Moldova;
c) Someşul Mare;
d) Someşul Mic;
e) Siretul.
123. Din grupa hidrografică de sud, cel mai mare bazin

aparţine râului:
a) Jiu;
b) Olt;
c) Argeş;
d) Ialomiţa;
e) Dâmboviţa.
124. Din grupa hidrografică sudică fac parte râurile:
a) Gilort şi Ialomiţa;
b) Buzău şi Dâmboviţa;
c) Argeş şi Strei;
d) Motru şi Caraş;
e) Jiu şi Râu Mare.
125. Cele mai multe depresiuni sunt străbătute de râul:
a) Mureş;
b) Siret;
c) Olt;
d) Ialomiţa;
e) Prut.
126. Afluenţi ai Jiului sunt:
a) Cotmeana şi Bega;
b) Olteţ şi Topolog;
c) Nera şi Gilort;
d) Motru şi Gilort;
e) Bârzava şi Bistra.
44
127. Au trasee cu direcţii paralele râurile:
a) Timiş şi Caraş;
b) Argeş şi Dâmboviţa;
c) Sadu şi Olt;
d) Gilort şi Motru;
e) Barcău şi Ier.
128. Râul Cerna se varsă în:

a) Jiu;
b) Olt;
c) Dunăre;
d) Timiş;
e) Nera.
129. Râul Sadu izvorăşte din munţii:
a) Poiana Ruscă;
b) Banatului;
c) Apuseni;
d) Carpaţii Meridionali;
e) Carpaţii de Curbură.
130. Bazine hidrografice cu caracter asimetric (cu afluenţii cei
mai lungi pe dreapta) au râurile:
a) Siretul şi Prutul;
b) Mureşul şi Someşul;
c) Crişul Repede şi Barcăul;
d) Timişul şi Bega;
e) Jiul şi Ialomiţa.
131. Curg pe direcţii paralele râurile:
a) Iza şi Tisa;
b) Moldova şi Trotuş;
c) Olt şi Olteţ;
d) Târnava şi Strei;
e) Bârzava şi Caraş.
45
132. Afluent al Jijiei este râul:
a) Başeu;
b) Sitna;
c) Tutova;
d) Trotuş;
e) Oituz.
133. Scurgerea apelor este condiţionată de:

a) densitatea fragmentării reliefului;
b) tipul precipitaţiilor şi regimul lor de cădere;
c) temperatură;
d) pantă;
e) adâncimea fragmentării reliefului.
134. Primăvara, topirea zăpezilor şi producerea ploilor bogate

impun debite mari şi o scurgere (apele mari de primăvară)
care, din totalul anual, reprezintă:
a) peste 60 %;
b) peste 55 %;
c) peste 50 %;
d) peste 40 %;
e) peste 45 %.
135. Pe teritoriul României, regiuni fără scurgere de suprafaţă

sunt prezente în:
a) Câmpia Moldovei;
b) Câmpia Olteniei;
c) Bărăgan;
d) Câmpia de Vest;
e) Câmpia Vlăsiei.
136. Râurile din grupa hidrografică de sud-est (dobrogeană)

sunt tributare:
a) lacurilor litorale şi Dunării;
46
b) Mării Negre şi lacurilor litorale;
c) Dunării şi Mării Caspice;
d) râurilor de pe teritoriul Bulgariei;
e) canalului Dunăre-Marea Neagră.
137. Pentru valorificarea potenţialului hidroenergetic, pentru

alimentarea cu apă a oraşelor şi regularizarea scurgerii apei
s-au construit baraje şi s-au amenajat lacuri de retenţie pe
râurile:
a) Olt, Jiu, Dâmboviţa, Siret, Mureş;
b) Olt, Argeş, Siret, Lotru, Sebeş;
c) Olt, Mureş, Crişul Negru, Barcău, Someş;
d) Someş, Dunăre, Mureş, Jiu, Olt;
e) Sebeş, Jiu, Mureş, Prut, Ialomiţa.
138. În regiunile de câmpie, din râurile mari s-au realizat

canale, incluse în sistemele de irigaţii, şi anume pe:
a) Siret, Olt, Argeş, Mureş, Dunăre;
b) Prut, Olt, Someş, Barcău, Timiş;
c) Jiu, Argeş, Someş, Siret, Prut;
d) Ialomiţa, Prut, Siret, Mureş, Olt;
e) Dunăre, Jiu, Ialomiţa, Bega, Barcău.
139. Numărul lacurilor din ţara noastră depăşeşte:

a) 2 500;
b) 3 400;
c) 4 000;
d) 2 000;
e) 1 500.
140. Lacurile naturale reprezintă din totalul lacurilor:

a) 2/3;
b) 1/4;
c) 1/2;
47
d) 3/4;
e) 1/5.
141. În Carpaţi, lacurile amplasate la altitudini mari sunt:

a) lacurile carstice;
b) lacurile glaciare;
c) lacurile de baraj natural;
d) lacurile vulcanice;
e) lacurile antropice.
142. Lacuri carstice sunt:

a) Lacul Roşu şi Sf. Ana;
b) Vărăşoaia şi Ighiu;
c) Ocna Şugatag şi Coştiui;
d) Lala şi Buhăescu;
e) Izvorul Muntelui şi Siriu.
143. Din punct de vedere genetic, lacurile din zona montană

sunt:
a) de baraj nival, sărate, limane, lagune, glaciare;
b) glaciare, de baraj natural, vulcanice, în calcare, în
masive de sare;
c) limane, lagune, eoliene, glaciare, vulcanice;
d) vulcanice, iazuri, glaciare, carstice, de acumulare;
e) în masive de sare, de acumulare, lagune, limane,
heleştee.
144. Unicul lac de crater vulcanic din România este:

a) Lacul Roşu;
b) Vărăşoaia;
c) Sf. Ana;
d) Bucura;
e) Coştiui.
48
145. Lacul Sf. Ana este situat în munţii:
a) Harghita;
b) Ţibleş;
c) Ciomatu;
d) Călimani;
e) Gurghiu.
146. Lacu Roşu face parte din categoria lacurilor:

a) de baraj antropic;
b) de baraj natural;
c) vulcanice;
d) carstice;
e) glaciare.
147. Lacurile sărate din fostele ocne de sare prăbuşite, care

aparţin zonei montane, sunt:
a) Telega şi Slănic;
b) Turda, Ocna Mureş;
c) Ocna Dejului, Sărata;
d) Coştiui, Ocna Şugatag;
e) Ocnele Mari şi Coştiui.
148. Lacul Roşu s-a format prin bararea cursului Bicazului în

anul:
a) 1950;
b) 1937;
c) 1940;
d) 1837;
e) 1845.
149. Din punct de vedere genetic, lacurile din zona de deal şi

podiş sunt:
a) în ocne de sare prăbuşite, iazuri, limane fluviale şi
limane fluvio-maritime;
49
b) glaciare, carstice, heleştee, limane fluviale, de baraj
natural;
c) vulcanice, sărate, carstice, limane, lagune;
d) de acumulare, limane, heleştee, carstice, de crov;
e) sărate, limane, glaciare, de baraj, iazuri.
150. Lacuri formate în ocne de sare prăbuşite sunt:

a) Slănic, Ocnele Mari, Ocna Sibiului;
b) Ocnele Mari, Sovata, Bucura;
c) Izvorul Muntelui, Lala, Ocna Mureş;
d) Zănoaga, Coştiui, Slănic;
e) Ocna Sibiului, Vărăşoaia, Slănic.
151. În categoria iazurilor intră lacurile:

a) Dracşani, Amara, Bucura;
b) Zau de Câmpie, Dracşani, Zănoaga;
c) Ştiucii, Legii, Dracşani;
d) Vărăşoaia, Ponoare, Lala;
e) Zăton, Amara, Herăstrău.
152. Lacul Dracşani se află situat în:

a) Câmpia Română;
b) Câmpia de Vest;
c) Câmpia Moldovei;
d) Câmpia Transilvaniei;
e) Bărăgan.
153. Lacul Zau de Câmpie se află situat în:

a) Câmpia Moldovei;
b) Câmpia Română;
c) Câmpia de Vest;
d) Câmpia Transilvaniei;
e) Câmpia Olteniei.
50
154. Cele mai multe lacuri glaciare (în număr de 58) se găsesc
în:
a) Munţii Retezat;
b) Munţii Parâng;
c) Munţii Făgăraş;
d) Munţii Rodnei;
e) Munţii Şureanu.
155. Lacurile glaciare din Munţii Făgăraş sunt:

a) Buhăescu, Podragu, Capra;
b) Lala Mare, Doamnele, Bâlea;
c) Bucura, Podragu, Capra;
d) Bâlea, Capra, Doamnele;
e) Doamnele, Bâlea, Zănoaga.
156. Apele freatice, aflate la mică adâncime de suprafaţă, sunt

influenţate de:
a) regimul termic;
b) existenţa rocilor permeabile şi impermeabile;
c) regimul precipitaţiilor;
d) existenţa rocilor vulcanice;
e) forma de relief.
157. Apele termale au rezerve însemnate în:

a) Câmpia Română, Podişul Dobrogei, Podişul Getic;
b) Câmpia Română, Podişul Getic, Câmpia de Vest;
c) Podişul Getic, Podişul Transilvaniei, Câmpia de
Vest;
d) Dealurile de Vest, Câmpia de Vest, Podişul
Moldovei;
e) Podişul Getic, Podişul Moldovei, Podişul
Mehedinţi.
51
158. Învelişul biopedogeografic cuprinde:
a) vegetaţia, fauna şi apele;
b) fauna, aşezările umane şi relieful;
c) vegetaţia, solurile şi apele;
d) vegetaţia, fauna şi solurile;
e) solurile, fauna şi relieful.
159. Etajele de vegetaţie sunt:

a) stepa, etajul stejarului, etajul subalpin şi alpin;
b) etajul pădurii de foioase, etajul pădurii de conifere,
etajul subalpin şi alpin;
c) silvostepa, stepa, etajul fagului;
d) vegetaţia de luncă, stepa, silvostepa;
e) stepa, silvostepa, etajul de pădure.
160. Activităţile umane, în ultimele secole au determinat

reducerea treptată a suprafeţelor împădurite, acestea
reprezentând astăzi, din suprafaţa ţării, doar o pondere de:
a) 20 %;
b) 25 %;
c) 23 %;
d) 27 %;
e) 30 %.
161. Unităţilor de câmpie, dealuri şi podişuri le corespund

următoarele zone de vegetaţie:
a) pădurea de foioase, pădurea de conifere şi
silvostepa;
b) pădurea de stejar, silvostepa şi stepa;
c) pădurea de fag, stepa şi silvostepa;
d) pădurea de gorun, silvostepa şi pădurea de conifere;
e) stepa, silvostepa şi pădurea de conifere.
52
162. Zona de stepă este, printre alte unităţi geografice,
caracteristică în:
a) Podişul Dobrogei, Câmpia de Vest;
b) Câmpia Vlăsiei, Podişul Dobrogei;
c) Câmpia de Vest, Câmpia Moldovei;
d) Podişul Dobrogei, sudul Podişului Moldovei;
e) Câmpia Siretului Inferior, nordul Podişului
Moldovei.
163. Zonei stepei îi sunt caracteristice:

a) ierburi xerofile, animale de pradă (lup, vulpe),
păsări (ciocănitoarea, cinteza) şi soluri bălane;
b) ierburi xerofile, rozătoare (iepure de câmp,
popândău), păsări (prepeliţa, dropia) şi
cernoziomuri;
c) păduri de stejar, animale mici (şoarece de câmp,
popândău), păsări (potârnichea) şi cernoziomuri
levigate;
d) ierburi xerofile, animale de interes cinegetic
(căprioară, cerb), păsări (dropia) şi soluri brune;
e) ierburi xerofile, animale mici (popândău, şoarece de
câmp), păsări (prepeliţa) şi soluri brune acide.
164. Solurile bălane sunt întâlnite sub formaţiunile vegetale:

a) de pădure;
b) subalpine;
c) de silvostepă;
d) alpine;
e) de stepă.
165. Vegetaţia naturală specifică stepei a fost, aproape în

totalitate, înlocuită datorită:
a) modificărilor climatice locale;
b) activităţii antropice;
53
c) mineralizării apelor;
d) scăderii bruşte a temperaturilor;
e) modificării regimului precipitaţiilor.
166. Zona de silvostepă se extinde în:

a) Câmpia Moldovei, Bărăgan, Câmpia Transilvaniei;
b) Câmpia Română, Câmpia de Vest, sudul şi estul
Podişului Moldovei;
c) Câmpia Moldovei, Dobrogea Centrală, estul
Câmpiei Române;
d) Câmpia Piteştilor, vestul Câmpiei Olteniei, Câmpia
Siretului Inferior;
e) Câmpia Găvanu-Burdea, Câmpia Bărăganului, estul
Podişului Moldovei.
167. Zona de silvostepă cuprinde:

a) pâlcuri de stejar, animale de pradă şi cernoziomuri;
b) pâlcuri de stejar în alternanţă cu pajişti de stepă,
animale de interes cinegetic şi soluri brune acide;
c) pâlcuri de stejar, în alternanţă cu pajişti de stepă,
faună asemănătoare cu cea a stepelor şi
cernoziomuri levigate;
d) pâlcuri de stejar, faună asemănătoare zonei de
pădure şi cernoziomuri;
e) ierburi xerofile cu pâlcuri de pădure, rozătoare şi
soluri bălane.
168. Pădurile de stejar urcă în regiunile de deal şi podiş până

la altitudini de:
a) 400 m;
b) 450 m;
c) 550 m;
d) 600 m;
e) 700 m.
54
169. Zonei pădurilor de stejar îi sunt caracteristice:
a) soluri cenuşii, păduri de stejar brumăriu, faună
formată din căprioară, cerb;
b) soluri brun-roşcate, păduri de stejar pufos, faună
formată din urs, cerb;
c) cernoziomuri, păduri de gorun, faună formată din
rozătoare;
d) soluri cenuşii şi brun-roşcate, păduri de cer, gârniţă,
stejar pedunculat, faună formată din căprioară,
veveriţă, păsări etc.;
e) soluri brune acide, păduri de stejar pedunculat,
faună formată din urs, cerb, râs etc.
170. Etajul pădurilor de foioase urcă până la altitudini de:
a) 1 000 m;
b) 1 500 m;
c) 1 200 m;
d) 1 300 m;
e) 1 800 m.
171. Etajul pădurilor de foioase cuprinde în partea superioară
păduri de:
a) molid;
b) brad;
c) fag;
d) gorun;
e) stejar pedunculat.
172. Etajul pădurilor de foioase cuprinde în partea inferioară
(până la 600-700 m), păduri de:
a) gorun;
b) stejar pedunculat;
c) stejar pufos;
d) stejar brumăriu;
e) gârniţă.
55
173. Etajul pădurilor de foioase se dezvoltă pe soluri:
a) cernoziomice;
b) bălane;
c) brune acide;
d) hidromorfe;
e) aluvionare.
174. Etajul pădurilor de conifere, care se extinde în altitudine

până la 1 800 m, cuprinde:
a) molid, brad, arin, zadă;
b) brad, pin, arin, zadă;
c) carpen, brad, pin, molid;
d) afin, brad, molid, pin;
e) molid, brad, pin, zadă.
175. Coniferele se dezvoltă pe soluri:

a) brune podzolice şi podzoluri;
b) brune şi brune acide;
c) cenuşii şi brun roşcate;
d) cenuşii şi brune acide;
e) podzoluri şi cenuşii.
176. Fauna caracteristică pădurii de conifere cuprinde:

a) lupul, vulpea, pisica sălbatică, ciocănitoarea,
găinuşa de alun;
b) căprioara, veveriţa, lupul, prepeliţa, cinteza;
c) ursul, cerbul, râsul, cocoşul de munte, găinuşa de
alun;
d) cerbul, veveriţa, iepurele, ciocănitoarea, mierla;
e) mistreţul, viezurele, lupul, cocoşul de munte,
găinuşa de alun.
56
177. Defrişările realizate în ultimele secole pentru extinderea
suprafeţelor de păşunat au condus la coborârea limitei
pădurilor, pe unii versanţi, la:
a) sub 1 800 m;
b) sub 1 700 m;
c) sub 1 600 m;
d) sub 1 500 m;
e) sub 1 400 m.
178. Etajul alpin se găseşte la altitudini de peste:

a) 1 800 m;
b) 1 900 m;
c) 2 000 m;
d) 2 200 m;
e) 2 500 m.
179. Vegetaţia etajului subalpin este reprezentată prin:

a) ienupăr, molid;
b) jneapăn, ienupăr;
c) arin, merişor;
d) salcie pitică, merişor;
e) mesteacăn pitic, arin.
180. Fauna alpină cuprinde:

a) căprioara, capra neagră, acvila de munte;
b) marmota, capra neagră, diferite specii de vulturi;
c) căprioara, capra neagră, cinteza alpină;
d) cerbul, râsul, vulturul pleşuv;
e) capra neagră, ursul, cocoşul de munte.
181. Solurile dominante în etajele subalpin şi alpin sunt:

a) podzolurile;
b) solurile brune;
c) solurile humico-silicatice;
57
d) solurile cenuşii;
e) solurile brun-roşcate.
182. Fondul floristic, care are un caracter eterogen, este

alcătuit predominant din elemente de provenienţă:
a) euroasiatică şi central-europeană;
b) nord-europeană şi central-europeană;
c) sudică şi nord-europeană;
d) boreală şi alpină;
e) central-sudică şi sud-europeană.
183. Fondul faunistic, care are un caracter eterogen, este

alcătuit predominant din elemente:
a) euroasiatice şi sud-europene;
b) central-europene şi nord-europene;
c) central-europene şi pontice;
d) sudice şi pontice;
e) nord-europene şi vest-europene.
184. Din fauna ţării noastre, de-a lungul secolelor, au dispărut

unele specii, precum:
a) vulturul bărbos, căprioara, zimbrul, marmota alpină;
b) bourul, zimbrul, elanul, marmota alpină;
c) zimbrul, lupul, vulturul bărbos, dropia;
d) elanul, bourul, potârnichea albă, capra neagră;
e) castorul, zimbrul, vulturul bărbos, ursul.
185. Marmota a fost repopulată în unele masive muntoase ca:

a) Maramureş, Rodna Ceahlău;
b) Parâng, Făgăraş, Rodna;
c) Retezat, Făgăraş, Rodna;
d) Bucegi, Făgăraş, Ciucaş;
e) Retezat, Parâng, Bucegi.
58
186. Între speciile faunistice repopulate se numără:
a) zimbrul;
b) bourul;
c) elanul;
d) castorul;
e) antilopa de stepă.
59
V. HAZARDELE NATURALE ŞI ANTROPICE
187. Principalele hazarde naturale care afectează teritoriul ţării

noastre sunt:
a) cutremurele, secetele, inundaţiile, mişcările
epirogenetice, viiturile;
b) ploile torenţiale, viiturile, secetele, prăbuşirile,
mişcările orogenetice;
c) cutremurele, secetele, inundaţiile, alunecările,
prăbuşirile;
d) viiturile, ploile torenţiale, cutremurele, prăbuşirile,
erupţiile vulcanice;
e) prăbuşirile, alunecările, regresiunile marine,
cutremurele, inundaţiile.
188. Hazardele antropice cuprind:

a) hazarde sociale şi tehnologice;
b) hazarde climatice şi sociale;
c) hazardele hidrologice şi tehnologice;
d) hazardele geomorfologice şi climatice;
e) hazarde seismice şi sociale.
189. Cutremurul numit „marele cutremur”, care a distrus

Turnul Colţei şi a provocat alte mari pagube materiale în
Bucureşti şi Moldova, s-a produs în anul:
a) 1977;
b) 1857;
c) 1802;
d) 1914;
e) 1920.
60
190. Cutremurul din 4 martie 1977, care a provocat peste
1 500 de victime şi mari pagube materiale, a avut
magnitudinea de:
a) 8,0 grade pe scara Richter;
b) 7,4 grade pe scara Richter;
c) 7,2 grade pe scara Richter;
d) 7,0 grade pe scara Richter;
e) 6,8 grade pe scara Richter.
191. Alunecările de teren au o largă răspândire mai ales în

regiunile deluroase, formarea lor fiind legată de existenţa
următoarelor roci:
a) nisipuri şi pietrişuri;
b) marne şi nisipuri;
c) argile şi marne;
d) calcare şi gresii;
e) gresii şi marne.
192. Alunecările sunt determinate de:

a) ploile abundente, despăduriri, supraîncărcarea
terenurilor, dezechilibrarea bazei versanţilor;
b) ploile torenţiale, împăduriri, supraîncărcarea
terenurilor, dezechilibrarea bazei versanţilor;
c) ploile torenţiale, arăturile de-a curmezişul pantei,
despăduriri, supraîncărcarea terenurilor;
d) ploile abundente, suprapăşunatul, împăduririle,
dezechilibrarea bazei versanţilor;
e) torenţialitatea, modificarea stabilităţii versanţilor
prin suprapăşunat, arături de-a curmezişul pantei,
terasare.
193. Alunecările sunt adesea însoţite de curgeri de noroi în:

a) Carpaţii de Curbură;
b) Subcarpaţi;
61
c) Podişul Moldovei;
d) Podişul Getic;
e) Podişul Dobrogei.
194. Alunecările profunde, numite glimee, sunt reactivate în
urma ploilor de lungă durată, asociate adeseori cu topirea
zăpezilor şi se produc mai ales în:
a) Depresiunea Transilvaniei;
b) Dealurile de Vest;
c) Câmpia de Vest;
d) Munţii Banatului;
e) Podişul Getic.
195. Formarea pământurilor rele (badlands), prin eroziunea în
suprafaţă, are loc mai mult în:
a) regiunile de câmpie;
b) regiunile de dealuri joase;
c) regiunile de deal şi podiş;
d) lunca şi Delta Dunării;
e) câmpiile piemontane.
196. Scurgerea concentrată a apei pe versanţi formează:
a) crovuri, găvane, padine;
b) rigole, ravene, ogaşe;
c) torenţi, doline, ogaşe;
d) rigole, lapiezuri, torenţi;
e) ravene, torenţi, avenuri.
197. Cele mai mari cantităţi de precipitaţii căzute în 24 de ore
s-au înregistrat, în Delta Dunării, la C.A. Rosertti, la data
de:
a) 30 iulie 1940;
b) 20 august 1945;
c) 15 iunie 1930;
d) 30 august 1924;
e) 4 august 1960.
62
198. Cantitatea de precipitaţii căzute în 24 de ore, la C.A.
Rosetti, în Delta Dunării, a fost de:
a) 530,6 mm;
b) 600,5 mm;
c) 550,8 mm;
d) 515,5 mm;
e) 500,2 mm.
199. Intensitatea medie cea mai mare a precipitaţiilor s-a

înregistrat în Bărăgan, la 27 mai 1939 şi a fost de:
a) 10 mm/minut;
b) 8,50 mm/minut;
c) 6,63 mm/minut;
d) 6,70 mm/minut;
e) 7,40 mm/minut.
200. Cele mai puternice viscole din ultimele decenii s-au

înregistrat în anii:
a) 1950, 1954, 2000;
b) 1940, 1960, 1999;
c) 1945, 1974, 2001;
d) 1954, 1966, 2001;
e) 1970, 1989, 2001.
201. Regiunile cele mai expuse la secetă sunt:

a) Podişul Moldovei, Dobrogea, Câmpia de Vest;
b) Dobrogea, sud-estul Câmpiei Române şi sudul
c) Bărăganul, Podişului Moldovei, Podişul Târnavelor;
d) sudul Câmpiei Române, nordul Dobrogei şi Podişul
Moldovei;
e) sud-estul Câmpiei Române, sudul Transilvaniei şi
sudul Podişului Moldovei.
63
202. Intense fenomene de uscăciune (4,5-6,5 luni/an)
afectează, în mod deosebit:
a) Podişul Sucevei;
b) Podişul Bârladului;
c) Delta Dunării;
e) Câmpia de Vest.
203. La începutul anului 2000, au fost grav contaminate cu

substanţe poluante (cianuri şi metale grele) mai multe râuri
care au afectat atât România, cât şi Ungaria, Serbia,
Bulgaria, în urma unui accident tehnologic produs în
judeţul:
a) Suceava;
b) Maramureş;
c) Satu Mare;
d) Bihor;
e) Mureş.
204. Cel mai grav accident nuclear din istorie s-a produs la
Centrala Nucleară de la Cernobîl, în anul:
a) 1980;
b) 1976;
c) 1986;
d) 1985;
e) 1990.
64
VI. RESURSELE NATURALE DE BAZĂ
ŞI PERSPECTIVELE LOR
205. Minereurile feroase şi neferoase ale României sunt

cantonate, în mod deosebit, în:
a) Carpaţi;
b) Subcarpaţi;
d) platforma continentală a Mării Negre;
e) Dealurile şi Câmpia de Vest.
206. Minereuri de fier se exploatează, pe teritoriul României,
în:
a) Munţii Apuseni şi Munţii Rodnei;
b) Munţii Măcin şi Munţii Harghita;
c) Munţii Banatului şi Munţii Poiana Ruscă;
d) Munţii Apuseni şi Munţii Vrancei;
e) Munţii Poiana Ruscă şi Munţii Retezat.
207. Minereuri neferoase se exploatează, pe teritoriul
României, predominant în:
a) nordul Carpaţilor Orientali;
b) sudul Carpaţilor Orientali;
c) estul Carpaţilor Meridionali;
d) vestul Carpaţilor Meridionali;
e) Munţii Poiana Ruscă.
208. Aurul şi argintul se exploatează, pe teritoriul României,
în:
a) Munţii Apuseni;
b) Munţii Banatului;
c) Munţii Poiana Ruscă;
d) Munţii Maramureşului;
e) Munţii Gutâi.
65
209. Exploatări de cupru au loc mai ales în:
a) Munţii Poiana Ruscă şi Munţii Rodnei;
b) Munţii Banatului şi Munţii Călimani;
c) Munţii Maramureşului şi Munţii Poiana Ruscă;
d) Munţii Dognecei şi Munţii Semenic;
e) Munţii Bistriţei şi Munţii Gutâi.
210. Bauxita se exploatează în:

a) Munţii Banatului;
b) Munţii Poiana Ruscă;
c) Munţii Lotrului;
d) Munţii Gutâi;
e) Munţii Apuseni.
211. În bazinul Lotrului se exploatează:
a) bazalt;
b) granit;
c) caolin;
d) calcar metamorfic;
e) mică.
212. În Obcina Mestecăniş se află:
a) zăcăminte de mangan;
b) zăcăminte de cupru;
c) zăcăminte de aur;
d) zăcăminte de fier;
e) zăcăminte de bauxită.
213. Rezerve mici de cărbuni superiori (huilă şi antracit) se
află în:
a) Munţii Apuseni şi Munţii Banatului;
b) Munţii Poiana Ruscă şi Munţii Banatului;
c) Munţii Retezat şi Munţii Parâng;
d) Munţii Banatului şi Munţii Vâlcan;
e) Munţii Apuseni şi Munţii Vâlcan.
66
214. Un centru cunoscut pentru exploatarea minereurilor de
fier este:
a) Nistru;
b) Turţ;
c) Bălan;
d) Ghelari;
e) Moldova Nouă.
215. Indicaţi, dintre localităţile de mai jos, centrul de

exploatare a minereurilor neferoase din nordul Carpaţilor
Orientali:
a) Roşia Nouă;
b) Baia Borşa;
c) Teliuc;
d) Zece Hotare;
e) Bălan.
216. Centrul, pentru exploatarea minereurilor neferoase,

Moldova Nouă se află situat în:
a) Munţii Poiana Ruscă;
b) Munţii Apuseni;
c) Munţii Mehedinţi;
e) Munţii Maramureşului.
217. În Munţii Poiana Ruscă se extrage minereu de fier la:

a) Ocna de Fier şi Lueta;
b) Băişoara şi Băiţa,
c) Bălan şi Vârghiş;
d) Lueta şi Lonea;
e) Ghelari şi Vadu Dobrii.
67
218. Minereuri neferoase şi auro-argentifere se exploatează în
centrele:
a) Turţ, Nistru, Cavnic, Şuior;
b) Baia Borşa, Fundu Moldovei, Vadu Dobrii, Bălan;
c) Băiuţ, Toroiaga, Rodna, Berca;
d) Turţ, Nistru, Fundu Moldovei, Petroşani;
e) Ghelari, Anina, Nistru, Băiuţ.
219. Cele mai importante rezerve de minereuri radioactive se

află în munţii:
a) Bistriţei, Almăj, Bihor;
b) Bistriţei, Bucegi, Dognecei;
c) Semenic, Almăj, Locvei;
d) Bihor, Zarand, Plopiş;
e) Vlădeasa, Bihor, Trascău.
220. Rezerve de molibden se află în munţii:

a) Bistriţei, Ceahlău;
b) Ciucaş, Vrancei;
c) Bihor, Aninei;
d) Lotrului, Almăj;
e) Aninei, Semenic.
221. Crom se exploatează în munţii:

a) Semenic;
b) Almăj;
c) Bihor;
d) Bistriţei;
e) Aninei.
222. Rezerve de grafit se găsesc în munţii:

a) Căpăţânii;
b) Vâlcan;
c) Parâng;
68
d) Lotrului;
e) Aninei.
223. Minereuri neferoase sunt cantonate în nordul lanţului

vulcanic (Munţii Oaş, Gutâi, Ţibleş), în gruparea de centre:
a) Moldova Nouă, Roşia, Ghelari, Roşia Montană,
Băiuţ;
b) Băiuţ, Şuior, Cavnic, Nistru, Turţ;
c) Toroiaga, Baia Borşa, Rodna, Leşu Ursului, Şuior;
d) Bălan, Baia Borşa, Şuior, Cavnic, Turţ;
e) Nistru, Cavnic, Rodna, Toroiaga, Bălan.
224. Cele mai mari rezerve de sulfuri polimetalice, cu
concentraţii diferite de aur, argint, cupru, plumb şi zinc, se
află în munţii:
a) Călimani, Metaliferi;
b) Ţibleş-Călimani;
c) Oaş, Gutâi;
d) Igniş-Gutâi, Metaliferi;
e) Igniş-Gutâi, Călimani.
225. Rezerve de sulf se află în munţii:
a) Oaş;
b) Harghita;
c) Călimani;
d) Gurghiu;
e) Gutâi.
226. Multe cariere de andezit şi caolin se află
în munţii:
a) Apuseni;
b) Banatului;
c) Poiana Ruscă;
d) Harghita;
e) Călimani.
69
227. Principalele rezerve de huilă se află în depresiunea:
a) Baraolt;
b) Almaşului;
c) Barcăului;
d) Comăneşti;
e) Petroşani.
228. Care grupare, dintre cele de mai jos, include numai centre
de extracţie a huilei din Depresiunea Petroşani:
a) Alunu, Aninoasa, Glodeni, Petrila;
b) Popeşti, Secu, Lupeni, Petroşani;
c) Petrila, Aninoasa, Lonea, Lupeni;
d) Petroşani, Lupeni, Lonea, Baia Nouă;
e) Aninoasa, Petroşani, Lupeni, Sărmăşag.
de extracţie a huilei din Munţii Banatului:
a) Aninoasa, Roşia, Anina, Baia Nouă;
b) Baia Nouă, Anina, Albeni, Căpeni;
c) Anina, Secu, Baia Nouă, Bigăr;
d) Secu, Baia Nouă, Aninoasa, Vârghiş;
e) Anina, Lonea, Baia Nouă, Secu.
230. Cărbunele brun se exploatează în depresiunile:

a) Braşov şi Comăneşti;
b) Comăneşti şi Almaş;
c) Bozovici şi Comăneşti;
d) Brad şi Almaş;
e) Almaş şi Beiuş.
de extracţie a cărbunilor:
a) Rovinari, Motru, Secu, Alunu;
b) Borumlaca, Bigăr, Aninoasa, Bălan;
70
c) Voivozi, Alunu, Vârghiş, Băicoi;
d) Rovinari, Alunu, Baia Nouă, Moineşti;
e) Motru, Aninoasa, Bigăr, Nadeş.
232. Lignitul, care are cea mai mare pondere între resursele
carbonifere, se găseşte cantonat în:
a) Subcarpaţii de Curbură, Depresiunea Comăneşti,
Munţii Baraolt, Depresiunea Baraolt;
b) Podişul Getic, Subcarpaţii Getici, Subcarpaţii
Curburii, Munţii Baraolt;
c) Depresiunea Brad, Depresiunea Almaş, Munţii
Baraolt, Podişul Getic;
d) Podişul Getic, Subcarpaţii Getici, Depresiunea Brad,
Munţii Perşani;
e) Podişul Getic, Subcarpaţii Curburii, Munţii Bodoc,
Podişul Moldovei.
de extracţie a cărbunilor din Podişul Getic şi Subcarpaţi:
a) Vârghiş, Sărmăşag, Alunu, Schitu Goleşti;
b) Borumlaca, Voivozi, Căpeni, Bălan;
c) Schitu Goleşti, Alunu, Motru, Rovinari;
d) Voivozi, Alunu, Lonea, Bigăr;
e) Popeşti, Albeni, Motru, Secu.
234. Zăcămintele de petrol cu rezerve mai mari sunt

concentrate în:
a) Câmpia de Vest, Depresiunea Braşov, Câmpia
Română, platforma Mării Negre;
b) Subcarpaţi, Podişul Getic, Câmpia Română,
platforma Mării Negre;
c) Subcarpaţi, platforma Mării Negre, Câmpia de Vest,
Depresiunea Braşov;
71
d) Subcarpaţi, Câmpia de Vest, Câmpia Română,
e) Podişul Getic, Subcarpaţii Getici, Câmpia de Vest,
Podişul Moldovei.
235. Zăcămintele de petrol cu rezerve reduse sunt concentrate
în:
a) Câmpia de Vest, Depresiunea Braşov, sudul
b) Sudul Podişului Moldovei, Câmpia de Vest, Câmpia
Română;
c) Sudul Podişului Moldovei, Câmpia Română,
d) Depresiunea Braşov, Podişul Getic, Subcarpaţii
Getici;
e) Subcarpaţii Getici, Podişul Getic, Subcarpaţii
Curburii.
236. Gazele de sondă, asociate petrolului, se exploatează
îndeosebi în:
a) Dealurile de Vest, Câmpia de Vest, Podişul Getic;
b) Subcarpaţii de Curbură, platforma Mării Negre,
Podişul Moldovei;
c) Subcarpaţii Getici, Podişul Getic, Depresiunea
colinară a Transilvaniei;
d) Subcarpaţi, Câmpia Română, Podişul Getic;
e) Subcarpaţi, Depresiunea colinară a Transilvaniei,
Dealurile de Vest.
237. Petrolul se exploatează în Subcarpaţii Curburii la:
a) Moineşti;
b) Băicoi;
c) Jugureanu;
d) Borş;
e) Secuieni.
72
238. Borş şi Teremia Mare sunt centre de exploatare a
petrolului în:
a) Dealurile de Vest;
b) Depresiunea Braşov;
c) Podişul Getic;
d) Subcarpaţii Moldovei;
e) Câmpia de Vest.
239. Care dintre centrele de exploatare a gazelor de sondă,

dintre cele de mai jos, se află situate în Podişul Moldovei:
a) Moineşti şi Săcuieni;
b) Variaş şi Satchinez;
c) Ulmu şi Jugureanu;
d) Găiceana şi Glăvăneşti;
e) Brădeşti şi Coţofeni.
240. Ulmu şi Jugureanu sunt centre de exploatare a petrolului

situate în:
a) Câmpia Olteniei;
b) Câmpia Vlăsiei;
c) Bărăgan;
d) Câmpia de Vest;
e) Câmpia Moldovei.
241. Variaş şi Satchinez sunt centre de exploatare a petrolului

din:
a) Câmpia de Vest la nord de Mureş;
b) Câmpia Transilvaniei la nord de Mureş;
c) Câmpia de Vest la sud de Mureş;
d) Câmpia Transilvaniei la sud de Mureş;
e) Dealurile de Vest la sud de Mureş.
242. Exploatările de petrol din Câmpia de Vest sunt:

a) Chiştag şi Variaş;
73
b) Borş şi Teremia Mare;
c) Săcuieni şi Moineşti;
d) Teremia Mare şi Voivozi;
e) Satchinez şi Roşia Nouă.
243. Un centru de exploatare a gazelor naturale din estul ţării

este:
a) Găiceana;
b) Glăvăneşti;
c) Moineşti;
d) Secuieni;
e) Schela.
244. Gazul metan se află cantonat în structuri geologice

numite:
a) crovuri;
b) domuri;
c) cute diapire;
d) uvale;
e) găvane.
245. Gazul metan este concentrat, în mod deosebit, în:

a) Câmpia Transilvaniei şi Podişul Someşan;
b) Podişul Târnavelor şi Câmpia Transilvaniei;
c) Podişul Someşan şi Podişul Târnavelor;
d) Podişul Getic şi Podişul Someşan;
e) Podişul Târnavelor şi Podişul Moldovei.
246. Care grupare, dintre cele de mai jos, cuprinde numai

centre de extracţie a gazului metan situate la sud de Mureş
(în Podişul Târnavelor):
a) Sărmăşel, Şincai, Zau de Câmpie;
b) Nadeş, Nou Săsesc, Ilimbav;
c) Sărmăşel, Bogata, Copşa Mică;
74
d) Copşa Mică, Ilimbav, Zau de Câmpie;
e) Nou Săsesc, Zau de Câmpie, Nadeş.
247. La nord de Mureş (Câmpia Transilvaniei) se exploatează

gaz metan la:
a) Nadeş;
b) Nou Săsesc;
c) Ilimbav;
d) Copşa Mică;
e) Sărmăşel.
248. Între Mureş şi Târnava Mică se exploatează gaz metan la:

a) Zau de Câmpie;
b) Sărmăşel;
c) Nadeş;
d) Bogata;
e) Copşa Mică.
249. Între Târnava Mică şi Târnava Mare se exploatează gaz

metan la:
a) Sărmăşel;
b) Zau de Câmpie;
c) Bogata;
d) Nadeş;
e) Ilimbav.
250. La sud de Târnava Mare se exploatează gaz metan la:

a) Copşa Mică;
b) Nadeş;
c) Bogata;
d) Zau de Câmpie;
e) Sărmăşel.
75
251. Mici rezerve de gaz metan există şi în:
b) partea centrală a Dobrogei;
c) sudul Podişului Getic;
d) centrul Podişului Moldovei;
e) centrul Câmpiei de Vest.
252. Zăcămintele de sare sunt răspândite în:

a) Podişul Transilvaniei, Podişul Getic, Subcarpaţii
Getici;
b) Depresiunea colinară a Transilvaniei, Depresiunea
Maramureş, Subcarpaţi;
c) Carpaţi, Subcarpaţi, Depresiunea colinară a
Transilvaniei;
d) Subcarpaţii Moldovei, Podişul Transilvaniei,
Depresiunea Braşov;
e) Depresiunea colinară a Transilvaniei, Câmpia de
Vest, Subcarpaţi.
253. În Depresiunea colinară a Transilvaniei, exploatări de

sare se fac la:
a) Slănic, Ocna Sibiului, Praid;
b) Valea Sării, Slănic, Ocna Dej;
c) Ocna Dej, Ocna Mureş, Ocna Sibiului;
d) Ocnele Mari, Ocna Sibiului, Slănic;
e) Ocna Sibiului, Praid, Ocnele Mari.
254. Necesarul de apă, aflat în creştere, a ajuns la începutul

secolului al XXI-lea la circa:
a) 40-45 miliarde m3;
b) 50-60 miliarde m3;
c) 60-70 miliarde m3;
d) 70-80 miliarde m3;
e) 75-85 miliarde m3.
76
255. Repartiţia teritorială a resurselor de apă, la nivelul
României, exceptând valorile Dunării, indică în regiunile
muntoase şi deluroase înalte (peste 500 m) o pondere de
aproape:
a) 50 %;
b) 75 %;
c) 80 %;
d) 90 %;
e) 85 %.
256. Dealurile joase, podişurile şi câmpiile deţin din resursele

de apă doar:
a) 20 %;
b) 30 %;
c) 25 %;
d) 15 %;
e) 23 %.
257. Pe teritoriul României, izvoarele minerale sunt

concentrate, în mod deosebit, în:
a) Carpaţii Orientali;
b) Carpaţii Meridionali;
c) Munţii Banatului;
d) Munţii Apuseni;
e) Podişul Getic.
258. Izvoarele termale sunt valorificate în Câmpia de Vest la:

a) Săcueni;
b) Sântana;
c) Satchinez;
d) Băile Felix;
e) Teremia Mare.
77
2. COMUNITATEA ŞI ACTIVITĂŢILE
UMANE
VII. EVOLUŢII ŞI STRUCTURI GEODEMOGRAFICE
259. Dacă s-ar fi păstrat ritmul de creştere naturală a populaţiei

înregistrat la recensământul din 1977 (10,0 ‰), ţara noastră
ar fi avut, în anul 2000, un număr de:
a) 25 milioane locuitori;
b) 30 milioane locuitori;
c) 24 milioane locuitori;
d) 26 milioane locuitori;
e) 29 milioane locuitori.
260. Exceptând perioada interbelică, cea mai mare valoare a
numărului populaţiei României (înregistrată în anul 1991) a
fost de:
a) 21,6 mil.loc.;
b) 21,0 mil.loc.;
c) 22,6 mil.loc.;
d) 23,2 mil.loc.;
e) 23,0 mil.loc.
261. În prezent, populaţia României, înscriindu-se în linia
generală a Europei:
a) este în scădere;
b) este în creştere;
c) rămâne constantă;
d) evoluează în salturi mari;
e) înregistrează variaţii nesemnificative.
262. Populaţia României a atins în anul 2002 valoarea de:
a) 23,2 mil.loc.;
b) 22,6 mil.loc.;
c) 21,6 mil.loc.;
d) 20,6 mil.loc.;
e) 22,2 mil.loc.
81
263. Cea mai mare parte a populaţiei României
(cca. 95 %) trăieşte la altitudini scăzute, şi anume:
a) sub 50 m;
b) sub 100 m;
c) sub 300 m;
d) sub 600 m;
e) sub 1 000 m.
264. Densitatea medie a populaţiei României, în anul 2002, a

atins valoarea de:
a) 94 loc./km2;
b) 95 loc./km2;
c) 91 loc./km2;
d) 92 loc./km2;
e) 93 loc./km2.
265. Judeţele cu valori mari ale densităţii populaţiei sunt:

a) Braşov, Galaţi, Arad, Bihor;
b) Iaşi, Arad, Timiş, Braşov;
c) Prahova, Bistriţa-Năsăud, Iaşi, Galaţi;
d) Prahova, Iaşi, Galaţi, Dâmboviţa;
e) Dâmboviţa, Galaţi, Arad, Cluj.
266. Densitatea judeţului Prahova, cea mai ridicată din

întreaga ţară, atinge valoarea de:
a) 186 loc./km2;
b) 180 loc./km2;
c) 170 loc./km2;
d) 150 loc./km2;
e) 176 loc./km2;
267. Valorile cele mai reduse ale densităţii populaţiei se

înregistrează în judeţele:
a) Tulcea, Caraş-Severin, Harghita, Bistriţa-Năsăud;
82
b) Covasna, Tulcea, Argeş, Vâlcea;
c) Tulcea, Caraş-Severin, Galaţi, Iaşi;
d) Harghita, Arad, Iaşi, Galaţi;
e) Covasna, Bihor, Cluj, Sibiu;
268. Judeţul cu cea mai mică valoare a densităţii populaţiei

este:
a) Caraş-Severin;
b) Covasna;
c) Harghita;
d) Tulcea;
e) Arad.
269. Între arealele cu densităţi de peste 100 loc./km2 se

înscriu:
a) Muntenia Centrală, Podişul Sucevei;
b) Podişul Moldovei, Podişul Dobrogei;
c) Culoarul Siretului, Podişul Transilvaniei;
d) partea centrală a Câmpiei Române, Podişul
Dobrogei;
e) Câmpia Olteniei, Podişul Getic.
270. Majoritatea populaţiei ţării nostre o reprezintă românii,

cu o pondere (în anul 2002) de:
a) 89,0 %;
b) 89,5 %;
c) 90,5 %;
d) 90,0 %;
e) 88,5 %.
271. Populaţia de etnie maghiară deţine, din populaţia ţării, o

pondere de:
a) 7,6 %;
b) 6,6 %;
83
c) 7,5 %;
d) 7,1 %;
e) 7,3 %.
272. Populaţia de etnie maghiară este majoritară în judeţele:

a) Harghita şi Braşov;
b) Covasna şi Mureş;
c) Bihor şi Cluj;
d) Covasna şi Harghita;
e) Cluj şi Mureş.
273. Maghiarii, prezenţi mai ales în Transilvania, deţin

ponderi însemnate (20-40%) în judeţele:
a) Bihor, Mureş, Satu Mare, Sălaj;
b) Harghita, Braşov, Cluj, Satu Mare;
c) Bihor, Mureş, Covasna, Arad;
d) Cluj, Bihor, Braşov, Alba;
e) Caraş-Severin, Arad, Timiş, Bihor.
274. Din totalul populaţiei, rromii deţin o pondere (în anul

2002) de:
a) 1,8 %;
b) 2,1 %;
c) 2,8 %;
d) 2,5 %;
e) 3,0 %.
275. Rromii sunt prezenţi pe tot cuprinsul ţării, dar se pot

distinge areale cu concentrare mai mare în:
a) Bucureşti, Dolj, Mureş, Braşov;
b) Arad, Argeş, Vâlcea, Bucureşti;
c) Sibiu, Braşov, Alba, Bucureşti;
d) Bihor, Sibiu, Mehedinţi, Gorj;
e) Satu Mare, Giurgiu, Ialomiţa, Bucureşti.
84
276. În anul 1977, populaţia de etnie germană era mai
numeroasă pe teritoriul României (cca. 360 000),
reprezentând o pondere de:
a) 2,0 %;
b) 1,8 %;
c) 1,6 %;
d) 1,4 %;
e) 1,2 %.
277. În prezent germanii deţin, din populaţia ţării, o pondere

de:
a) sub 0,7 %;
b) sub 0,6 %;
c) sub 0,4 %;
d) sub 0,5%;
e) sub 0,3%.
278. Saşii prezintă concentrări mai mari în judeţele :

a) Sibiu, Mureş ;
b) Sibiu, Braşov ;
c) Alba, Mureş ;
d) Braşov, Covasna;
e) Cluj, Braşov.
279. Şvabii sunt răspândiţi cu preponderenţă în judeţele:

a) Satu Mare şiTimiş;
b) Braşov şi Timiş;
c) Sibiu şi Arad;
d) Timiş şi Caraş-Severin;
e) Arad şi Timiş.
280. Ucrainenii şi rutenii (o ramură a ucrainenilor) deţin, din

totalul populaţiei, o pondere de:
a) 0,5 %;
85
b) 0,1 %;
c) 0,2%;
d) 0,4 %;
e) 0,3 %.
281. Din totalul populaţiei, o pondere de câte 0,2 % o deţin:

a) ruşii – lipoveni şi turcii;
b) tătarii şi turcii;
c) slovacii şi tătarii;
d) ruşii şi sârbii;
e) sârbii şi tătarii.
282. Tătarii, sârbii şi slovacii deţin, fiecare, din totalul
populaţiei, câte:
a) 0,3 %;
b) 0,2 %;
c) 0,1 %;
d) 1,0 %;
e) 1,5 %.
283. După religie, marea majoritate a românilor este creştin-
ortodoxă reprezentând o pondere (în anul 2002) de:
a) 86,5 %;
b) 86,7 %;
c) 88,5 %;
d) 87,0 %;
e) 86,6 %.
284. Cea mai mare parte a populaţiei romano-catolice este
concentrată în judeţele din:
a) Transilvania;
b) Banat;
c) Oltenia;
d) Muntenia;
e) Moldova.
86
285. Din punct de vedere al resurselor umane, tendinţa
generală a populaţiei României, specifică de altfel şi
Europei, este de:
a) întinerire demografică;
b) îmbătrânire demografică;
c) explozie demografică;
d) stagnare demografică;
e) supramasculinizare.
286. Populaţia care trăieşte în mediul urban reprezintă, din

populaţia ţării, o pondere de:
a) peste 45 %;
b) peste 52 %;
c) peste 55 %;
d) peste 50 %;
e) peste 60 %.
287. Populaţia ocupată în sectorul primar deţine, în prezent, o

pondere de:
a) 30 %;
b) 25 %;
c) 33 %;
d) 35 %;
e) 20 %.
288. Modificările care au intervenit în structura populaţiei

ocupate o dată cu trecerea la economia de piaţă sunt:
a) creşterea populaţiei ocupate în servicii şi
preponderenţa populaţiei ocupate în sistemul privat;
b) creşterea populaţiei ocupate în industrie şi scăderea
populaţiei ocupate în sectorul primar;
c) creşterea populaţiei ocupate în sectorul primar şi
scăderea populaţiei ocupate în sectorul servicii;
87
d) creşterea populaţiei ocupate în industrie şi în
sectorul servicii;
e) creşterea populaţiei în sectorul privat şi în industrie.
88
VIII. HABITATUL
(SPECIFIC ŞI TRANSFORMĂRI CONTEMPORANE)
289. Cele două tipuri de habitat nu se confundă cu aşezările

propriu-zise, satul sau oraşul, ci reprezintă:
a) ansamblul terenurilor construite;
b) ansamblul dotărilor social-edilitare;
c) ansamblul condiţiilor de locuire pe teritoriul
amenajat în care omul trăieşte;
d) ansamblul modificărilor realizate de om pe un
teritoriu;
e) ansamblul de elemente naturale şi antropice.
290. Habitatul de tip carpatic se remarcă printr-un grad înalt de

permisivitate, în privinţa umanizării, datorită:
a) orientării catenelor carpatice, climatului blând,
resurselor de apă;
b) altitudinilor deosebit de mici, petrografiei, lipsei
pădurilor;
c) altitudinilor situate sub nivelul îngheţului permanent
(comparativ cu Alpii), prezenţei depresiunilor
intramontane largi şi a culoarelor transversale de
vale, resurselor bogate de sol şi subsol;
d) populării străvechi, resurselor de hrană şi amenajării
antropice;
e) altitudinilor mari, climatului extrem, resurselor
energetice.
291. Cel mai umanizat sector montan din România este

reprezentat de:
a) grupa nordică a Carpaţilor Orientali;
b) Munţii Făgăraş;
c) Munţii Retezat;
89
d) Munţi Parâng;
e) Munţii Apuseni.
292. Habitatul care oglindeşte valorificarea terenurilor prin

pomicultură, viticultură, fâneţe, păşuni, cultivarea plantelor
furajere şi exploatarea unor resurse de subsol (petrol, gaze
naturale, cărbuni, sare) este:
a) de tip carpatic;
b) de tip deltaic;
c) de podişuri joase;
d) de câmpie;
e) colinar şi de podiş.
293. Habitatul care evidenţiază aşezările, de regulă, mai mari

şi cu forme geometrice şi spaţiile cultivate în care vegetaţia
naturală ocupă suprafeţe restrânse este:
a) de podiş;
b) de deal;
c) de câmpie;
d) deltaic;
e) de tip carpatic.
294. Habitatul în care accesibilitatea este scăzută, nu atât din

cauza lipsei căilor de acces cât mai ales din cauza timpului
îndelungat al transportului, este:
a) de tip carpatic;
b) de deal;
c) de câmpie;
d) deltaic;
e) colinar şi de podiş.
295. În România există în prezent circa:

a) 14 100 de sate;
b) 18 200 de sate;
90
c) 17 300 de sate;
d) 13 100 de sate;
e) 13 500 de sate.
296. Populaţia satelor deţine, în totalul locuitorilor ţării, o

pondere de:
a) peste 60 %;
b) peste 55 %;
c) peste 45 %;
d) peste 50 %;
e) peste 35 %.
297. Satele valorifică din suprafaţa totală a ţării circa:

a) 1/3;
b) 2/3;
c) 1/4;
d) 1/2;
e) 1/5;
298. Satele mici (sub 500 de locuitori), deţin din totalul

aşezărilor rurale româneşti o pondere de:
a) circa 35 %;
b) peste 50 %;
c) 43 %;
d) aproape 45 %;
e) 60 %.
299. Satele mici (sub 500 de locuitori) se află situate îndeosebi

în:
a) Munţii Apuseni şi Podişul Sucevei;
b) Podişul Bârladului şi Podişul Getic;
c) Câmpia Moldovei şi Podişul Bârladului;
d) Câmpia Bărăganului şi Podişul Dobrogei;
e) Munţii Banatului şi Podişul Sucevei.
91
300. Satul risipit este specific regiunilor:
a) de deal;
b) montane;
c) de câmpie;
d) deltaice;
e) de podiş.
301. Funcţiile economice ale satelor din zona montană sunt:

a) agricole (cultura plantelor tehnice), viticole,
miniere;
b) agricole (pomicultura), forestiere, mixte;
c) agricole (viticultura), miniere, forestiere;
d) agricole (creşterea animalelor), miniere, forestiere;
e) agricole (legumicultura), forestiere, miniere.
302. În regiunile colinare şi cele de podiş, satele

predominante, după numărul de locuitori, sunt:
a) mijlocii (500-1 500 de locuitori);
b) mici (sub 500 de locuitori);
c) mari (1 500-4 000 de locuitori);
d) foarte mari (4 000-5 000 de locuitori);
e) deosebit de mari (peste 5 000 de locuitori).
303. Satul răsfirat, cu casele printre grădini şi vii,

caracterizează zonele:
a) colinare şi de podiş;
b) montane;
c) depresionare;
d) de câmpie;
e) de câmpii înalte.
92
304. Funcţiile economice ale satelor din zonele colinare şi de
podiş sunt:
a) preponderent agricole (pomicultură, viticultură,
creşterea animalelor), miniere (cărbuni, petrol, sare),
forestiere, turistice;
b) agricole (cultura cerealelor, pomicultura, creşterea
animalelor), miniere (cupru, aur, argint), forestiere,
turistice;
c) agricole (viticultura, pomicultura, plantele
legumicole), miniere (fier, sare, petrol), forestiere,
turistice;
d) preponderent agricole (pomicole, viticole, creşterea
animalelor), miniere (aur, sare, petrol), forestiere,
turistice;
e) agricole (pomicole, viticole, piscicole), forestiere,
miniere, turistice.
305. Satele mari (1 500-4 000 de locuitori) se găsesc în:

a) Podişul Getic şi regiunile de câmpie;
b) Podişul Dobrogei şi regiunile de câmpie;
c) Podişul Sucevei şi regiunile de câmpie;
d) Podişul Bârladului şi regiunile de câmpie;
e) Podişul Mehedinţi şi regiunile de câmpie.
306. Satele foarte mari (peste 4 000 de locuitori) sunt cele

situate în:
a) apropierea oraşelor mari (inclusiv a capitalei) şi pe
terasele Dunării;
b) apropierea oraşelor mici şi pe terasele Dunării;
c) în Podişul Getic şi în apropierea oraşului Bucureşti;
d) în Podişul Bârladului şi pe terasele Dunării;
e) în Câmpa Moldovei şi în Lunca Dunării.
93
307. În privinţa mărimii satelor se înregistrează două evoluţii
complet diferite:
a) depopularea satelor din apropierea marilor oraşe şi
creşterea demografică a satelor situate de-a lungul
unor căi rutiere de mare circulaţie;
b) creşterea demografică a satelor situate de-a lungul
unor căi feroviare de mare circulaţie şi depopularea
satelor din Munţii Apuseni, în care distanţele faţă de
şcoală sau biserică ating circa 20 km;
c) depopularea satelor din apropierea zonelor
industriale şi creşterea populaţiei satelor din
apropierea marilor oraşe;
d) depopularea satelor izolate şi creşterea demografică
a satelor din apropierea marilor oraşe;
e) depopularea satelor din zona montană şi creşterea
populaţiei satelor din lungul Dunării.
308. Satele care au pe lângă funcţia agricolă şi o funcţie

turistică, graţie îndeosebi turismului rural şi ecologic, sunt
cele din:
a) zona Ţării Bârsei, Maramureş, Bucovina, Ţara
Haţegului;
b) Bran-Rucăr, Bucovina, Munţii Apuseni, Maramureş;
c) Bucovina, Dobrogea, Maramureş, Ţara Bârsei;
d) Valea Prahovei, Munţii Apuseni, Câmpia Română,
Podişul Sucevei;
e) Bran-Rucăr, Bucovina, Lunca Dunării, Munţii
Apuseni.
309. După 1990, numărul noilor oraşe apărute pe harta ţării

este de:
a) 15;
b) 9;
c) 6;
94
d) 2;
e) 12.
310. O caracteristică actuală a oraşelor româneşti o constituie,

în ultimii ani:
a) restrângerea teritorială;
b) dezvoltarea pe verticală;
c) stagnarea;
d) deplasarea populaţiei urbane către satele din
împrejurimi;
e) înalta specializare într-un anumit domeniu.
311. Fenomenul urban, la noi în ţară, are o vechime de peste:

a) cinci milenii;
b) patru milenii;
c) două milenii;
d) două milenii şi jumătate;
e) trei milenii şi jumătate.
312. Din categoria oraşelor antice fac parte:

a) Braşov, Alba Iulia, Constanţa;
b) Sighişoara, Mangalia, Cluj-Napoca;
c) Drobeta-Turnu Severin, Orşova, Tulcea;
d) Hârşova, Constanţa, Galaţi;
e) Mangalia, Alba Iulia, Târgovişte.
313. Oraşe de tip feudal din Moldova şi Muntenia sunt:

a) Suceava, Drobeta-Turnu Severin, Galaţi;
b) Turnu Măgurele, Suceava, Bucureşti;
c) Drobeta-Turnu Severin, Iaşi, Craiova;
d) Suceava, Iaşi, Bucureşti;
e) Suceava, Iaşi, Drobeta-Turnu Severin.
95
314. În Câmpia de Vest, oraşele mari au apărut, iniţial, ca:
a) târguri;
b) cetăţi;
c) colonii greceşti;
d) oraşe agricole;
e) oraşe industriale.
315. Din categoria oraşelor perioadei capitaliste, ca urmare a

dezvoltării agriculturii, au apărut:
a) Mărăşeşti, Paşcani;
b) Slobozia, Alexandria;
c) Câmpina, Predeal;
d) Mărăşeşti, Slobozia;
e) Călăraşi, Băicoi.
316. Oraşe apărute ca urmare a dezvoltării transporturilor sunt:

a) Reşiţa, Câmpina;
b) Mărăşeşti, Paşcani;
c) Simeria, Petroşani;
d) Paşcani, Hunedoara;
e) Anina, Paşcani.
317. Dintre oraşele de mai jos, a apărut ca urmare a dezvoltării

mineritului, oraşul:
a) Reşiţa;
b) Anina;
c) Buhuşi;
d) Paşcani;
e) Câmpina.
318. Care grupare, dintre cele de mai jos, include numai oraşe
apărute în perioada socialistă:
a) Scorniceşti, Ploieşti, Piteşti;
b) Scorniceşti, Lehliu-Gară, Bolintin Vale;
96
c) Lehliu-Gară, Mangalia, Craiova;
d) Buzău, Galaţi, Giurgiu;
e) Călăraşi, Bistriţa, Bolintin Vale.
319. Oraşele mici sunt oraşele care au o populaţie:

a) sub 10 000 de locuitori;
b) sub 50 000 de locuitori;
c) sub 25 000 de locuitori;
d) sub 20 000 de locuitori;
e) sub 30 000 de locuitori.
mici (cu o populaţie sub 25 000 de locuitori):
a) Baia Sprie, Borşa, Motru;
b) Ţicleni, Motru, Moineşti;
c) Strehaia, Motru, Caracal;
d) Ţicleni, Victoria, Predeal;
e) Agnita, Târnăveni, Sinaia.

oraşe mici, cu funcţie minieră:
a) Petroşani, Motru, Predeal;
b) Baia Sprie, Comăneşti, Baraolt;
c) Ţicleni, Lupeni, Vatra Dornei;
d) Motru, Ţicleni, Baia Sprie;
e) Victoria, Petroşani, Fieni.
322. Oraşele mijlocii au o populaţie de:

a) 15 000-25 000 de locuitori;
b) 25 000-50 000 de locuitori;
c) 30 000-60 000 de locuitori;
d) 25 000-80 000 de locuitori;
e) 25 000-100 000 de locuitori.
97
323. Din categoria oraşelor de mărime mijlocie fac parte
următoarele localităţi:
a) Mediaş, Târgu Mureş, Sibiu;
b) Slatina, Slobozia, Bacău;
c) Botoşani, Arad, Bârlad;
d) Bistriţa, Deva, Slatina;
e) Slobozia, Buzău, Călăraşi.
324. Oraşele mari (între 100 000 – 400 000 locuitori) sunt în
număr de:
a) 20;
b) 26;
c) 32;
d) 18;
e) 14.
325. În ordinea descrescătoare a populaţiei, printre oraşele din

Câmpia Română se numără:
a) Bucureşti, Buzău, Brăila, Galaţi;
b) Galaţi, Bucureşti, Craiova, Piteşti;
c) Bucureşti, Galaţi, Craiova, Ploieşti;
d) Ploieşti, Brăila, Piteşti, Galaţi;
e) Brăila, Buzău, Galaţi, Piteşti.
326. Aveţi în atenţie următoarele oraşe: Arad, Făurei, Baia

Sprie, Oneşti, Rovinari, Victoria, Pogoanele, Eforie. Care
grupare, dintre cele de mai jos, cuprinde numai oraşe cu
funcţie minieră:
a) Brad, Baia Sprie, Rovinari;
b) Făurei, Baia Sprie, Rovinari;
c) Arad, Victoria, Pogoanele;
d) Arad, Baia Sprie, Oneşti;
e) Eforie, Victoria, Pogoanele.
98
327. Cel mai mare port dunărean, din punct de vedere
demografic, este:
a) Drobeta-Turnu Severin;
b) Galaţi;
c) Brăila;
d) Giurgiu;
e) Tulcea.
328. Cel mai mare oraş din vestul ţării, din punct de vedere
demografic, este:
a) Satu Mare;
b) Oradea;
c) Arad;
d) Timişoara;
e) Baia Mare.
329. Oraşele din grupa nordică a Carpaţilor Orientali sunt:

a) Bicaz, Vatra Dornei, Cavnic, Borşa;
b) Baia Sprie, Cavnic, Vişeu de Sus,
Sighetu-Marmaţiei;
c) Sighetu Marmaţiei, Borşa, Topliţa, Bicaz;
d) Vatra Dornei, Vişeu de Sus, Câmpulung
Moldovenesc, Bicaz;
e) Gura Humorului, Vatra Dornei, Topliţa, Bicaz.
330. Oraşe din Subcarpaţii Getici sunt:

a) Râmnicu Vâlcea, Călimăneşti, Motru;
b) Rovinari, Ţicleni, Filiaşi;
c) Râmnicu Vâlcea, Băile Govora, Târgu Jiu;
d) Râmnicu Vâlcea, Novaci, Piatra Olt;
e) Filiaşi, Târgu Jiu, Horezu.
99
331. Aveţi în atenţie următoarele oraşele: Satu Mare, Baia
Mare, Carei, Cehu Silvaniei, Salonta, Deta, Curtici, Lipova.
Care grupare, dintre cele de mai jos, cuprinde numai oraşe
situate în Dealurile de Vest:
a) Baia Mare, Carei, Cehu Silvaniei;
b) Baia Mare, Cehu Silvaniei, Salonta;
c) Cehu Silvaniei, Deta, Curtici;
d) Satu Mare, Baia Mare, Lipova;
e) Baia Mare, Cehu Silvaniei, Lipova.
332. În care, dintre oraşele de mai jos, predomină funcţia

turistică:
a) Oneşti;
b) Oradea;
c) Sibiu;
d) Buziaş;
e) Timişoara.
333. Dintre oraşele de mai jos, are o suprafaţă administrativă

de aproape două ori mai mare decât cea a capitalei ţării,
oraşul:
a) Baia Sprie;
b) Zlatna;
c) Borşa;
d) Petroşani;
e) Covasna.
334. Aveţi în atenţie următoarele oraşele: Motru, Plopeni,

Târgu Jiu, Râmnicu Vâlcea, Călimăneşti, Drăgăşani,
Breaza, Curtea de Argeş. Care grupare, dintre cele de mai
jos, cuprinde numai oraşe situate în Subcarpaţii Getici:
a) Plopeni, Motru, Curtea de Argeş;
b) Târgu Jiu, Râmnicu Vâlcea, Breaza;
c) Călimăneşti, Drăgăşani, Motru;
100
d) Târgu Jiu, Râmnicu Vâlcea, Curtea de Argeş;
e) Călimăneşti, Motru, Drăgăşani.
335. Dintre oraşele de mai jos, este situat în Podişul

Târnavelor oraşul:
a) Beclean;
b) Năsăud;
c) Topliţa;
d) Reghin;
e) Agnita.

oraşe cu o populaţie de peste 300 000 de locuitori:
a) Ploieşti, Timişoara, Sibiu;
b) Braşov, Craiova, Galaţi;
c) Craiova, Bacău, Cluj-Napoca;
d) Timişoara, Arad, Brăila;
e) Iaşi, Oradea, Buzău.

oraşe cu o populaţie între 200 000 şi 300 000 locuitori:
a) Constanţa, Bacău, Sibiu;
b) Ploieşti, Bacău, Oradea, Brăila;
c) Iaşi, Sibiu, Timişoara;
d) Cluj-Napoca, Bacău, Brăila;
e) Constanţa, Oradea, Ploieşti.
338. Reşiţa face parte din categoria oraşelor cu o populaţie de:

c) 50 000-100 000 de locuitori;
d) 100 000-300 000 de locuitori;
e) peste 300 000 de locuitori.
101
339. Cel mai mare oraş din Depresiunea colinară a
Transilvaniei este:
a) Sibiu;
b) Cluj-Napoca;
c) Târgu Mureş;
d) Turda;
e) Mediaş.
340. Oraşul din Podişul Dobrogei cu o populaţie cuprinsă între

25 000 şi 50 000 de locuitori este:
a) Hârşova;
b) Cernavodă;
c) Năvodari;
d) Măcin;
e) Basarabi.
341. Oraşul din Podişul Dobrogei cu o populaţie cuprinsă între

50 000 şi 100 000 de locuitori este:
a) Tulcea;
b) Constanţa;
c) Medgidia;
d) Măcin;
e) Basarabi.
102
IX. ELEMENTE SPECIFICE ALE ECONOMIEI ÎN CONTEXT
NAŢIONAL ŞI INTERNAŢIONAL
AGRICULTURA
342. Terenurile arabile deţin, din suprafaţa ţării, o pondere de:

a) 60 %;
b) 62 %;
c) 53 %;
d) 40 %;
e) 45 %.
343. Fondul forestier deţine, din suprafaţa ţării:

a) o treime;
b) mai mult de un sfert;
c) o cincime;
d) jumătate;
e) două treimi.
344. Varietatea culturilor practicate în România este destul de

mare, influenţele climatice propice permiţând şi cultura
unor plante, care nu sunt specifice ţării noastre, dar care au
fost cu succes aclimatizate în ultimii ani, precum:
a) orezul şi grâul;
b) tutunul şi porumbul;
c) ovăzul şi cartoful;
d) tutunul şi orezul;
e) piersicul şi floarea soarelui.
345. Cultura şi exportul cerealelor iau o amploare deosebită în

ţara noastră după:
a) 1859 (Unirea principatelor Moldova şi Ţara
Românească);
103
b) 1829 (Pacea de la Adrianopol);
c) 1878 (începutul administraţiei româneşti asupra
Dobrogei);
d) 1939 (Pactul Ribentrop-Molotov);
e) 1992 (Reforma agricolă - reîmproprietărirea);
346. La începutul anului 2002, suprafaţa irigată atingea:

a) 3 000 000 ha;
b) 300 000 ha;
c) 500 000 ha;
d) 2,1 milioane ha;
e) 1,1 milioane ha.
347. Din totalul suprafeţelor arabile cultura cerealelor deţine

aproape:
a) două treimi;
b) o treime;
c) o jumătate;
d) un sfert;
e) trei pătrimi.
348. Cerealele cultivate cu o preponderenţă mai mare pe

teritoriul României sunt:
a) grâul şi orezul;
b) grâul şi secara;
c) porumbul şi orzul;
d) grâul şi porumbul;
e) grâul şi orzul.

areale de cultură ale grâului şi porumbului:
a) Podişul Moldovei, Podişul Transilvaniei, Câmpia
Română, Depresiunea Almăjului;
104
b) Câmpia Română, Câmpia de Vest, Podişul
Moldovei, Podişul Transilvaniei;
c) Câmpia de Vest, Dealurile de Vest, Munţii Apuseni,
Depresiunea Loviştei;
d) Podişul Transilvaniei, Delta Dunării, Podişul Getic,
Munţii Banatului;
e) Podişul Mehedinţi, Câmpia Română, Podişul
Dobrogei, Munţii Poiana Ruscă.
350. Se cultivă predominant grâu în:

a) Depresiunea Maramureşului;
b) Depresiunea Locvei;
c) Depresiunea Giurgeu-Ciuc;
d) Depresiunea Braşov;
e) Depresiunea Almăjului.
351. Cultura porumbului este predominantă în:

a) Podişul Getic;
b) Podişul Mehedinţi;
c) Dealurile de Vest;
d) Depresiunea Giurgeu-Ciuc;
e) Câmpia Română.
352. În Lunca Dunării, Podişul Getic, Podişul Transilvaniei,

Podişul Moldovei se cultivă:
a) orez;
b) secară;
c) in;
d) porumb;
e) orz.
353. România este al doilea producător european şi al nouălea

pe glob la:
a) grâu;
105
b) porumb;
c) floarea soarelui;
d) secară;
e) orz.
354. Depresiunile în care se cultivă atât grâul cât şi porumbul

sunt:
a) Giurgeu şi Ciuc;
b) Maramureş şi Giurgeu;
c) Haţeg şi Ciuc;
d) Braşov şi Maramureş;
e) Giurgeu şi Beiuş.
355. Din categoria plantelor industriale, unele se cultivă din

vremuri străvechi precum:
a) sfecla de zahăr şi inul;
b) floarea soarelui şi cânepa;
c) sfecla de zahăr şi floarea soarelui;
d) cânepa şi inul;
e) sfecla de zahăr şi cânepa.
356. De un secol şi ceva sunt prezente în agricultura ţării

noastre culturile de:
a) floarea soarelui şi sfeclă de zahăr;
b) sfeclă de zahăr şi soia;
c) in şi soia;
d) cânepă şi floarea soarelui;
e) sfeclă de zahăr şi in.
357. Care dintre culturile de mai jos plasează România pe

locuri importante în Europa şi pe Glob:
a) sfecla de zahăr;
b) floarea soarelui;
c) cânepa;
106
d) soia;
e) inul.
358. Deşi provin din zone cu condiţii şi cerinţe climatice total

diferite, floarea soarelui şi sfecla de zahăr se cultivă astăzi,
graţie aclimatizării în:
a) Câmpia Română, Podişul Moldovei, Câmpia de
Vest, Podişul Dobrogei;
b) Câmpia Moldovei, Câmpia Transilvaniei, Câmpia
de Vest, Depresiunea Braşov;
c) Câmpia Română, Podişul Târnavelor, Podişul Getic,
Câmpia Moldovei;
d) Câmpia Olteniei, Podişul Dobrogei, Câmpia de
Vest, Delta Dunării;
e) Câmpia Bărăganului, Câmpia Timişului, Câmpia
Moldovei, Podişul Dobrogei.
359. Cultura care ocupă aproape în întregime Podişul

Moldovei este:
a) floarea soarelui;
b) sfecla de zahăr;
c) cânepa;
d) inul;
e) cartoful.
360. Floarea soarelui are o prezenţă nesemnificativă în:

a) Depresiunea colinară a Transilvaniei;
b) Câmpia de Vest;
c) Podişul Dobrogei;
d) Câmpia Bărăganului;
107
361. Leguminoasele (fasolea şi mazărea) au o veche tradiţie şi
se cultivă mai ales în:
a) Câmpia Română, Câmpia de Vest, Dobrogea
Centrală şi de Sud;
b) Câmpia de Vest, Câmpia Transilvaniei, Podişul
Mehedinţi;
c) Podişul Getic, Depresiunea Giurgeu, Câmpia de
Vest;
d) Câmpia Română, Podişul Dobrogei, Podişul
Someşan;
e) Depresiunea Braşov, Delta Dunării, Depresiunea
Făgăraş.
362. Legumele se cultivă, în mod deosebit:

a) în luncile râurilor şi pe platformele montane;
b) în apropierea marilor oraşe şi pe versanţii însoriţi;
c) pe cursul superior al râurilor şi în apropierea marilor
oraşe;
d) pe grindurile deltaice şi în apropierea oraşelor din
regiunile deluroase;
e) în luncile râurilor şi în apropierea principalelor
oraşe.
363. În urmă cu circa două sute de ani, a fost introdusă în ţara

noastră cultura:
a) grâului;
b) cartofului;
c) porumbului;
d) cânepei;
e) inului.
364. La cultura cartofului, România se situează, de regulă, în

ierarhia mondială, pe locurile:
a) 6-8;
108
b) 8-10;
c) 10-12;
d) 12-14;
e) 14-16.
365. România ocupă, de regulă, locul 8 în Europa la cultura

de:
a) floarea soarelui;
b) grâu;
c) porumb;
d) cartof;
e) sfecla de zahăr.
366. În spaţiul românesc, viţa de vie se cultivă încă din:

a) Paleolitic;
b) Evul Mediu;
c) Perioada Modernă;
d) Antichitate;
e) Mezolitic.
367. Astăzi România se înscrie printre marii producători

mondiali de struguri şi, implicit, de vin ocupând locurile:
a) 3-5 pe Glob;
b) 12-14 pe Glob;
c) 6-8 pe Glob;
d) 10-12 pe Glob;
e) 8-10 pe Glob.
368. Cea mai întinsă regiune viticolă rămâne cea de la

contactul Subcarpaţilor de Curbură cu Câmpia Română, cu
podgorii renumite la:
a) Nicoreşti-Iveşti, Pâncota;
b) Panciu-Odobeşti, Lechinţa;
c) Dealul Mare, Drăgăşani;
109
d) Panciu-Odobeşti, Dealu Mare;
e) Istriţa, Urlaţi, Cotnari.
369. Aveţi în atenţie următoarele centre viticole: Urlaţi,

Pietroasele, Valea Călugărescă, Strehaia, Piteşti, Nicoreşti,
Iveşti, Jidvei, Istriţa, Şiria. Care grupare, dintre cele de mai
jos, cuprinde numai centre situate în Subcarpaţii Curburii:
a) Piteşti, Istriţa, Şiria, Iveşti;
b) Nicoreşti, Strehaia, Jidvei, Şiria;
c) Pietroasele, Valea Călugărească, Jidvei, Piteşti;
d) Urlaţi, Pietroasele, Valea Călugărească, Istriţa;
e) Valea Călugărească, Şiria, Pietroasele, Urlaţi.
370. În Podişul Moldovei, podgorii renumite sunt:

a) Iaşi, Cotnari, Huşi, Nicoreşti, Panciu;
b) Cotnari, Iaşi, Nicoreşti, Iveşti, Odobeşti;
c) Cotnari, Nicoreşti, Iaşi, Huşi, Coteşti;
d) Cotnari, Iaşi, Huşi, Nicoreşti, Iveşti;
e) Panciu, Cotnari, Huşi, Nicoreşti, Odobeşti.
371. În Podişul Dobrogei, podgorii renumite sunt:

a) Niculiţel, Ostrov, Greaca;
b) Greaca, Murfatlar, Iveşti;
c) Murfatlar, Niculiţel, Nicoreşti;
d) Ostrov, Murfatlar, Niculiţel;
e) Ostrov, Niculiţel, Iveşti.
372. Dintre podgoriile de mai jos, se află situată în Câmpia

Română:
a) Drăgăşani;
b) Strehaia;
c) Urlaţi;
d) Valea Călugărească;
e) Sadova.
110
373. Nu este situată în Câmpia Română, podgoria:
a) Şegarcea;
b) Dăbuleni;
c) Sadova;
d) Drăgăşani;
e) Greaca.
374. Podgoriile din Podişul Getic sunt:

a) Drăgăşani şi Strehaia;
b) Strehaia şi Sadova;
c) Drăgăşani şi Greaca;
d) Dăbuleni şi Drăgăşani;
e) Strehaia şi Dăbuleni.
375. Este situată la nord de Mureş (Câmpia Transilvaniei)

podgoria:
a) Aiud;
b) Crăciunel;
c) Jidvei;
d) Lechinţa;
e) Apold.
376. Aveţi în atenţie următoarele centre viticole: Lechinţa,

Pâncota, Jidvei, Şiria, Crăciunel, Apold, Alba Iulia,
Pâncota. Care grupare, dintre cele de mai jos, include numai
centre viticole din podgoria Târnavelor şi Mureşului:
a) Lechinţa, Pâncota, Jidvei, Şiria;
b) Pâncota, Şiria, Crăciunel, Alba Iulia;
c) Jidvei, Crăciunel, Apold, Alba Iulia;
d) Pâncota, Jidvei, Crăciunel, Şiria:
e) Lechinţa, Crăciunel, Apold, Alba Iulia.
377. Miniş, este un centru viticol care aparţine podgoriei:

a) Teremia Mare;
111
b) Arad;
c) Valea lui Mihai;
d) Săcueni;
e) Lechinţa.
378. În nord-vestul ţării, pe nisipurile Câmpiei Careilor, se

găseşte podgoria:
a) Lechinţa;
b) Valea lui Mihai-Săcueni;
c) Pâncota;
d) Şiria;
e) Păuliş.
379. În Podişul Dobrogei de Nord, renumită este podgoria:
a) Niculiţel;
b) Ostrov;
c) Murfatlar;
d) Greaca;
e) Buziaş.
380. Suprafeţe în descreştere continuă, dintre speciile de pomi
fructiferi de mai jos, are:
a) mărul;
b) prunul;
c) cireşul;
d) piersicul;
e) vişinul.
381. Dintre speciile de pomi fructiferi, predominante sunt în
ţara noastră:
a) mărul şi piersicul;
b) prunul şi cireşul;
c) vişinul şi caisul;
d) mărul şi prunul;
e) cireşul şi vişinul.
112
382. Cea mai întinsă regiune pomicolă care se desfăşoară din
Vrancea până în Mehedinţi cuprinde:
a) Subcarpaţii Curburii, Subcarpaţii Getici, Podişul
Getic;
b) Subcarpaţii Vrancei, Subcarpaţii Getici, Câmpia
Română;
c) Subcarpaţii Buzăului, Subcarpaţii Getici, Podişul
Mehedinţi;
d) Subcarpaţii Moldovei, Subcarpaţii Getici, Câmpia
Română;
e) Subcarpaţii Curburii, Podişul Getic, Câmpia
Română.
383. Livezile de prun au o pondere mare în bazinele pomicole:
a) Haţeg, Iaşi;
b) Baia Mare, Bistriţa;
c) Satu Mare, Barcău;
d) Sibiu, Suceava;
e) Suceava, Fălticeni.
384. Livezile în care predomină mărul se află în bazinele
pomicole:
a) Haţeg, Iaşi;
b) Haţeg, Fălticeni-Rădăşeni;
c) Baia Mare, Sibiu;
d) Iaşi, Suceava;
e) Baia Mare, Haţeg.
385. În Dobrogea, dintre speciile de pomi fructiferi, suprafeţe
mari ocupă:
a) piersicul;
b) prunul;
c) caisul;
d) mărul;
e) cireşul.
113
386. Cireşul şi vişinul predomină în regiunile din:
a) nordul şi vestul ţării:
b) sudul şi vestul ţării;
c) nord-estul şi vestul ţării;
d) nord-estul şi sudul ţării;
e) estul şi vestul ţării.
387. În bazinele pomicole Haţeg şi Iaşi predomină:

a) cireşul;
b) nucul;
c) prunul;
d) mărul;
e) caisul.
388. Bazinele pomicole Baia Mare şi Fălticeni-Rădăşeni sunt

renumite pentru culturile de:
a) măr;
b) prun;
c) cireş;
d) vişin;
e) nuc.
389. Regiunile importante pentru creşterea bovinelor sunt:

a) nordul Moldovei, sudul Transilvaniei, Podişul
Dobrogei;
b) sudul Moldovei, nordul Transilvaniei, Podişul Getic;
c) nordul Moldovei, Maramureşul, nordul şi estul
Transilvaniei;
d) nordul şi estul Moldovei, Transilvania, nordul
Dobrogei;
e) nordul Moldovei, sudul Maramureşului, Dealurile
de Vest.
114
390. Cele mai mari efective de ovine există astăzi în:
a) Dobrogea, Câmpia Română, Câmpia de Vest;
b) Transilvania, Podişul Sucevei, Maramureş;
c) Dobrogea, Câmpia Moldovei, Transilvania;
d) Câmpia Bărăganului, Delta Dunării, Carpaţii
Meridionali;
e) Carpaţii Orientali, Podişul Moldovei, Carpaţii
Meridionali.
391. În Câmpia şi Dealurile de Vest, cel mai mare efectiv de

ovine se înregistrează în judeţul:
a) Timiş;
b) Arad;
c) Bihor;
d) Satu Mare;
e) Sălaj.
392. Creşterea porcinelor, fiind condiţionată de cultura

porumbului şi a cartofului, se practică îndeosebi în:
a) Banat, estul Câmpiei Române, Transilvania;
b) Dobrogea, Podişul Moldovei, Bărăgan;
c) Transilvania, Podişul Mehedinţi, Dobrogea;
d) estul Câmpiei Române, Dobrogea, Podişul
Bârladului;
e) Insula Mare a Brăile, Podişul Getic, Dealurile de
Vest.
393. În vestul ţării, cel mai mare efectiv de porcine se

înregistrează în judeţul:
a) Timiş;
b) Arad;
c) Bihor;
d) Satu Mare;
e) Sălaj.
115
394. În Transilvania, cel mai mare efectiv de porcine se
înregistrează în judeţele:
a) Cluj şi Braşov;
b) Sibiu şi Mureş;
c) Covasna şi Harghita;
d) Mureş şi Braşov;
e) Alba şi Sibiu.
395. Herghelii există la:

a) Ruşeţu, Mangalia, Sâmbăta de Jos;
b) Mangalia, Constanţa, Buzău;
c) Suceava, Ruşeţu, Sibiu;
d) Arad, Mangalia, Cislău.
e) Ruşeţu, Sâmbăta de Jos, Suceava.
396. Pe teritoriul României, apicultura se practică mai ales în

regiunile din:
a) nordul şi vestul ţării;
b) nordul şi estul ţării;
c) sudul şi sud-vestul ţării;
d) nordul şi sud-vestul ţării;
e) sudul şi sud-estul ţării.
397. Apicultura este practicată îndeosebi în:

a) Delta Dunării, Dobrogea, Câmpia Română;
b) Carpaţii Curburii, Transilvania, Podişul Moldovei;
c) Podişul Moldovei, Câmpia de Vest, Câmpia
Olteniei;
d) Delta Dunării, Câmpia Bărăganului, Câmpia
Aradului;
e) Dobrogea, Delta Dunării, Lunca Dunării.
116
398. Sericicultura, legată de cultura duzilor, se practică mai
ales în:
a) Câmpia Moldovei, Câmpia Română;
b) Dobrogea, Banat;
c) Câmpia Română, Banat;
d) Transilvania, Dobrogea;
e) Câmpia Bărăganului, Câmpia Transilvaniei.
INDUSTRIA
399. Industria prelucrătoare, bazată pe o apreciabilă tradiţie

meşteşugărească şi pe unele resurse de sol şi subsol, s-a
dezvoltat şi s-a amplificat în ritmuri rapide, în secolul XX,
odată cu anii:
a) 1950;
b) 1960;
c) 1970;
d) 1980;
e) 1990.
400. Pe lângă vechile areale industriale (Bucureşti-Valea

Prahovei, Banatul, sudul Transilvaniei) s-au adăugat, ca
urmare a industrializării socialiste, şi altele, cum sunt:
a) Oltenia, Moldova, Dobrogea;
b) nordul Moldovei, Dobrogea de Nord, sudul
Transilvaniei;
c) nordul Transilvaniei, sudul Transilvaniei, Dobrogea;
d) Maramureşul, Banatul, sudul ţării;
e) Oltenia, Muntenia, Moldova.
401. Printre ramurile industriale cu o veche tradiţie la noi în

ţară se numără:
117
a) industria celulozei şi hârtiei, prelucrarea lemnului, a
rocilor de construcţie, morărit, construcţiile de
maşini;
b) morăritul, siderurgia, hidroenergia, exploatarea
petrolului şi a gazelor naturale;
c) extracţia şi prelucrarea aurului, a sării, prelucrarea
lemnului, industria lânii, industria zahărului;
d) extracţia şi prelucrarea sării, a anumitor roci de
construcţie, morăritul, industria zahărului, industria
aeronautică;
e) extracţia şi prelucrarea aurului, industria
medicamentelor, industria lianţilor, morăritul şi
industria textilă.
402. În perioada interbelică România se situa printre primele

producătoare din lume la:
a) cărbuni;
b) petrol;
c) gaz metan;
d) energie electrică;
e) oţel.
403. În perioada socialistă, deşi s-a realizat o repartiţie

geografică mai echilibrată a industriei pe întreg teritoriul
ţării, au apărut şi elemente negative, cele mai însemnate
fiind:
a) construirea de uzine şi combinate cu capacităţi
extrem de mari şi promovarea unor ramuri mari
consumatoare de materii prime, energie şi foarte
poluante;
b) construirea de întreprinderi mici şi mijlocii cu o
dinamică redusă;
118
c) construirea de mari rafinării, centrale
hidroenergetice mari şi polarizarea industriei în
câteva nuclee;
d) construirea combinatului de la Copşa Mică, acesta
producând negru de fum, cu un indice de poluare
foarte ridicat;
e) dispersia în teritoriu a multor întreprinderi familiale.
404. Cel mai vechi centru siderurgic al ţării, unde primele

furnale au fost construite în urmă cu peste 200 de ani, este:
a) Vlăhiţa;
b) Nădrag;
c) Reşiţa;
d) Hunedoara;
e) Călan.
405. Centrele siderurgice specializate în producerea fontei

sunt:
a) Vlăhiţa, Târgovişte, Călăraşi;
b) Oţelu Roşu (Bistra), Iaşi, Buzău;
c) Nădrag, Roman, Călăraşi;
d) Vlăhiţa, Oţelu Roşu (Bistra), Nădrag;
e) Oţelu Roşu (Bistra), Hunedoara, Reşiţa.
406. Oţeluri speciale se produc la:

a) Reşiţa;
b) Hunedoara;
c) Oţelu Roşu;
d) Nădrag;
e) Târgovişte.
407. Specializate în producerea ţevilor sunt uzinele de la:

a) Iaşi, Roman;
b) Bucureşti, Câmpia Turzii;
119
c) Buzău, Roman;
d) Bucureşti, Tulcea;
e) Roman, Ploieşti.
408. Feroaliajele sunt produse de întreprinderea de la:
a) Iaşi;
b) Tulcea;
c) Roman;
d) Buzău;
e) Câmpia Turzii.
409. Specializate în producerea de sârmă şi produse din sârmă
sunt centrele:
a) Nădrag şi Tulcea;
b) Târgovişte şi Buzău;
c) Câmpia Turzii şi Buzău;
d) Buzău şi Tulcea;
e) Câmpia Turzii şi Nădrag.
410. Minereurile neferoase (cuprul, plumbul, zincul, aurul şi
argintul) sunt concentrate, în bună măsură, în două zone:
a) grupa sudică a Carpaţilor Orientali şi Munţii
Banatului;
b) grupa nordică a Carpaţilor Orientali şi Munţii
Apuseni;
c) Munţii Apuseni şi Munţii Poiana Ruscă;
d) grupa centrală a Carpaţilor Orientali şi Munţii
Banatului;
e) Munţii Gutâi şi Munţii Aninei.
411. Nu face parte din zona nordică vulcanică a Carpaţilor

Orientali centrul de extracţie a minereurilor neferoase
complexe:
a) Turţ;
b) Nistru;
120
c) Cavnic;
d) Băiuţ;
e) Bălan.
412. În Munţii Pădurea Craiului se exploatează zăcăminte de:

a) cupru;
b) plumb;
c) zinc;
d) bauxită;
e) aur şi argint.
413. Bauxita se extrage din centrele:

a) Vârciorog, Roşia Montană, Chiştag;
b) Roşia, Dobreşti, Musariu;
c) Vârciorog, Dobreşti, Roşia;
d) Dobreşti, Roşia, Băiţa;
e) Zece Hotare, Baia de Arieş, Roşia.
414. Din bauxită se obţine alumina în centrele:

a) Slatina, Tulcea;
b) Oradea, Slatina;
c) Oradea, Tulcea;
d) Tulcea, Zlatna;
e) Oradea, Baia Mare.
415. Bauxita din import este utilizată în obţinerea aluminei la:

a) Oradea;
b) Tulcea;
c) Baia Mare;
d) Slatina;
e) Zlatna.
416. Aluminiu se obţine la:

a) Slatina;
121
b) Oradea;
c) Tulcea;
d) Baia Mare;
e) Zlatna.
417. În exploatarea minereurilor auro-argentifere o importanţă
deosebită o au două areale:
a) Munţii Gutâi şi Ţibleş;
b) Munţii Oaş şi Ţibleş;
c) Munţii Metaliferi şi Oaş;
d) Munţii Metaliferi şi Gutâi;
e) Munţii Trascăului şi Gutâi.
418. Minereurile de aur şi argint din arealul Munţilor
Metaliferi se exploatează în centrele:
a) Baia de Arieş, Cavnic, Roşia Montană, Băiţa;
b) Criscior-Brad, Săcărâmb, Băiţa, Roşia Montană;
c) Criscior-Brad, Şuior, Săsar, Băiţa;
d) Săcărâmb, Săsar, Nistru, Roşia Montană;
e) Băiţa, Roşia Montană, Dobreşti, Vârciorog.
419. Dintre centrele de exploatare a aurului şi argintului din
arealul Munţilor Gutâi o importanţă deosebită o are:
a) Turţ;
b) Nistru;
c) Cavnic;
d) Baia Borşa;
e) Rodna.
420. Cel mai mare zăcământ de aur şi argint (circa 300 t de aur
şi 1 600 t de argint), apreciat a fi cel mai mare din Europa,
este cel de la:
a) Băiţa;
b) Criscior-Brad;
c) Săcărâmb;
122
d) Roşia;
e) Roşia Montană.
421. Principalele centre producătoare de utilaj petrolier sunt:

a) Bacău, Braşov, Bucureşti, Ploieşti;
b) Braşov, Ploieşti, Buzău, Bacău;
c) Ploieşti, Bucureşti, Timişoara, Piteşti;
d) Bucureşti, Craiova, Piteşti, Bacău;
e) Ploieşti, Braşov, Câmpina, Oradea.
422. Unul dintre cele mai mari centre producătoare de utilaj

petrolier de pe Glob este:
a) Buzău;
b) Bacău;
c) Braşov;
d) Ploieşti;
e) Bucureşti.
423. Maşini grele se produc la:

a) Bucureşti, Iaşi;
b) Bucureşti, Cluj-Napoca;
c) Bucureşti, Galaţi;
d) Bucureşti, Braşov;
e) Bucureşti, Timişoara.
424. Utilaj energetic se produce la:

a) Reşiţa, Galaţi;
b) Oradea, Bucureşti;
c) Ploieşti, Reşiţa;
d) Reşiţa, Bucureşti;
e) Târgu Mureş, Reşiţa.
425. Utilaje pentru industria textilă se produc la:

a) Sibiu;
123
b) Satu Mare;
c) Târgu Mureş;
d) Alba Iulia;
e) Turda.
426. Maşini unelte (îndeosebi strunguri) se produc la:

a) Bucureşti, Braşov, Târgovişte;
b) Arad, Timişoara, Ploieşti;
c) Bucureşti, Arad, Buzău;
d) Arad, Bucureşti, Târgovişte;
e) Târgovişte, Piteşti, Ploieşti.
427. Aveţi în atenţie următoarele centre: Bucureşti, Ploieşti,
Bacău, Alexandria, Braşov, Craiova, Bârlad, Piteşti. Care
grupare, dintre cele de mai jos, include numai centre
producătoare de rulmenţi:
a) Bucureşti, Ploieşti, Alexandria, Braşov;
b) Ploieşti, Bacău, Craiova, Piteşti;
c) Ploieşti, Alexandria, Braşov, Bârlad;
d) Bucureşti, Bacău, Alexandria, Piteşti;
e) Ploieşti, Alexandria, Braşov, Craiova.
428. Centre industriale în care se fabrică locomotive sunt:
a) Arad, Reşiţa, Bucureşti;
b) Bucureşti, Craiova, Reşiţa;
c) Arad, Braşov, Reşiţa;
d) Bucureşti, Braşov, Arad;
e) Reşiţa, Craiova, Arad.
429. Vagoane, inclusiv pentru metrou, se produc la:
a) Arad şi Bucureşti;
b) Balş şi Craiova;
c) Balş şi Buzău;
d) Buzău şi Bucureşti;
e) Balş şi Bucureşti.
124
430. Primele locomotive s-au produs în ţara noastră în urmă cu
peste 100 de ani la:
a) Craiova;
b) Reşiţa;
c) Bucureşti;
d) Braşov;
e) Arad.
431. La Braşov se produc:

a) autobuze şi autoturisme;
b) autocamioane şi autobuze;
c) troleibuze şi vagoane;
d) autoutilitare şi tramvaie;
e) motorete şi biciclete.
432. Tractoare se fabrică la:

a) Bucureşti, Braşov, Craiova;
b) Braşov, Craiova, Miercurea Ciuc;
c) Miercurea Ciuc, Bucureşti, Craiova;
d) Craiova, Braşov, Piteşti;
e) Timişoara, Bucureşti, Suceava.
433. Dintre ramurile industriei constructoare de maşini în

oraşele Bucureşti, Braşov, Craiova şi Miercurea Ciuc este
dezvoltată:
a) industria mijloacelor de transport rutier;
b) industria mijloacelor de transport aerian;
c) industria mijloacelor de transport feroviar;
d) industria maşinilor şi utilajelor agricole;
e) industria electronică şi electrotehnică.
434. Autoturisme se produc, în cadrul unor firme private (cu

capital străin: Daewoo, Renault) la:
a) Piteşti şi Timişoara;
125
b) Bucureşti şi Craiova;
c) Constanţa şi Câmpulung;
d) Craiova şi Piteşti;
e) Câmpulung şi Craiova.
435. Autoturisme de teren se produc la:
a) Craiova;
b) Câmpulung;
c) Piteşti;
d) Bucureşti;
e) Timişoara.
436. Ca tradiţie, România este unul dintre pionierii în
domeniul:
a) navelor maritime;
b) aparatelor de zbor;
c) autoturismelor;
d) tractoarelor;
e) locomotivelor.
437. Nave maritime de mare capacitate (aproape 200 000 tdw)
se produc la:
a) Sulina;
b) Tulcea;
c) Constanţa;
d) Mangalia;
e) Galaţi.
438. Avioane se produc la:

a) Bucureşti, Ghimbav, Craiova, Bacău;
b) Bucureşti, Ploieşti, Craiova, Bacău;
c) Oradea, Reşiţa, Arad, Ghimbav;
d) Ploieşti, Suceava, Bacău, Craiova;
e) Bucureşti, Arad, Craiova, Ghimbav.
126
439. Utilaje pentru industria minieră se produc la:
a) Baia Mare, Ploieşti, Petroşani;
b) Târgu Jiu, Braşov, Bacău;
c) Satu Mare, Bucureşti, Baia Mare;
d) Petroşani, Baia Mare, Târgu Jiu;
e) Braşov, Baia Mare, Piteşti.
440. Industria electronică şi electrotehnică este prezentă în

oraşele:
a) Craiova, Târgu Mureş, Zalău, Săcele;
b) Bucureşti, Ploieşti, Timişoara, Bacău;
c) Găeşti, Piteşti, Târgu Mureş, Sibiu;
d) Timişoara, Brăila, Buzău, Zalău;
e) Săcele, Găeşti, Piteşti, Sinaia.
441. Subramura industrială mecanică fină şi aparatură de

precizie este prezentă în centrele:
a) Craiova, Bucureşti, Oradea;
b) Sibiu, Sinaia, Bucureşti;
c) Braşov, Suceava, Câmpina;
d) Sinaia, Târgovişte, Braşov;
e) Timişoara, Bucureşti, Piteşti.
442. Cea mai veche subramură a industriei chimice din ţara

noastră este:
a) industria produselor clorosodice;
b) industria acidului sulfuric;
c) industria celulozei şi hârtiei;
d) industria petrochimică:
e) industria produselor farmaceutice.
443. România are o capacitate de rafinare a petrolului de peste:

a) 10 milioane tone/an;
b) 20 milioane tone/an;
127
c) 30 milioane tone/an;
d) 40 milioane tone/an;
e) 50 milioane tone/an.
444. Producţia de petrol a României se cifrează, în prezent, în

jurul valorii de:
a) 3 milioane tone/an;
b) 6 milioane tone/an;
c) 8 milioane tone/an;
d) 10 milioane tone/an;
e) 30 milioane tone/an.
445. Cele mai mari rafinării (combinate petrochimice) ale

României sunt cele de la:
a) Bucureşti şi Brazi-Ploieşti;
b) Midia-Năvodari şi Galaţi;
c) Brazi-Ploieşti şi Midia-Năvodari;
d) Borzeşti-Oneşti şi Braşov;
e) Borzeşti-Oneşti şi Craiova.
446. În Câmpia Română, fabrici de mobilă se află în centrele:

a) Bucureşti, Piteşti, Focşani;
b) Drobeta Turnu-Severin, Ploieşti, Constanţa;
c) Focşani, Ploieşti, Târgu Jiu;
d) Bucureşti, Târgovişte, Caransebeş;
e) Bucureşti, Buzău, Sighişoara.
447. Aveţi în atenţie următoarele centre industriale: Constanţa,

Târgu Jiu, Rădăuţi, Iaşi, Mureş, Bârlad, Suceava, Focşani,
Caransebeş. Care grupare, dintre cele de mai jos, cuprinde
numai centre producătoare de mobilă din Podişul Moldovei:
a) Rădăuţi, Iaşi, Suceava;
b) Bârlad, Suceava, Focşani;
c) Constanţa, Târgu Jiu, Caransebeş;
128
d) Rădăuţi, Iaşi, Focşani;
e) Focşani, Iaşi, Suceava.
448. Dintre centrele producătoare de mobilă de mai jos, se află

situat într-o unitate de câmpie:
a) Suceava;
b) Rădăuţi;
c) Iaşi;
d) Bacău;
e) Focşani.
449. Pe lângă siderurgie şi industria lemnului o îndelungată

tradiţie pe teritoriul României (peste 300 de ani vechime) o
are şi:
a) industria mobilei;
b) industria lianţilor;
c) industria sticlăriei;
d) industria electronică şi electrotehnică;
e) industria mijloacelor de transport.
450. În ceea ce priveşte industria materialelor de construcţii

din România, marii investitori străini s-au îndreptat către
industria:
a) cimentului;
b) sticlăriei;
c) ceramicii;
d) porţelanurilor;
e) cristalurilor.
451. În industria confecţiilor, România a reuşit să depăşească,

pentru producţia în lohn, cea mai importantă ţară din
Europa Centrală în acest sistem de producţie şi anume:
a) Cehia;
b) Slovacia;
129
c) Polonia;
d) Austria;
e) Ungaria.
CĂILE DE COMUNICAŢIE
452. La nivelul României, transportul călătorilor se realizează

majoritar (aproape 100 %) prin intermediul traficului:
a) auto şi aerian;
b) feroviar şi naval;
c) auto şi naval;
d) aerian şi feroviar;
e) feroviar şi auto.
453. Principalul nod de comunicaţii al României îl constituie:

a) Timişoara;
b) Oradea;
c) Cluj-Napoca;
d) Iaşi;
e) Bucureşti.
454. De regulă, căile de comunicaţii feroviare şi rutiere sunt

dispuse:
a) de-a lungul aliniamentelor de aşezări;
b) de-a lungul cursurilor de apă;
c) paralel cu Dunărea;
d) paralel cu Carpaţii;
e) numai în unităţile de câmpie.
455. Din Bucureşti, principalul nod feroviar al ţării pornesc

magistrale feroviare în număr de:
a) 10;
b) 9;
130
c) 7;
d) 11;
e) 13.
456. În principalele coridoare feroviare europene se înscriu un

număr de:
a) 7 magistrale;
b) 6 magistrale;
c) 5 magistrale;
d) 4 magistrale;
e) 3 magistrale.
457. Magistrala feroviară care asigură legăturile cu oraşele
Viena, München, Strasbourg şi Paris este:
a) Bucureşti-Arad-Curtici;
b) Bucureşti-Craiova-Timişoara;
c) Bucureşti-Oradea-Episcopia Bihor;
d) Bucureşti-Satu Mare-Halmeu;
e) Bucureşti-Suceava-Vicşani.
458. Magistrala feroviară Bucureşti-Ploieşti-Suceava-Vicşani
se continuă în:
a) Ucraina şi Polonia;
b) Polonia şi Austria;
c) Austria şi Germania;
d) Ungaria şi Austria;
e) Ungaria şi Slovacia.
459. Legăturile cu Ucraina (Kiev) şi Rusia (Moscova) sunt
asigurate de magistrala feroviară:
a) Bucureşti-Satu Mare-Halmeu;
b) Bucureşti-Suceava-Vicşani;
c) Bucureşti-Iaşi-Ungheni;
d) Bucureşti-Iaşi-Darabani;
e) Bucureşti-Iaşi-Botoşani.
131
460. Magistrala feroviară, care leagă România cu Bulgaria şi
Turcia, iese din ţară prin localitatea:
a) Vama Veche;
b) Negru Vodă;
c) Giurgiu;
d) Drobeta-Turnu Severin;
e) Giurgeni.
461. Dintre cele 10 drumuri naţionale ce se continuă şi în afara

graniţelor ţării se remarcă patru, care se înscriu în rute
internaţionale importante:
a) TEM (Autostrada Transeuropeană), E79, E85, E70;
b) E70, E85, E68, E60;
c) E70, E60, E85, TEM (Autostrada Transeuropeană);
d) E70, E60, E85, E79;
e) TEM (Autostrada Transeuropeană), E81, E70, E60.
462. Sectorul românesc al TEM (Autostrada Transeuropeană)

trece prin oraşele:
a) Nădlac, Arad, Bucureşti, Constanţa;
b) Oradea, Braşov, Bucureşti, Constanţa;
c) Timişoara, Craiova, Bucureşti, Giurgiu;
d) Arad, Timişoara, Caransebeş, Craiova;
e) Siret, Suceava, Buzău, Giurgiu.
463. TEM (Autostrada Transeuropeană), aflată în curs de

modernizare, se va continua prin ferry-boat spre:
a) Bulgaria (Varna sau Burgas);
b) Turcia (Istanbul sau Samsun);
c) Georgia (Batumi sau Suhumi);
d) Rusia (Soci sau Novorossiysk);
e) Ucraina (Sevastopol sau Odessa).
132
464. TEM (Autostrada Transeuropeană) intră în ţara noastră pe
la:
a) Nădlac;
b) Stamora-Moraviţa;
c) Jimbolia;
d) Sânnicolau-Mare;
e) Curtici.
465. Artera rutieră E60 porneşte din Germania şi trece, pe

teritoriul ţării noastre, prin oraşele:
a) Oradea, Alba Iulia, Sibiu, Râmnicu Vâlcea;
b) Oradea, Braşov, Bucureşti, Constanţa;
c) Arad, Sebeş, Sibiu, Bucureşti;
d) Satu Mare, Baia Mare, Braşov, Bucureşti;
e) Timişoara, Craiova, Piteşti, Bucureşti.
466. Artera rutieră E70 vine dinspre:

a) Germania;
b) Austria;
c) Serbia şi Muntenegru (Iugoslavia);
d) Polonia;
e) Ucraina.
467. Artera rutieră E70 care se continuă spre Bulgaria şi

Turcia, trece prin oraşele:
a) Timişoara, Craiova, Bucureşti, Giurgiu;
b) Timişoara, Filiaşi, Râmnicu Vâlcea, Craiova;
c) Arad, Sebeş, Braşov, Bucureşti;
d) Oradea, Cluj-Napoca, Sighişoara, Braşov;
e) Arad, Timişoara, Piteşti, Bucureşti.
468. Artera rutieră E85, dinspre Polonia şi Ucraina, intră în

România pe la:
a) Rădăuţi;
133
b) Siret;
c) Dorohoi;
d) Darabani;
e) Sighetu Marmaţiei.
469. Dintre magistralele rutiere de mai jos nu străbate nici un

sector carpatic:
a) TEM (Arad – Constanţa);
b) E60 (Oradea – Constanţa);
c) E85 (Suceava – Giurgiu);
d) E70 (Timişoara – Giurgiu);
e) E79 (Oradea – Calafat).
470. Deşi are o bogată reţea hidrografică, în România

navigaţia se practică (parţial sau total) numai pe:
a) Dunăre, Bega, Prut;
b) Bega, Dunăre, Siret;
c) Mureş, Olt, Prut;
d) Olt, Dunăre, Someş;
e) Mureş, Argeş, Jiu.
471. Din amonte în aval, porturile dunărene româneşti sunt:
a) Sulina, Tulcea, Galaţi, Brăila;
b) Orşova, Giurgiu, Olteniţa, Calafat;
c) Drobeta Turnu-Severin, Giurgiu, Brăila, Tulcea;
d) Giurgiu, Orşova, Drobeta Turnu-Severin, Călăraşi;
e) Olteniţa, Giurgiu, Brăila, Sulina.
472. Cel mai mare port maritim al României este:
a) Mangalia;
b) Constanţa;
c) Midia;
d) Năvodari;
e) Galaţi.
134
473. Cel mai mare port al Mării Negre este:
a) Varna;
b) Constanţa;
c) Samsun;
d) Odessa;
e) Sevastopol.
474. Singurul râu canalizat pentru navigaţie din ţara noastră

este:
a) Prutul;
b) Someşul;
c) Argeşul;
d) Bega;
e) Siretul.
475. Canalul Dunăre-Marea Neagră, dat în folosinţă în 1984,

are o lungime de:
a) 100 km;
b) 75 km;
c) 64 km;
d) 60 km;
e) 85 km.
476. Canalul Dunăre-Marea Neagră scurtează distanţa spre

Constanţa cu circa:
a) 100 km;
b) 200 km;
c) 400 km;
d) 300 km;
e) 500 km.
477. Capacitatea portului maritim Constanţa este de:

a) 50-100 de milioane tone anual;
b) 40-50 de milioane tone anual;
135
c) 30-40 de milioane tone anual;
d) 75-80 de milioane tone anual;
e) 80-100 de milioane tone anual.
478. România se înscrie în artera fluviilor şi canalelor (Rhin-

Main-Dunăre) care traversează Europa pe direcţia NV-SE,
între Marea Nordului şi Marea Neagră, legătura făcându-se
prin porturile:
a) Le Hâvre şi Constanţa;
b) Rotterdam şi Constanţa;
c) Hamburg şi Constanţa;
d) Odense şi Constanţa;
e) Gdansk şi Constanţa;
479. Dintre aeroporturile româneşti se distinge Bucureşti-

Otopeni care are o capacitate de:
a) 4 milioane de pasageri anual;
b) 6 milioane de pasageri anual;
c) 5 milioane de pasageri anual;
d) 3 milioane de pasageri anual;
e) 2 milioane de pasageri anual.
480. Dintre oraşele mari din vestul ţării nu dispune de

aeroport:
a) Timişoara;
b) Arad;
c) Oradea;
d) Lugoj;
e) Baia Mare.
481. În Transilvania există aeroporturi la:

a) Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Braşov;
b) Sibiu, Cluj-Napoca, Braşov;
c) Târgu Mureş, Sibiu, Cluj-Napoca;
136
d) Braşov, Alba Iulia, Târgu Mureş;
e) Sibiu, Alba Iulia, Cluj-Napoca.
482. Sunt deopotrivă port şi aeroport oraşele:

a) Constanţa şi Tulcea;
b) Brăila şi Tulcea;
c) Galaţi şi Constanţa;
d) Brăila şi Galaţi;
e) Orşova şi Olteniţa.
TURISMUL
483. În ţara noastră există un număr de unităţi turistice de

circa:
a) 3 000;
b) 2 500;
c) 4 000;
d) 1 500;
e) 3 500.
484. Numărul de străini care vin anual în România este de

circa:
a) 8 milioane;
b) 3 milioane;
c) 2,5 milioane;
d) 1 milion;
e) 6 milioane.
485. Dintre străinii sosiţi anual în România, sunt cazaţi în

unităţi turistice mai puţin de:
a) o şesime;
b) o şeptime;
c) o treime;
137
d) o pătrime;
e) o cincime.
486. Dintre străinii care vin în România, din ţările vecine

(Ungaria, Bulgaria, Ucraina, Iugoslavia, Republica
Moldova) provin circa:
a) două treimi;
b) jumătate;
c) o pătrime;
d) o cincime;
e) trei pătrimi.
487. Cea mai mare parte a staţiunilor balneomaritime de pe

litoralul românesc este concentrată între:
a) Vama Veche şi Mangalia;
b) Mangalia şi Constanţa;
c) Constanţa şi Năvodari;
d) Năvodari şi Capul Midia;
e) Capul Midia şi Sulina.
488. Staţiunile româneşti în care se practică turism

balneoclimateric (legat de izvoare minerale, termale, factori
climatici) sunt:
a) Băile Herculane, Băile Felix, Sinaia, Amara,
Predeal;
b) Sovata, Băile Felix, Băile Herculane, Călimăneşti,
Amara;
c) Semenic, Slănic Moldova, Ocna Sibiului, Sinaia,
Predeal;
d) Băile Tuşnad, Băile Govora, Borşa, Buşteni, Sinaia;
e) Ocna Sibiului, Sovata, Buşteni, Borşa, Păltiniş.
138
489. România dispune de un număr mare de staţiuni
balneoclimaterice, şi anume de circa:
a) 200;
b) 160;
c) 120;
d) 190;
e) 150.
490. Cele mai importante staţiuni în care se practică turismul

montan şi sporturile de iarnă sunt:
a) Poiana Braşov, Govora, Borşa;
b) Predeal, Sinaia, Călimăneşti;
c) Păltiniş, Ocna Sibiului, Semenic;
d) Predeal, Sinaia, Poiana Braşov;
e) Borşa, Semenic, Slănic Moldova.
139
X. ANALIZA UNEI RAMURI ECONOMICE:
INDUSTRIA ENERGIEI ELECTRICE
491. Faţă de media mondială de 2 130 kwh/locuitor, producţia

ţării noastre de energie electrică este de circa:
a) 2 800 kwh/locuitor;
b) 2 600 kwh/locuitor;
c) 2 700 kwh/locuitor;
d) 2 500 kwh/locuitor;
e) 3 000 kwh/locuitor.
492. Producţia de energie electrică pe locuitor a României este

inferioară ţărilor dezvoltate şi anume:
a) de peste patru ori mai mică;
b) de peste cinci ori mai mică;
c) de peste zece ori mai mică;
d) de peste opt ori mai mică;
e) de peste şapte ori mai mică.
493. În obţinerea energiei electrice România foloseşte

preponderent:
a) hidroenergia;
b) energia solară;
c) combustibilii minerali fosili;
d) energia geotermală;
e) energia eoliană.
494. Producţia de petrol a României din ultimul deceniu (circa

6 milioane tone anual) este mai mică decât în perioada de
vârf (deceniul al optulea al secolului al XX-lea) de peste:
a) patru ori;
b) cinci ori;
c) două ori şi jumătate;
140
d) trei ori şi jumătate;
e) zece ori.
495. Cea mai mare parte a zăcămintelor şi exploatărilor

actuale de petrol este concentrată îndeosebi în:
a) Subcarpaţii Curburii şi Subcarpaţii Getici;
b) Câmpia Română şi Podişul Getic;
c) Subcarpaţii dintre Dâmboviţa şi Buzău şi Podişul
Getic;
d) Subcarpaţii Moldovei şi Subcarpaţii Curburii;
e) estul Câmpiei Române şi platforma continentală a
Mării Negre.
496. În cadrul exploatărilor de petrol din Câmpia Română se

remarcă arealele:
a) Videle şi Urziceni;
b) Oprişeneşti şi Lişcoteanca;
c) Ianca şi Făurei;
d) Ulmu şi Ianca;
e) Ulmu şi Oprişeneşti.
497. Înainte de 1989 producţia de gaze naturale a României se

ridica la:
a) 50-60 miliarde m3;
b) 40-50 miliarde m3;
c) 35-40 miliarde m3;
d) 25-30 miliarde m3;
e) 15-20 miliarde m3.
498. În ultima vreme producţia de gaze naturale a României a

scăzut faţă de producţia de dinainte de 1989 la:
a) sub 15 miliarde m3 anual;
b) circa 25 miliarde m3anual;
c) 30 miliarde m3anual;
141
d) peste 20 miliarde m3anual;
e) mai puţin 10 miliarde m3anual.
499. Din totalul producţiei de gaze naturale, ponderea gazului

metan a scăzut în favoarea gazului de sondă exploatat, de
regulă, împreună cu petrolul mai ales în:
a) Dobrogea şi Podişul Getic;
b) Podişul Moldovei şi Subcarpaţii Moldovei;
c) Câmpia Română şi Câmpia de Vest;
d) Câmpia Română şi Podişul Getic;
e) Podişul Getic şi Subcarpaţii Getici.
500. Cărbunii, care ocupă primul loc atât ca rezerve, cât şi ca
producţie între combustibilii fosili, au înregistrat o scădere a
producţiei, în ultimii ani, la:
a) 50 milioane de tone;
b) uşor peste 40 milioane de tone;
c) sub 30 milioane de tone;
d) circa 25 milioane de tone;
e) mai puţin 20 milioane de tone.
501. Producţia de cărbuni a ţării noastre, înainte de 1989, era
de:
a) 55-60 milioane de tone;
b) 60-70 milioane de tone;
c) 70-80 milioane de tone;
d) 45-50 milioane de tone;
e) 35-40 milioane de tone.
502. Cele mai importante bazine huilifere sunt:
a) Petroşani şi Aninei;
b) Petroşani şi Rovinari;
c) Petroşani şi Motru;
d) Petroşani şi Baraolt;
e) Petroşani şi Comăneşti.
142
503. Cele mai importante bazine de lignit sunt:
a) Motru-Rovinari şi Alunu-Cuceşti;
b) Vârghiş-Căpeni şi Popeşti-Voivozi;
c) Motru-Rovinari şi Baraolt-Vârghiş;
d) Alunu-Cuceşti şi Berevoieşti-Aninoasa;
e) Mărginenanca-Şotânga şi Filipeştii de Pădure-
Ceptura.
504. În prezent producţia de energie electrică a României

depăşeşte uşor:
a) 50 miliarde de kwh;
b) 40 miliarde de kwh;
c) 60 miliarde de kwh;
d) 70 miliarde de kwh;
e) 30 miliarde de kwh.
505. De la peste 90 % înainte de al doilea război mondial,

ponderea termoenergiei în producţia de energie electrică a
ţării, a scăzut, în prezent, la circa:
a) 70 %;
b) 80 %;
c) 60 %;
d) 55 %;
e) 65 %.
506. Hidroenergia deţine, în prezent, în cadrul structurii

producţiei de energie electrică o pondere de aproape:
a) 30 %;
b) 25 %;
c) 20 %;
d) 28 %;
e) 35 %.
143
507. În producţia de energie electrică a României,
atomoenergia deţine, în prezent, o pondere de peste:
a) 5 %;
b) 10 %;
c) 15 %;
d) 7 %;
e) 8 %.
508. Primele termocentrale din România au fost construite la:

a) Bucureşti şi Timişoara;
b) Craiova şi Iaşi;
c) Turceni şi Rogojelu;
d) Deva şi Arad;
e) Paroşeni şi Chişcani.
509. Primele hidrocentrale din România au fost construite la:

a) Petreşti şi Săsciori;
b) Văliug şi Aştileu;
c) Şugag şi Gâlceag;
d) Sinaia şi Sadu;
e) Ciunget şi Clocotiş.
510. Cea mai mare termocentrală din ţară, cu o capacitate de

peste 2 500 MW, este:
a) Brăila;
b) Rogojelu;
c) Turceni;
d) Işalniţa-Craiova;
e) Luduş-Iernut.
511. A doua termocentrală ca mărime din ţară, după

termocentrala Turceni, este:
a) Luduş-Iernut;
b) Mintia-Deva;
144
c) Brăila;
d) Brazi;
e) Bucureşti.
512. Termocentralele mari din Podişul Transilvaniei sunt:

a) Luduş-Iernut şi Sângiorgiu de Pădure;
b) Luduş-Iernut şi Aghireşu;
c) Sângeorgiu de Pădure şi Tarniţa;
d) Luduş-Iernut şi Aştileu;
e) Târnăveni şi Petreşti.
513. Ordinea descrescătoare corectă a hidrocentralelor de mai

jos, după puterea instalată, este:
a) Porţile de Fier I, Porţile de Fier II, Vidraru, Lotru-
Ciunget;
b) Porţile de Fier I, Lotru-Ciunget, Porţile de Fier II,
Vidraru;
c) Porţile de Fier II, Porţile de Fier I, Lotru-Ciunget,
Vidraru;
d) Porţile de Fier I, Porţile de Fier II, Lotru-Ciunget,
Vidraru;
e) Vidraru, Lotru-Ciunget, Porţile de Fier I, Porţile de
Fier II.
514. Hidrocentrala Porţile de Fier I are o putere instalată de:

a) 2 200 MW;
b) 2 300 MW;
c) 2 050 MW;
d) 2 000 MW;
e) 1 950 MW.
515. Hidrocentrala Porţile de Fier II sau Ostrovu Mare are o

putere instalată de:
a) 900 MW;
145
b) 880 MW;
c) 700 MW;
d) 650 MW;
e) 600 MW.
516. Hidrocentrala Lotru-Ciunget are o putere instalată de:

a) 550 MW;
b) 500 MW;
c) 450 MW;
d) 400 MW;
e) 350 MW.
517. Pe anumite râuri din România s-au construit adevărate
salbe de hidrocentrale, după cum urmează:
a) Olt (30), Argeş (10), Bistriţa (14), Sebeş (6);
b) Olt (20), Argeş (14), Bistriţa (12), Sebeş (8);
c) Olt (32), Argeş (15), Bistriţa (13), Sebeş (5);
d) Olt (23), Argeş (12), Bistriţa (10), Sebeş (4);
e) Olt (26), Argeş (11), Bistriţa (11), Sebeş (7).
518. Ciunget este una din centralele hidroelectrice din Carpaţii
Meridionali construită pe râul:
a) Sebeş;
b) Sadu;
c) Strei;
d) Lotru;
e) Râu Mare.
519. Pe Râu Mare, afluent al Streiului, s-au construit centralele
hidroenergetice de la:
a) Retezat, Clocotiş, Tismana;
b) Râu Mare, Retezat, Clopotiva;
c) Râu Mare, Clocotiş, Retezat;
d) Tismana, Clocotiş, Clopotiva;
e) Râu Mare, Valea Mare, Văliug.
146
520. Pe Râul Bârzava s-a construit hidrocentrala de la:
a) Văliug;
b) Tismana;
c) Clocotiş;
d) Mărişel;
e) Paltinu.
521. Mărişelu este o centrală hidroelectrică de pe râul:

a) Someş;
b) Crişul Repede;
c) Crişul Negru;
d) Mureş;
e) Barcău.
522. Hidrocentrala Stejaru-Bicaz este amenajată pe râul:
a) Suceava;
b) Moldova;
c) Bistricioara;
d) Bistriţa;
e) Bicaz.
523. Pe râul Buzău este amplasată hidrocentrala:
a) Nehoiaşu;
b) Săsciori;
c) Petreşti;
d) Siriu;
e) Văliug.
524. Hidrocentrala Stejaru de pe râul Bistriţa este urmată în
aval de încă:
a) 12 microhidrocentrale;
b) 10 microhidrocentrale;
c) 15 microhidrocentrale;
d) 14 microhidrocentrale;
e) 20 microhidrocentrale.
147
525. Hidrocentrala Vidraru de pe râul Argeş este urmată în
aval de încă:
a) 12 microhidrocentrale;
b) 10 microhidrocentrale;
c) 11 microhidrocentrale;
d) 14 microhidrocentrale;
e) 13 microhidrocentrale.
526. HidrocentraleleVidraru, Stejaru-Bicaz şi Mărişelu au,

fiecare, o putere instalată:
a) cu puţin peste 200 MW;
b) sub 100 MW;
c) uşor peste 300 MW;
d) peste 600 MW;
e) circa 400 MW.
148
3. REGIUNILE GEOGRAFICE ŞI
DEZVOLTAREA DURABILĂ
XI. REGIUNILE GEOGRAFICE ALE ROMÂNIEI
CARPAŢII ORIENTALI
527. Carpaţii Orientali, cea mai extinsă grupă carpatică, deţin,

din Carpaţii Româneşti, o pondere de peste:
a) 65 %;
b) 35 %;
c) 50 %;
d) 55 %;
e) 60 %.
528. Carpaţii Orientali au în partea lor nordică o lăţime de
peste:
a) 100 km;
b) 140 km;
c) 135 km;
d) 150 km;
e) 120 km.
529. În partea de sud (în sectorul de Curbură), Carpaţii
Orientali au o lăţime de peste:
a) 105 km;
b) 95 km;
c) 90 km;
d) 80 km;
e) 85 km.
530. Altitudinea maximă din Carpaţii Orientali se întâlneşte în:
a) Munţii Maramureşului;
b) Munţii Suhard;
c) Munţii Ciucaş;
d) Munţii Rodnei;
e) Munţii Călimani.
151
531. Dintre vârfurile de mai jos nu aparţine Munţilor
Maramureş şi Munţilor Rodnei:
a) Pietrosu;
b) Pop Ivan;
c) Straja;
d) Farcău;
e) Ineu.
532. Cel mai înalt vârf din Carpaţii Orientali este:

a) Pietrosu Rodnei;
b) Farcău;
c) Ineu;
d) Budacu;
e) Tarcău.
533. Care grupare, dintre cele de mai jos, include numai

vârfuri din Carpaţii Orientali ce depăşesc 2 000 m:
a) Pietrosu (Rodnei), Pietrosu (Călimani), Farcău;
b) Ineu, Pop Ivan, Budacu;
c) Pietrosu (Rodnei), Pietrosu (Călimani), Ineu;
d) Pietrosu (Călimani), Tarcău, Bătrâna;
e) Penteleu, Tarcău, Farcău.
534. Depresiunile tectonice şi de baraj vulcanic din Carpaţii

Orientali sunt:
a) Maramureş, Gheorgheni, Ciucului;
b) Braşov, Maramureş, Gheorgheni;
c) Dornelor, Braşov, Comăneşti;
d) Maramureş, Întorsura Buzăului, Braşov;
e) Câmpulung, Gheorgheni, Comăneşti.
535. Altitudinea maximă a grupei vulcanice din Carpaţii

Orientali este de:
a) 1 443 m;
152
b) 2 100 m;
c) 1 839 m;
d) 1 301 m;
e) 1 937 m.
536. Munţii Rodnei se caracterizează prin:

a) prezenţa suprafeţelor de nivelare;
b) existenţa defileelor şi cheilor;
c) prezenţa circurilor şi văilor glaciare;
d) fragmentare mare;
e) dezvoltarea lapiezurilor şi dolinelor.
537. Zona estică a Carpaţilor Orientali, formată din fliş
cretacic şi paleogen, cuprinde munţii:
a) Obcina Mare, Bârgău, Hăşmaş;
b) Obcina Mestecăniş, Giurgeu, Tarcău;
c) Giurgeu, Obcina Feredeu, Bistriţei;
d) Hăşamaş, Obcina Mestecăniş, Obcina Mare;
e) Stânişoarei, Goşmanu, Obcina Mare.
538. Depresiunea Maramureş este încadrată, printre alte
unităţi de relief, şi de următorii munţi:
a) Ţibleş, Gutâi, Maramureş;
b) Rodnei, Bârgău, Oaş;
c) Suhard, Maramureş, Giumalău;
d) Oaş, Gutâi, Bârgău;
e) Giumalău Rarău, Rodnei.
539. Ordinea dispunerii pasurilor de la nord la sud în grupa
nordică a Carpaţilor Orientali este:
a) Şetref, Mestecăniş, Huta;
b) Tihuţa, Prislop, Şetref;
c) Huta, Şetref, Tihuţa;
d) Prislop, Huta, Mestecăniş;
e) Mestecăniş, Tihuţa, Huta.
153
540. Depresiunea Dornelor este străbătută de râul:
a) Someş;
b) Şieu;
c) Mureş;
d) Moldoviţa;
e) Bistriţa.
541. La altitudinea de 1 250 m, se află pasul:

a) Şicaş;
b) Prislop;
c) Oituz;
d) Bicaz;
e) Bucin.
542. Între masivele Obcina Mestecăniş şi Giumalău se află

pasul:
a) Prislop;
b) Şetref;
c) Tihuţa;
d) Mestecăniş;
e) Huta.
543. Trecerea din Depresiunea Dornelor în Depresiunea

Câmpulung Moldovenesc se face prin pasul:
a) Tihuţa;
b) Huta;
c) Şetref;
d) Prislop;
e) Mestecăniş.
544. Pasul Tihuţa face legătura între Depresiunea colinară a

Transilvaniei şi depresiunea:
a) Ciucului;
b) Braşovului;
154
c) Dornelor;
d) Câmpulung;
e) Gheorgheni.
545. Râul Someşul Mare, cu izvoarele în Munţii Rodnei,

desparte aceşti munţi de:
a) Munţii Gutâi;
b) Munţii Bârgăului;
c) Munţii Călimani;
d) Munţii Maramureşului;
e) Munţii Ţibleş.
546. Depresiunea Maramureşului este drenată de râurile:

a) Vişeu şi Someş;
b) Iza şi Sălăuţa;
c) Sălăuţa şi Lăpuş;
d) Iza şi Vişeu;
e) Lăpuş şi Iza.
547. Râurile Moldova şi Moldoviţa încadrează, la vest şi,

respectiv, la est:
a) Obcina Mestecăniş;
b) Obcina Feredeu;
c) Obcina Mare;
d) Masivul Giumalău;
e) Masivul Rarău.
548. Afluent al Oltului, în cuprinsul Depresiunii Braşov, este:

a) Hârtibaciul;
b) Râul Negru;
c) Olteţul;
d) Uzul;
e) Oituzul.
155
549. Traversează două depresiuni din Carpaţii Orientali:
a) Mureşul;
b) Oltul;
c) Moldova;
d) Bistriţa;
e) Someşul Mare.
550. Oraşe având între 25 000 şi 50 000 de locuitori, din grupa

nordică a Carpaţilor Orientali, sunt:
a) Sighetu Marmaţiei şi Borşa;
b) Sighetu Marmaţiei şi Vatra Dornei;
c) Sighetu Marmaţiei şi Câmpulung Moldovenesc;
d) Borşa şi Vatra Dornei;
e) Borşa şi Câmpulung Moldovenesc.
551. Oraşul Câmpulung Moldovenesc se află situat pe râul:
a) Bistriţa;
b) Moldoviţa;
c) Moldova;
d) Suceava;
e) Siret.
552. Oraşul Borşa se află situat pe râul:
a) Lăpuş;
b) Târnava Mare;
c) Olt;
d) Vişeu;
e) Râul Negru.
553. Râul Iza este afluent al râului:
a) Vişeu;
b) Someş;
c) Barcău;
d) Crasna;
e) Tisa.
156
554. Cele mai mari rezerve de sulfuri polimetalice cu diferite
concentraţii de aur, argint, cupru, plumb, zinc din Carpaţii
Orientali se află în munţii:
a) Ţibleş – Rodnei;
b) Igniş – Gutâi;
c) Suhard – Bârgău;
d) Giurgeu – Hăşmaş;
e) Goşmanu – Tarcău.
555. Între munţii Giurgeu şi Hăşmaş se află pasul:

a) Bicaz;
b) Bucin;
c) Huta;
d) Mestecăniş;
e) Şicas.
556. Ordinea crescătoare, din punct de vedere al altitudinii, a

pasurilor din grupa centrală a Carpaţilor Orientali, este
următoarea:
a) Şicas, Bicaz, Bucin;
b) Bicaz, Oituz, Şicas;
c) Bucin, Şicas, Oituz;
d) Oituz, Bucin, Şicas;
e) Şicas, Bucin, Bicaz.
557. Râul Gurghiu este afluent al:

a) Oltului;
b) Râului Negru;
c) Târnavei Mici;
d) Mureşului;
e) Someşului Mare.
558. Afluent al Someşului Mare este râul:

a) Târnava Mare;
157
b) Gurghiu;
c) Iza;
d) Sălăuţa;
e) Râul Negru.
559. Depresiunea Dornelor, drenată de Bistriţa, este mărginită

la nord şi, respectiv, la vest de munţii:
a) Bistriţei şi Stânişoarei;
b) Suhard şi Bârgău;
c) Ţibleş şi Rodnei;
d) Călimani şi Gurghiului;
e) Giurgeu şi Hăşmaş.
560. În nordul Depresiunii Braşovului, între cotiturile Oltului,

pătrund munţii:
a) Perşani, Nemira, Baraolt;
b) Baraolt, Bodoc, Nemira;
c) Perşani, Baraolt, Vrancei;
d) Perşani, Baraolt, Bodoc;
e) Nemira, Perşani, Bodoc.
561. Legătura dintre Moldova şi Transilvania (Depresiunea

Braşovului) este asigurată prin pasul:
a) Şicas;
b) Bucin;
c) Oituz;
d) Bicaz;
e) Vlădeni.
562. Mureşul şi, respectiv, Oltul au cursuri longitudinale, dar

sensuri contrare de curgere în depresiunile:
a) Ciucului şi Braşov;
b) Gheorgheni şi Braşov;
c) Ciucului şi Braşov;
158
d) Gheorgheni şi Ciucului;
e) Braşov şi Gheorgheni.
563. Depresiunea Gheorgheni, drenată de Mureş, este
mărginită de munţii:
a) Gurghiului, Călimani, Harghitei;
b) Giurgeu, Hăşmaş, Ciuc;
c) Gurghiului, Giurgeu, Hăşmaş;
d) Harghitei, Călimani, Ciuc;
e) Călimani, Gurghiului, Ciuc.
564. Depresiunea Ciuc, drenată de Olt, este mărginită de
munţii:
a) Harghitei şi Ciuc;
b) Harghitei şi Nemira;
c) Ciuc şi Nemira;
d) Gurghiului şi Ciuc;
e) Hăşmaş şi Harghitei.
565. Depresiunea Comăneşti este drenată de râul:
a) Trotuş;
b) Putna;
c) Oituz;
d) Bistriţa;
e) Olt.
566. Râul Olt încadrează aproape în întregime (est, sud şi vest)
munţii:
a) Bodoc;
b) Baraolt;
c) Perşani;
d) Nemira;
e) Ciuc.
159
567. Defileul care se desfăşoară între localităţile Topliţa şi
Deda este săpat, de râul Mureş, între munţii:
a) Călimani şi Bârgău;
b) Călimani şi Giurgeu;
c) Călimani şi Hăşmaşu Mare;
d) Călimani şi Harghita;
e) Călimani şi Gurghiului.
568. În Carpaţii Orientali, pe râul Bistriţa, se află defileele:

a) Tuşnad şi Toance;
b) Racoş şi Zugreni;
c) Topliţa şi Racoş;
d) Tuşnad şi Racoş;
e) Zugreni şi Toance.
569. Râurile Uz şi Oituz sunt afluenţi direcţi ai râului:

a) Cracău;
b) Bistriţa;
c) Tazlău;
d) Trotuş;
e) Siret.
570. Oraşul Târgu Secuiesc este situat pe:

a) Olt;
b) Timiş;
c) Râul Negru;
d) Târnava Mare;
e) Someş.
571. În Carpaţii Orientali, la sud de depresiunea Braşov, se

află depresiunile:
a) Comăneşti, Întorsura Buzăului, Ciuc;
b) Cheia, Comandău, Întorsura Buzăului;
c) Gheorgheni, Comăneşti, Ciuc;
160
d) Comandău, Gheorgheni, Întorsura Buzăului;
e) Cheia, Întorsura Buzăului, Comăneşti.
572. Care dintre următoarele corelaţii, între râurile şi oraşele

situate pe acestea, este corectă:
a) râul Oituz – oraşul Făgăraş;
b) râul Mureş – oraşul Bistriţa;
c) râul Moldova – oraşul Vatra Dornei;
d) râul Trotuş – oraşul Câmpulung Moldovenesc;
e) râul Bistriţa – oraşul Piatra Neamţ.
573. Munţii Ciucaş au altitudinea maximă de:

a) 1 945 m;
b) 1 954 m;
c) 1 950 m;
d) 1 956 m;
e) 1 960 m.
574. Munţii Întorsurii, din Carpaţii Orientali, sunt mărginiţi la

nord şi, respectiv, la sud de următoarele depresiuni:
a) Întorsura Buzăului şi Comandău;
b) Comăneşti şi Ciucului;
c) Braşov şi Întorsura Buzăului;
d) Comăneşti şi Întorsura Buzăului;
e) Întorsura Buzăului şi Cheia.
575. Pasul Oituz se află la altitudinea de:

a) 866 m;
b) 1 000 m;
c) 755 m;
d) 1 201 m;
e) 1 287 m.
161
576. Depresiunea Braşovului este mărginită la sud de munţii:
a) Vrancei, Buzăului, Ciucaş, Baiului;
b) Breţcu, Întorsurii, Piatra Mare, Postăvaru;
c) Vrancei, Întorsurii, Piatra Mare, Postăvaru;
d) Breţcu, Întorsurii, Piatra Mare, Baiu;
e) Perşani, Baraolt, Bodoc, Nemira.
577. Râurile Bâsca Mică şi Bâsca Mare încadrează vârful:

a) Podu Calului;
b) Penteleu;
c) Siriu;
d) Breţcu;
e) Baiu.
care se găsesc în Depresiunea Braşovului:
a) Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Covasna,
Miercurea Ciuc;
b) Braşov, Târgu Secuiesc, Covasna, Gheorgheni;
c) Sfântu Gheorghe, Covasna, Târgu Secuiesc,
Comăneşti;
d) Braşov, Covasna, Târgu Secuiesc, Sfântu
Gheorghe;
e) Miercurea Ciuc, Gheorgheni, Comăneşti, Braşov.
579. Depresiunea Braşovului este drenată de râurile:

a) Olt, Timiş, Prahova;
b) Timiş, Râul Negru, Teleajen;
c) Râul Negru, Timiş, Olt;
d) Olt, Buzău, Timiş;
e) Mureş, Timiş, Râul Negru.
580. Oraşul Sfântu Gheorghe se află situat pe:

a) Râul Negru;
162
b) Mureş;
c) Olt;
d) Timiş;
e) Oituz.
581. Râul Negru este afluent al:

a) Oituzului;
b) Sebeşului;
c) Secaşului;
d) Uzului;
e) Oltului.
582. În partea de est a Munţilor Vrancei se află:

a) Subcarpaţii Moldovei;
b) Depresiunea Braşovului;
c) Subcarpaţii de Curbură;
d) Podişul Moldovei;
e) Munţii Buzăului.
583. Pasul Oituz se află între munţii:

a) Breţcu şi Nemira;
b) Baraolt şi Bodoc;
c) Vrancei şi Breţcu;
d) Bodoc şi Nemira;
e) Întorsurii şi Vrancei.
584. Principalele resurse de subsol ale fâşiei centrale,

cristalino-mezozoice, din Carpaţii Orientali sunt:
a) zăcăminte de sulf şi izvoare minerale carbogazoase;
b) zăcăminte de cupru, plumb, zinc şi mineralizaţii
mangano-feroase;
c) zăcăminte de fier, mangan, aur şi izvoare minerale;
d) zăcăminte de aur, argint, cupru şi izvoare minerale;
e) zăcăminte de aur, argint, cupru şi bauxită.
163
585. În lanţul vulcanic al Carpaţilor Orientali sunt localizate
următoarele resurse:
a) zăcăminte de aur, sulf, izvoare minerale;
b) zăcăminte de aur, mangan, bauxită;
c) minereuri radioactive, nichel, izvoare minerale;
d) izvoare minerale, zăcăminte de petrol, cărbuni;
e) zăcăminte de cupru, sulf, gaze naturale.
586. Precipitaţii de 1 200-1 400 mm/an şi temperaturi medii

anuale în jur de 0º C se înregistrează în etajul alpin al
munţilor:
a) Călimani şi Bistriţei;
b) Maramureşului şi Suhard;
c) Rodnei şi Ceahlău;
d) Maramureşului şi Rodnei;
e) Călimani şi Ţibleş.
587. Precipitaţiile sunt mai bogate cantitativ pe latura vestică a

Carpaţilor Orientali datorită influenţei maselor de aer:
a) estice;
b) oceanice;
d) baltice;
e) locale.
588. Râurile din Carpaţii Orientali, care au debite mari şi un

regim torenţial, sunt cele din bazinele hidrografice:
a) Olt, Mureş, Buzău, Trotuş;
b) Someş, Mureş, Olt, Bistriţa;
c) Mureş, Olt, Moldova, Trotuş;
d) Moldova, Bistriţa, Trotuş, Buzău;
e) Moldova, Mureş, Olt, Bistriţa.
164
589. Carpaţii Orientali constituie principala zonă forestieră,
deţinând, din pădurile ţării:
a) 60 %;
b) 50 %;
c) 45 %;
d) 55 %;
e) 40 %.
590. Pe latura estică a Carpaţilor Orientali predomină pădurile

de:
a) fag;
b) stejar în amestec cu fag;
c) brad în amestec cu fag;
d) conifere;
e) gorun.
591. În Carpaţii Orientali, se găsesc turbării în depresiunile:

a) Maramureşului şi Câmpulung;
b) Dornelor şi Câmpulung;
c) Dornelor şi Ciuc;
d) Câmpulung şi Comăneşti;
e) Comăneşti şi Ciuc.
592. Cele mai mari densităţi, în Carpaţii Orientali, se

înregistrează în depresiunile:
a) Maramureş, Gheorgheni, Braşov;
b) Braşov, Dornelor, Maramureş;
c) Dornelor, Gheorgheni, Comăneşti;
d) Gheorgheni, Ciuc, Dornelor;
e) Braşov, Gheorgheni, Ciuc.
593. Numărul oraşelor din Carpaţii Orientali este de:

a) 25;
b) 15;
165
c) 30;
d) 28;
e) 20.
594. Cele peste 1 000 de sate din Carpaţii Orientali sunt

specializate în:
a) cultura plantelor, creşterea animalelor, pomicultură;
b) creşterea animalelor, viticultură, pomicultură;
c) creşterea animalelor, cultura plantelor, activităţi
industriale;
d) creşterea animalelor, activităţi forestiere şi minerit;
e) cultura plantelor, creşterea animalelor, minerit.
595. Cel mai mare centru urban din Carpaţii Orientali este:
a) Sighetu Marmaţiei;
b) Câmpulung Moldovenesc;
c) Braşov;
d) Vatra Dornei;
e) Sfântu Gheorghe.
596. Cele mai cunoscute staţiuni balneoclimaterice din
Carpaţii Orientali sunt:
a) Poiana Braşov, Vatra Dornei, Slănic Moldova;
b) Predeal, Băile Tuşnad, Vatra Dornei;
c) Borsec, Băile Tuşnad, Poiana Braşov;
d) Vatra Dornei, Slănic Moldova, Băile Tuşnad;
e) Slănic Moldova, Borsec, Predeal.
597. Staţiunile montane cele mai cunoscute din Carpaţii
Orientali sunt:
a) Slănic Moldova şi Poiana Braşov;
b) Izvorul Mureşului şi Borsec;
c) Predeal şi Poiana Braşov;
d) Vatra Dornei şi Predeal;
e) Slănic Moldova şi Vatra Dornei.
166
CARPAŢII MERIDIONALI
598. Limita dintre Carpaţii Meridionali şi Carpaţii Orientali o

constituie:
a) Valea Buzăului;
b) Valea Trotuşului;
c) Valea Ialomiţei;
d) Valea Prahovei;
e) Valea Dâmboviţei.
599. Carpaţii Meridionali se extind, pe direcţia est-vest, între

Valea Prahovei şi culoarul tectonic Timiş-Cerna, pe o
lungime de:
a) 300 km;
b) 200 km;
c) 250 km;
d) 350 km;
e) 400 km.
600. Carpaţii Meridionali deţin o suprafaţă de 14 040 km2,

ceea ce reprezintă din spaţiul montan al României, o
pondere de:
a) 15 %;
b) 20 %;
c) 28 %;
d) 21 %;
e) 25 %.
601. Spre sud, Carpaţii Meridionali se învecinează cu:
a) Podişul Getic, Subcarpaţii Getici, Podişul
Mehedinţi;
b) Subcarpaţii Getici, Podişul Getic, Subcarpaţii de
Curbură;
167
c) Podişul Mehedinţi, Subcarpaţii Getici, Subcarpaţii
Moldovei;
d) Podişul Mehedinţi, Subcarpaţii Getici, Subcarpaţii
de Curbură;
e) Podişul Strehaiei, Subcarpaţii Getici, Subcarpaţii
Moldovei.
602. Cele mai lungi văi glaciare din ţara noastră se află pe
versanţii nordici ai Carpaţilor Meridionali şi măsoară:
a) 10-12 km;
b) 8-10 km;
c) 6-8 km;
d) 7-9 km;
e) 11-12 km.
603. Afluenţi ai râului Olt, având izvoarele în Carpaţii
Meridionali, sunt:
a) Râul Târgului şi Vâlsan;
b) Râul Doamnei şi Râul Târgului;
c) Topolog şi Lotru;
d) Vâlsan şi Topolog;
e) Lotru şi Râul Doamnei.
604. Depresiunea (Ţara) Loviştei este drenată de râul:

a) Jiu;
b) Dâmboviţa;
c) Ialomiţa;
d) Olt;
e) Motru.
605. Munţii Bucegi, din Carpaţii Meridionali, sunt limitaţi la

est şi vest de văile râurilor:
a) Prahova şi Ialomiţa;
b) Prahova şi Dâmboviţa;
168
c) Ialomiţa şi Dâmboviţa;
d) Dâmboviţa şi Argeş;
e) Ialomiţa şi Argeş.
606. La sud, Munţii Bucegi intră în contact cu:

a) Câmpia Ploieştilor;
b) Subcarpaţii Moldovei;
c) Subcarpaţii de Curbură;
d) Subcarpaţii Getici;
e) Podişul Getic.
607. Giuvala este un:

a) vârf;
b) râu;
c) pas;
d) oraş;
e) lac.
608. Alitudinea maximă a Munţilor Bucegi este de:

a) 2 509 m;
b) 2 519 m;
c) 2 505 m;
d) 2 525 m;
e) 2 535 m.
609. La vest de culoarul tectonic Rucăr-Bran se află munţii:

a) Făgăraşului;
b) Bucegi;
c) Leaota;
d) Piatra Craiului;
e) Baiului.
610. În grupa montană Bucegi se află pasul:

a) Lainici;
169
b) Giuvala;
c) Băniţa;
d) Poarta Orientală;
e) Bratocea.
611. Grupa Făgăraş, din Carpaţii Meridionali, este delimitată

la est şi, respectiv, la vest de văile râurilor:
a) Dâmboviţa şi Argeş;
b) Dâmboviţa şi Topolog;
c) Dâmboviţa şi Olt;
d) Olt şi Jiu;
e) Prahova şi Dâmboviţa.
612. Depăşesc altitudinea de 2 500 m vârfurile:

a) Negoiu şi Iezer;
b) Iezer şi Moldoveanu;
c) Suru şi Negoiu;
d) Moldoveanu şi Suru;
e) Negoiu şi Moldoveanu.
613. Munţii Cozia depăşesc altitudinea de:

a) 2 200 m;
b) 2 000 m;
c) 1 800 m;
d) 1 600 m;
e) 1 400 m.
614. Munţii Cozia sunt încadraţi la vest şi, respectiv, la est de

văile râurilor:
a) Olt şi Argeş;
b) Argeş şi Vâlsan;
c) Râul Târgului şi Argeşel;
d) Topolog şi Argeş;
e) Olt şi Topolog.
170
615. Care grupare, dintre cele de mai jos, reflectă dispunerea
corectă de la est la vest a munţilor:
a) Ghiţu, Frunţi, Cozia;
b) Iezer, Cozia, Ghiţu;
c) Cozia, Iezer, Ghiţu;
d) Frunţi, Ghiţu, Iezer;
e) Iezer, Frunţi, Ghiţu.
616. Depresiunea (Ţara) Loviştei este încadrată la nord şi

respectiv, la sud de munţii:
a) Iezer şi Leaota;
b) Făgăraş şi Cozia;
c) Căpăţânii şi Parâng;
d) Lotrului şi Făgăraş;
e) Făgăraş şi Iezer.
617. Care dintre următoarele corelaţii, între râurile şi munţii

din care acestea izvorăsc, este corectă:
a) râul Someşul Mare – Carpaţii Occidentali;
b) râul Argeş – Munţii Făgăraş;
c) râul Bega – Munţii Banatului;
d) râul Hârtibaci – Carpaţii Orientali;
e) râul Bârlad – Munţii Stânişoarei.
618. Râul Vâlsan este afluent al râului:

a) Târgului;
b) Doamnei;
c) Argeşel;
d) Argeş;
e) Dâmboviţa.
619. Râul Argeş izvorăşte din munţii:

a) Lotrului;
b) Iezer;
171
c) Făgăraş;
d) Bucegi;
e) Parâng.
620. Grupa Parâng, din Carpaţii Meridionali, este limitată la

est şi vest de văile râurilor:
a) Topolog şi Olt;
b) Topolog şi Jiu;
c) Olt şi Olteţ;
d) Olteţ şi Jiu;
e) Olt şi Jiu.
621. Depăşeşte altitudinea de 2 500 m vârful:

a) lui Pătru;
b) Cindrel;
c) Parângu Mare;
d) Ştefleşti;
e) Urdele.
622. În grupa Parâng, din Carpaţii Meridionali, munţii care au

2 m diferenţă între altitudinile maxime sunt:
a) Lotrului şi Sureanu;
b) Cindrel şi Şureanu;
c) Parâng şi Căpăţânii;
d) Lotrului şi Cindrel;
e) Lotrului şi Căpăţânii.
623. Munţii Cindrel sunt separaţi de Munţii Lotrului prin valea

râului:
a) Sebeş;
b) Sadu;
c) Lotru;
d) Olteţ;
e) Strei.
172
624. Valea Olteţului separă munţii:
a) Şureanu de Cândrel;
b) Cândrel de Lotrului;
c) Parâng de Căpăţânii;
d) Parâng de Lotrului;
e) Lotrului de Căpăţânii.
625. Munţii Şureanu şi Munţii Cindrel sunt despărţiţi de valea

râului:
a) Strei;
b) Sebeş;
c) Cibin;
d) Sadu;
e) Lotru.
626. Care dintre munţii enumeraţi mai jos nu depăşesc

2 200 m:
a) Munţii Şureanu şi Munţii Căpăţânii;
b) Munţii Parâng şi Munţii Lotrului;
c) Munţii Şureanu şi Munţii Cindrel;
d) Munţii Căpăţânii şi Munţii Lotrului.
e) Munţii Şureanu şi Munţii Lotrului.
627. Vestigiile dacice de la Sarmizegetusa Dacica se află

situate în munţii:
a) Şureanu;
b) Cindrel;
c) Lotrului;
d) Căpăţânii;
e) Parâng.
628. Grupa Retezat-Godeanu, din Carpaţii Meridionali, este

delimitată la est şi, respectiv, la vest de:
a) Olt şi Jiu;
173
b) Jiu şi Tismana;
c) Jiu şi Dunăre;
d) Olt şi Culoarul Timiş-Cerna;
e) Jiu şi Culoarul Timiş-Cerna.
629. Limita dintre Munţii Ţarcu şi Munţii Poiana Ruscă este

dată de valea râului:
a) Timiş;
b) Cerna;
c) Bistra;
d) Mureş;
e) Râul Mare.
630. În grupa Retezat-Godeanu, altitudinea maximă, de

2 509 m, se află în vârful:
a) Godeanu;
b) Retezat;
c) Ţarcu;
d) Peleaga;
e) Bucura.
631. Munţii Ţarcu sunt despărţiţi de Munţii Retezat prin:

a) Culoarul Bistra;
b) Valea Râului Mare;
c) Valea Streiului;
d) Culoarul Timiş-Cerna;
e) Valea Cernei.
632. Între grupa Retezat-Godeanu şi Munţii Banatului se află:
a) Culoarul Bistrei;
b) Culoarul depresionar Caraş-Ezeriş;
c) Poarta Orientală;
d) Depresiunea Bozovici;
e) Depresiunea Haţeg.
174
633. Depresiunea Petroşani este drenată de râul:
a) Strei;
b) Jiu;
c) Motru;
d) Tismana;
e) Bistriţa.
634. Care dintre următoarele corelaţii, între culoare /

depresiuni şi pasurile situate în cadrul acestora, este corectă:
a) Culoarul Bistrei – Pasul Poarta Orientală;
b) Culoarul Rucăr-Bran – Pasul Giuvala;
c) Culoarul Timiş-Cerna – Pasul Poarta de Fier a
Transilvaniei;
d) Depresiunea (Ţara) Loviştei – Pasul Băniţa;
e) Depresiunea Haţeg – Pasul Poarta de Fier a
Transilvaniei.
635. Poarta de Fier a Transilvaniei este:

a) o trecătoare (pas);
b) o hidrocentrală;
c) o cetate istorică;
d) o depresiune;
e) o subdiviziune a Depresiunii colinare a
Transilvaniei.
636. Depresiunea Haţegului este drenată de râurile:

a) Strei şi Râul Mare;
b) Orăştie şi Mureş;
c) Bistra şi Timiş;
d) Sadu şi Jiu;
e) Cibin şi Cugir.
637. Munţii Cernei şi Mehedinţi sunt despărţiţi de valea râului:

a) Motru;
175
b) Cerna;
c) Bistra;
d) Bistriţa;
e) Jiu.
638. În Carpaţii Meridionali resursele de subsol sunt

reprezentate prin:
a) huilă, antracit, mangan;
b) fier, cupru, plumb;
c) minereuri neferoase, roci de construcţie, izvoare
minerale;
d) cărbune brun, antracit, ape carbogazoase;
e) huilă, antracit, bauxită.
639. Pe vârfurile cele mai înalte din Carpaţii Meridionali,

temperaturile medii anuale au valori de:
a) 0º C;
b) 2º C;
c) - 4º C;
d) - 2º C;
e) - 1º C.
640. În Carpaţii Meridionali, cantităţile anuale de precipitaţii

cad în cea mai mare parte sub formă de zăpadă şi au valori
cuprinse între:
a) 800-1 000 mm;
b) 1 000-1 200 mm;
c) 700-900 mm;
d) 1 200-1 400 mm;
e) peste 1 400 mm.
641. Râurile cu un însemnat potenţial hidroenergetic

valorificat prin amenajarea unor lacuri de acumulare în
sectorul montan al Carpaţilor Meridionali sunt:
176
a) Argeş, Jiu, Dâmboviţa, Olt, Prahova;
b) Lotru, Argeş, Sebeş, Sadu, Râu Mare;
c) Argeş, Jiu, Sebeş, Strei, Olt;
d) Olt, Argeş, Sebeş, Dâmboviţa, Jiu;
e) Sebeş, Sadu, Motru, Prahova, Strei.
642. Între lacurile glaciare din Carpaţii Româneşti, în sectorul

Meridionalilor se află cel mai adânc, respectiv, cel mai
extins, şi anume:
a) Gâlcescu şi Podragu Mare;
b) Zănoaga şi Lala;
c) Zănoaga şi Bucura;
d) Bâlea şi Gâlcescu;
e) Capra şi Bucura.
643. Vegetaţia, reprezentată prin pădurile de conifere şi cele

de foioase (fag), se extinde în Carpaţii Meridionali între
limitele altitudinale de:
a) 700-1 400 m;
b) 800-1 200 m;
c) 800-1 400 m;
d) 800-1 800 m;
e) peste 1 800 m.
644. Dintre parcurile naţionale din Carpaţii Meridionali, cel

mai vechi (înfiinţat în 1935) este:
a) Retezat;
b) Cozia;
c) Piatra-Craiului;
d) Bucegi;
e) Cheile Nerei-Beuşniţa.
177
645. Dintre parcurile naţionale din Carpaţii Meridionali, cel
mai extins în suprafaţă (peste 32 000 ha) este:
a) Retezat;
b) Cozia;
c) Piatra-Craiului;
d) Bucegi;
646. Valorile cele mai mari ale densităţii populaţiei, din

Carpaţii Meridionali, caracterizează:
a) Depresiunile Călan şi Haţeg, culoarul Bistrei;
b) Depresiunile Haţeg şi Depresiunea Bumbeşti-Jiu,
culoarul Bistrei;
c) Depresiunile Petroşani, Loviştei şi Haţeg;
d) Depresiunea Loviştei, culoarul Timiş-Cerna,
culoarul Jiului;
e) Culoarul Timiş-Cerna, Depresiunea Călan, culoarul
Orăştie.
647. Oraşele Predeal, Azuga, Buşteni şi Sinaia fac parte din

categoria centrelor urbane cu o populaţie de:
b) sub 50 000 de locuitori;
c) 50 000-80 000 de locuitori;
d) 50 000-100 000 de locuitori;
648. Sunt situate în Depresiunea Petroşani oraşele:

a) Oţelu Roşu şi Petroşani;
b) Petrila şi Haţeg;
c) Lupeni şi Uricani;
d) Târgu Jiu şi Baia de Aramă;
e) Novaci şi Sebeş.
178
649. Nu este situat pe Valea Prahovei oraşul:
a) Predeal;
b) Călimăneşti;
c) Sinaia;
d) Azuga;
e) Buşteni.
650. Aşezările rurale din Carpaţii Meridionali au funcţii

economice predominant:
a) agro-industriale şi de creştere a animalelor;
b) miniere şi forestiere;
c) agricole şi miniere;
d) forestiere şi agricole;
e) turistice şi de creştere a animalelor.
651. În Carpaţii Meridionali numărul oraşelor este de:

a) 28;
b) 30;
c) 15;
d) 10;
e) 24.
652. Care oraş, dintre cele de mai jos, are o populaţie cuprinsă
între 50 000-100 000 de locuitori:
a) Petrila;
b) Predeal;
c) Lupeni;
d) Petroşani;
e) Haţeg.
653. Reţeaua principalelor căi de comunicaţie rutieră, din

Carpaţii Meridionali, se desfăşoară de-a lungul văilor:
a) Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Olt;
b) Prahova, Olt, Jiu, Strei;
179
c) Olt, Jiu, Râu Mare, Argeş;
d) Jiu, Strei, Dâmboviţa, Topolog;
e) Olt, Argeş, Ialomiţa, Strei.
654. Oraşul Predeal este situat pe artera rutieră europeană:

a) E70;
b) E60;
c) E85;
d) TEM (Autostrada Transeuropeană);
e) E68.
CARPAŢII OCCIDENTALI
655. Văile râurilor care limitează la nord şi, respectiv, la sud

Carpaţii Occidentali sunt:
a) Someş, Crişul Repede şi Timiş;
b) Someş, Barcău şi Dunăre;
c) Barcău, Crişul Negru şi Bega;
d) Crasna, Barcău şi Bârzava;
e) Someş, Crasna şi Nera.
656. Prin suprafaţa lor, de peste 17 714 km2, Carpaţii

Occidentali deţin din întinderea Carpaţilor Româneşti circa:
a) 30 %;
b) 29 %;
c) 27 %;
d) 23 %;
e) 25 %.
657. Altitudinea maximă din Carpaţii Occidentali este de:

a) 1 889 m;
b) 1 879 m;
c) 1 859 m;
180
d) 1 836 m;
e) 1 849 m.
658. În Munţii Metaliferi, din Carpaţii Occidentali, s-a

dezvoltat un relief de eroziune diferenţiată, pe:
a) roci vulcanice, şisturi verzi şi fliş;
b) şisturi verzi şi roci sedimentare;
c) roci vulcanice şi fliş;
d) şisturi cristaline şi fliş;
e) roci vulcanice şi roci sedimentare.
659. Relieful dezvoltat pe şisturi cristaline, din Carpaţii
Occidentali, prezintă forme masive şi greoaie bine
evidenţiate în masivele montane:
a) Almăjului, Poiana Ruscă, Bihor, Codru-Mama;
b) Locvei, Poiana Ruscă, Zarand, Metaliferi;
c) Semenic, Bihor, Pădurea Craiului, Vlădeasa;
d) Semenic, Locvei, Poiana Ruscă, Bihor;
e) Poiana Ruscă, Dognecea, Bihor, Metaliferi.
660. Un relief de eroziune diferenţiată, dezvoltat pe roci
vulcanice şi sedimentare, este prezent în munţii:
a) Semenic;
b) Poiana Ruscă;
c) Gilău;
d) Metaliferi;
e) Zarand.
661. Peşterile Urşilor, Scărişoara şi Cetăţile Ponorului se află
în munţii:
a) Pădurea Craiului;
b) Plopiş;
c) Codru-Moma;
d) Trascău;
e) Bihor.
181
662. La sud de râul Mureş, în Munţii Banatului, altitudinea
maximă este de:
a) 1 374 m;
b) 1 446 m;
c) 1 224 m;
d) 1 617 m;
e) 1 727 m.
663. Vârful Svinecea Mare, din Munţii Almăj, are altitudinea

de:
a) 1 446 m;
b) 1 222 m;
c) 1 232 m;
d) 1 224 m;
e) 1 374 m.
664. Între munţii Aninei şi Locvei se află cheile:

a) Timişului;
b) Cernei;
c) Pogănişului;
d) Bârzavei;
e) Nerei.
665. Depresiunea Bozovici, situată între Munţii Semenic şi

Munţii Almăj, este traversată de râul:
a) Nera;
b) Bârzava;
c) Miniş;
d) Caraş;
e) Timiş.
666. Râul Nera desparte munţii:

a) Dognecea şi Aninei;
b) Semenic şi Dognecea;
182
c) Locvei şi Aninei;
d) Almaj şi Locvei;
e) Semenic şi Aninei.
667. Resurse de cărbuni superiori (huilă) sunt prezente în:

a) Munţii Semenic;
b) Munţii Dognecea;
c) Munţii Poiana Ruscă;
d) Munţii Aninei;
e) Munţii Locvei.
668. Partea estică a Munţilor Banatului cuprinde:

a) Munţii Almăjului şi Munţii Dognecea;
b) Munţii Semenic şi Munţii Almăjului;
c) Munţii Semenic şi Munţii Aninei;
d) Munţii Almăjului şi Munţii Locvei;
e) Munţii Locvei şi Munţii Dognecea.
669. Râul Bârzava străbate oraşul:

a) Reşiţa;
b) Caransebeş;
c) Orşova;
d) Drobeta Turnu Severin;
e) Deva.

situate pe acestea, nu este corectă:
a) râul Crişul Repede – oraşul Oradea;
b) râul Crişul Alb – oraşul Brad;
c) râul Nera – oraşul Reşiţa;
d) râul Crişul Negru – oraşul Ştei;
e) râul Olt – oraşul Slatina.
183
671. Munţii Poiana Ruscă sunt mărginiţi de:
a) Culoarul Mureşului, Depresiunea Petroşani,
Dealurile Lipovei;
b) Culoarul Mureşului, Depresiunea Haţeg, Culoarul
Bistrei;
c) Culoarul Mureşului, Depresiunea Haţeg, Culoarul
Timiş-Cerna;
d) Culoarul Mureşului, Culoarul Orăştie, Culoarul
Timiş-Cerna;
e) Munţii Şureanu, Culoarul Bistrei, Culoarul
Mureşului.
672. Altitudinea maximă a Munţilor Poiana Ruscă este atinsă
în vârful:
a) Svinecea Mare;
b) Piatra Goznei;
c) Drocea;
d) Padiş;
e) Pleşu.
673. Vârful cel mai înalt din Munţii Poiana Ruscă are o
altitudine maximă de:
a) 1 374 m;
b) 1 211 m;
c) 1 474 m;
d) 1 234 m;
e) 1 354 m.
674. Munţii Poiana Ruscă sunt separaţi de Munţii Ţarcului
prin Culoarul Bistrei, unde se află pasul:
a) Domaşnea (Poarta Orientală);
b) Poarta de Fier a Transilvaniei;
c) Merişor;
d) Vălişoara;
e) Bucium.
184
675. Cele mai însemnate resurse de subsol din Munţii Poiana
Ruscă sunt cele de:
a) aur;
b) cărbune brun;
c) fier;
d) sulf;
e) sare.
676. În Munţii Apuseni, altitudini de peste 1 800 m se

întâlnesc în:
a) Codru-Moma, Bihor;
b) Vlădeasa, Plopiş;
c) Muntele Mare, Metaliferi;
d) Bihor, Muntele Mare;
e) Plopiş, Vlădeasa.
677. Între Munţi Plopiş şi Munţii Mezeş se află depresiunea:

a) Vad;
b) Beiuş;
c) Şimleu;
d) Brad;
e) Zlatna.
678. Depresiunea Beiuş, este străbătută de râul:

a) Crişul Repede;
b) Barcău;
c) Crişul Negru;
d) Crişul Alb;
e) Arieş.
679. Din categoria lacurilor carstice din Munţii Apuseni face

parte lacul:
a) Tăul Negru;
b) Vărăşoaia;
185
c) Fântânele;
d) Tarniţa;
e) Gilău.
680. Peştera care adăposteşte în interior un gheţar este:
a) Scărişoara;
b) Urşilor;
c) Meziad;
d) Vadu Crişului;
e) Vântului.
681. Munţii Zarand, Codru-Moma, Pădurea Craiului şi Plopiş
sunt dispuşi astfel:
a) în ordinea crescătoare a altitudinilor;
b) în ordine de la nord la sud;
c) în ordinea descrescătoare a altitudinilor;
d) în ordine de la sud la nord;
e) în funcţie de poziţia faţă de Munţii Bihor.
682. Depresiunile Brad, Hălmagiu şi Gurahonţ sunt drenate de
râul:
a) Crişul Alb;
b) Crişul Negru;
c) Crişul Repede;
d) Arieş;
e) Ampoi.
683. Pasul Vârfurile face trecerea din:

a) Depresiunea Beiuş în Depresiunea Hălmagiu;
b) Depresiunea Gurahonţ în Depresiunea Hălmagiu;
c) Depresiunea Beiuş în Depresiunea Gurahonţ;
d) Depresiunea Hălmagiu în Depresiunea Brad;
e) Depresiunea Brad în Depresiunea Zlatna.
186
684. Altitudinea maximă în Munţi Zarand se află în vârful:
a) Highiş;
b) Drocea;
c) Padiş;
d) Găina;
e) Vlădeasa.
685. Între Valea Arieşului şi Valea Ampoiului se află munţii:

a) Zarand;
b) Metaliferi;
c) Muntele Mare;
d) Trascău;
e) Gilău.
686. Depresiunea Vad este drenată de râul:

a) Barcău;
b) Crasna;
c) Crişul Repede;
d) Crişul Negru;
e) Crişul Alb.
687. Care afirmaţie, dintre cele de mai jos, nu este corectă:

a) Stâna de Vale este situată pe Crişul Negru, în
Depresiunea Beiuş;
b) Zlatna este situată pe Ampoi, în Depresiunea Zlatna;
c) Vaşcău este situat pe Crişul Negru, în Depresiunea
Beiuş;
d) Brad este situat pe Crişul Alb, în Depresiunea Brad;
e) Ştei este situat pe Crişul Negru, în Depresiunea
Beiuş;
688. Pe culmile cele mai înalte ale Carpaţilor Occidentali

temperatura medie anuală este de:
a) 2º C;
187
b) 1º C;
c) 3º C;
d) 4º C;
e) 6º C.
689. Datorită prezenţei maselor de aer umede venite din vest,

precipitaţiile medii anuale din Carpaţii Occidentali sunt de:
a) 1 000-1 200 mm/an;
b) 1 200-1 300 mm/an;
c) 800-900 mm/an;
d) 900-1 000 mm/an;
e) 700-1 000 mm/an;
690. Râurile Crasna şi Barcău drenează depresiunea:

a) Baia Mare;
b) Zlatna;
c) Şimleu;
d) Almaş;
e) Bozovici.
691. Râul care străbate trei depresiuni consecutive este:

a) Crişul Alb;
b) Nera;
c) Bistra;
d) Râu Negru;
e) Başeul.
692. Pădurile de foioase, din Carpaţii Occidentali, s-au

dezvoltat pe:
a) cernoziomuri;
b) soluri brune şi bune accide;
c) cernoziomuri levigate şi lăcovişti;
d) soluri aluviale;
e) soluri brune-roşcate şi lăcovişti.
188
693. Care, dintre Parcurile Naţionale de mai jos, se găseşte în
arealul Carpaţilor Occidentali:
a) Retezat;
b) Piatra Craiului;
c) Bucegi;
d) Cozia;
694. Satele mici, risipite (crângurile), din Ţara Moţilor urcă în

altitudine până la:
a) 1 800 m;
b) 1 600 m;
c) 1 300 m;
d) 1 200 m;
e) 1 400 m.
695. Preocupările principale ale locuitorilor din Carpaţii

Occidentali sunt:
a) creşterea animalelor, viticultura, mineritul;
b) cultura plantelor tehnice, creşterea ovinelor, olăritul;
c) exploatarea aurului şi argintului, creşterea
animalelor, pomicultura;
d) creşterea animalelor, practicarea unor culturi
agricole, mineritul;
e) creşterea animalelor, pomicultura, viticultura.
696. În depresiunile şi culoarele de vale ale Carpaţilor

Occidentali sunt localizate oraşe mai ales mici, cum sunt:
a) Reşiţa, Hunedoara, Oţelu Roşu, Călan, Zlatna;
b) Câmpeni, Beiuş, Vaşcău, Deva, Orăştie,
c) Brad, Sebiş, Nucet, Vaşcău, Simeria;
d) Vaşcău, Nucet, Brad, Beiuş, Zlatna;
e) Reşiţa, Cugir, Brad, Zlatna, Sebiş.
189
697. Văile şi culoarele de vale din Carpaţii Occidentali pe care
sunt desfăşurate principalele magistrale feroviare şi căi
rutiere sunt:
a) Someşul Mare, Someşul Mic, Crişul Repede,
Mureşul, Timişul;
b) Culoarul Timiş-Cerna, Culoarul Mureşului, Crişul
Repede, Crişul Alb, Bega;
c) Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb, Culoarul
Timiş-Cerna, Culoarul Mureşului;
d) Someşul Mic, Someşul Cald, Someşul Rece, Arieş,
Ampoiul;
e) Crişul Repede, Mureşul, Someşul, Bega, Bârzava.
SUBCARPAŢII
698. Subcarpaţii au o suprafaţă de peste:

a) 16 400 km2;
b) 15 600 km2;
c) 14 200 km2;
d) 13 800 km2;
e) 13 300 km2.
699. Subcarpaţii sunt situaţi între văile râurilor:

a) Moldova şi Trotuş;
b) Moldova şi Oituz;
c) Moldova şi Prahova;
d) Moldova şi Dâmboviţa;
e) Moldova şi Motru.
700. Subcarpaţii au luat naştere prin:

a) cutarea şi ridicarea sedimentelor aflate la exteriorul
lanţului carpatic;
b) depunerea sedimentelor în avanfosa carpatică;
190
c) depuneri şi acumulări piemontane;
d) depuneri de nisipuri, gipsuri, sare în depresiunile
exterioare lanţului carpatic;
e) acumulări masive de materiale, cărate de râuri din
Carpaţi.
701. Subcarpaţii reprezintă asociaţii de:

a) dealuri şi podişuri;
b) dealuri şi depresiuni intramontane;
c) dealuri şi depresiuni marginale;
d) dealuri şi depresiuni submontane şi intradeluroase;
e) anticlinale şi sinclinale suspendate.
702. Cele mai înalte culmi deluroase din Subcarpaţi depăşesc

altitudinea de:
a) 900 m;
b) 800 m;
c) 1 000 m;
d) 1 200 m;
e) 950 m.
703. Cele mai joase culmi din Subcarpaţi au altitudini de:

a) 600-700 m;
b) 200-300 m;
c) 400-500 m;
d) 300-400 m;
e) 500-600 m.
704. Văile care fragmentează Subcarpaţii sunt:

a) înguste şi adânci;
b) înguste cu terase extinse;
c) largi cu terase înguste;
d) largi cu terase şi lunci extinse;
e) înguste, fără terase şi lunci.
191
705. Principalele resurse de subsol ale Subcarpaţilor sunt:
a) cărbuni, sare, sulf, petrol, gaze naturale;
b) cărbune brun, petrol, gaz metan, ape minerale, sare;
c) lignit, petrol, gaze naturale, sare şi ape minerale;
d) huilă, petrol, gaze naturale, fier, mangan;
e) minereuri neferoase, sare, săruri de potasiu, sulf,
cărbuni.
706. Limita de est a Subcarpaţilor Getici o constituie valea

râurlui:
a) Olt;
b) Jiu;
c) Prahova;
d) Ialomiţa;
e) Dâmboviţa.
707. Altitudinea maximă a Subcarpaţilor Getici se întâlneşte în

dealul:
a) Bran;
b) Chiciora;
c) Măgura Slătioarei;
d) Măţău;
e) Negru.
708. Altitudinea maximă a Subcarpaţilor Getici este de:

a) 1 018 m;
b) 1 218 m;
c) 1 100 m;
d) 1 028 m;
e) 1 181 m.
709. În cea mai estică depresiune internă din Subcarpaţii

Getici se află oraşul:
a) Călimăneşti;
192
b) Horezu;
c) Târgu Jiu;
d) Câmpulung;
e) Râmnicu Vâlcea.
710. Depresiunea din Subcarpaţii Getici, în care se află oraşul

Câmpulung, este închisă la est de dealul:
a) Bran;
b) Măgura Slătioarei;
c) Chiciora;
d) Măţău;
e) Negru.
711. Între dealurile din Subcarpaţii Getici se află şi:

a) Dealurile Jiului;
b) Măgura Odobeşti;
c) Dealurile Argeşel;
d) Dealul Feleac;
e) Măgura Slătioarei.
712. Depresiunea din Subcarpaţii Getici, în care se află oraşul

Târgu Jiu, este mărginită spre sud de:
a) Dealul Bran;
b) Dealul Bârzei;
c) Dealul Negru;
d) Măgura Slătioarei;
e) Dealul Cârlige.
713. Subcarpaţii Getici se caracterizează, din punct de vedere

climatic, prin temperaturi medii care scad de la exterior şi în
culoarele de vale spre culmile înalte astfel:
a) de la 8-10º C la 6-7º C;
b) de la 9-10º C la 6-7º C;
c) de la 8-10º C la 2-6º C;
193
d) de la 10-11º C la 6-8º C;
e) de la 6-8º C la 2-6º C.
714. Precipitaţiile medii anuale în Subcarpaţi variază în funcţie

de tipul de climat (dealuri joase şi dealuri înalte) astfel:
a) 800-1 000 mm/an;
b) 700-900 mm/an;
c) 900-1 000 mm/an;
d) 600-800 mm/an;
e) 500-600 mm/an.
715. În Subcarpaţii Moldovei predomină, în cea mai mare

parte, influenţele climatice:
a) baltice;
b) oceanice;
d) de tranziţie;
e) de ariditate.
716. În Subcarpaţii de Curbură se înregistrează frecvent:

a) Austrul;
b) inversiuni termice;
c) manifestări foehnale;
d) Băltăreţul;
e) Vântul de Vest.
717. În sud-vestul Subcarpaţilor Getici se resimt influenţe

climatice:
a) de ariditate;
b) oceanice;
c) de tranziţie;
d) submediteraneene;
e) baltice.
194
718. Râurile cu izvoarele în Subcarpaţi se caracterizează prin:
a) debite mari, scurgere maximă în luna aprilie;
b) lungimi reduse, scurgere cu debit redus şi fluctuant;
c) debite medii, scurgere maximă vara;
d) debite foarte mici, scurgere extrem de redusă;
e) debite mari, care produc primăvara inundaţii.
719. Râurile din Subcarpaţii Getici şi Subcarpaţii de Curbură

aparţin în cea mai mare parte grupei hidrografice:
a) de vest;
b) de sud-vest;
c) sudică;
d) estică;
e) sud-estică.
720. Principalele râuri care străbat Subcarpaţii Getici sunt:
a) Oltul, Ialomiţa şi Argeşul;
b) Jiul, Dâmboviţa şi Oltul;
c) Argeşul, Oltul şi Jiul;
d) Jiul, Prahova şi Argeşul;
e) Jiul, Oltul şi Ialomiţa.
721. Râul pe care este situat oraşul Râmnicu Vâlcea este:
a) Argeşul;
b) Râul Doamnei;
c) Oltul;
d) Argeşelul;
e) Dâmboviţa.
722. În Subcarpaţi, este format în masiv de sare lacul:
a) Izvorul Muntelui;
b) Paltinu;
c) Siriu;
d) Slănic;
e) Vidraru.
195
723. Lacul Ocnele Mari, din Subcarpaţii Getici, este:
a) de baraj natural;
b) de acumulare;
c) format în masive de sare;
d) iaz;
e) de agrement.
724. Vegetaţia dominantă în Subcarpaţi este cea de pădure,

având caracteristice speciile arboricole:
a) stejar, gorun, fag;
b) stejar, carpen, molid;
c) stejar pufos, gorun, fag;
d) stejar pedunculat, stejar brumăriu, fag;
e) stejar brumăriu, tei, gorun.
725. În Subcarpaţi, trăiesc circa:

a) 2,8 milioane de locuitori;
b) 2,2 milioane de locuitori;
c) 1,5 milioane de locuitori;
d) 2 milioane de locuitori;
e) 3 milioane de locuitori.
726. Pe văile importante şi în depresiuni este concentrată o

populaţie care reprezintă din populaţia totală a
Subcarpaţilor circa:
a) o treime;
b) o cincime;
c) o pătrime;
d) două treimi;
e) două cincimi.
727. Numărul oraşelor din Subcarpaţi este de:

a) 20;
b) 40;
196
c) 32;
d) 15;
e) 22.
728. Cel mai mare oraş (peste 100 000 de locuitori) din
Subcarpaţii Getici este:
a) Târgu Jiu;
b) Râmnicu Vâlcea;
c) Curtea de Argeş;
d) Câmpulung;
e) Călimăneşti.
729. În Subcarpaţi, aşezările rurale sunt în număr de peste:

a) 2 500;
b) 500;
c) 1 000;
d) 1 300;
e) 1 800.
730. Satele caracteristice Subcarpaţilor, după modul de

distribuire al gospodăriilor în vatră, sunt de tip:
a) risipit;
b) adunat;
c) răsfirat;
d) linear;
e) compact.
731. După mărime, predominante în Subcarpaţi sunt satele:

a) mari;
b) foarte mari;
c) mijlocii:
d) mici;
e) foarte mici.
197
732. Satele mari din Subcarpaţi sunt cele situate:
a) în depresiuni, pe terase, la contactul cu câmpia şi în
apropierea oraşelor;
b) pe terase, în depresiunile intracolinare, la izvoarele
râurilor şi de-a lungul căilor de comunicaţie;
c) la contactul cu câmpia, la contactul cu muntele, pe
terase şi în apropierea oraşelor;
d) în apropierea oraşelor, pe terase, pe versanţi şi la
contactul cu muntele;
e) în depresiuni, pe versanţi, la contacul cu câmpia şi
în apropierea oraşelor.
733. Unele aşezări rurale sunt foarte vechi, fiind atestate

documentar încă din secolele:
a) XIV-XVI;
b) X-XII;
c) XII-XIII;
d) XV-XVI;
e) XVI-XVII.
734. În Subcarpaţi aşezările rurale de lângă munte au o

economie bazată pe:
a) creşterea animalelor şi cultura plantelor;
b) exploatarea lemnului şi pomicultura;
c) mineritul şi viticultura;
d) pomicultura şi mineritul;
e) creşterea animalelor şi exploatările forestiere.
735. În culoarele de vale şi în dealurile joase din Subcarpaţi

economia se bazează pe:
a) cultura plantelor, creşterea animalelor, exploatări de
petrolşi sare, unele servicii;
b) cultura grâului, creşterea animalelor, exploatarea
lemnului;
198
c) cultura plantelor tehnice, mineritul, creşterea
animalelor;
d) pomicultura, exploatarea lemnului, creşterea
animalelor;
e) viticultura, extracţia gazului metan, creşterea
animalelor.
736. Căile de comunicaţii din Subcarpaţi sunt trasate pe văile

mari şi în lungul depresiunilor. Căile ferate care traversează
Subcarpaţii sunt în număr de:
a) zece;
b) şapte;
c) trei;
d) cinci;
e) opt.
737. Şoselele care traversează Subcarpaţii sunt în număr de:

a) şapte;
b) nouă;
c) trei;
d) două;
e) cinci.
738. Între atracţiile turistice din Subcarpaţi se înscriu:

a) monumente istorice, lacuri de acumulare, staţiuni
balneomaritime;
b) monumente istorice, lacuri glaciare, staţiuni
balneoclimaterice;
c) monumente istorice, lacuri sărate şi de baraj, staţiuni
montane;
d) monumente istorice, coloane de bazalt, staţiuni
balneoclimaterice;
e) monumente istorice, lacuri sărate şi de baraj, staţiuni
balneoclimaterice.
199
739. Vulcanii noroioşi, focuri vii şi relief pe sare există în:
a) Podişul Moldovei;
b) Podişul Getic;
c) Subcarpaţi;
d) Carpaţii Orientali;
e) Munţii Apuseni.

staţiuni balneoclimaterice, din Subcarpaţi:
a) Soveja, Slănic, Pucioasa;
b) Săcel, Slănic, Vatra Dornei;
c) Pucioasa, Slănic Moldova, Buziaş;
d) Bălţăteşti, Pucioasa, Covasna;
e) Soveja, Târgu Ocna, Geoagiu Băi.
741. Care staţiuni balneoclimaterice, dintre cele de mai jos,

sunt situate în Subcarpaţii Getici:
a) Călimăneşti, Băltăţeşti, Amara;
b) Ocnele Mari, Săcel, Geoagiu-Băi;
c) Băile Govora, Slănic Moldova, Călimăneşti;
d) Călimăneşti, Băile Govora, Ocnele Mari;
e) Săcel, Amara, Ocnele Mari.
742. Focurile vii din Subcarpaţii Curburii se întâlnesc la:

a) Policiori şi Terca;
b) Policiori şi Păclele Mici;
c) Policiori şi Andreiaşu;
d) Andreiaşu de Jos şi Terca.
e) Pâclele Mici şi Terca
743. În Subcarpaţi, vulcani noroioşi se întâlnesc la:

a) Pâclele Mici şi Andreiaşu de Jos;
b) Pâclele Mari şi Pâclele Mici;
c) Pâclele Mari şi Terca;
200
d) Andreiaşu de Jos şi Terca;
e) Pâclele Mari şi Andreiaşu de Jos.
PODIŞUL GETIC
744. Podişul Getic se desfăşoară pe o suprafaţă de circa:

a) 19 350 km2;
b) 11 200 km2;
c) 13 500 km2;
d) 15 930 km2;
e) 13 950 km2.
745. Podişul Getic este cuprins între:

a) Podişul Mehedinţi şi Subcarpaţii de Curbură la nord
şi Câmpia Română la sud;
b) Podişul Mehedinţi şi Subcarpaţii Getici la nord şi
Câmpia Română la sud;
c) Munţii Mehedinţi şi Subcarpaţii Getici la nord şi
d) Carpaţii Meridionali şi Podişul Mehedinţi la nord
e) Carpaţii Meridionali şi Subcarpaţii Getici la nord
Câmpia Română la sud.
746. Subdiviziunile Podişului Getic de la vest de Olt sunt:

a) Podişul Olteţului, Podişul Cândeşti, Dealurile Jiului;
b) Podişul Strehaiei, Dealurile Jiului, Podişul Olteţului;
c) Podişul Strehaiei, Podişul Cotmeana, Podişul
Olteţului;
d) Podişul Strehaiei, Dealurile Jiului, Podişul Cândeşti;
e) Podişul Strehaiei, Podişul Cotmeana, Dealurile
Jiului.
201
747. Podişul, din cadrul Podişului Getic, situat între râurile
Dâmboviţa şi Argeş este:
a) Cotmeana;
b) Argeşului;
c) Cândeşti;
d) Olteţului;
e) Strehaiei.
748. Podişul Olteţului este limitat la est de râul:

a) Olt;
b) Dâmboviţa;
c) Olteţ;
d) Gilort;
e) Amaradia.
749. Podişul cu orientare nord-vest – sud-est, din cadrul

Podişului Getic, este:
a) Cândeşti;
b) Cotmeana;
c) Olteţului;
d) Jiului;
e) Strehaiei.
750. Unitatea de relief cu un fundament diferit (în nord

cristalin carpatic şi, în sud, de platformă) este:
a) Podişul Mehedinţi;
b) Podişul Getic;
d) Podişul Dobrogei;
e) Podişul Dobrogei de Sud.
751. Altitudinea Podişului Getic variază după cum urmează:

a) scade de la nord la sud şi de la est spre vest;
b) scade de la sud la nord şi de la est spre vest;
202
c) scade de la nord la sud şi de la vest spre est;
d) scade de la sud la nord şi de la vest spre est;
e) scade de la nord la sud şi de la sud-vest spre
nord-est.
752. Podişul Getic depăşeşte, în nord, altitudinea de:

a) 500 m;
b) 600 m;
c) 800 m;
d) 1 000 m;
e) 700 m.
753. Relieful Podişului Getic are interfluvii netede, a căror

lăţime creşte de la nord la sud şi a căror înălţime scade de
la:
a) 900-1 000 m la 500 m;
b) 800-900 m la 600 m;
c) 600-700 m la 300 m;
d) 700-800 m la 200 m;
e) 700-1 000 m la 350 m.
754. Pe versanţii despăduriţi din Podişul Getic se produc

intense degradări de teren cauzate de:
a) prăbuşiri, sufoziune, tasare;
b) alunecări, prăbuşiri, tasare;
c) solifluxiune, alunecări, prăbuşiri;
d) alunecări, torenţi, ravene;
e) tasare, curgeri de noroi, sufoziune.
755. Caracteristicile climatului temperat continental din

Podişul Getic sunt influenţate de:
a) circulaţia maselor de aer din sud şi de depresiuni;
b) circulaţia maselor de aer din vest şi de depresiuni;
203
c) circulaţia maselor de aer din est şi de inexistenţa
obstacolelor;
d) circulaţia maselor de aer din nord-vest şi
desfăşurarea reliefului puţin înalt;
e) circulaţia maselor de aer din sud şi vest şi de
desfăşurarea reliefului.
756. În Podişul Getic temperaturile medii scad de la sud la

nord cu:
a) 2-3º C;
b) 1-2º C;
c) 2,5-3º C;
d) 3-4º C;
e) 3,5-4,5º C.
757. În Podişul Getic precipitaţiile cresc, de la sud la nord, cu

valori cuprinse în intervalul:
a) 400-500 mm/an;
b) 500-600 mm/an;
c) 500-700 mm/an;
d) 500-800 mm/an;
e) 600-900 mm/an.
758. În Podişul Strehaiei se resimt influenţele:

a) oceanice;
b) submediteraneene;
c) de tranziţie;
d) pontice;
e) de ariditate.
759. Nuanţa submediteraneeană a climatului se reflectă în

scurgerea râurilor de la vest de Olt astfel:
a) debite mari în martie-aprilie şi septembrie-
noiembrie;
204
b) debite mici în aprilie-iunie şi septembrie-noiembrie;
c) debite mari în aprilie-iunie şi noiembrie-decembrie;
d) debite mari în aprilie-mai şi octombrie-noiembrie;
e) debite mari în martie-mai şi octombrie-decembrie.
760. Regimul continental al râurilor cu debite mari primăvara

şi la începutul verii şi, în rest, debite reduse se întâlneşte în:
a) Câmpia Română la vest de Argeş;
c) Podişul Strehaiei;
d) Dealurile Jiului;
e) Podişul Getic, la est de Olt.
761. În Podişul Getic au fost amenajate lacuri hidroenergetice

pe râurile:
a) Jiu şi Olt;
b) Olteţ şi Gilort;
c) Olt şi Argeş;
d) Argeş şi Dâmboviţa;
e) Jiu şi Argeş.
762. Podişului Getic îi sunt specifice în sud pădurile de:

a) stejar cu gârniţă şi cer;
b) stejar cu stejar pedunculat;
c) stejar pufos;
d) stejar brumăriu;
e) stejar pufos cu frasin.
763. Podişul Getic este o regiune bine populată, având peste:

a) 2 milioane de locuitori;
b) 500 000 de locuitori;
c) 800 000 de locuitori;
d) 1 milion de locuitori;
e) 900 000 de locuitori.
205
764. În Podişul Getic oraşele sunt în număr de:
a) 19;
b) 8;
c) 17;
d) 10;
e) 6.
765. Este situat în Podişul Getic oraşul:

a) Drăgăşani;
b) Râmnicu Vâlcea;
c) Curtea de Argeş;
d) Târgu Jiu;
e) Băile Govora.
766. Oraşele din Podişul Getic concentrează, din populaţia

totală a acestei regiuni, o pondere de:
a) 10 %;
b) 15 %;
c) 40 %;
d) 20 %;
e) 50 %.
767. În Podişul Getic, ramura economică tradiţională este

agricultura, practicată pe o suprafaţă care reprezintă, din
suprafaţa totală a podişului, circa:
a) 1/3;
b) 2/3;
c) 1/5;
d) 1/2;
e) 1/4.
768. Culturile cerealiere ocupă din terenul arabil o pondere de

peste:
a) 40 %;
206
b) 50 %;
c) 60 %;
d) 65 %;
e) 70 %.
769. Creşterea animalelor, bazată în mare măsură pe păşuni şi

fâneţe, este reprezentată prin:
a) ovine, porcine, păsări;
b) bovine, cabaline, porcine;
c) porcine, ovine, cabaline;
d) ovine, bovine, caprine;
e) apicultură, sericicultură, avicultură.
770. Podişul Getic, cea mai tipică regiune piemontană din ţară,
concentrează cea mai puternică bază energetică a ţării
reprezentată prin:
a) zăcăminte le lignit, petrol, gaz metan, hidrocentrale;
b) zăcăminte de cărbune brun, petrol, gaze naturale,
hidrocentrale şi termocentrale;
c) zăcăminte de lignit, petrol, gaze naturale, importante
termocentrale şi hidrocentrale;
d) zăcăminte de huilă, petrol, gaze naturale,
termocentrale, hidrocentrale;
e) zăcăminte de lignit, petrol, gaze de sondă,
termocentrale mici, hidrocentrale mici.
771. În Podişul Getic, energia electrică este produsă în

termocentralele:
a) Turceni, Mintia, Iernut;
b) Işalniţa, Mintia, Chişcani;
c) Craiova, Rogojelu, Iernut;
d) Turceni, Rogojelu, Işalniţa;
e) Turceni, Rogojelu, Brazi.
207
772. Dintre ramurile industriei prelucrătoare din Podişul Getic
se remarcă:
a) materialele de construcţii, prelucrarea lemnului,
metalurgia neferoasă;
b) siderurgia, construcţiile de maşini, industria textilă;
c) prelucrarea petrolului, metalurgia neferoasă,
petrochimia;
d) construcţiile de maşini, întreprinderile chimice,
prelucrarea lemnului.
e) petrochimia, materialele de construcţii, industria
textilă.
773. Un centru de extracţie a petrolului şi gazelor naturale din
Podişul Getic este:
a) Alunu;
b) Melineşti;
c) Cartojani;
d) Videle;
e) Urziceni.
774. Unul dintre cele mai mari bazine de lignit din ţară se află
în Podişul Getic, acesta fiind:
a) Baraolt;
b) Alunu-Cuceşti;
c) Alunu-Berbeşti;
d) Motru-Rovinari;
e) Rovinari-Albeni.
775. În Podişul Getic, principalele căi de comunicaţie
urmăresc culoarele văilor râurilor:
a) Jiu, Olteţ, Olt;
b) Olt, Olteţ, Argeş;
c) Motru, Gilort, Olt;
d) Olt, Olteţ, Motru;
e) Jiu, Olt, Argeş.
208
PODIŞUL MOLDOVEI
776. Podişul Moldovei se află în nord-estul României şi

cuprinde o suprafaţă de peste:
a) 20 000 km2;
b) 21 000 km2;
c) 22 200 km2;
d) 22 500 km2;
e) 21 200 km2.
777. În sud, fundamentul Podişului Moldovei, similar cu cel

din nord-vestul Dobrogei (paleozoic), este acoperit de strate
de:
a) conglomerate, gresii, marne, argile, nisipuri;
b) conglomerate, pietrişuri, nisipuri, marne, argile;
c) conglomerate, gresii, marne, nisipuri, loess;
d) gresii, marne, pietrişuri, nisipuri, loess;
e) gresii, marne, pietrişuri, nisipuri, argile.
778. În Podişul Moldovei altitudinea maximă este de:

a) 911 m;
b) 868 m;
c) 786 m;
d) 688 m;
e) 561 m.
779. În Podişul Moldovei altitudinea maximă este atinsă în

dealul:
a) Doroşan;
b) Tansa;
c) Corni;
d) Ruginoasa;
e) Ciungi.
209
780. În Podişul Moldovei altitudinea minimă este de:
a) 91 m;
b) 60 m;
c) 10 m;
d) 20 m;
e) 45 m.
781. În Podişul Moldovei altitudinea minimă se află în:

a) lunca Jijiei;
b) lunca Prutului;
c) lunca Siretului;
d) lunca Bârladului;
e) lunca Başeului.
782. Altitudinile frecvent întâlnite în Podişul Moldovei sunt

cuprinse între:
a) 90-200 m;
b) 100-300 m;
c) 200-350 m;
d) 100-350 m;
e) 100-450 m.
783. În Podişul Moldovei interfluviile sunt:

a) înalte şi ascuţite;
b) înalte şi rotunjite;
c) largi, netede, fiind în mare măsură platouri
structurale;
d) înguste, netede, fiind în mare măsură creste
structurale;
e) largi, netede, având multe terase structurale.
784. Văile din Podişul Moldovei sunt:

a) înguste şi adânci;
b) înguste şi împădurite;
210
c) largi cu terase;
d) foarte largi cu lunci mari;
e) largi cu lunci, dar fără terase.
785. Versanţii sunt abrupţi, având aspectul unor fronturi de

cuestă în:
a) Podişul Sucevei şi Culoarul Siretului;
b) Podişul Bârladului şi Culoarul Siretului;
c) Podişul Sucevei şi Câmpia Moldovei;
d) Podişul Sucevei şi Podişul Bârladului;
e) Câmpia Moldovei şi Podişul Bârladului.
786. În Podişul Moldovei degradările de teren sunt produse de:

a) alunecări de teren şi prăbuşiri;
b) tasări şi alunecări de teren;
c) tasări şi prăbuşiri de teren;
d) alunecări de teren şi torenţi;
e) alunecări de teren şi rigole.
787. Subdiviziunea Podişului Bârladului, situată între Siret şi

Bârlad, este:
a) Podişul Central Moldovenesc;
b) Dealurile Fălciului;
c) Depresiunea Elanului;
d) Podişul Covurlui;
e) Colinele Tutovei.
788. Subdiviziunea Podişului Sucevei situată între văile

râirilor Suceava şi Siret este:
a) Depresiunea Rădăuţi;
b) Podişul Fălticeni;
c) Podişul Dragomirnei;
d) Dealul Ciungi;
e) Dealurile Botoşanilor.
211
789. Depresiunea Rădăuţi este drenată de râul:
a) Suceava;
b) Moldova;
c) Moldoviţa;
d) Siret;
e) Başeu.
790. Podişul Fălticeni este limitat la vest şi, respectiv, la est de

văile râurilor:
a) Suceava şi Siret;
b) Siret şi Başeu;
c) Moldova şi Siret;
d) Siret şi Bârlad;
e) Moldova şi Moldoviţa.
791. Podişul Sucevei se extinde la est de Siret prin:

a) Podişul Dragomirnei;
b) Dealurile Botoşanilor;
c) Dealul Ciungi;
d) Podişul Fălticeni;
e) Depresiunea Rădăuţi.
792. Nu drenează Câmpia Moldovei râul:

a) Başeu;
b) Sitna;
c) Jijia;
d) Bahlui;
e) Moldova.
793. Climatul în Podişul Moldovei este temperat continental

arid determinând:
a) ierni blânde şi uscate, veri calde şi secetoase;
b) ierni reci şi uscate, veri calde şi uscate;
212
c) ierni reci şi umede, veri calde cu precipitaţii reduse;
d) ierni foarte reci, veri calde şi ploioase;
e) ierni foarte reci, veri reci şi uscate.
794. Masele de aer baltice, umede, ajung până în:

a) Culoarul Siretului;
b) Câmpia Moldovei;
c) Podişul Fălticeni;
d) Depresiunea Rădăuţi;
e) Podişul Sucevei.
795. Precipitaţiile care cad în nord-vestul Podişului Moldovei

au valori cuprinse între:
a) 500-600 mm/an;
b) 400-500 mm/an;
c) 500-700 mm/an;
d) 600-650 mm/an;
e) 700-750 mm/an.
796. În Podişul Moldovei, cu excepţia părţii de NV a acestuia,

cade anual o cantitate de precipitaţii de circa:
a) 400 mm;
b) 500 mm;
c) 450 mm;
d) 550 mm;
e) 600 mm.
797. Râurile din Podişul Moldovei, care au permanent apă,

sunt:
a) Bârlad, Jijia, Vaslui, Crasna;
b) Bahlui, Başeu, Bârlad, Jijia;
c) Jijia, Bahlui, Bârlad, Şomuz;
d) Jijia, Sitna, Bahlui, Bârlad;
e) Jijia, Başeu, Bahlui, Zeletin.
213
798. În Podişul Moldovei, vara, multe râuri seacă, situaţie care
a determinat amenajarea de iazuri cum este:
a) Geaca;
b) Cătina;
c) Dracşani;
d) Izvorul Muntelui;
e) Ţaga.
799. Un râu, din Podişul Moldovei, pe care s-au construit

lacuri de acumulare pentru hidroenergie şi alimentarea
oraşelor este:
a) Jijia;
b) Bârlad;
c) Suceava;
d) Moldova;
e) Siret.
800. Vegetaţia specifică Podişului Moldovei este reprezentată

prin:
a) păduri de fag şi de conifere;
b) păduri de stejar şi de stejar brumăriu;
c) silvostepă şi păduri de gorun;
d) păduri de fag şi de stejar;
e) păduri de amestec şi de stepă.
801. În Câmpia Moldovei principalul tip de sol este:

a) cernoziomul;
b) solul bălan;
c) solul brun;
d) cernoziomul levigat;
e) solul brun-roşcat.
802. În Podişul Moldovei numărul locuitorilor este de circa:

a) 2 milioane de locuitori;
214
d) 3 milioane de locuitori;
e) 4 milioane de locuitori.
803. În Podişul Moldovei numărul oraşelor este de:

a) 18;
b) 22;
c) 32;
d) 27;
e) 41.
804. Oraşe cu o populaţie de peste 100 000 de locuitori, din

Podişul Moldovei, sunt:
a) Iaşi, Suceava, Botoşani;
b) Iaşi, Botoşani, Roman;
c) Suceava, Iaşi, Vaslui;
d) Botoşani, Suceava, Bârlad;
e) Iaşi, Roman, Vaslui.
805. Cel mai mare oraş din Câmpia Moldovei este:

a) Botoşani;
b) Suceava;
c) Roman;
d) Galaţi;
e) Iaşi.
806. Oraşele din Podişul Moldovei cu mai puţin de 25 000 de

locuitori, situate între râurile Siret şi Prut, sunt:
a) Negreşti, Hârlău, Paşcani;
b) Târgu Neamţ, Târgu Frumos, Negreşti;
c) Bereşti, Negreşti, Târgu Frumos;
d) Siret, Târgu Bujor, Buhuşi;
e) Solca, Paşcani, Hârlău.
215
807. Oraşul situat în apropierea confluenţei Bistriţei cu Siretul
este:
a) Buhuşi;
b) Paşcani;
c) Roman;
d) Bacău;
e) Adjud.
808. Oraşul situat la confluenţa Moldovei cu Siretul este:

a) Roman;
b) Paşcani;
c) Bacău;
d) Adjud;
e) Buhuşi.

oraşe situate în Câmpia Moldovei:
a) Târgu Bujor, Negreşti, Iaşi, Botoşani;
b) Iaşi, Botoşani, Dorohoi, Hârlău;
c) Iaşi, Săveni, Bereşti, Paşcani;
d) Dorohoi, Hârlău, Iaşi, Murgeni;
e) Botoşani, Negreşti, Vaslui, Bereşti.
810. Este situat în Podişul Sucevei oraşul:

a) Fălticeni;
b) Săveni;
c) Darabani;
d) Hârlău;
e) Târgu Frumos.
811. Este situat în Podişul Bârladului oraşul:

a) Huşi;
b) Săveni;
c) Hârlău;
216
d) Dorohoi;
e) Târgu Frumos.
812. Un oraş, din Podişul Moldovei, situat pe valea Siretului,

este:
a) Târgu Bujor;
b) Tecuci;
c) Adjud;
d) Târgu Frumos;
e) Solca.
813. Oraşul cu funcţie agricolă din Podişul Moldovei, dintre
cele de mai jos, este:
a) Fălticeni;
b) Hârlău;
c) Bârlad;
d) Paşcani;
e) Roman.
814. Pe râul Bahlui este situat oraşul:
a) Iaşi;
b) Botoşani;
c) Darabani;
d) Dorohoi;
e) Săveni.
815. Satele mari, cu o populaţie de 1 500-4 000 de locuitori, se
află în:
a) Podişul Sucevei, lungul văilor Siret, Bârlad, Bahlui;
b) Câmpia Moldovei, lungul văilor Prut, Siret, Bahlui;
c) Podişul Sucevei, Câmpia Moldovei, Podişul
Bârladului;
d) Podişul Covurlui, Dealurile Fălciului, Podişul
Sucevei;
e) Podişul Sucevei, lungul văilor Sitna, Jijia, Bahlui.
217
816. Satele mici, sub 500 de locuitori, sunt caracteristice:
a) Podişului Bârladului;
b) Câmpiei Moldovei;
c) Podişului Fălticeni;
d) Dealurilor Botoşanilor;
e) Culoarului Siretului.
817. În Podişul Moldovei, condiţiile naturale sunt favorabile

atât culturii cerealelor, cât şi a plantelor tehnice cum sunt:
a) soia, floarea soarelui, cânepa, inul;
b) soia, sfecla de zahăr, inul, cânepa;
c) soia, floarea soarelui, sfecla de zahăr, inul;
d) sfecla de zahăr, floarea soarelui, inul, cânepa;
e) sfecla de zahăr, soia, floarea soarelui, ricinul.
818. Podgorii renumite din Podişul Moldovei sunt:

a) Cotnari, Odobeşti, Iaşi;
b) Vaslui, Huşi, Iveşti;
c) Cotnari, Iaşi, Huşi;
d) Huşi, Panciu, Iaşi;
e) Coteşti, Iveşti, Iaşi.
819. În Podişul Moldovei, livezile de meri sunt specifice:

a) Culoarului Siretului;
b) Podişului Fălticeni;
c) Podişului Bârladului;
d) Dealurilor Fălciului;
e) Podişului Covurlui.
820. În Podişul Moldovei se remarcă pentru creşterea

bovinelor:
a) Podişul Sucevei şi Podişul Bârladului;
b) Podişul Fălticenilor şi Câmpia Moldovei;
c) Podişul Sucevei şi nordul Câmpiei Moldovei;
218
d) Podişul Central Moldovenesc şi sudul Câmpiei
Moldovei;
e) Podişul Sucevei şi sudul Câmpiei Moldovei.
821. Resursele de subsol ale Podişului Moldovei, în general

reduse, sunt reprezentate prin zăcămintele de gaze naturale
exploatate în centrele:
a) Miorcani, Hudeşti, Homocea;
b) Găiceana, Glăvăneşti, Homocea;
c) Miorcani, Glăvăneşti, Homocea;
d) Hudeşti, Glăvăneşti, Găiceana;
e) Hudeşti, Homocea, Glăvăneşti.
822. Centrale electrice în Podişul Moldovei sunt:
a) Iaşi, Botoşani, Bucecea;
b) Vatra Dornei, Iaşi, Bârlad;
c) Borzeşti, Botoşani, Suceviţa;
d) Stejaru, Iaşi, Botoşani;
e) Bârlad, Bucecea, Borzeşti.
823. În Podişul Moldovei se fabrică ţevi la:
a) Roman şi Iaşi;
b) Iaşi şi Suceava;
c) Bârlad şi Roman;
d) Iaşi şi Bârlad;
e) Bârlad şi Vaslui.
824. Un centru industrial renumit în producţia rulmenţilor, din
podişul Moldovei, este:
a) Roman;
b) Iaşi;
c) Vaslui;
d) Bârlad;
e) Paşcani.
219
825. Un centru cu izvoare minerale din Podişul Moldovei este:
a) Secuieni;
b) Glăvăneşti;
c) Strunga;
d) Târgu Ocna;
e) Târgu Frumos.
826. În Podişul Moldovei, fabrici mari de mobilă sunt la:

a) Suceava, Roman, Iaşi;
b) Botoşani, Suceava, Iaşi;
c) Suceava, Fălticeni, Vaslui;
d) Suceava, Rădăuţi, Iaşi;
e) Rădăuţi, Roman, Iaşi.
827. Dintre magistralele feroviare ale Moldovei, două se

înscriu în principalele coridoare europene:
a) Bucureşti-Bârlad şi Iaşi-Ungheni;
b) Bucureşti-Iaşi şi Botoşani-Darabani;
c) Bucureşti-Suceava şi Bucureşti-Bârlad-Iaşi;
d) Bucureşti-Suceava-Vicşani şi Bucureşti-Iaşi-
Ungheni;
e) Bucureşti-Suceava-Halmeu şi Bucureşti-Iaşi-
Vicşani.
828. Culoarul Siretului este străbătut de drumul naţional de

importanţă europeană:
a) E85;
b) E79;
c) E60;
d) E70;
e) E81.
829. Oraşele din Podişul Moldovei care au aeroporturi sunt:

a) Iaşi şi Botoşani;
220
b) Suceava şi Botoşani;
c) Suceava şi Iaşi;
d) Suceava şi Roman;
e) Iaşi şi Roman.
DEPRESIUNEA COLINARĂ A TRANSILVANIEI
830. Cea mai mare unitate de dealuri şi podişuri din România

este:
a) Depresiunea colinară a Transilvaniei;
b) Podişul Moldovei;
c) Podişul Dobrogei;
d) Podişul Getic;
e) Podişul Mehedinţi.
831. Depresiunea colinară a Transilvaniei are o suprafaţă de

peste:
a) 27 000 km2;
b) 26 900 km2;
c) 30 000 km2;
d) 26 800 km2;
e) 26 600 km2.
832. Cutele diapire din Depresiunea colinară a Transilvaniei

reprezintă:
a) cutări ale stratelor sedimentare orizontale;
b) boltiri ale stratelor sedimentare orizontale;
c) acumulări de gaz metan în stratele sedimentare;
d) acumulări de sedimente pe grosimi mari;
e) strate ridicate la verticală, care au adus din adânc
sâmburi de sare.
221
833. Interfluviile majore din Depresiunea colinară a
Transilvaniei au orientarea:
a) est-vest sau nord-est – sud-vest;
b) vest-est sau nord-vest – sud-est;
c) est-vest sau nord-vest – sud-est;
d) est-vest sau nord-sud;
e) vest-est sau nord-sud.
834. În Depresiunea colinară a Transilvaniei văile sunt:

a) foarte înguste şi adânci;
b) largi cu lunic şi terase înguste;
c) înguste cu lunci extinse;
d) foarte largi, cu lunci şi terase extinse;
e) cu dispunere convergentă.
835. Depresiunile cele mai extinse din Depresiunea colinară a

Transilvaniei sunt cele din:
a) nord şi est;
b) nord;
c) nord-vest;
d) est;
e) sud-vest.
836. În Depresiunea colinară a Transilvaniei altitudinea medie

este de circa:
a) 350 m;
b) 325 m;
c) 450 m;
d) 425 m;
e) 500 m.
837. În Depresiunea colinară a Transilvaniei altitudinea

maximă este de:
a) 1 060 m;
222
b) 1 028 m;
c) 1 080 m;
d) 1 018 m;
e) 1 224 m.
838. Dealuri cu altitudini de peste 1 000 m, din Depresiunea

colinară a Transilvaniei, sunt:
a) Rez şi Firtuş;
b) Şieului şi Cetăţii;
c) Homat şi Sinioara;
d) Firtuş şi Şiclod;
e) Şiclod şi Nădăşcut.
839. În Depresiunea colinară a Transilvaniei altitudinea

maximă este atinsă în dealul:
a) Bicheş;
b) Firtus;
c) Şiclod;
d) Homat;
e) Şieului.
840. Altitudinile minime din Depresiunea colinară a

Transilvaniei, aflate pe Mureş şi Someş, au valori sub:
a) 200 m;
b) 250 m;
c) 150 m;
d) 400 m;
e) 300 m.
841. Procesele geomorfologice care afectează versanţii din

Depresiunea colinară a Transilvaniei sunt:
a) prăbuşirile şi alunecările de teren;
b) scurgerile de noroi şi torenţialitatea;
c) pluviodenudarea şi torenţialitatea;
223
d) tasările şi alunecările de teren;
e) alunecările de teren şi torenţialitatea.
842. Depresiunea Făgăraş este drenată de râul:

a) Cibin;
b) Olt;
c) Sadu;
d) Secaş;
e) Târnava Mare.
843. Podişul Hârtibaciului este limitat la nord şi sud de văile

râurilor:
a) Mureş şi Târnava Mică;
b) Târnava Mică şi Târnava Mare;
c) Târnava Mare şi Hârtibaci;
d) Hârtibaci şi Olt;
e) Târnava Mare şi Olt.
844. Dealurile Târnavelor sunt încadrate la nord şi, respectiv,

la sud de văile râurilor:
a) Someşul Mare şi Mureş;
b) Mureş şi Târnava Mică;
c) Târnava Mică şi Târnava Mare;
d) Mureş şi Târnava Mare;
e) Târnava Mare şi Olt.
845. Între Valea Someşelor (Mare şi Mic) şi Valea Mureşului

se întinde:
a) Câmpia Transilvaniei;
b) Podişul Târnavelor;
c) Podişul Someşan;
d) Podişul Secaşelor;
e) Podişul Hârtibaciului.
224
846. Râul Agrij străbate depresiunea:
a) Lăpuş;
b) Homoroade;
c) Almaş;
d) Făgăraş;
e) Sovata.
847. Aveţi în atenţie următoarele localităţi: Aiud, Dej, Sebeş,

Turda, Luduş, Blaj. Care grupare, dintre cele de mai jos,
cuprinde numai localităţi situate pe cursul aceleiaşi ape
curgătoare:
a) Turda şi Sebeş;
b) Blaj şi Dej;
c) Luduş şi Aiud;
d) Sebeş şi Dej;
e) Luduş şi Blaj.
848. Agrijul şi Someşul confluează în dreptul oraşului:

a) Huedin;
b) Dej;
c) Jibou;
d) Deva;
e) Blaj.
849. Climatul temperat cu nuanţă oceanică din Depresiunea

colinară a Transilvaniei are două subtipuri, şi anume:
a) climat de dealuri şi podişuri înalte şi climat de
depresiuni submontane;
b) climat de dealuri joase şi climat de depresiuni
intramontane;
c) climat de dealuri şi podişuri înalte şi climat de
dealuri joase şi depresiuni;
d) climat de dealuri înalte şi climat de podişuri înalte;
e) climat de dealuri joase şi climat de depresiuni.
225
850. Climatul de dealuri şi podişuri înalte (la peste 600 m), din
Depresiunea colinară a Transilvaniei, are temperaturi medii
anuale ce ating valori de circa:
a) 6º C;
b) 7º C;
c) 8º C;
d) 9º C;
e) 10º C.
851. În climatul de dealuri şi podişuri înalte, din Depresiunea

colinară a Transilvaniei, precipitaţiile medii anuale au
valori de peste:
a) 700 mm/an (maximum în mai-iunie);
b) 600 mm/an (maximum în aprilie-mai);
c) 650 mm/an (maximum în martie-aprilie);
d) 680 mm/an (maximum mai-iunie);
e) 800 mm/an (maximum martie-aprilie).
852. Climatul de dealuri joase şi depresiuni, din Depresiunea

colinară a Transilvaniei, se caracterizează prin:
a) temperaturi medii anuale de 8-9º C;
b) temperaturi medii anuale de 6-8º C;
c) temperaturi medii anuale de 7-8º C;
d) temperaturi medii anuale de 9-10º C;
e) temperaturi medii anuale de 7-9º C.
853. Cantitatea de precipitaţii medii anuale din zonele de

dealuri joase şi depresiuni din Depresiunea colinară a
Transilvaniei este de:
a) 500-600 mm;
b) 550-650 mm;
c) 550-600 mm;
d) 500-650 mm;
e) 650-700 mm.
226
854. Fenomene foehnale se resimt în Depresiunea colinară a
Transilvaniei, în partea de:
a) sud-est şi sud-vest;
b) est şi nord-est;
c) est şi sud-est;
d) sud-vest şi sud;
e) nord şi nord-vest.
855. În Depresiunea colinară a Transilvaniei se produc

frecvent inversiuni de temperatură:
a) primăvara;
b) primăvara şi vara;
c) toamna şi iarna;
d) toamna;
e) iarna.
856. Cea mai scăzută scurgere a apelor râurilor din

Depresiunea colinară a Transilvaniei se înregistrează din:
a) august până în septembrie;
b) august până în octombrie;
c) august până în noiembrie;
d) august până în decembrie;
e) iunie până în august.
857. Afluent pe stânga al Mureşului, în cuprinsul Depresiunii

colinare a Transilvaniei, este:
a) Arieşul;
b) Târnava;
c) Ampoiul;
d) Almaşul;
e) Cibinul.
227
858. Afluent pe dreapta al Mureşului, în cuprinsul Depresiunii
colinare a Transilvaniei, este:
a) Târnava;
b) Hârtibaciul;
c) Arieşul;
d) Agrijul;
e) Secaşul.
859. În Depresiunea colinară a Transilvaniei numărul lacurilor

sărate este de peste:
a) 100;
b) 90;
c) 80;
d) 70;
e) 150.
860. Salinitatea lacurilor sărate din Depresiunea colinară a

Transilvaniei atinge valori cuprinse între:
a) 50-100 g/l;
b) 50-75 g/l;
c) 100-200 g/l;
d) 200-300 g/l;
e) 300-400 g/l.
861. Cel mai adânc lac din Depresiunea colinară a

Transilvaniei este:
a) Avram Iancu;
b) Ursu;
c) Geaca;
d) Cătina;
e) Zau de Câmpie.
862. La Ocna Sibiului există un lac:

a) într-o regiune calcaroasă;
228
b) de baraj natural;
c) hidroenergetic;
d) de baraj antropic (iaz);
e) într-o fostă exploatare de sare.
863. Cele mai multe iazuri transilvănene se află în:

a) Podişul Someşan;
b) Podişul Hârtibaciului;
c) Câmpia Transilvaniei;
d) Podişul Târnavelor;
e) Podişul Secaşelor.
864. În Depresiunea colinară a Transilvaniei, la 400-700 m

altitudine, se află păduri de:
a) fag;
b) tei;
c) frasin;
d) arţar;
e) gorun.
865. În Depresiunea colinară a Transilvaniei trăiesc peste:

a) 2,4 milioane de locuitori;
d) 4,5 milioane de locuitori;
e) 5,8 milioane de locuitori.
866. Numărul oraşelor din Depresiunea colinară a

Transilvaniei este de:
a) 48;
b) 38;
c) 55;
d) 18;
e) 25.
229
867. În Depresiunea colinară a Transilvaniei numărul
comunelor depăşeşte:
a) 300;
b) 500;
c) 350;
d) 400;
e) 450.
868. În Depresiunea colinară a Transilvaniei oraşele cu funcţii

complexe sunt în număr de:
a) 10;
b) 8;
c) 7;
d) 6;
e) 5.
869. În Depresiunea colinară a Transilvaniei, doar trei oraşe

depăşesc 100 000 de locuitori şi acestea sunt:
a) Sibiu, Târgu Mureş, Bistriţa;
b) Sibiu, Turda, Cluj Napoca;
c) Sibiu, Alba Iulia, Târgu Mureş;
d) Sibiu, Mediaş, Cluj Napoca;
e) Sibiu, Târgu Mureş, Cluj Napoca.
870. Oraşele, din Depresiunea colinară a Transilvaniei, cu

funcţii agroindustrială şi de servicii sunt în număr de:
a) 11;
b) 22;
c) 32;
d) 12;
e) 18.
230
871. În Depresiunea colinară a Transilvaniei densitatea
populaţiei este de circa:
a) 90 de locuitori/km2;
b) 85 de locuitori/km2;
c) 70 de locuitori/km2;
d) 95 de locuitori/km2;
e) 100 de locuitori/km2.
872. În Depresiunea colinară a Transilvaniei populaţia urbană

însumează circa:
a) 500 000 de locuitori;
b) 1 500 000 de locuitori;
c) 2 000 000 de locuitori;
d) 1 000 000 de locuitori;
873. Care, dintre oraşele daco-romane de mai jos, era situat în

Depresiunea colinară a Transilvaniei:
a) Carsium;
b) Dierna;
c) Drobeta;
d) Ampelum;
e) Apulum.
874. Pe locul oraşului daco-roman Apulum se află astăzi

centrul urban:
a) Cluj-Napoca;
b) Turda;
c) Târgu Mureş;
d) Alba Iulia;
e) Sibiu.
231
875. La confluenţa Someşului Mare cu Someşul Mic se află
oraşul:
a) Blaj;
b) Dej;
c) Beclean;
d) Năsăud;
e) Turda.
876. Târnava Mică şi Târnava Mare confluează în dreptul

oraşului:
a) Dej;
b) Blaj;
c) Jibou;
d) Copşa Mică;
e) Mediaş.
cu o populaţie cuprinsă între 50 000 şi 100 000 de locuitori:
a) Cluj Napoca, Turda, Sibiu;
b) Sibiu, Alba Iulia, Agnita;
c) Turda, Alba Iulia, Bistriţa;
d) Turda, Sighişoara, Târnăveni;
e) Blaj, Dej, Turda.
878. În depresiunile submontane din sudul Depresiunii

colinare a Transilvaniei se află oraşele:
a) Tălmaciu, Avrig, Victoria;
b) Mediaş, Sibiu, Copşa Mică;
c) Turda, Sibiu, Victoria;
d) Sibiu, Făgăraş, Blaj;
e) Cisnădie, Tălmaciu, Copşa Mică.
879. În sudul oraşului Cluj-Napoca se află:

a) Depresiunea Alba-Iulia;
232
b) Dealul Feleac;
c) Depresiunea Bistriţa;
d) Dealul Bicheş;
e) Depresiunea Homoroade.
880. Oraşe, din Depresiunea colinară a Transilvaniei, cu

originea în feudalism sunt:
a) Turda, Alba Iulia, Dej;
b) Sighişoara, Bistriţa, Cluj-Napoca;
c) Mediaş, Cluj Napoca, Bistriţa;
d) Mediaş, Bistriţa, Alba-Iulia;
e) Bistriţa, Sighişoara, Sibiu.
881. Pe Mureş sunt situate oraşele:

a) Luduş, Reghin, Aiud;
b) Târgu Mureş, Ocna Mureş, Blaj;
c) Mediaş, Luduş, Turda;
d) Alba Iulia, Blaj, Bistriţa;
e) Reghin, Târgu Mureş, Turda.
882. În Depresiunea Făgăraş se află oraşul:

a) Cisnădie;
b) Teiuş;
c) Sighişoara;
d) Victoria;
e) Ocna Sibiului.
883. Este situat la nord de Mureş centrul de extracţie a gazului

metan de la:
a) Sărmăşel;
b) Nadeş;
c) Nou Săsesc;
d) Copşa Mică;
e) Ilimbav.
233
884. Centrele de exploatare a cărbunilor, din Depresiunea
colinară a Transilvaniei, sunt:
a) Comăneşti şi Asău;
b) Ticu şi Cristolţel;
c) Bigăr şi Lonea;
d) Alunu şi Baraolt;
e) Vârghiş şi Căpeni.
885. În Depresiunea colinară a Transilvaniei, industria mobilei

este bine dezvoltată în oraşul:
a) Cluj Napoca;
b) Turda;
c) Sibiu;
d) Bistriţa;
e) Târgu Mureş.
886. Pe dealurile joase din Depresiunea colinară a

Transilvaniei, pădurile ocupă, din suprafaţa totală a
acesteia, o pondere de:
a) peste 20 %;
b) 40 %;
c) sub 10 %;
d) circa 15 %;
e) 25 %.
887. În Depresiunea Colinară a Transilvaniei, la contactul cu

muntele şi pe dealurile înalte transilvănene, pădurile au o
pondere de circa:
a) 40-45 %;
b) 45-50 %;
c) 50-55 %;
d) 60-65 %;
e) 55-60 %.
234
888. Peste 60 % din terenul arabil al Depresiunii colinare a
Transilvaniei se află la altitudini mai mici de:
a) 800 m;
b) 500 m;
c) 100 m;
d) 400 m;
e) 200 m.
889. În Depresiunea colinară a Transilvaniei, tradiţionale sunt

livezile de:
a) piersici şi caişi;
b) cireşi şi vişini;
c) meri şi peri;
d) meri şi pruni;
e) cireşi şi pruni.

situate pe acestea, este corectă:
a) râul Sadu – oraşul Sibiu;
b) râul Târnava Mică – oraşul Odorheiu Secuiesc;
c) râul Someşu Mic – oraşul Cluj-Napoca;
d) râul Ampoi – oraşul Turda;
e) râul Timiş – oraşul Timişoara.
891. Indicaţi oraşul transilvănean situat pe ruta Autostrăzii

Transeuropene (TEM):
a) Sibiu;
b) Braşov;
c) Sebeş;
d) Alba Iulia;
e) Rupea.
235
892. Aveţi în atenţie următoarele oraşe: Cluj Napoca, Sibiu,
Alba Iulia, Turda, Sighişoara, Bistriţa, Târgu Mureş, Dej.
Care grupare, dintre cele de mai jos, cuprinde cele mai mari
centre turistice din Transilvania:
a) Cluj Napoca, Sibiu, Alba Iulia, Sighişoara, Dej;
b) Turda, Sighişoara, Bistriţa, Târgu Mureş, Mediaş;
c) Alba Iulia, Sighişoara, Bistriţa, Dej, Turda;
d) Cluj Napoca, Sibiu, Alba Iulia, Sighişoara, Târgu
Mureş;
e) Cluj Napoca, Sibiu, Alba Iulia, Sighişoara, Turda.
PODIŞUL DOBROGEI
893. Suprafaţa Podişului Dobrogei este de peste:
a) 9 500 km2;
b) 10 400 km2;
c) 10 000 km2;
d) 9 400 km2;
e) 8 400 km2.
894. Podişul Dobrogei constituie o unitate:
a) de relief alcătuită din dealuri înalte;
b) de platformă;
c) de acumulare;
d) deltaică;
e) montană.
895. Podişul Dobrogei este delimitat spre vest de cele două
braţe ale Dunării, şi anume:
a) Borcea şi Dunărea;
b) Dunărea şi Dunărea Veche;
c) Cremenea şi Borcea;
d) Dunărea Veche şi Cremenea;
e) Dunărea şi Cremenea.
236
896. Relieful Podişului Dobrogei este alcătuit predominant
din:
a) podişuri înalte (peste 500 m);
b) podişuri înalte (peste 400 m);
c) podişuri mijlocii (circa 400 m);
d) podişuri joase (sub 150 m);
e) podişuri joase (sub 300 m).
897. În alcătuirea Podişului Dobrogei intră roci variate

exceptând:
a) calcarele;
b) granitele;
c) gresiile;
d) bazaltele;
e) conglomeratele.
898. În subunitatea Dobrogei Centrale este inclus numai

podişul:
a) Casimcei;
b) Niculiţel;
c) Oltinei;
d) Babadag;
e) Medgidiei.
899. Relieful dobrogean are altitudini ce depăşesc 300 m

numai în:
a) sud-vest;
b) nord-vest;
c) sud-est;
d) nord-est;
e) sud şi est.
900. Altitudinea maximă a Podişului Dobrogei este de:

a) 352 m;
237
b) 647 m;
c) 496 m;
d) 467 m;
e) 427 m.
901. În cadrul Podişului Dobrogei altitudinea de 352 m se

înregistrează în:
a) Munţii Măcin;
b) Podişul Niculiţel;
c) Podişul Casimcei;
d) Podişu Negru Vodă;
e) Podişul Babadag.
902. Depresiunea Nalbant aparţine:
a) Dobrogei de Nord;
b) Podişului Negru-Vodă;
c) Dobrogei de Sud;
d) Podişului Medgidiei;
e) Dobrogei Centrale.
903. Podişul Casimcei se află situat între:

a) Podişul Medgidiei şi Dealurile Tulcei;
b) Podişul Niculiţel şi Podişul Babadag;
c) Podişul Negru Vodă şi Podişul Oltinei;
d) Podişul Babadag şi Podişul Medgidia;
e) Podişul Mangaliei şi Podişul Oltinei.
904. Dobrogea de Nord cuprinde, printre altele, şi subunităţile:

a) Podişul Babadag, Podişul Niculiţel;
b) Munţii Măcin, Podişul Oltinei;
c) Dealurile Tulcei, Podişul Medgidiei;
d) Podişul Negru Vodă, Munţii Măcin;
e) Podişul Casimcei, Podişul Niculiţel.
238
905. În cadrul Podişului Dobrogei, au limită comună
următoarele unităţi:
a) Depresiunea Nalbant şi Podişul Mangaliei;
b) Podişul Niculiţel şi Podişul Medgidia;
c) Podişul Casimcei şi Podişul Oltinei;
d) Dealurile Tulcei şi Podişul Casimcei;
e) Podişul Negru Vodă şi Podişul Oltinei.
906. Braţul Dunărea Veche este limita vestică a următoarelor

subunităţi din Podişul Dobrogei:
a) Podişul Babadag şi Podişul Casimcei;
b) Podişul Medgidia şi Dealurile Tulcei;
c) Podişul Oltinei şi Podişul Mangaliei;
d) Podişul Medgidia şi Munţii Măcin;
e) Podişul Negru-Vodă şi Depresiunea Nalbant.
907. Subunitatea Podişului Dobrogei, înconjurată pe trei laturi

de ape este:
a) Dobrogea de Sud;
b) Dobrogea Centrală;
c) Dobrogea de Nord;
d) Dobrogea de Sud-Vest;
e) Dobrogea de Sud-Est.
908. Altitudinea maximă a Podişului Dobrogei se înregistrează

în:
a) Podişul Oltinei;
b) Munţii Măcin;
c) Podişul Medgidia;
d) Dealurile Tulcei;
e) Podişul Niculiţel.
239
909. Dintre unităţile Podişului Dobrogei, nu are deschidere la
Marea Neagră (inclusiv sectorul lagunar Razim-Sinoe):
a) Podişul Casimcei;
b) Podişul Babadag;
c) Podişul Niculiţel;
d) Depresiunea Nalbant;
e) Dealurile Tulcei.
910. Care grupare, dintre cele de mai jos, exprimă corect

succesiunea de la sud la nord, în cadrul Podişului Dobrogei:
a) Podişul Oltinei, Dealurile Tulcei, Podişul Medgidia;
b) Podişul Casimcei, Podişul Babadag, Depresiunea
Nalbant;
c) Podişul Mangaliei, Dealurile Tulcei, Podişul
Casimcei;
d) Munţii Măcin, Podişul Oltinei, Podişul Babadag;
e) Podişul Niculiţel, Podişul Negru-Vodă, Podişul
Medgidia.
911. Climatul Podişului Dobrogei este:

a) temperat continental cu nuanţe oceanice;
b) temperat continental cu nuanţe accentuate;
c) temperat continental cu nuanţe moderate;
d) temperat accentuat cu nuanţe moderate;
e) temperat continental cu nuanţe submediteraneene.
912. În Podişul Dobrogei, temperatura medie anuală este de:

a) 8-10º C;
b) 9-10º C;
c) 10-11º C;
d) peste 11º C;
e) 7-8º C.
240
913. În Podişul Dobrogei precipitaţiile nu depăşesc valori de:
a) 600 mm;
b) 550 mm;
c) 500 mm;
d) 450 mm;
e) 400 mm.
914. În lungul litoralului influenţa Mării Negre determină o

nuanţă climatică:
a) de ariditate;
b) oceanică;
c) caspică;
d) pontică;
e) submediteraneeană.
915. Influenţa climatică a Mării Negre se manifestă în Podişul

Dobrogei prin numeroase modificări, mai puţin:
a) atenuarea arşiţei de vară;
b) creşterea temperaturii de la nord la sud;
c) diminuarea gerurilor din timpul iernii;
d) creşterea umidităţii aerului;
e) creşterea frecvenţei vânturilor (brizelor marine).
916. În sezonul cald, în Podişul Dobrogei, vântul caracteristic

este:
a) Crivăţul;
b) Suhoveiul („sărăcilă”);
c) Foehnul;
d) Băltăreţul;
e) Nemira.
917. De la localitatea Hârşova în aval, fluviul Dunărea se

desparte în două braţe şi anume:
a) Borcea şi Dunărea;
241
b) Cremenea şi Dunărea Veche;
c) Dunărea Nouă şi Borcea;
d) Dunărea şi Cremenea;
e) Dunărea Veche şi Dunărea Nouă.
918. Reţeaua hidrografică a Podişului Dobrogei prezintă

următoarele caracteristici, mai puţin:
a) râurile sunt seci o mare parte din an;
b) scurgerea vijelioasă la ploile torenţiale;
c) este tributară Dunării şi Mării Negre;
d) pe râuri au fost amenajate lacuri de baraj
(hidroenergetice);
e) râurile se termină în lacuri de tipul limanelor sau
lagunelor.
919. În Podişul Casimcei se găseşte lacul:
a) Sinoe;
b) Gorgova;
c) Siutghiol;
d) Techirghiol;
e) Dranov.
920. Lacul Taşaul se găseşte situat în cadrul podişului:
a) Casimcei;
b) Medgidiei;
c) Mangaliei;
d) Negru Vodă;
e) Babadag.
921. Lacul Techirghiol se găseşte în podişul:
a) Negru Vodă;
b) Mangaliei;
c) Olteniei;
d) Medgidiei;
e) Casimcei.
242
922. Vegetaţia Podişului Dobrogei a fost reprezentată, până în
secolul al XX-lea, de:
a) păduri de foioase;
b) stepă;
c) silvostepă;
d) stepă şi păduri;
e) stepă şi silvostepă.
923. În prezent, în Podişul Dobrogei, pădurile de stejar cu

elemente termofile ocupă suprafeţe restrânse în:
a) nord şi sud;
b) nord şi est;
c) sud-vest şi nord-vest;
d) nord şi sud-est;
e) nord-vest şi sud-est.
924. Cel mai sudic oraş de pe litoralul Mării Negre este:

a) Mangalia;
b) Constanţa;
c) Eforie;
d) Techirghiol;
e) Sulina.
925. Oraşul din Podişul Dobrogei având o populaţie cuprinsă

între 50 000 şi 100 000 de locuitori este:
a) Constanţa;
b) Cernavodă;
c) Medgidia;
d) Tulcea;
e) Mangalia.
926. Oraşe, din Podişul Dobrogei, cu o populaţie sub 25 000

de locuitori sunt:
a) Constanţa, Eforie, Măcin;
243
b) Tulcea, Medgidia, Negru Vodă;
c) Mangalia, Cernavodă, Năvodari;
d) Techirghiol, Medgidia, Cernavodă;
e) Babadag, Cernavodă, Eforie.
situate în vestul Podişului Dobrogei:
a) Măcin, Constanţa, Tulcea;
b) Cernavodă, Hârşova, Măcin;
c) Babadag, Negru Vodă, Medgidia;
d) Eforie, Constanţa, Hârşova;
e) Techirghiol, Mangalia, Măcin.
928. Care oraşe, dintre cele de mai jos, ce au aparţinut
generaţiei daco-romane, sunt situate în Podişul Dobrogei:
a) Dierna, Aegyssus;
b) Napoca, Dierna;
c) Aegyssus, Carsium;
d) Drobeta, Napoca;
e) Carsium, Apulum.
929. În anul 1878 populaţia din Podişul Dobrogei însuma
circa:
b) 250 000 de locuitori;
c) 150 000 de locuitori;
d) 100 000 de locuitori;
930. În prezent populaţia Podişului Dobrogei numără peste:
b) 1 000 000 de locuitori;
c) 1 500 000 de locuitori;
d) 500 000 de locuitori;
e) 1 900 000 de locuitori.
244
931. Oraşele din Podişul Dobrogei, foste colonii greceşti în
epoca antică, sunt:
a) Constanţa, Babadag;
b) Hârşova, Mangalia;
c) Tulcea, Isaccea;
d) Medgidia, Tulcea.
e) Constanţa, Mangalia.

oraşe situate în nordul Podişului Dobrogei:
a) Măcin şi Cernavodă;
b) Babadag şi Eforie;
c) Isaccea şi Tulcea;
d) Medgidia şi Negru-Vodă;
e) Constanţa şi Hârşova.
933. Pe actualul teritoriu al Podişului Dobrogea, în

mileniul I î. Hr., a început să se formeze:
a) un lac sărat;
b) reţeaua de aşezări;
c) Delta Dunării;
d) unitatea de platformă dobrogeană;
e) un podiş înalt.
934. În prezent, în Dobrogea satele sunt în număr de peste:

a) 100;
b) 200;
c) 50;
d) 300;
e) 500.
935. În cadrul Podişului Dobrogei, oraşe cu funcţii complexe

sunt:
a) Tulcea, Măcin, Mangalia;
245
b) Mangalia, Constanţa, Medgidia;
c) Cernavodă, Tulcea, Mangalia;
d) Constanţa, Medgidia, Hârşova;
e) Eforie, Techirghiol, Mangalia.
936. Peste două treimi din suprafaţa arabilă a Dobrogei este

cultivată cu:
a) legume;
b) viţă de vie;
c) floarea soarelui;
d) grâu şi porumb;
e) pomi fructiferi.
937. Dobrogea ocupă locul I pe ţară la:
a) cultura grâului;
b) cultura porumbului;
c) creşterea bovinelor;
d) cultura florii soarelui;
e) creşterea ovinelor.
938. În Podişul Dobrogei se găsesc livezi de:
a) pruni şi vişini;
b) meri şi caişi;
c) piersici şi cireşi;
d) caişi şi pruni;
e) piersici şi meri.
939. Oraşului Constanţa îi este specifică industria
constructoare de:
a) maşini agricole;
b) nave fluviale de mare capacitate;
c) nave maritime de mare capacitate;
d) material rulant;
e) maşini-unelte.
246
940. Singura centrală atomoelectrică din ţara noastră se află la:
a) Cernavodă;
b) Ovidiu;
c) Tulcea;
d) Măcin;
e) Hârşova.
941. Cel mai mare combinat petrochimic din Dobrogea este:

a) Constanţa;
b) Midia-Năvodari;
c) Tulcea;
d) Cernavodă;
e) Medgidia.
942. În Podişul Dobrogei, un important centru al industriei de
mobilă este:
a) Tulcea;
b) Mangalia;
c) Basarabi;
d) Constanţa;
e) Medgidia.
943. În Podişul Dobrogei, roci sedimentare se exploatează,
printre altele, în centrele:
a) Măcin, Medgidia, Topalu;
b) Basarabi, Mahmudia, Sitorman;
c) Medgidia, Măcin, Basarabi;
d) Sitorman, Greci, Medgidia;
e) Ostrov, Hârşova, Topalu.
944. Din punct de vedere al specializării oraşelor, Eforie face
parte din categoria celor:
a) industriale;
b) miniere;
c) turistice;
247
d) agricole;
e) cu funcţii de transport.
945. Podişul Dobrogei este străbătut de drumul naţional de

a) E60;
b) E85;
c) E70;
d) E79;
e) E81.
946. Autostrada Transeuropeană (TEM), care tranzitează

Podişul Dobrogei, se va continua de la Constanţa, prin
ferry-boat, spre:
a) Bulgaria şi Grecia;
b) Turcia şi Georgia;
c) Ucraina şi Rusia;
d) Georgia şi Azerbaidjan;
e) Rusia şi Turcia.
947. Portul Constanţa este legat, prin ferry-boat, de porturile:

a) Odessa şi Batumi;
b) Batumi şi Samsun;
c) Samsun şi Trabzon;
d) Trabzon şi Batumi;
e) Samsun şi Istanbul.
948. Canalul Dunăre – Marea Neagră reduce distanţa de

transport pe apă dintre Cernavodă şi Constanţa cu circa:
a) 200 km;
b) 150 km;
c) 250 km;
d) 300 km;
e) 400 km.
248
PODIŞUL MEHEDINŢI
949. Podişul Mehedinţi este delimitat de văile râurilor:

a) Motru şi Dunăre;
b) Jiu şi Motru;
c) Jiu şi Tismana;
d) Jiu şi Gilort;
e) Motru şi Gilort.
950. Podişul Mehedinţi este delimitat la est şi, respectiv, la

vest de:
a) Munţi Vâlcan şi Câmpia Română;
b) Munţii Cernei şi Munţii Mehedinţi;
c) Subcarpaţii Getici şi Munţii Cernei;
d) Podişul Getic şi Munţii Mehedinţi;
e) Munţii Almăj şi Subcarpaţii Getici.
951. În alcătuirea geologică a Podişului Mehedinţi intră:

a) roci cristaline, calcare;
b) gresii, bazalte;
c) conglomerate, marne;
d) calcare, granite;
e) bazalte, granite.
952. Formarea, alcătuirea geologică şi evoluţia Podişului

Mehedinţi sunt similare celor din:
a) Podişul Getic;
b) Subcarpaţii Getici;
c) Subcarpaţii Meridionali;
d) Carpaţii Meridionali;
249
953. Formele de relief predominante în Podişul Mehedinţi
sunt:
a) platourile şi culmile cu altitudini de 500-700 m;
b) platourile joase (sub 300 m) şi văile cu sectoare de
chei;
c) abrupturile şi depresiunile;
d) depresiunile mici şi piscurile semeţe;
e) crestele şi platourile cu altitudini de 800-1 000 m.
954. Depresiunile Zăton şi Balta, în care primăvara se

formează lacuri, s-au dezvoltat pe:
a) gresii;
b) marne;
c) calcare;
d) conglomerate;
e) roci cristaline.
955. Relieful dezvoltat pe calcarele din Podişul Mehedinţi
prezintă forme variate:
a) peşteri, chei, sohodoale;
b) peşteri, cueste, chei;
c) chei, peşteri, terase structurale;
d) platouri structurale, chei, peşteri;
e) chei, defilee, depresiuni calcaroase.
956. Podul de la Ponoare, format pe calcare, se află situat în:
a) Podişul Getic;
c) Podişul Casimcei;
d) Podişul Mangaliei;
957. Ponoare şi Topolniţa sunt forme ale reliefului carstic
reprezentând:
a) chei;
250
b) peşteri;
c) sohodoale;
d) defilee;
e) depresiuni.
958. În Podişul Mehedinţi, datorită frecvenţei maselor de aer

sudice, se înregistrează o temperatură medie anuală de:
a) 11º C;
b) 10-11º C;
c) 9-10º C;
d) 8-10º C;
e) 7-8º C.
959. În Podişul Mehedinţi, cantitatea medie de precipitaţii este
de:
a) 500-600 mm;
b) 700-800 mm;
c) 550-600 mm;
d) 600-700 mm;
e) 650-850 mm.
960. În Podişul Mehedinţi se fac simţite influenţele climatice:
a) submediteraneene;
b) oceanice;
c) de tranziţie;
d) pontice;
e) de ariditate.
961. Râul Bahna, care izvorăşte din Podişul Mehedinţi, se
varsă direct în:
a) Motru;
b) Gilort;
c) Coşuştea;
d) Dunăre;
e) Topolniţa.
251
962. Râul Coşuştea, care izvorăşte din Podişul Mehedinţi, se
varsă în:
a) Dunăre;
b) Gilort;
c) Bahna;
d) Motru;
e) Topolniţa.
963. Climatul temperat cu o nuanţă mai caldă şi mai umedă a

permis dezvoltarea, în Podişul Mehedinţi, a:
a) pădurilor de conifere;
b) silvostepei;
c) pădurilor de foioase;
d) pădurilor de foioase şi conifere;
e) stepei.
964. Elementele sudice (mediteraneene) ale vegetaţiei

Podişului Mehedinţi sunt reprezentate prin:
a) cer, gârniţă, liliac sălbatic, pin;
b) mojdrean, cer, stejar pufos, cărpiniţă;
c) pin negru, cărpiniţă, mojdrean, liliac sălbatic;
d) gorun, pin negru, cer, stejar pedunculat;
e) cărpiniţă, liliac sălbatic, tei, stejar brumăriu.
965. În Podişul Mehedinţi, natalitatea are valori situate:

a) sub media pe ţară;
b) la nivelul mediei pe ţară;
c) peste media pe ţară;
d) puţin peste media pe ţară;
e) mult peste media pe ţară.
966. Densitatea medie a populaţiei din Podişul Mehedinţi are

valori de:
a) peste 150 de locuitori/km2;
252
b) sub 100 de locuitori/km2;
c) sub 90 de locuitori/km2;
d) sub 85 de locuitori/km2;
e) sub 80 de locuitori/km2.
967. Indicatorii demografici care situează Podişul Mehedinţi

sub media pe ţară sunt:
a) densitatea populaţiei şi natalitatea;
b) natalitatea şi ponderea populaţiei maghiare;
c) mortalitatea şi sporul natural;
d) ponderea populaţiei ortodoxe şi densitatea;
e) ponderea populaţiei rurale şi natalitatea.
968. Singurul oraş din Podişului Mehedinţi este:

a) Drobeta-Turnu Severin;
b) Baia de Aramă;
c) Orşova;
d) Băile Herculane;
e) Oraviţa.
969. Oraşul Baia de Aramă este situat într-o zonă:

a) colinară;
b) depresionară;
c) montană;
d) de interfluviu;
e) de chei.
970. La Porţile de Fier există un:

a) complex zootehnic;
b) complex maritim;
c) complex petrochimic;
d) complex agricol;
e) complex hidroenergetic.
253
DEALURILE DE VEST
971. Subunităţile de relief Dealurile şi Depresiunea Baia Mare,

Dealurile Silvaniei, Dealurile Crişurilor şi Dealurile
Banatului aparţin:
a) Munţilor Banatului;
b) Dealurilor de Vest;
c) Podişului Getic;
d) Subcarpaţilor;
e) Dealurilor peritransilvane.
972. Dealurile de Vest reprezintă o treaptă de altitudine de

circa 300 m situată între:
a) Munţii Apuseni şi Câmpia de Vest;
b) Câmpia de Vest şi Carpaţii Orientali;
c) Carpaţii Occidentali şi Câmpia de Vest;
d) Munţii Banatului şi Câmpia de Vest;
e) Carpaţii Occidentali şi Depresiunea Colinară a
Transilvaniei.
973. Fundamentul format din blocuri de cristalin carpatic,

acoperit de depozite sedimentare neozoice, este specific:
a) Subcarpaţilor;
b) Podişului Moldovei;
c) Podişului Dobrogei;
d) Dealurilor de Vest;
e) Carpaţilor.
974. Dealurile de Vest sunt dominate, din loc în loc, de vârfuri

alcătuite din roci cristaline sau vulcanice şi anume:
a) Dealurile Pogăniş, Măgura Şimleu, Culmea
Codrului;
b) Culmea Codrului, Dealurile Oradei, Dealurile
Codru-Mama;
254
c) Vârful Prisnel, Dealurile Silvaniei, Dealurile Oradei;
d) Măgura Şimleu, Culmea Codrului, Vârful Prisnel;
e) Dealurile Silvaniei, Măgura Şimleu, Vârful Prisnel.
975. Măgura Şimleu are altitudinea maximă de:

a) 397 m;
b) 687 m;
c) 597 m;
d) 957 m;
e) 579 m.
976. Depresiunea Baia Mare face parte din:

a) Câmpia de Vest;
b) Munţii Apuseni;
c) Carpaţii Orientali;
d) Dealurile de Vest;
e) Depresiunea colinară a Transilvaniei.
977. Dealurile, din cadrul Dealurilor de Vest, situate la sud de

Timiş sunt:
a) Dealurile Lipovei, Dealurile Pogăniş, Dealurile
Tirolului;
b) Dealurile Lipovei, Dealurile Oraviţei, Piemontul
Codrului;
c) Culmea Codrului, Dealurile Lipovei, Dealurile
Codru-Moma;
d) Culmea Codrului, Dealurile Ghepişului, Dealurile
Oraviţei;
e) Dealurile Pogăniş, Dealurile Tirolului, Dealurile
Oraviţei.
978. Culmea Codrului este o unitate componentă a:

a) Dealurilor Codru Moma;
b) Dealurilor Silvaniei;
255
c) Dealurilor Tirolului;
d) Dealurilor Pogăniş;
e) Dealurilor Oradei.
979. Din unitatea de relief a Dealurilor Silvaniei fac parte şi:

a) Dealurile Pogăniş şi Dealurile Tirolului;
b) Măgura Şimleului şi Culmea Codrului;
c) Dealurile Tirolului şi Dealurile Codru-Moma;
d) Delurile Oraviţei şi Măgura Şimleu;
e) Culmea Codrului şi Dealurile Pogăniş.
980. Dealurile Tirolului, subunitate aparţinând Dealurilor de

Vest, sunt delimitate la nord de râul:
a) Bârzava;
b) Timiş;
c) Pogăniş;
d) Caraş;
e) Nera.
981. Subunitatea de relief, componentă a Dealurilor de Vest,

situată cel mai aproape de Dunăre, este reprezentată de:
a) Dealurile Tirolului;
b) Dealurile Codru-Moma;
c) Dealurile Oraviţei;
d) Dealurile Pogăniş;
e) Dealurile Silvaniei.
982. Între Timiş şi Bârzava, în cadrul Dealurilor de Vest, se

desfăşoară:
a) Dealurile Tirolului;
b) Dealurile Silvaniei;
c) Dealurile Pogăniş;
d) Dealurile Oraviţei;
e) Măgura Şimleu.
256
983. Între Mureş şi Bega, în cadrul Dealurilor de Vest, se
desfăşoară:
a) Dealurile Pogăniş;
b) Dealurile Tirolului;
c) Dealurile Codru-Moma;
d) Dealurile Lipovei;
e) Dealurile Oraviţei.
984. Influenţele climatice care se resimt în Dealurile de Vest
sunt:
a) oceanice;
b) submediteraneene;
c) oceanice şi submediteraneene;
d) de tranziţie;
e) submediteraneene şi de tranziţie.
985. Climatul temperat cu nuanţă oceanică, din Dealurile de
Vest, care se manifestă la nord de Mureş, se caracterizează
printr-o temperatură medie anuală şi, respectiv, precipitaţii
cu valori de:
a) 9º C şi 750 mm/an;
b) 10º C şi 650 mm/an;
c) 8º C şi 850 mm/an;
d) 7º C şi 950 mm/an;
e) 8º C şi 700 mm/an.
986. Climatul temperat cu nuanţe submediteraneene din
Dealurile de Vest, care se manifestă la sud de Mureş, se
caracterizează printr-o temperatură medie anuală şi,
respectiv, precipitaţii cu valori de:
a) 10º C şi 700 mm/an;
b) 11º C şi 800 mm/an;
c) 9º C şi 750 mm/an;
d) 12º C şi 850 mm/an;
e) 8º C şi 600 mm/an.
257
987. Râurile Lăpuş, Crasna, Barcău şi Crişurile formează:
a) chei;
b) cascade;
c) defilee;
d) peşteri;
e) sohodoluri.
988. Vegetaţia naturală ce a caracterizat, în trecut, Dealurile de

Vest a fost reprezentată de:
a) păduri de fag;
b) păduri de stejar;
c) silvostepă;
d) stepă;
e) păduri în amestec.
989. În Dealurile de Vest, populaţia este concentrată pe

culoarele de vale şi în depresiuni în peste:
a) 700 de sate şi 12 oraşe;
b) 600 de sate şi 14 oraşe;
c) 800 de sate şi 10 oraşe;
d) 500 de sate şi 15 oraşe;
e) 650 de sate şi 10 oraşe.
990. Specificul economic al majorităţii satelor din Dealurile de

Vest (mai ales de pe văi) este:
a) viticultura şi creşterea animalelor;
b) pomicultura şi viticultura;
c) culturile cerealiere şi viticultura;
d) culturile cerealiere şi creşterea animalelor;
e) creşterea animalelor şi pomicultura.
991. Sate, din Dealurile de Vest, în care este prezentă industria

extractivă (lignit, petrol), se află în bazinul:
a) Timişului;
258
b) Mureşului;
c) Crişurilor;
d) Crasnei;
e) Someşului.
992. Municipii cu funcţii complexe şi un număr mare de

locuitori din zona Dealurilor de Vest sunt:
a) Oradea şi Zalău;
b) Oradea şi Baia Mare;
c) Lugoj şi Arad;
d) Satu Mare şi Oradea;
e) Baia Mare şi Zalău.
993. Unele localităţi din Dealurile de Vest sunt atestate

documentar din secolele:
a) XIV-XVI;
b) XV-XVI;
c) XII-XVII;
d) XIII-XIV;
e) X-XII.
994. Cel mai mare oraş din Dealurile de Vest, ca număr de

locuitori, este:
a) Zalău;
b) Baia Mare;
c) Oradea;
d) Lipova;
e) Buziaş.
995. Oraşul din Dealurile de Vest cu o populaţie de 50 000-

100 000 de locuitori este:
a) Baia Mare;
b) Zalău;
c) Jibou;
259
d) Lipova;
e) Oraviţa.
996. Căile de comunicaţie din Dealurile de Vest urmăresc

văile râurile:
a) Crişuri, Mureş, Timiş, Ampoi;
b) Mureş, Timiş, Someş, Arieş;
c) Someş, Crişuri, Mureş, Timiş;
d) Crişuri, Mureş, Timiş, Cerna;
e) Mureş, Timiş, Someş, Strei.
997. Un centru de exploatare a cărbunilor din Dealurile de

Vest, apropiat de Popeşti şi Borumlaca, este:
a) Suplacu de Barcău;
b) Borş;
c) Voivozi;
d) Aghireşu;
e) Cristolţel.
CÂMPIA ROMÂNĂ
998. Cea mai extinsă unitate de câmpie a ţării, Câmpia

Română, are o suprafaţă de:
a) 25 600 km2;
b) 32 800 km2;
c) 62 500 km2;
d) 46 200 km2;
e) 52 600 km2.
999. Câmpia Română s-a format, în urma retragerii spre est a

lacului cuaternar existent la sud de Carpaţi, prin:
a) procese tectonice;
b) procese de subsidenţă;
260
c) procese de colmatare;
d) procese orogenice;
e) regresiuni şi transgresiuni marine.
1000. Relieful Câmpiei Române are altitudini cuprinse între:

a) 10-300 m;
b) 20-300 m;
c) 30-100 m;
d) 100-200 m;
e) 30-300 m.
1001. Câmpiile de terase acoperite cu dune de nisip

caracterizează relieful Câmpiei Române aflat:
a) la vest de Argeş;
b) la est de Olt;
c) între Olt şi Argeş;
d) la vest de Olt;
e) între Vedea şi Argeş.
1002. Aveţi în atenţie următoarele unităţi din Câmpia Română:

Câmpia Olteniei, Câmpia Boianu, Câmpia Vlăsia, Câmpia
Brăilei, Câmpia Găvanu-Burdea, Câmpia Galaţi. Care
grupare, dintre cele de mai jos, include numai câmpii
ordonate de la vest la est:
a) Câmpia Boianu, Câmpia Vlăsia, Câmpia Brăilei;
b) Câmpia Galaţi, Câmpia Olteniei, Câmpia Boianu;
c) Câmpia Olteniei, Câmpia Galaţi, Câmpia Brăilei;
d) Câmpia Găvanu-Burdea, Câmpia Boianu, Câmpia
Galaţi;
e) Câmpia Olteniei, Câmpia Vlăsia, Câmpia Găvanu-
Burdea.
261
1003. Aveţi în atenţie următoarele unităţi ale Câmpiei Române:
Câmpia Bărăgan, Câmpia Brăilei, Câmpia Galaţi, Câmpia
Boianu, Câmpia Burnaz, Câmpia Vlăsia. Care grupare,
dintre cele de mai jos, include numai câmpii de glacis şi de
terase:
a) Câmpia Brăilei, Câmpia Galaţi, Câmpia Bărăgan;
b) Câmpia Boianu, Câmpia Burnaz, Câmpia Galaţi;
c) Câmpia Vlăsia, Câmpia Brăilei, Câmpia Boianu;
d) Câmpia Galaţi, Câmpia Bărăgan, Câmpia Burnaz;
e) Câmpia Brăilei, Câmpia Bărăganului, Câmpia
Boianu.
1004. Câmpia Olteniei este delimitată la nord şi, respectiv, la

est de:
a) Subcarpaţi şi râul Jiu;
b) Podişul Getic şi râul Argeş;
c) Podişul Mehedinţi şi râul Jiu;
d) Podişul Getic şi râul Olt;
e) Subcarpaţi şi râul Vedea.
1005. Câmpia Boianu este delimitată la est şi, respectiv, la vest

de râurile:
a) Vedea şi Olt;
b) Vedea şi Teleorman;
c) Argeş şi Teleorman;
d) Olt şi Olteţ;
e) Argeş şi Olt.
1006. Câmpia Titu este traversată de valea râului:

a) Argeş;
b) Ialomiţa;
c) Vedea;
d) Dâmboviţa;
e) Teleorman.
262
1007. Nisipurile sunt caracteristice câmpiei:
a) Găvanu-Burdea;
b) Burnaz;
c) Vlăsia;
d) Olteniei;
e) Piteşti.
1008. Câmpiile Vlăsia, Bărăgan şi Brăilei sunt:
a) câmpii joase de divagare;
b) câmpii de terase;
c) câmpii tabulare cu loess;
d) câmpii de glacis;
e) câmpii înalte piemontane.
1009. Aveţi în vedere următoarele unităţi ale Câmpiei Române:
Câmpia Boianu, Câmpia Galaţi, Câmpia Titu, Câmpia
Găvanu-Burdea, Câmpia Ploieşti, Câmpia Vlăsia. Care
grupare, dintre cele de mai jos, cuprinde câmpii aflate la est
de Argeş:
a) Câmpia Găvanu-Burdea, Câmpia Vlăsia, Câmpia
Boianu;
b) Câmpia Ploieşti, Câmpia Galaţi, Câmpia Găvanu-
Burdea;
c) Câmpia Titu, Câmpia Boianu, Câmpia Galaţi;
d) Câmpia Galaţi, Câmpia Ploieşti, Câmpia Vlăsia;
e) Câmpia Boianu, Câmpia Titu, Câmpia Găvanu-
Burdea.
1010. Câmpia Titu, din cadrul Câmpiei Române, are
următoarele caracteristici:
a) tabulară cu loess;
b) joasă de divagare;
c) înaltă piemontană;
d) de terase;
e) de glacis.
263
1011. Climatul Câmpiei Române este temperat, caracterizat prin
temperaturi medii anuale cu valori de:
a) 9-10º C;
b) 8-10º C;
c) 11-12º C;
d) 9-11º C;
e) 10-11º C.
1012. Cantitatea medie anuală de precipitaţii care cade în

Câmpia Română creşte:
a) de la est la vest;
b) de la nord la sud;
c) de la vest la est;
d) de la sud-vest la nord-est;
e) de la Dunăre spre Subcarpaţii Curburii.
1013. Secetele prelungite din ultimii ani au generat, împreună

cu activităţile antropice, procese de deşertificare
manifestate cu precădere în:
a) Câmpia Olteniei;
b) Câmpia Carei;
c) Câmpia Bărăganului;
d) Grindurile Dunării;
e) Câmpia Siretului Inferior.
1014. Aveţi în atenţie următoarele râuri din Câmpia Română:
Vedea, Olt, Dâmboviţa, Argeş, Ialomiţa, Buzău, Jiu. Care
grupare, dintre cele de mai jos, este corect ordonată de la
vest la est:
a) Ialomiţa, Jiu, Buzău;
b) Olt, Vedea, Argeş,;
c) Jiu, Buzău, Vedea;
d) Olt, Ialomiţa, Dâmboviţa;
e) Vedea, Argeş, Jiu.
264
1015. Aveţi în atenţie următoarele râuri: Jiu, Vedea, Teleorman,
Dâmboviţa, Olt, Ialomiţa. Care grupare, dintre cele de mai
jos, este corect ordonată de la est la vest:
a) Vedea, Dâmboviţa, Jiu;
b) Ialomiţa, Olt, Dâmboviţa;
c) Vedea, Jiu, Olt;
d) Dâmboviţa, Teleorman, Ialomiţa;
e) Teleorman, Vedea, Olt.
1016. În jurul capitalei sunt situate mai multe lacuri, care, din
punct de vedere genetic, sunt:
a) iazuri şi lacuri de agrement;
b) lacuri de crov;
c) limane fluviatile;
d) lagune;
e) lacuri de luncă.
1017. Lacul Sărat se găseşte în câmpia:

a) Galaţi;
b) Bărăgan;
c) Titu;
d) Brăilei;
e) Siretului Inferior.
1018. Lacul Amara se găseşte în câmpia:

a) Brăilei;
b) Burnaz;
c) Boianu;
d) Galaţi;
e) Bărăganului.
1019. Culturile agricole au înlocuit vegetaţia naturală a Câmpiei

Române reprezentată prin:
a) stepă, silvostepă şi păduri de fag;
265
b) stepă, silvostepă şi păduri de stejar;
c) silvostepă, păduri în amestec şi păduri de tei;
d) păduri de stejar, salcâm şi de tei;
e) stepă, păduri de foioase şi silvostepă.
1020. În partea centrală şi de vest a Câmpiei Române

predomină solurile:
a) cernoziomuri şi lăcovişti;
b) cernoziomuri levigate şi soluri brun-roşcate;
c) soluri aluviale şi cernoziomuri levigate;
d) lăcovişti şi soluri brun-roşcate;
e) soluri brun-roşcate şi cernoziomuri;
1021. Numărul rezervaţiilor naturale din Câmpia Română,

înfiinţate pentru ocrotirea speciilor de plante şi de animale
este de:
a) 60;
b) 45;
c) 15;
d) 55;
e) 25.
1022. În Câmpia Română populaţia este grupată în:

a) 2 200 de sate şi 54 de oraşe;
b) 3 200 de sate şi 45 de oraşe;
c) 1 200 de sate şi 56 de oraşe;
d) 6 200 de sate şi 54 de oraşe;
e) 5 200 de sate şi 64 de oraşe.
1023. Aveţi în atenţie următoarele oraşe: Craiova, Râmnicu
Vâlcea, Târgovişte, Drobeta-Turnu Severin, Buzău, Târgu
Jiu, Piteşti. Care grupare, dintre cele de mai jos, include
numai oraşe situate în Câmpia Română:
a) Râmnicu Vâlcea, Craiova, Târgovişte;
266
b) Târgu-Jiu, Craiova, Piteşti;
c) Buzău, Drobeta-Turnu Severin, Târgu Jiu;
d) Craiova, Piteşti, Târgovişte;
e) Piteşti, Drobeta-Turnu Severin, Buzău.
1024. Oraşul Alexandria se găseşte în câmpia:
a) Burnaz;
b) Boianu;
c) Piteşti;
d) Titu;
e) Olteniei.
1025. În sudul Câmpiei Bărăganului se găseşte oraşul:
a) Giurgiu;
b) Turnu Măgurele;
c) Alexandria;
d) Călăraşi;
e) Slobozia.
1026. Aveţi în atenţie următoarele oraşe: Slobozia, Videle,
Craiova, Piteşti, Turnu-Măgurele, Târgovişte. Care grupare,
dintre cele de mai jos, se găseşte la contactul Câmpiei
Române cu Podişul Getic şi Subcarpaţii:
a) Slobozia, Videle, Piteşti;
b) Craiova, Turnu-Măgurele, Videle;
c) Piteşti, Videle, Craiova;
d) Turnu-Măgurele, Slobozia, Târgovişte;
e) Piteşti, Craiova, Târgovişte.
1027. Oraşul Craiova se află situat pe râul:

a) Olt;
b) Jiu;
c) Argeş;
d) Olteţ;
e) Vedea.
267
CÂMPIA DE VEST (BANATO-SOMEŞANĂ)
1028. Câmpia de Vest se desfăşoară în vestul României pe o

suprafaţă de peste:
a) 10 000 km2;
b) 12 000 km2;
c) 15 000 km2;
d) 17 000 km2;
e) 20 000 km2.
1029. Din punct de vedere geologic, Câmpia de Vest are un

fundament alcătuit din blocuri cristaline scufundate peste
care s-au acumulat:
a) roci sedimentare groase;
b) argile şi marne;
c) gresii şi conglomerate;
d) depozite loessoide;
e) tuf vulcanic.
1030. Câmpia de Vest scade în altitudine de la est la vest, de la:

a) 300-350 la 200-250 m;
b) 200-250 la 150-200 m;
c) 200 la 150 m;
d) 140-150 la 90-100 m;
e) 50-60 la 8-10 m.
1031. Câmpiile Aradului, Cermei şi Miersig sunt:
a) câmpii de subsidenţă;
b) câmpii tabulare;
c) câmpii înalte;
d) câmpii joase;
e) câmpii de divagare.
268
1032. Câmpia joasă a Crişurilor este delimitată la sud şi,
respectiv, la nord de râurile:
a) Mureş şi Crişul Alb;
b) Timiş şi Mureş;
c) Mureş şi Crişul Repede;
d) Crişul Alb şi Crişul Repede;
e) Crişul Negru şi Crişul Alb.
1033. Aveţi în vedere următoarele unităţi ale Câmpiei de Vest:

Câmpia Crişurilor, Câmpia Ierului, Câmpia Miersig,
Câmpia Cermei, Câmpia Aradului, Câmpia Lugoj. Care
grupare, dintre cele de mai jos, include numai câmpii înalte:
a) Câmpia Crişurilor, Câmpia Miersig, Câmpia
Cermei;
b) Câmpia Miersig, Câmpia Ierului, Câmpia Aradului;
c) Câmpia Cermei, Câmpia Miersig, Câmpia Aradului;
d) Câmpia Lugoj, Câmpia Ierului, Câmpia Crişurilor;
e) Câmpia Cermei, Câmpia Aradului, Câmpia Lugoj.
1034. Aveţi în atenţie următoarele unităţi ale Câmpiei de Vest:

Câmpia Someşului, Câmpia Aradului, Câmpia Cermei,
Câmpia Lugojului, Câmpia Ierului, Câmpia Miersig. Care
grupare, dintre cele de mai jos, include câmpii ordonate
corect de la nord la sud:
a) Câmpia Aradului, Câmpia Someşului, Câmpia
Lugojului;
b) Câmpia Lugojului, Câmpia Miersig, Câmpia
Cermei;
c) Câmpia Someşului, Câmpia Lugojului, Câmpia
Aradului;
d) Câmpia Miersig, Câmpia Ierului, Câmpia Lugojului;
e) Câmpia Someşului, Câmpia Cermei, Câmpia
Aradului.
269
1035. Aveţi în atenţie următoarele unităţi ale Câmpiei de Vest:
Câmpia Carei, Câmpia Someşului, Câmpia Vinga, Câmpia
Timişului, Câmpia Ierului, Câmpia Lugojului. Care
grupare, dintre cele de mai jos, include numai câmpii joase:
a) Câmpia Someşului, Câmpia Vinga, Câmpia Ierului;
b) Câmpia Lugojului, Câmpia Timişului, Câmpia
Carei;
c) Câmpia Ierului, Câmpia Lugojului, Câmpia Vinga;
d) Câmpia Carei, Câmpia Someşului, Câmpia
Timişului;
e) Câmpia Lugojului, Câmpia Ierului, Câmpia
Timişului.
1036. Subunităţi ale Câmpiei de Vest din categoria câmpiilor

înalte, sunt şi:
a) Câmpia Lugojului, Câmpia Ierului, Câmpia Carei;
b) Câmpia Miersig, Câmpia Cermei, Câmpia Vinga;
c) Câmpia Vinga, Câmpia Someşului, Câmpia Miersig;
d) Câmpia Timişului, Câmpia Cermei, Câmpia
Lugojului;
e) Câmpia Carei, Câmpia Someşului, Câmpia Vinga.
1037. În cadrul Câmpiei de Vest dune de nisip sunt prezente în:

a) Câmpia Crişurilor;
b) Câmpia Vingăi;
c) Câmpia Carei;
d) Câmpia Timişului;
e) Câmpia Someşului.
1038. În Câmpia de Vest, clima are o nuanţă oceanică la nord

de Mureş, ceea ce determină o creştere a valorilor
precipitaţiilor anuale de la:
a) 550 mm/an în sud la 650 mm/an în nord;
b) 450 mm/an în sud la 550 mm/an în nord;
270
c) 650 mm/an în sud la 750 mm/an în nord;
d) 350 mm/an în sud la 850 mm/an în nord;
e) 250 mm/an în sud la 700 mm/an în nord.
1039. Aveţi în atenţie următoarele râuri: Someş, Bega, Bârzava,

Crişuri, Timiş, Barcău. Care grupare, dintre cele de mai jos,
include numai râuri care şi-au schimbat frecvent poziţia
albiei:
a) Bega, Someşul, Barcăul;
b) Crişurile, Timişul, Someşul;
c) Bârzava, Timişul, Bega;
d) Crişurile, Barcăul, Someşul;
e) Bârzava, Someş, Timişul.
1040. Apele minerale şi termale, din Câmpia de Vest, sunt

valorificate la:
a) Băile Felix, 1 Mai şi Arad.
b) 1 Mai, Tinca şi Satu Mare;
c) Lugoj, Tinca, Timişoara;
d) Tinca, Băile Felix şi 1 Mai;
e) Băile Felix, Arad, Tinca.
1041. Urmele de cultură materială evidenţiază prezenţa

aşezărilor umane încă din neolitic, dar aşezările actuale
datează din secolele:
a) XI-XIII;
b) XV-XVI;
c) XIII-XIV;
d) X-XII;
e) XIII-XV.
1042. În Câmpia de Vest sporul natural este:

a) pozitiv;
b) negativ;
271
c) puţin peste media pe ţară;
d) la nivelul mediei pe ţară;
e) mult peste media pe ţară.
1043. În vestul ţării, populaţia de etnie maghiară este

concentrată în judeţele:
a) Arad, Bihor şi Timiş;
b) Timiş, Arad şi Satu Mare;
c) Arad, Bihor şi Satu Mare;
d) Satu Mare, Bihor şi Timiş;
e) Timiş, Arad şi Satu Mare.
1044. Locuitorii Câmpiei de Vest, în număr de 1,8 milioane,
sunt concentraţi în:
a) 23 de oraşe şi peste 600 de sate;
b) 22 de oraşe şi peste 670 de sate;
c) 25 de oraşe şi peste 660 de sate;
d) 12 oraşe şi peste 640 de sate;
e) 32 de oraşe şi peste 680 de sate.
1045. Care dintre următoarele corelaţii, între rîurile şi oraşele
situate pe acestea, este incorectă:
a) oraşul Arad – râul Mureş;
b) oraşul Satu Mare – râul Someş;
c) oraşul Oradea – râul Crişul Negru;
d) oraşul Timişoara – râul Bega;
e) oraşul Lugoj – râul Timiş.
1046. Oraşele Timişoara, Arad, Oradea şi Satu-Mare deţin, din
populaţia urbană a Câmpiei de Vest, peste:
a) 50%;
b) 25%;
c) 75%;
d) 95%;
e) 45%.
272
DELTA DUNĂRII ŞI CÂMPIA FLUVIO-MARITIMĂ
1047. Cea mai recentă unitate naturală din ţară, Delta Dunării,
s-a format într-un fost golf al Mării Negre în ultimii:
a) 10 000 ani;
b) 20 000 ani;
c) 5 000 ani;
d) 15 000 ani;
e) 25 000 ani.
1048. Câmpia fluvio-maritimă, aflată la sud de Delta Dunării,
dominată de lacuri, mlaştini şi o bogată vegetaţie higro şi
hidrofilă, s-a format, de la vest la est, prin:
a) adâncirea unor canale de desecare;
b) construirea de cordoane de nisip;
c) înmlăştinirea gurilor de vărsare;
d) formarea unor terase;
e) colmatarea limanelor.
1049. Cea mai mare adâncime a Dunării, de -39 m, se

înregistrează pe:
a) Braţul Sulina;
b) Braţul Dunărea Veche;
c) Braţul Sfântul Gheorghe;
d) Braţul Tulcea;
e) Braţul Chilia.
1050. Aveţi în vedere următoarele grinduri din Delta Dunării:
Letea, Caraorman, Ivancea, Stipoc, Chilia, Sărăturile. Care
grupare, dintre cele de mai jos, include grinduri aflate între
braţele Sulina şi Sfântul Gheorghe:
a) Letea, Caraorman, Chilia;
b) Stipoc, Ivancea, Letea;
c) Caraorman, Ivancea, Sărăturile;
273
d) Chilia, Letea, Sărăturile;
e) Ivancea, Caraorman, Stipoc.
1051. Grindul Lupilor se află între lacurile:
a) Razim şi Goloviţa;
b) Sinoie şi Zmeica;
c) Sinoie şi Goloviţa;
d) Zmeica şi Razim;
e) Zmeica şi Goloviţa.
1052. Uscatul, format în general din grinduri, reprezintă din
Delta Dunării:
a) 15 %;
b) 20 %;
c) 15 %;
d) 25 %;
e) 35 %.
1053. Insula Sacalin este situată:

a) la gura de vărsare a braţului Sfântu Gheorghe;
b) la gura de vărsare a braţului Sulina;
c) în dreptul Capului Midia;
d) la gura de vărsare a braţului Chilia;
e) în complexul lagunar Razim.
1054. Altitudinea maximă (12,4 m), din interiorul Deltei

Dunării se înregistrează pe grindul:
a) Letea;
b) Caraorman;
c) Chilia;
d) Stipoc;
e) Sărăturile.
274
1055. Altitudinea maximă din câmpia fluvio-maritimă (47 m),
ce se desfăşoară în sudul Deltei Dunării, se înregistrează pe:
a) Grindul Letea;
b) Grindul Chituc;
c) Grindul Lupilor;
d) Grindul Crasnicol;
e) Insula Popina.
1056. Care dintre grupările de mai jos, indică lungimea corectă

a braţelor Dunării din Deltă :
a) Chilia (108,7 km), Sulina (63 km), Sfântu Gheorghe
(117 km);
b) Chilia (117 km), Sulina (63 km), Sfântu Gheorghe
(63,7 km);
c) Chilia (73 km), Sulina (63 km), Sfântu Gheorghe
(64,7 km);
d) Chilia (87 km), Sulina (36 km), Sfântu Gheorghe
(116 km);
e) Chilia (110 km), Sulina (73 km), Sfântu Gheorghe
(83 km).
1057. Uscatul Deltei Dunării (25 % din suprafaţa ei) este

alcătuit din grinduri:
a) fluviatile, maritime, continentale;
b) fluvio-maritime, fluviatile, nisipoase;
c) continentale, fluvio-maritime, fluviatile;
d) maritime, insulare, continentale;
e) continentale, nisipoase, deltaice.
1058. Braţul Chilia, lung de 117 km, care se ramifică în mai

multe sectoare, ultimul reprezentând o deltă secundară,
înaintează în mare cu circa:
a) 70 m/an;
b) 50 m/an;
275
c) 100 m/an;
d) 80 m/an;
e) 60 m/an.
1059. Delta Dunării are un climat de nuanţă pontică, determinat

de circulaţia maselor de aer din vest, nord-est şi dinspre
mare, cu o temperatură medie anuală şi, respectiv, cu
precipitaţii medii cu valori de:
a) 11º C şi 350-400 mm/an;
b) 10º C şi 450-500 mm/an;
c) 21º C şi 500-400 mm/an;
d) 12º C şi 650-450 mm/an;
e) 9º C şi 450-500 mm/an.
1060. La Păltăgeanca, unde se produce prima ramificaţie

(braţele Chilia şi Tulcea), Dunărea are un debit lichid de:
a) 6 543 m3/s;
b) 1 350 m3/s;
c) 6 345 m3/s;
d) 5 643 m3/s;
e) 6 453 m3/s.
1061. Debitul maxim înregistrat pe Dunăre a fost în anul 1970,

la Pătlăgeanca, cu o valoare de:
a) 25 600 m3/s;
b) 15 500 m3/s;
c) 10 500 m3/s;
d) 16 000 m3/s;
e) 20 650 m3/s.
1062. Debitul minim înregistrat pe Dunăre a fost în anul 1921,

la Pătlăgeanca, cu o valoare de:
a) 1 530 m3/s;
b) 1 350 m3/s;
276
c) 1 230 m3/s;
d) 1 450 m3/s;
e) 1 453 m3/s.
1063. Dunărea, pe lângă un debit lichid, înregistrează şi un

debit solid a cărui valoare, la Pătlăgeanca, unde are loc
prima ramificaţie a fluviului, este de:
a) 58,7 mil. t/an;
b) 78,5 mil. t/an;
c) 57,8 mil. t/an;
d) 85,7 mil. t/an;
e) 75,8 mil. t/an.
1064. Canalul Dunavăţ face legătura între:

a) Braţul Sulina şi Braţul Chilia;
b) Braţul Sfântu Gheorghe şi Braţul Sulina;
c) Braţul Chilia şi Braţul Sfântu Gheorghe;
d) Braţul Sfântu Gheorghe şi complexul lagunar
Razim;
e) complexul lagunar Razim şi Marea Neagră.
1065. Aveţi în atenţie următoarele lacuri din Delta Dunării:

Roşu, Merhei, Matiţa, Isac, Furtuna, Gorgova. Care
grupare, dintre cele de mai jos, include numai lacuri situate
între braţele Chilia şi Sulina:
a) Roşu şi Matiţa;
b) Isac şi Puiu;
c) Gorgova şi Merhei;
d) Merhei şi Matiţa;
e) Isac şi Gorgova.
1066. Nu este cuprins între braţele Deltei Dunării lacul:

a) Merhei;
b) Dranov;
277
c) Isac;
d) Roşu;
e) Gorgova.
1067. Aveţi în atenţie următoarele arii protejate: Belciug,

Răducu, Letea, Erenciuc, Potcoava, Caraorman, Popina,
Vătafu-Lunguleţ. Care grupare, dintre cele de mai jos,
include numai arii protejate situate între braţele Sulina şi
Sfântu Gheorghe:
a) Belciug, Popina, Letea;
b) Erenciuc, Răducu, Caraorman;
c) Letea, Popina, Potcoava;
d) Belciug, Erenciuc, Caraorman;
e) Caraorman, Vătafu-Lunguleţ, Erenciuc.
1068. Dintre ariile protejate ale Deltei Dunării, chiar pe paralela

de 45º latitudine nordică este situată:
a) Erenciuc;
b) Caraorman;
c) Potcoava;
d) Vătafu-Lunguleţ;
e) Sahalin-Zătoane.
1069. În apele Deltei Dunării trăiesc peste:

a) 180 specii de peşti şi circa 380 specii de păsări;
b) 280 specii de peşti şi circa 110 specii de păsări;
c) 150 specii de peşti şi circa 118 specii de păsări;
d) 260 specii de peşti şi circa 120 specii de păsări;
e) 110 specii de peşti şi circa 280 specii de păsări.
1070. Aegyssus, Salsonia, Heracleea, Argamum sunt
denumirile unor:
a) limane şi lagune;
b) lacuri;
278
c) cetăţi antice şi medievale;
d) localităţi din deltă;
e) rezervaţii.
1071. În prezent în Delta Dunării există:
a) 26 de sate mici şi 2 oraşe;
b) 36 de sate mici şi 5 oraşe;
c) 20 de sate mici şi nici un oraş;
d) 25 de sate mici şi 8 oraşe;
e) 24 de sate mici şi 1 oraş.
1072. Stipoc este un:
a) canal;
b) golf;
c) oraş;
d) grind;
e) lac.
1073. Localitatea Chilia este situată:

a) pe malul drept al Braţului Chilia;
b) la vărsarea Braţului Chilia;
c) pe malul stâng la Braţului Chilia;
d) la ţărmul mării;
e) între braţele Chilia şi Sulina.
1074. Cel mai însemnat centru turistic din care pornesc traseele
de vizitare a Deltei Dunării, este:
a) Sulina;
b) Chilia;
c) Tulcea;
d) Mila 23;
e) Sfântu Gheorghe.
279
XII. DEZVOLTAREA REGIONALĂ ŞI DURABILĂ
1075. Dezvoltarea economică avea ca scop, înainte de 1989:

a) egalizarea nivelului de dezvoltare economică;
b) dezvoltarea cu precădere a regiunilor rămase în
urmă;
c) dezvoltarea oraşelor mari ale ţării;
d) dezvoltarea regiunilor rurale;
e) accentuarea decalajelor de dezvoltare economică.
1076. Înainte de 1989 „sistematizarea” însemna, printre altele:

a) amenajarea durabilă a teritoriului;
b) distrugerea unui număr însemnat de aşezări rurale;
c) apropierea nivelului de dezvoltare a satelor şi
oraşelor;
d) crearea unui număr tot mai mare de centre urbane;
e) extinderea spaţială a satelor.
1077. Tranziţia României spre o economie liberă de piaţă a pus

în evidenţă aspecte cum sunt:
a) creşterea nivelului de trai, dezvoltarea economică şi
socială;
b) dezechilibre economice, inflaţie, tensiuni sociale;
c) şomaj, sărăcie şi conflicte sociale;
d) bunăstare, progrese economice, creşterea veniturilor;
e) criză economică, greve, adaptare dificilă.
1078. Integrarea României în Uniunea Europeană implică:

a) întoarcerea la economia centralizată;
b) prelungirea perioadei de tranziţie;
c) menţinerea performanţelor economice reduse;
d) adoptarea unei politici economice extensive;
e) continuarea procesului de transformare economică.
280
1079. Dezvoltarea economică regională înseamnă transformarea
României într-o ţară cu:
a) o economie de piaţă bine structurată în concordanţă
cu principiile, instituţiile şi politicile europene;
b) o economie de piaţă dezvoltată;
c) o economie centralizată;
d) o economie subdezvoltată dependentă de ţările
dezvoltate;
e) o economie dezvoltată izolată de celelalte state
europene.
1080. Dezvoltarea regională se bazează pe:
a) creşterea economică a regiunilor, centralizarea
deciziilor, accentuarea rolului puterii centrale;
b) dezvoltarea judeţelor, intensificarea rolului
consiliilor judeţene şi a prefecturilor;
c) dezvoltarea întreprinderilor mari, productivitate
agricolă în creştere, servicii diversificate;
d) creşterea iniţiativelor comunităţilor locale, utilizarea
resurselor proprii, atragerea de investiţii străine;
e) creşterea economică a satelor şi oraşelor, dezvoltare
umană, integrarea în NATO.
1081. Dezvoltarea regională în România s-a bazat pe analizele
efectuate în cadrul unui program:
a) PHARE;
b) TEMPUS;
c) UE;
d) NATO;
e) CAMPUS.
1082. Analizele care au precedat elaborarea politicii regionale în
România s-au făcut în anul:
a) 1992;
b) 1998;
c) 1996;
281
d) 2000;
e) 1990.
1083. Dezvoltarea regională a fost lansată de:

a) Guvernul României şi Comisia Europeană;
b) Ministerul de Externe şi NATO;
c) Ministerul Integrării Europene;
d) Preşedinţia României şi Uniunea Europeană;
e) Guvernul României şi NATO.
1084. Dezvoltarea regională se bazează pe gruparea judeţelor şi

a Municipiului Bucureşti în:
a) 10 regiuni;
b) 6 regiuni;
c) 8 regiuni;
d) 20 regiuni;
e) 4 regiuni.
1085. Regiunile reprezintă baza pentru:

a) acţiunile de dezvoltare regională şi de coordonare
întreprinse la diverse nivele;
b) acţiunile de dezvoltare locală şi de descentralizare;
c) acţiunile de dezvoltare naţională şi de centralizare;
d) acţiunile de dezvoltare interregională şi de
dezvoltare locală;
e) acţiunile de dezvoltare internaţională şi de
globalizare.
1086. Fiecare regiune este coordonată de un:

a) Minister interregional;
b) Grup de iniţiativă regională;
c) Comitet de coordonare regională;
d) Consiliu pentru dezvoltare regională;
e) Consorţiu multi-regional.
282
1087. Coordonarea dezvoltării unei regiuni este realizată de:
a) primarii comunelor şi oraşelor;
b) prefecţii judeţelor;
c) reprezentanţi mass-media;
d) membri ai societăţii civile;
e) reprezentanţi ai fiecărui judeţ.
1088. Dezvoltarea regională stabileşte:
a) programele de dezvoltare locală;
b) priorităţile judeţene;
c) obiectivele naţionale;
d) planurile de dezvoltare regională, priorităţile şi
modul de utilizare a fondurilor;
e) dezvoltarea inegală între regiuni.
1089. Profilul regional este definit de aspecte legate de:
a) populaţie, structură economică, piaţa forţei de
muncă, infrastructură, dezvoltare rurală, mediu
înconjurător;
b) spor natural, inflaţie, restructurare economică;
c) dezvoltare urbană, şomaj, inflaţie, PIB;
d) natalitate, dezvoltare urbană, creştere economică;
e) migraţie, amenajarea teritoriului, restructurare.
1090. Din punct de vedere economico-geografic, regiunile de
dezvoltare nu sunt:
a) omogene;
b) diferenţiate;
c) similare;
d) comparabile;
e) opuse prin caracteristicile lor.
1091. Disparităţile interregionale înseamnă:
a) dezvoltare regională egală;
b) deosebiri de dezvoltare între diferite regiuni;
c) similarităţi între nivelul de dezvoltare regională;
283
d) omogenitate economică şi socială;
e) uniformitate a nivelurilor de dezvoltare regională.
1092. Regiunile cu un nivel mai ridicat de dezvoltare sunt:
a) Bucureşti-Ilfov, Vest, Centru;
b) Centru, Sud-Est, Nord-Est;
c) Sud, Nord-Vest, Centru;
d) Sud-Vest, Sud-Est, Bucureşti-Ilfov,
e) Centru, Nord-Est, Nord-Vest.
1093. Regiunile mai dezvoltate sunt caracterizate prin:
a) populaţie ocupată în industrie cu pondere mai mare
decât cea ocupată în agricultură;
b) populaţie ocupată în agricultură mai numeroasă
decât populaţia din servicii;
c) populaţie ocupată în servicii mai numeroasă decât
populaţia ocupată în agricultură;
d) populaţie ocupată în industrie mai numeroasă decât
populaţia ocupată în servicii;
e) populaţia ocupată în servicii mai numeroasă decât
populaţia ocupată în industrie.
1094. Regiunile cu un grad mai redus de dezvoltare sunt:
a) Sud, Sud-Est, Sud-Vest;
b) Sud-Est, Nord-Est, Nord-Vest;
c) Sud, Bucureşti-Ilfov, Sud-Est;
d) Nord-Est, Sud-Vest, Sud;
e) Centru, Nord-Vest, Sud-Est.
1095. Regiunile cu un grad mai redus de dezvoltare se confruntă
cu:
a) descreştere economică şi inflaţie;
b) fenomene de depopulare şi o rată mai mare a
şomajului;
c) restructurare a industriei şi dezechilibre sociale;
d) criză economică şi dezechilibre ale mediului;
e) recesiune economică şi fenomene sociale extreme.
284
1096. Politicile de dezvoltare regională urmăresc:
a) dezvoltarea unor anumite regiuni;
b) expansiunea economică a regiunilor rămase în urmă;
c) intensificarea creşterii economice în satele de câmpie;
d) accentuarea dezvoltării economice a oraşelor mici şi
mijlocii;
e) creşterea economică în fiecare regiune în parte.
1097. Politica de dezvoltare regională are ca obiectiv:

a) creşterea competitivităţii industriei, dezvoltarea
agriculturii şi a aşezărilor rurale, valorificarea
potenţialului turistic, dezvoltarea echilibrată a reţelei de
localităţi şi a căilor de comunicaţie;
b) accentuarea disparităţilor de dezvoltare economico-
socială, dezvoltarea inegală a localităţilor;
c) declinul industriei, depopularea aşezărilor rurale,
dezvoltarea căilor rutiere;
d) valorificarea potenţialului turistic, restructurarea
industriei, reforma agrară;
e) creşterea performanţei industriei şi agriculturii,
dezechilibrele economice, sociale şi ale mediului.
1098. Unul dintre obiectivele politicii de dezvoltare regionale

urmăreşte:
a) diminuarea dezechilibrelor regionale existente;
b) reducerea decalajelor inter-judeţene;
c) accentuarea disparităţilor interregionale;
d) intensificarea diferenţierilor de dezvoltare economică;
e) atenuarea tensiunilor intraregionale.
1099. Revitalizarea zonelor defavorizate este unul dintre obiectivele

politicii de:
a) dezvoltare naţională;
b) dezvoltare regională;
c) dezvoltare locală;
d) dezvoltare interregională;
e) dezvoltare globală.
285
1100. Politica de dezvoltare regională urmăreşte:
a) integrarea României în economia globală;
b) intensificarea relaţiilor cu ţările în dezvoltare;
c) accentuarea dependenţei de ţările membre ale Uniunii
Europene;
d) racordarea treptată la spaţiul european;
e) creşterea rolului României în Europa Centrală.
1101. Definiţia dezvoltării durabile este:
a) asigurarea satisfacerii cerinţelor generaţiei actuale fără a
compromite capacitatea generaţiei viitoare de a-şi satisface
propriile necesităţi;
b) dezvoltarea extensivă în prezent, pentru a asigura un
echilibru economic, fără a ţine cont de viitor;
c) epuizarea resurselor prin creşteri economice continue;
d) dezvoltarea economică continuă fără a respecta echilibrul
mediului;
e) limitarea creşterii economice actuale pentru a permite
creşterea economică în viitor şi asigurarea echilibrului
permanent.
1102. Una dintre dimensiunile importante ale dezvoltării durabile este
cea:
a) industrială;
b) ecologică;
c) socială;
d) politică;
e) morală.
1103. Dezvoltarea durabilă se bazează pe corelarea dintre:
a) creşterea economică – conservarea mediului înconjurător –
gospodărirea judicioasă a resurselor naturale;
b) dezvoltarea economică – dezechilibrele mediului –
epuizarea resurselor;
c) dezvoltarea economică – protecţia mediului – utilizarea
neraţională a resurselor;
d) dezvoltarea politică – justiţia socială – valorificarea
resurselor;
e) creşterea economică – explozia demografică – presiunea
asupra resurselor naturale.
286
1104. Dezvoltarea durabilă acordă o atenţie specială:
a) limitării impactului societăţii umane asupra mediului
natural;
b) reducerii poluării atmosferei, apelor şi solurilor;
c) atenuării poluării sonore;
d) accentuării efectelor negative ale activităţilor umane
asupra mediului;
e) reducerii dezechilibrelor economice.
1105. În vederea reducerii poluării se vor amenaja platforme

ecologice pentru deşeuri în contextul strategiei de dezvoltare
durabilă:
a) în spaţiul urban şi rural;
b) în spaţiul urban şi periurban;
c) în spaţiul regional;
d) în spaţiul naţional;
e) în spaţiul interjudeţean.
1106. În cadrul dezvoltării durabile, acţiuni importante au drept scop:

a) refacerea arealelor degradate şi prevenirea degradării
mediului în noi areale;
b) atenuarea degradării mediului în unele areale, dar
accentuarea degradării în altele;
c) refacerea arealelor degradate;
d) prevenirea degradării mediului în noi areale;
e) continuarea degradării mediului şi obţinerea unor
producţii agricole şi industriale cât mai mari.
1107. Dezvoltarea durabilă face necesare măsuri:

a) de împădurire, amenajare a bazinelor hidrografice, de
prevenire a accidentelor tehnologice;
b) de reîmpădurire, de atenuare a efectelor hazardelor
naturale şi tehnologice;
c) de împădurire, desecare şi irigaţii;
d) de atenuare a eroziunii şi deşertificării;
e) de amenajare a teritoriului naţional.
287
1108. În anul 2000 s-a produs un accident tehnologic la:
a) Baia Mare;
b) Copşa Mică;
c) Zlatna;
d) Roşia Montană;
e) Constanţa.
1109. Accidentul tehnologic care a poluat afluenţii Tisei s-a produs în

anul:
a) 1990;
b) 1995;
c) 2000;
d) 2001;
e) 1994.
1110. În contextul dezvoltării durabile, valorile de mediu înseamnă:

a) echilibrul mediului, utilizarea raţională a resurselor
energetice;
b) grija pentru biodiversitate, lupta împotriva poluării,
conservarea resurselor naturale;
c) menţinerea diversităţii culturale, declararea de rezervaţii
naturale;
d) menţinerea poluării la nivele reduse, conservarea resurselor
agricole;
e) protecţia mediului, protejarea speciilor de plante şi animale
pe cale de dispariţie.
1111. Prin dezvoltarea durabilă se asigură integrarea valorilor de mediu

în:
a) dezvoltarea economică şi socială;
b) dezvoltarea ecologică;
c) dezvoltarea regională;
d) dezvoltarea locală;
e) dezvoltarea naţională.
1112. Regiunea Nord-Est este compusă din judeţele:

a) Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui;
b) Vaslui, Neamţ, Bacău, Galaţi, Vrancea;
c) Botoşani, Maramureş, Suceava, Neamţ, Iaşi, Bistriţa;
288
d) Bacău, Covasna, Harghita, Vaslui, Brăila, Buzău;
e) Bacău, Botoşani, Iaşi, Suceava, Maramureş, Neamţ.
1113. Regiunea Sud-Est este formată din judeţele:

a) Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea, Vrancea;
b) Bacău, Buzău, Brăila, Botoşani, Bistriţa, Braşov;
c) Constanţa, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu, Buzău, Brăila;
d) Brăila, Galaţi, Vrancea, Vaslui, Buzău;
e) Buzău, Brăila, Galaţi, Vrancea, Bacău, Tulcea.
1114. Regiunea Sud-Muntenia grupează judeţele:

a) Brăila, Buzău, Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Giurgiu;
b) Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova,
Teleorman;
c) Argeş, Buzău, Bacău, Dâmboviţa, Prahova, Vâlcea;
d) Călăraşi, Ialomiţa, Giurgiu, Ilfov, Dâmboviţa;
e) Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova.
1115. Regiunea Sud-Vest este compusă din:

a) Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea;
b) Argeş, Vâlcea, Gorj, Dolj, Olt;
c) Teleorman, Dolj, Olt, Mehedinţi, Vâlcea;
d) Olt, Gorj, Vâlcea, Hunedoara, Caraş-Severin;
e) Dolj, Gorj, Olt, Vâlcea, Argeş.
1116. Regiunea Vest este alcătuită din judeţele:

a) Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş;
b) Arad, Timiş, Bihor, Satu-Mare;
c) Arad, Caraş-Severin, Mehedinţi, Hunedoara;
d) Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Alba;
e) Timiş, Satu-Mare, Bihor, Caraş-Severin.
1117. Regiunea Nord-Vest este compusă din.

a) Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Sălaj, Satu
Mare;
b) Arad, Bihor, Satu Mare, Biastriţa-Năsăud, Cluj;
289
c) Cluj, Maramureş, Mureş, Sălaj, Satu Mare;
d) Cluj, Mureş, Sălaj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş;
e) Satu Mare, Bihor, Maramureş, Suceava, Botoşani.
1118. Regiunea Centru grupează judeţele:

a) Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu;
b) Braşov, Prahova, Mureş, Sibiu, Harghita, Covasna;
c) Alba, Hunedoara, Mureş, Cluj;
d) Braşov, Covasna, Buzău, Prahova, Bacău;
e) Prahova, Argeş, Dâmboviţa, Braşov, Sibiu.
290
4. ROMÂNIA ÎN EUROPA ŞI ÎN
LUMEA CONTEMPORANĂ
XIII. RAPORTUL DINTRE PROBLEMELE GEOGRAFICE
FUNDAMENTALE ALE ROMÂNIEI ŞI CELE ALE LUMII
CONTEMPORANE
RELAŢIILE ECONOMICE INTERNAŢIONALE

ALE ROMÂNIEI
1119. România are relaţii comerciale cu peste:

a) 150 de ţări;
b) 75 de ţări;
c) 50 de ţări;
d) 100 de ţări;
e) 125 de ţări.
1120. Ponderi însemnate în schimburile comerciale româneşti

deţin statele:
a) Italia, Germania, Marea Britanie;
b) Slovacia, Germania, Polonia;
c) Franţa, Marea Britanie, Suedia;
d) Polonia, Grecia, Italia;
e) Suedia, Slovacia, Polonia.
1121. Din valoarea importurilor româneşti, Rusia deţine circa:

a) 10 %;
b) 15 %;
c) 5 %;
d) 8 %;
e) 2 %.
1122. Exporturile româneşti sunt dominate în prezent de:

a) 2 categorii de produse;
b) 10 categorii de produse;
c) 4 categorii de produse;
293
d) 5 categorii de produse;
e) 8 categorii de produse.
1123. Exporturile româneşti sunt dominate în proporţie de peste

1/3 de:
a) petrol şi gaze naturale;
b) maşini şi echipamente;
c) textile, confecţii şi încălţăminte;
d) metale şi produse metalice;
e) produse agricole.
1124. Maşinile, echipamentele şi mijloacele de transport

reprezintă, în structura exporturilor româneşti, o pondere
de:
a) o cincime;
b) o treime;
c) o zecime;
d) o optime;
e) o jumătate.
1125. Structura exporturilor româneşti reflectă dificultăţile

agriculturii în perioada de tranziţie prin:
a) ponderea extrem de redusă a animalelor vii,
produselor animaliere, vegetale şi alimentare;
b) ponderea în creştere a cerealelor şi a animalelor;
c) ponderea stagnantă a produselor vegetale şi
animaliere;
d) ponderea în scădere a produselor din lemn;
e) ponderea mare a animalelor vii, produselor
animaliere, vegetale şi alimentare.
1126. Fonta, oţelul, laminatele şi aluminiul reprezintă, în

structura exporturilor, o pondere de:
a) mai mult de 2/3;
294
b) aproximativ 1/5;
c) circa 1/7;
d) sub 1/3;
e) peste 1/2.
1127. Mobila, un produs cu tradiţie şi competitiv pe piaţa

mondială, reprezintă în totalul exporturilor româneşti:
a) 5%;
b) 8%;
c) 10%;
d) 3%;
e) 15%.
1128. Importurile româneşti sunt dominate de:

a) 2 categorii de produse;
b) 4 categorii de produse;
c) 10 categorii de produse;
d) 5 categorii de produse;
e) 8 categorii de produse.
1129. Produsele finite deţin în structura importurilor româneşti

o pondere de:
a) peste 2/5;
b) peste 1/5;
c) peste 3/5;
d) peste 1/3;
e) peste 1/7.
1130. Materiile prime care deţin o cincime din totalul

importurilor sunt reprezentate de:
a) petrol, gaze naturale, minereuri de fier şi neferoase,
bumbac, lână, piei;
b) lemn, legume, bauxită, aur, argint;
c) petrol, minereuri de fier, cereale, piei;
295
d) metale, cărbune, uraniu, cânepă;
e) gaze naturale, argint, cupru, zinc, nichel.
1131. Din valoarea importurilor româneşti, petrolul deţine în

mod constant:
a) 8 %;
b) 15 %;
c) 10 %;
d) 6 %;
e) 2 %.
296
XIV. ROMÂNIA ŞI EUROPA
1132. Numărul ţărilor europene este de:

a) 35;
b) 70;
c) 50;
d) 45;
e) 12.
1133. Pe continentul european, din punct de vedere al

suprafeţei, România ocupă locul:
a) 10;
b) 15;
c) 20;
d) 13;
e) 18.
1134. România este considerată, ca suprafaţă şi populaţie, o

ţară:
a) foarte mică;
b) mică;
c) foarte mare;
d) mare;
e) mijlocie.
1135. După numărul de locuitori, România se situează,în

Europa, pe locul:
a) 8;
b) 10;
c) 15;
d) 13;
e) 25.
297
1136. Volumul total al P.I.B.-ului (Produsul Intern Brut)
plasează România, în ierarhia europeană, pe locul:
a) 15;
b) 21;
c) 25;
d) 40;
e) 38.
1137. La indicatorul P.I.B. (Produsul Intern Brut) pe locuitor,

România ocupă, în cadrul continentului european, locul:
a) 20;
b) 28;
c) 30;
d) 38;
e) 40.
1138. România se înscrie în rândul ţărilor europene de expresie

latină, care ocupă flancul sudic, ce se întinde din:
a) Peninsula Iberică până în Peninsula Peloponez;
b) Munţii Pirinei până la Prut;
c) Alpii Dolomitici până la limita Carpaţilor;
d) Peninsula Iberică până la Nistru;
e) Munţii Pirinei până la limita Carpaţilor.
1139. România este cea mai importantă ţară în zona în care se

înscrie, ca suprafaţă şi ca populaţie, dar şi ca:
a) potenţial economic şi militar;
b) potenţial natural şi demografic;
c) potenţial economic şi social;
d) potenţial de mediu;
e) potenţial al resurselor.
298
1140. Din punct de vedere al potenţialului economic şi militar,
cât şi ca suprafaţă şi populaţie, România este considerată:
a) un factor de instabilitate regională;
b) o zonă de conflict regional;
c) un factor de stabilitate şi securitate în zonă;
d) un viitor focar de conflict;
e) un factor de echilibru economic.
1141. România este un factor de stabilitate şi securitate în zonă

datorită:
a) absenţei conflictelor şi evoluţiilor pozitive din
multe domenii ale vieţii social-economice;
b) conflictelor etnice şi recesiunii economice;
c) restructurării economice şi inflaţiei;
d) tensiunilor sociale şi şomajului;
e) stabilităţii macro-economice.
ROMÂNII DIN AFARA GRANIŢELOR
1142. Numărul românilor care trăiesc în afara graniţelor tării

este cuprins între:
a) 10-15 milioane;
b) 8-10 milioane;
c) 5-8 milioane;
d) 15-20 milioane;
e) 20-25 milioane.
1143. Românii de la est şi nord de Prut trăiesc, în principal, în
următoarele ţări:
a) Ucraina şi Republica Moldova;
b) Ucraina şi Polonia;
c) Republica Moldova şi Rusia;
d) Ungaria şi Bulgaria;
e) Ucraina şi Serbia.
299
1144. Românii care trăiesc la sud de Dunăre constituie parte a
populaţiei unor ţări ca:
a) Bulgaria, Albania, Grecia, Macedonia;
b) Slovacia, Muntenegru, Bulgaria, Albania;
c) Grecia, Cehia, Serbia, Ucraina;
d) Slovenia, Bulgaria, Italia, Croaţia;
e) Grecia, Cipru, Macedonia, Republica Moldova.
1145. Zonele limitrofe ale României au fost rupte din trupul etnic
omogen al ţării noastre, ca urmare:
a) a împărţirii sferelor de influenţă de la Malta;
b) a împărţirii sferelor de influenţă de la Ialta;
c) a întâlnirii de la Teheran;
d) a pactului Ribbentrop – Molotov;
e) a autonomiei regionale.
1146. Denumirea românilor în teritoriile învecinate României este

de:
a) valoni;
b) istro-macedoneni;
c) vlahi;
d) macedoneni;
e) traci.
1147. În S.U.A. se înregistrează un număr de persoane de origine

română de aproximativ:
a) 1 milion;
b) 2 milioane;
c) 5 milioane;
d) 8 milioane;
e) 10 milioane.
1148. Pe teritoriul S.U.A. se găsesc colonii de români îndeosebi în:

a) zona Marilor Câmpii;
b) zona Marilor Lacuri - Atlantic;
c) bazinul fluviului Mississippi;
300
d) zona Golfului Mexic;
e) zona litoralului nord-pacific.
1149. Aveţi în atenţie următoarele oraşe din S.U.A.: New York,

Pittsburgh, Detroit, Oklahoma, Cleveland, Atlanta, San
Antonio, Chicago. Care grupare, dintre cele de mai jos,
cuprinde oraşe cu importante colonii româneşti:
a) New York, Atlanta, Chicago;
b) Oklahoma City, San Antonio, Chicago;
c) Cleveland, Detroit, New York;
d) Atlanta, Pittsburgh, San Antonio;
e) Oklahoma City, Detroit, New York.
1150. În Australia, zonele de atracţie a emigraţiei româneşti

sunt îndeosebi în:
a) sud-est;
b) nord-est;
c) nord;
d) zona centrală;
e) nord-vest.
1151. În Israel, evreii de origine română, emigraţi după cel de-

al doilea război mondial, constituie:
a) a cincea grupare importantă (după cea rusă, cea
poloneză, cea franceză şi cea britanică);
b) a doua grupare importantă (după cea poloneză);
c) a treia grupare importantă (după cea rusă şi cea
poloneză);
d) ultima grupare importană (după numeroase alte
grupări etnice);
e) prima grupare şi cea mai importantă.
301
PARTICIPAREA ROMÂNIEI LA EUROREGIUNI
1152. Numărul euroregiunilor la care ţara noastră participă este

de:
a) 1;
b) 5;
c) 3;
d) 2;
e) 10.
1153. Euroregiunile sunt:

a) forme de cooperare regională;
b) forme de descentralizare a puterii centrale;
c) forme de colaborare judeţeană;
d) forme de conducere a comunităţilor locale;
e) forme de organizare europeană.
1154. Cooperarea regională reprezintă o etapă a:
a) integrării europene;
b) integrării euro-atlantice;
c) integrării în Europa Centrală şi de Est;
d) integrării în organismele internaţionale;
e) integrării în economia mondială.
1155. Euroregiunile reprezintă:
a) regiuni defavorizate;
b) regiuni miniere;
c) regiuni rurale;
d) regiuni urbane;
e) regiuni transfrontaliere.
1156. Euroregiunile contribuie la:
a) reducerea încordării etnice în zonele de graniţă şi la
menţinerea stabilităţii în zonă;
b) accentuarea conflictelor transfrontaliere;
302
c) închiderea graniţelor naţionale;
d) menţinerea instabilităţii în zonele de graniţă;
e) intensificarea conflictelor în zonele de graniţă.
1157. La euroregiunile Dunărea de Jos şi Prutul Superior
participă:
a) România, Ucraina şi Ungaria;
b) România, Republica Moldova şi Ucraina;
c) Ucraina, Bulgaria şi Ungaria;
d) Republica Moldova, Ucraina şi Ungaria;
e) România, Ungaria şi Serbia.
1158. La Euroregiunea Dunăre-Criş-Mureş-Tisa participă:
a) România, Ungaria, Iugoslavia;
b) România, Ucraina, Ungaria;
c) Serbia, Muntenegru, Macedonia;
d) Ungaria, Iugoslavia, Republica Moldova;
e) Ucraina, Republica Moldova, Ungaria.
1159. Euroregiunea Carpatică a fost înfiinţată în anul:
a) 1994;
b) 1995;
c) 1992;
d) 1996;
e) 1998.
ROMÂNIA ŞI DRUMUL ENERGIEI CAPICE SPRE EUROPA

1160. Occidentul este dependent, din punct de vedere al
resurselor petroliere, de:
a) zona Maracaibo (Venezuela);
b) Middlecontinent (S.U.A.);
c) Golful Bohai (China);
d) zona Caucazului (C.S.I.);
e) zona Golfului Persic (Orientul Mijlociu).
303
1161. Zona Mării Caspice reprezintă o alternativă pentru:
a) dependenţa Occidentului de petrolul din Orientul
Mijlociu;
b) dependenţa Japoniei de petrolul din zona Golfului Persic;
c) dependenţa ţărilor vestice de petrolul din nordul Africii;
d) dependenţa nord-americane de petrolul din Venezuela;
e) dependenţa Occidentului de petrolul din Marea Nordului.
1162. Rezervele de petrol ale Mării Caspice reprezintă:
a) circa o zecime din cele mondiale;
b) circa o treime din cele mondiale;
c) circa o cincime din cele mondiale;
d) circa o optime din cele mondiale;
e) circa o şeptime din cele mondiale.
1163. În varianta românească privind ,,Drumul energiei caspice spre
Europa”, conductele petroliere ar fi urmat traseul:
a) România – Ungaria – Slovenia – Italia;
b) România – Serbia – Ungaria – Austria;
c) România – Bulgaria – Grecia – Italia;
d) România – Ungaria – Slovacia – Italia;
e) România – Bulgaria – Albania – Italia.
1164. Proiectul „Drumul energiei caspice spre Europa” a fost lansat
la:
a) la începutul secolului XX;
b) sfârşitul ultimului deceniu al sec. al XIX – lea;
c) mijlocul secolului XX;
d) sfârşitul ultimului deceniu al sec. al XX – lea;
e) la începutul deceniului al VIII – lea din sec. XX.
1165. Între avantajele rutei de transport a petrolului prin România, de
la Constanţa, în cadrul proiectului „Drumul energiei caspice spre
Europa”, se înscrie:
a) transportul se realizează pe cale fluvială până la Trieste;
b) transportul se realizează pe cale fluvială de la Constanţa
la Trieste;
c) transportul se realizează prin conducte de la Constanţa
până la Trieste;
304
d) infrastructura existentă, care acoperă circa două treimi
din întregul traseu;
e) transportul se realizează prin conducte între Supsa şi
Constanţa.
1166. Traseul câştigător al proiectului „Drumul energiei caspice

spre Europa” tranzitează statul:
a) Siria;
b) Irak;
c) Iran;
d) Kazahstan;
e) Turcia.
1167. Prin sumele vehiculate, cel mai important proiect de la

începutul mileniului al treilea este considerat:
a) axa traseelor de transport pe direcţia sud-est – nord-
vest;
b) drumul petrolului spre America Latină;
c) drumul energiei caspice spre Europa;
d) axa traseelor de transport pe direcţia nord-sud;
e) drumul cărbunelui spre Asia.
1168. Rezervele de petrol din zona Mării Caspice sunt evaluate la:
a) 12 - 13 miliarde tone;
b) 20 – 30 miliarde tone;
c) 50 – 100 miliarde tone;
d) 2 – 3 miliarde tone;
e) 1 – 2 miliarde tone.
1169. România are o capacitate de rafinare a petrolului de:

a) 45 milioane tone/ an;
b) 34 milioane tone/ an;
c) 50 milioane tone/ an;
d) 20 milioane tone/ an;
e) 10 milioane tone/ an.
305
1170. Din întreaga capacitate de rafinare a petrolului, pe care o
deţine ţara noastră, se află în stare de funcţionare:
a) 5 milioane tone/ an;
b) 10 milioane tone/ an;
c) 21 milioane tone/ an;
d) 30 milioane tone/ an;
e) 34 milioane tone/ an.
306
5. ALTE ÎNTREBĂRI
1. România este traversată aproximativ prin mijloc de:
a) paralela de 40° latitudine N;
b) paralela de 45° latitudine N;
c) meridianul de 20° longitudine E;
d) paralela de 46° latitudine N;
e) meridianul de 26° longitudine E.
2. Paralela de 45° latitudine N traversează, pe teritoriul ţării

noastre, următoarele unităţi de relief:
a) Munţii Banatului, Câmpia Română, Podişul
Dobrogei de Sud;
b) Munţii Banatului, Subcarpaţii Getici, Câmpia
Română;
c) Munţii Semenic, Munţii Parâng, Podişul Dobrogei;
d) Munţii Retezat, Munţii Parâng, Podişul Getic;
e) Munţii Şureanu, Podişul Getic, Câmpia
Bărăganului.
3. Meridianul de 25° longitudine E traversează, pe teritoriul

ţării noastre, următoarele unităţi de relief:
a) Câmpia Română, Subcarpaţii Getici, Podişul
Moldovei;
b) Podişul Transilvaniei, Carpaţii Meridionali, Câmpia
Română;
c) Podişul Transilvaniei, Podişul Mehedinţi, Podişul
Dobrogei;
d) Subcarpaţii Transilvaniei, Podişul Getic, Podişul
Mehedinţi;
e) Podişul Moldovei, Câmpia Română, Podişul
Dobrogei.
4. România este situată la distanţe aproximativ egale de:

a) sudul, vestul şi nordul continentului;
b) sudul, estul şi nordul continentului;
309
c) estul, vestul şi nordul continentului;
d) nord-vestul, vestul şi sud-estul continentului;
e) nord-estul, sudul şi sud-vestul continentului.
5. Distanţele dintre punctele extreme (nord şi sud, respectiv

vest şi est) ale teritoriului ţării noastre sunt de:
a) 400 km şi 600 km;
b) 700 km şi 800 km;
c) 800 km şi 900 km;
d) 850 km şi 700 km;
e) 525 km şi 740 km;
6. Cea mai mare parte a graniţei României cu Ucraina este

situată în partea de:
a) est;
b) nord;
c) nord-est;
d) sud-est;
e) sud-vest.
7. România are două sectoare de graniţă, unul nordic şi altul

estic, doar cu ţara vecină numită:
a) Ungaria;
b) Serbia şi Muntenegru;
c) Bulgaria;
d) Ucraina;
e) Republica Moldova.
8. Principalele consecinţe fizico-geografice ale poziţiei

României pe Glob sunt:
a) situarea în zona climei temperate, lungimea diferită
a zilelor şi a nopţilor în cursul unui an între nordul
şi sudul ţării la solstiţii;
b) precipitaţii scăzute, vegetaţie sărăcăcioasă;
310
c) interferenţa diferitelor climate;
d) interferenţa mai multor zone de vegetaţie;
e) temperaturi ridicate, precipitaţii scăzute, vânturi
puternice.
9. Pe teritoriul României se situează limita de nord a:

a) porumbului;
b) orezului;
c) cartofului;
d) viţei de vie;
e) grâului.
10. Pe teritoriul României se situează limita de est a:

a) stejarului;
b) fagului;
c) gorunului;
d) teiului;
e) bradului.
11. Din lungimea totală a catenei carpatice, pe teritoriul

României se află:
a) 2/3;
b) 1/2;
c) 3/4;
d) 4/5;
e) 1/3.
12. Dunărea colectează reţeaua hidrografică a României în

proporţie de circa:
a) 50 %;
b) 70 %;
c) 80 %;
d) 98 %;
e) 90 %;
311
13. Spaţiul carpato-danubiano-pontic este un teritoriu de
romanitate:
a) orientală;
b) occidentală;
c) nordică;
d) sudică;
e) nord-vestică.
14. Reţeaua hidrografică a ţării noastre este:

a) circulară pe margini şi radiară în interior;
b) centrifugă şi simetrică;
c) centripetă şi asimetrică;
d) concentrică şi simetrică;
e) simetrică şi convergentă.
15. Caracteristicile morfometrice ale reliefului sunt:

a) altitudinea, panta, forma şi suprafaţa;
b) adâncimea fragmentării, densitatea fragmentării,
suprafaţa şi forma;
c) altitudinea, energia reliefului, vechimea şi forma;
d) altitudinea, densitatea fragmentării, adâncimea
fragmentării şi panta;
e) energia reliefului, panta, vechimea şi suprafaţa.
16. Treapta de altitudine cuprinsă între 0 – 300 m ocupă, din

teritoriul ţării, o pondere de:
a) 28%;
b) 50%;
c) 21%;
d) 40%;
e) 35%.
312
17. Altitudinile de peste 2 000 m deţin, din suprafaţa ţării:
a) 20%;
b) 10%;
c) 5%;
d) 15%;
e) 1%.
18. Altitudinea medie a ţării nostre este de:

a) 800 m;
b) 500 m;
c) 600 m;
d) 420 m;
e) 750 m;
19. Densitatea fragmentării este ridicată în:

a) câmpii;
b) dealuri;
c) podişuri;
d) munţi;
e) depresiuni.
20. Eroziunea fluviatilă şi procesele geomorfologice

gravitaţionale (prăbuşiri, alunecări de teren) sunt influenţate
într-o mai mare măsură de:
a) altitudine;
b) pantă;
c) adâncimea fragmentării;
d) densitatea fragmentării;
e) diversitatea reliefului.
21. În regiunile de câmpie relieful se prezintă astfel:

a) interfluvii netede, foarte întinse şi văi foarte largi cu
lunci dezvoltate;
b) platouri întinse şi văi largi cu terase;
313
c) interfluvii înguste şi văi largi;
d) interfluvii rotunjite şi văi cu terase;
e) câmpuri şi văi înguste şi adânci.
22. Unităţilor de orogen le aparţin:

a) Carpaţii, Subcarpaţii, Podişul Dobrogei de Sud;
b) Carpaţii, Subcarpaţii, Podişul Mehedinţi;
c) Carpaţii, Subcarpaţii, Câmpia Română;
d) Dealurile de Vest, Câmpia de Vest, Carpaţii;
e) Subcarpaţii, Podişul Getic, Câmpia de Vest.
23. Pe cele mai vechi structuri, respectiv platformele, se află:
a) Subcarpaţii şi Podişul Dobrogei;
b) Podişul Moldovei, Podişul Dobrogei, Câmpia
Română;
c) Podişul Moldovei, Câmpia de Vest şi Podişul Getic;
d) Podişul Transilvaniei, Dealurile de Vest;
e) Câmpia de Vest, Câmpia Română şi Câmpia
Dobrogei.
24. Platforma Est-Europeană formează fundamentul:
a) Podişului Casimcei;
b) Munţilor Banatului;
c) nord-estului Podişului Moldovei;
d) Munţilor Măcinului;
e) Carpaţilor Orientali.
25. Dintre microplăcile tectonice ce se întâlnesc pe teritoriul
României, cea mai activă este placa:
a) panonică;
b) est-europeană;
c) placa Dobrogei şi a Mării Negre (nord-estul plăcii
moesice);
d) moesică;
e) transilvană.
314
26. Orogeneza hercinică a înălţat:
a) Podişul Casimcei;
b) Munţii Mehedinţi;
c) Munţii Măcin;
d) Carpaţii Orientali;
e) Carpaţii Occidentali.
27. Cutarea şi înălţarea Carpaţilor se datorează orogenezei:

a) baikaliene;
b) hercinice;
c) caledoniene;
d) alpine;
e) laurenţiene.
28. În Cretacic mişcarea laterală a microplăcilor moesică şi

panonică a condus la:
a) cutarea rocilor din unităţile de fliş;
b) erupţii vulcanice în lungul unor fracturi adânci;
c) formarea Subcarpaţilor;
d) metamorfozarea şi cutarea rocilor, înălţarea
catenelor muntoase din unităţile cristalino-
mezozoice;
e) formarea dealurilor şi câmpiilor.
29. Orogeneza alpină a înălţat:

a) Munţii Măcin;
b) Podişul Dobrogei de Sud;
c) nord-estul Podişului Moldovei;
d) Carpaţii;
e) Podişul Casimcei.
30. Orogeneza alpină a început în:

a) Silurian;
b) Carbonifer;
315
c) Cretacic;
d) Permian;
e) Cuatrenar.
31. În Cretacic superior – Paleogen s-a produs:

a) metamorfozarea şi cutarea rocilor din unităţile
cristalino-mezozoice;
b) cutarea rocilor şi înălţarea munţilor din unităţile de
fliş;
c) erupţii vulcanice în lungul unor fracturi adânci;
d) formarea Subcarpaţilor;
e) formarea Câmpiei Române.
32. Erupţiile vulcanice, care au format munţii vulcanici din

vestul Carpaţilor Orientali şi din sudul Munţilor Apuseni
s-au produs în:
a) Cretacic;
b) Paleogen;
c) Neogen;
d) prima parte a cuaternarului;
e) a doua parte a cuaternarului.
33. Formarea Piemontului Getic şi exondarea sectoarelor joase

din Câmpia de Vest şi Câmpia Română s-au produs în:
a) Cretacic;
b) Pliocen superior-Cuaternar;
c) Jurasic;
d) Pleistocen-Holocen;
e) Miocen.
34. Individualizarea depresiunii tectonice Braşov şi

manifestările magmatice ce au creat măgurile de bazalte din
Carpaţi şi din afara lor s-a produs în:
a) Cretacic;
316
b) Jurasic;
c) Pliocen superior-Cuaternar;
d) Pleistocen-Holocen;
e) Holocen.
35. Podişul Moldovei, Podişul Dobrogei de Sud şi Dealurile de

Vest s-au definitivat în:
a) Cretacic;
b) Carbonifer;
c) Permian;
d) Jurasic;
e) Pliocen-Cuaternar.
36. Înălţimile Carpaţilor au fost acoperite de gheţari, datorită

răcirii climei, în:
a) Neogen;
b) Paleogen;
c) Cuaternar;
d) Pleistocen;
e) Holocen.
37. În prima fază glaciară, gheţarii se aflau la altitudini de:

a) peste 2 000 m;
b) peste 700 m;
c) peste 1 900 m;
d) peste 1 800 m;
e) peste 2 200 m.
38. În a doua fază glaciară, gheţarii se aflau la:

a) peste 2 000 m;
b) peste 1 800 m;
c) peste 1 700 m;
d) peste 1 900 m;
e) peste 2 500 m.
317
39. În Holocen, cu 10 000 de ani în urmă, datorită încălzirii
climei are loc:
a) topirea gheţarilor şi formarea reliefului fluviatil;
b) formarea gheţarilor şi definitivarea reliefului;
c) formarea unităţilor de câmpie şi coborârea
coniferelor la altitudini scăzute;
d) individualizarea cursului Dunării şi formarea
munţilor vulcanici;
e) definitivarea lanţului carpatic şi retragerea Mării
Negre.
40. Munţii dezvoltaţi în unităţi cristaline care au cele mai mari

înălţimi şi care se impun prin masivitate sunt:
a) Făgăraş, Rodnei, Parâng, Lotrului;
b) Iezer, Suhard, Stânişoarei, Locvei;
c) Leaota, Obcina Mestecăniş, Goşmanu, Bihor;
d) Maramureşului, Nemira, Ceahlău, Dognecea;
e) Giurgeu, Şureanu, Ciucaş, Bârsei.
41. Relieful carstic ce aprţine unităţilor cristaline se găseşte în:

a) Munţii Rodnei şi Călimani;
b) Munţii Rodnei şi Mehedinţi;
c) Munţii Cernei şi Iezer;
d) Munţii Căpăţânii şi Făgăraş;
e) Munţii Maramureş şi Lotrului;
42. Munţii formaţi din roci sedimentare (fliş marno-grezos şi

conglomerate) sunt:
a) Munţii Călimani şi Giurgeu;
b) Munţii Ceahlău şi Stânişoarei;
c) Obcina Mare şi Mestecăniş;
d) Obcina Feredeu şi Maramureşului;
e) Munţii Ciucaş şi Parâng;
318
43. Munţii alcătuiţi din roci vulcanice care au înălţimi mari şi
cratere vizibile sunt:
a) Munţii Oaş, Gutâi, Ţibleş;
b) Munţii Ţibleş, Călimani, Bârgău;
c) Munţii Călimani, Gurghiu, Harghita;
d) Munţii Gurghiu, Ţibleş, Harghita;
e) Munţii Călimani, Harghita, Bodoc.
44. Munţii formaţi din roci sedimentare străpunse de materie

vulcanică consolidată sunt:
a) Munţii Metaliferi, Bârgău, Vlădeasa;
b) Munţii Călimani, Metaliferi, Perşani;
c) Munţii Harghita, Oaş, Vlădeasa;
d) Munţii Metaliferi, Harghita, Bihor;
e) Munţii Călimani, Gurghiu, Metaliferi.
45. În Carpaţii Orientali, cele mai reprezentative forme de relief

carstic se întâlnesc în :
a) Munţii Maramureş şi Rodnei;
b) Munţii Rodnei şi Hăşmaşu Mare;
c) Munţii Călimani şi Giurgeu;
d) Munţii Hăşmaşu Mare şi Nemira;
e) Munţii Ciucaş şi Vrancei.
46. În Carpaţii Meridionali, rocile calcaroase au favorizat

dezvoltarea reliefului carstic în:
a) Munţii Bucegi, Piatra Craiului, Căpăţânii;
b) Munţii Leaota, Şureanu, Cernei;
c) Munţii Iezer, Mehedinţi, Leaota;
d) Munţii Şureanu, Făgăraş, Leaota;
e) Munţii Parâng, Şureanu, Cernei.
319
47. În Carpaţii Occidentali relieful carstic este bine reprezentat
în:
a) Munţii Metaliferi, Vlădeasa, Codru-Moma;
b) Munţii Bihor, Pădurea Craiului, Codru-Moma;
c) Munţii Vlădeasa, Plopiş, Muntele Mare;
d) Munţii Bihor, Zarand, Trascău;
e) Munţii Codru-Moma, Meseş, Plopiş.
48. Crestele glaciare sunt evidente în:

a) Munţii Făgăraş, Parâng, Retezat;
b) Munţii Rodnei, Harghita, Bucegi;
c) Munţii Călimani, Leaota, Retezat;
d) Munţii Bucegi, Harghita, Bihor;
e) Munţii Coziei, Ghiţu, Leaota.
49. Depresiunile intramontane şi cele din interiorul dealurilor

au împreună o întindere apreciabilă ce acoperă:
a) 1/2 din teritoriul ţării;
b) 1/5 din teritoriul ţării;
c) 3/4 din teritoriul ţării;
d) 2/3 din teritoriul ţării;
e) 1/3 din teritoriul ţării.
50. Depresiunea Maramureşului este mărginită de munţii:

a) Maramureşului, Rodnei, Gutâi, Ţibleş;
b) Gutâi, Ţibleş, Obcina Mestecăniş, Obcina Mare;
c) Gutâi, Maramureşului, Bârgău, Călimani;
d) Gutâi, Maramureşului, Bârgău, Giumalău;
e) Gutâi, Ţibleş, Suhard, Călimani.
51. Depresiunea Dornelor este mărginită de munţii:

a) Maramureşului, Suhard, Călimani;
b) Bârgău, Suhard, Călimani;
c) Rodnei, Călimani, Giumalău;
320
d) Obcina Mestecăniş, Călimani, Obcina Mare;
e) Rodnei, Bârgău, Suhard.
52. Depresiunea Dornelor este străbătută de râul:

a) Moldova;
b) Bistriţa;
c) Vişeu;
d) Iza;
e) Moldoviţa.
53. În Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei se află

depresiunile:
a) Oaşului, Maramureşului, Dornelor, Câmpulung;
b) Oaşului, Giurgeu, Ciuc, Comăneşti;
c) Maramureşului, Dornelor, Bilbor, Borsec;
d) Câmpulung, Dornelor, Comăneşti, Caşin;
e) Maramureşului, Dornelor, Câmpulung, Baraolt.
54. În Carpaţii Moldo-Transilvani se află depresiunile:

a) Braşov, Comăneşti, Comandău;
b) Giurgeu, Caşin, Braşov;
c) Bilbor, Borsec, Comăneşti;
d) Giurgeu, Ciuc, Întorsura Buzăului;
e) Borsec, Baraolt, Comandău.
55. În Carpaţii Curburii se află depresiunile:

a) Braşov, Întorsura Buzăului, Comandău, Nehoiu;
b) Baraolt, Bilbor, Borsec, Caşin;
c) Braşov, Comăneşti, Baraolt, Borsec;
d) Comăneşti, Vârşag, Caşin, Comandău;
e) Braşov, Comăneşti, Caşin, Baraolt.
321
56. Pasurile importante din Carpaţii Maramureşului şi
Bucovinei sunt:
a) Bicaz, Tuşnad, Prislop, Vlădeni;
b) Prislop, Mestecăniş, Tihuţa, Şetref;
c) Mestecăniş, Huţa, Vlădeni, Bicaz;
d) Prislop, Tihuţa, Bicaz, Tuşnad;
e) Huţa, Şetref, Mestecăniş, Tulgheş.
57. Pasurile importante din Carpaţii Curburii sunt:

a) Oituz, Bratocea, Buzău, Predeal;
b) Tuşnad, Bicaz, Buzău, Predeluş;
c) Vlădeni, Ghimeş, Bicaz, Predeal;
d) Predeal, Predeluş, Bicaz, Boncuţa;
e) Buzău, Predeal, Bucin, Tihuţa.
58. Cel mai înalt pas din Carpaţii Orientali este:
a) Tihuţa;
b) Tuşnad;
c) Prislop;
d) Mestecăniş;
e) Predeal.
59. Prin pasul Prislop trece o şosea ce leagă:
a) Maramureşul de Moldova;
b) Maramureşul de Transilvania;
c) Transilvania de Moldova;
d) Depresiunea Dornelor de Transilvania;
e) Depresiunea Câmpulung de Moldova.
60. Pasul Tihuţa leagă Depresiunea Dornelor cu:
a) Depresiunea Câmpulung;
b) Depresiunea Gura Humorului;
c) Depresiunea Transilvaniei;
d) Depresiunea Maramureşului;
e) Depresiunea Oaşului.
322
61. Defileul Mureşului, Topliţa – Deda, s-a format între Munţii
Călimani şi Munţii:
a) Rodnei;
b) Gurghiu;
c) Bistriţei;
d) Bârgău;
e) Giurgeu.
62. Între munţii formaţi din roci vulcanice s-a format

depresiunea:
a) Dornelor;
b) Oaş:
c) Maramureşului;
d) Câmpulung;
e) Giurgeu.
63. Sunt delimitate spre vest de munţi vulcanici depresiunile:

a) Giurgeu şi Ciucului;
b) Comăneşti şi Giurgeu;
c) Ciuc şi Caşin;
d) Caşin şi Baraolt;
e) Maramureş şi Câmpulung.
64. Trecerea din Depresiunea Ciuc în Depresiunea Braşov se

face prin pasul:
a) Racoş;
b) Vlădeni;
c) Tuşnad;
d) Oituz;
e) Bicaz.
65. Cea mai mare depresiune din Carpaţii Orientali este:

a) Braşov;
b) Maramureş;
323
c) Dornelor;
d) Petroşani;
e) Haţeg.
66. Depresiunea Braşov este delimitată la nord de munţii:

a) Perşani, Vrancei, Bodoc, Ciuc;
b) Perşani, Baraolt, Bodoc, Nemira;
c) Baraolt, Breţcu, Nemira, Ciuc;
d) Bodoc, Bârsei, Vrancei, Breţcu;
e) Ciucaş, Baiului, Vrancei, Bârsei.
67. Cel mai înalt pas din Carpaţii româneşti este:

a) Giuvala;
b) Urdele;
c) Prislop;
d) Mestecăniş;
e) Tuşnad.
68. Între pasurile din Carpaţii Meridonali se înscriu:

a) Merişor, Turnu Roşu, Lainici, Prislop;
b) Urdele, Giuvala, Turnu Roşa, Cozia;
c) Lainici, Tuşnad, Merişor, Bucium;
d) Turnu Roşu, Cozia, Lainici, Bicaz;
e) Poarta de Fier a Transilvaniei, Cozia, Merişor,
Oituz.
69. Trecătorile Turnu Roşu şi Cozia se află pe valea râului:

a) Jiu;
b) Olt;
c) Argeş;
d) Strei;
e) Lotru.
324
70. Depresiunea Haţeg se află situată pe râul:
a) Jiu;
b) Strei;
c) Mureş;
d) Olt;
e) Sebeş.
71. Pasul Poarta Orientală se află situat în:

a) Culoarul Bistrei;
b) Culoarul Timiş-Cerna;
c) Culoarul Mureşului;
d) Culoarul Bran-Rucăr;
e) Culoarul Orăştie.
72. În Munţii Banatului se află depresiunile:
a) Caraş-Ezeriş şi Almăjului (Bozovici);
b) Oraviţei şi Brad;
c) Gurahonţ şi Caraş-Ezeriş;
d) Beiuş şi Haţeg;
e) Zarand şi Caraş-Ezeriş.
73. Depresiunile Zarand, Gurahonţ şi Brad sunt situate pe valea
râului:
a) Ampoi;
b) Arieş;
c) Crişul Alb;
d) Crişul Repede;
e) Crişul Negru.
74. Depresiunea Beiuş este situată pe râul:
a) Arieş;
b) Ampoi;
c) Crişul Repede;
d) Crişul Negru;
e) Crişul Alb.
325
75. Depresiunea Vad-Borod este situată pe valea râului:
a) Crişul Alb;
b) Crişul Negru;
c) Arieş;
d) Ampoi;
e) Crişul Repede.
76. Printre pasurile din Munţii Apuseni se numără:

a) Poarta Orientală, Merişor, Bucin, Bucium;
b) Bucium, Buceş, Vălişoara, Ciucea;
c) Vălişoara, Bicaz, Ciucea, Domaşnea;
d) Urdele, Bucin, Buceş, Ciucea;
e) Ciucea, Merişor, Lainici, Cozia.
77. Relieful de modelare policiclică creat de acţiunea agenţilor

externi este reprezentat de:
a) circuri glaciare, văi glaciari, creste;
b) peneplene, pediplene, platforme de eroziune;
c) piemonturi, câmpii piemontane, terase;
d) coloane, măguri, platouri structurale;
e) munţi bloc, platouri, cueste.
78. Depresiunea intramontană, unde relieful neted a facilitat o

populare intensă, dezvoltarea oraşelor, a transporturilor şi a
industriei, este:
a) Maramureş;
b) Comăneşti;
c) Giurgeu;
d) Dornelor;
e) Braşov.
326
79. Un spaţiu de originalitate geografică, la nivelul
continentului european, facilitind legătura fluvială dintre
regiunile din amonte şi din aval este:
a) Delta Dunării;
b) Defileul Dunării;
c) Lunca Dunării;
e) Defileul Mureşului.
80. Munţii cu condiţiile cele mai prielnice pentru locuirea lor
integrală până la mari înălţimi sunt:
a) Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei;
b) Carpaţii Curburii;
c) Munţii Moldo-Transilvani;
d) Munţii Apuseni;
e) Munţii Banatului.
81. Depresiunea care prin calitatea ei şi prin poziţie reprezintă
un spaţiu de legătură şi complementaritate între unităţile de
relief adiacente este:
a) Depresiunea Braşov;
b) Depresiunea Zarand;
c) Depresiunea Dornelor;
d) Depresiunea Transilvaniei;
e) Depresiunea Maramureş.
82. Regiunea, unică pe Glob, caracterizată prin alternanţa de
depresiuni şi dealuri, rezultată din presiunea spaţiului
montan carpatic asupra zonelor de la exteriorul lor este
reprezentată de:
a) Podişul Getic;
b) Subcarpaţi;
d) Dealurile de Vest;
e) Câmpia Română.
327
83. Unitatea de relief care asigură o legătură vizibilă cu centrul
Europei este:
a) Jugul intracarpatic;
b) Dealurile de Vest;
c) Câmpia de Vest;
d) Munţii Apuseni;
e) Munţi Banatului.
84. Unitatea de relief cu cele mai multe resurse energetice este:

b) Subcarpaţii Moldovei;
d) Podişul Getic;
e) Subcarpaţii Curburii.
85. Unitatea de relief care reprezintă principalul ,,rezervor

demografic” este:
a) Podişul Getic;
c) Câmpia Română;
d) Podişul Moldovei;
86. Teritoriul cu o populare străveche şi succesivă este:

a) Podişul Moldovei;
b) Podişul Dobrogei;
c) Podişul Transilvaniei;
d) Podişul Bârladului;
87. Mişcarea generală a aerului de la Vest la Est şi extinderea

ţării noastre în longitudine impun, printre altele:
a) creşterea temperaturilor de la Sud la Nord şi
scăderea cantităţii de precipitaţii;
328
b) creşterea cantităţii de precipitaţii spre Est şi scăderea
temperaturii;
c) diminuarea caracterului oceanic al climei şi
accentuarea continentalismului termic ;
d) repartiţia descrescătoare a precipitaţiilor şi scăderea
temperaturilor;
e) creşterea temperaturii şi creşterea cantităţii de
precipitaţii.
88. Potenţialul energetic, determinat de mărimea radiaţiei
globale, variază cu altitudinea astfel:
a) peste 140 kcal/cm2/an înregistrate pe litoral şi sub
100 kcal/cm2/an la peste 2 000 m altitudine;
b) peste 125 kcal/cm2/an înregistrate pe litoral şi sub
110 kcal/cm2/an pe crestele Carpaţilor;
c) peste 200 kcal/cm2/an în Lunca Dunării şi sub 80
kcal/cm2/an în Munţii Maramureşului;
d) peste 250 kcal/cm2/an în Câmpia Română şi sub 90
kcal/cm2/an în Munţii Rodnei;
e) peste 100 kcal/cm2/an în Dobrogea şi sub 70
kcal/cm2/an în Munţii Parâng.
89. Datorită intervalului de latitudine pe care se desfăşoara ţara
noastră, aproximativ 50 latitudine, temperatura aerului
descreşte cu:
a) 30 C;
b) 3,50 C;
c) 2,50 C;
d) 40 C;
e) 1,50 C.
90. Depresiunile şi culoarele de vale adânci din Carpaţi şi
regiunile deluroase influenţează:
a) încălzirea aerului şi creşterea cantităţii de
precipitaţii;
329
b) devierea curenţilor atmosferici şi creşterea cantităţii
de precipitaţii;
c) circulaţia în lungul lor a maselor de aer, stagnarea
maselor reci;
d) inversiuni de temperatură şi creşterea cantităţii de
precipitaţii;
e) stagnarea maselor de aer rece şi producerea
fenomenului de foehn.
91. În sezonul de iarnă, cel mai mare număr de zile cu viscol

(3-10 zile) se produce în:
a) Carpaţii Occidentali şi Câmpia Română;
b) Podişul Moldovei şi Bărăgan;
c) Podişul Dobrogei şi Podişul Transilvaniei;
d) Câmpia de Vest şi Câmpia Română;
e) Podişul Getic şi Podişul Dobrogei.
92. În sezonul de iarnă, cel mai mic număr de zile cu viscol

(1-2 zile) se produce în:
a) Câmpia Jijiei şi Podişul Dobrogei;
b) Transilvania şi Câmpia de Vest;
c) Depresiunea Braşov şi Podişul Getic;
d) Podişul Mehedinţi şi Podişul Dobrogei;
e) Transilvania şi Podişul Moldovei.
93. Chiciura se produce în regiunile alpine într-un număr de:

a) 2-3 zile;
b) 10 zile;
c) 20 zile;
d) 70 zile:
e) peste 80 zile.
330
94. În estul şi sud-estul ţării intervalele de timp în care se
înregistrează seceta sunt de:
a) 50-100 de zile;
b) 60-80 zile;
c) 20-60 zile;
d) 30-50 zile;
e) 40-50 zile.
95. Sub raport termic există trei etaje (cald, intermediar, rece),
etajului intermediar corespunzându-i valori ale temperaturii
medii anuale de:
a) 10-110 C;
b) 6-100 C;
c) 6-80 C;
d) 4-60 C;
e) sub 60 C.
96. Diferenţele de temperatură dintre vară şi iarnă, în partea de

est a ţării, sunt de:
a) 30-350 C;
b) 25-260 C;
c) 15-200 C;
d) 21-220 C;
e) 10-200 C.
97. Cantitatea de precipitaţii scade dinspre Vest spre Est astfel:

a) Câmpia de Vest (650 mm), Câmpia Română
(600 mm), Dobrogea (500 mm);
b) Câmpia de Vest (630 mm), Câmpia Română
(500-600 mm), Dobrogea (400 mm);
c) Câmpia de Vest (630 mm), Câmpia Română
(600-700 mm), Dobrogea (450 mm);
d) Câmpia de Vest (600 mm), Câmpia Română
(400-500 mm), Dobrogea (400 mm);
331
e) Câmpia de Vest (730 mm), Câmpia Română
(630 mm), Dobrogea (350 mm).
98. Cantitatea de precipitaţii creşte o dată cu altitudinea astfel:

a) dealuri (500-600 mm), munţi înalţi (1 000 mm);
b) dealuri (400-500 mm), munţi înalţi (peste
1 100 mm);
c) dealuri (600-800 mm), munţi înalţi (peste
1200 mm);
d) dealuri (500-600 mm), munţi înalţi (1 400 mm);
e) dealuri (300-500 mm), munţi înalţi (peste
1 200 mm).
99. Sub raport termic şi al precipitaţiilor, particularitatea

principală a climatului ţării noastre este aceea că realizează
trecerea de la:
a) climatul cu influenţe baltice, la cel cu influenţe
pontice;
b) climatul cu influenţe baltice, la cel cu influenţe
oceanice;
c) climatul cu influenţe de ariditate, la cel cu influenţe
submediteraneene;
d) climatul cu influenţe oceanice, la cel cu influenţe de
ariditate;
e) climatul cu influenţe submediteraneene, la cel cu
influenţe pontice.
100. Oraşele Bucureşti, Galaţi şi Timişoara au temperaturi

medii anuale de:
a) 8-100 C;
b) 10-110 C;
c) 6-80 C;
d) 8-90 C;
e) peste 110 C.
332
101. În oraşele Sibiu, Satu Mare şi Oradea precipitaţiile au
valori medii anuale de:
a) 400-500 mm;
b) 500-600 mm;
c) 600-650 mm;
d) 650-700 mm;
e) 700-800 mm.
102. La 2 200 m altitudine, temperatura medie anuală este de:

a) 20 C;
b) 60 C;
c) 80 C;
d) 00 C;
e) 30 C.
103. Temperatura medie anuală de 60 C se întâlneşte la

altitudinea de:
a) 1 000 m;
b) 1 200 m;
c) 1 400 m;
d) 1 800 m;
e) 1 600 m.
104. Temperatura medie anuală scade sub 00 C (devine

negativă) la altitudinea de:
a) 1 800 m;
b) 2 000 m;
c) 1 400 m;
d) peste 2 200 m;
e) 1 900 m.
105. Etajul de climat alpin se evidenţiază prin:

a) temperaturi medii anuale de 2-00 C, precipitaţii
peste 1 200 m;
333
b) temperaturi medii anuale de 3-00 C, precipitaţii
peste 1 000 m;
c) temperaturi medii anuale de 6-00 C, precipitaţii
peste 800-1 200 m;
d) temperaturi medii anuale de 1-00 C, precipitaţii
peste 900-1 000 m;
e) temperaturi medii anuale de 4-00 C, precipitaţii
peste 1 100 m.
106. Climatul de munte are următoarele caracteristici:

a) temperaturi medii anuale de 6-20 C, precipitaţii
800-1 200 m;
b) temperaturi medii anuale de 7-00 C, precipitaţii
800-1 000 m;
c) temperaturi medii anuale de 6-80 C, precipitaţii
600-800 m;
d) temperaturi medii anuale de 6-20 C, precipitaţii
500-800 m;
e) temperaturi medii anuale de 8-20 C, precipitaţii
700-900 m.
107. Climatul de câmpie moderat are temperaturi medii, vara,

de:
a) 18-200 C;
b) 21-230 C;
c) 20-210 C;
d) 23-240 C;
e) 19-200 C.
108. Climatul de câmpie moderat se caracterizează prin

precipitaţii cu valori de:
a) 500-800 mm;
b) 500-630 mm;
c) 400-500 mm;
334
d) 600-700 mm;
e) sub 500 mm.
109. Temperatura medie a lunii celei mai calde, în climatul de

câmpie accentuat, este de:
a) 25-260 C;
b) 23-240 C;
c) 20-220 C;
d) 21-220 C;
e) 22-230 C.
110. Temperatura medie a lunii cele mai reci, în climatul de

câmpie, este de:
a) -4, -50 C;
b) -2, -30 C;
c) -3, -40 C;
d) -1, -20 C;
e) -1, -40 C.
111. Temperatura medie anuală, în climatul de dealuri joase

(200-500 m), este de:
a) 6-80 C;
b) 8-100 C;
c) 10-110 C;
d) 9-100 C;
e) peste 100 C.
112. În ianuarie, temperatura medie în Subcarpaţi este de:

a) -20 C;
b) -30 C;
c) -50 C;
d) -40 C;
e) -60 C.
335
113. Frecvente inversiuni de temperatură au loc în
depresiunea:
a) Făgăraş;
b) Sibiu;
c) Braşov;
d) Vrancei;
e) Alba-Iulia – Turda.
114. Depresiunea colinară a Transilvaniei are un climat:

a) cu influenţe oceanice;
b) cu influenţe scandinavo-baltice;
c) cu influenţe submediteraneene;
d) cu influenţe de tranziţie;
e) cu influenţe pontice.
115. Un vânt cald şi uscat vara, ploios iarna, este:

a) Nemira;
b) Crivăţul;
c) Vântul Mare;
d) Austrul;
e) Vântul de Vest.
116. Climatul de tranziţie între cel cu influenţe

submediteraneene şi cel cu influenţe de ariditate se
întâlneşte în:
a) Câmpia Română, Podişul Getic, Podişul Dobrogei;
b) centrul Câmpiei Române, Podişul Getic, Subcarpaţii
Getici;
c) Subcarpaţii Getici, Podişul Getic, Subcarpaţii
Curburii;
d) Câmpia Olteniei, Câmpia Boianului, Câmpia
Vlăsiei;
e) Câmpia Piteştilor, Câmpia Bărăganului, Podişul
Getic.
336
117. Climatul cu temperaturi mai coborâte, o cantitate mai
mare de precipitaţii, cu o nebulozitate ceva mai accentuată
este:
a) temperat cu influenţe baltice;
b) temperat cu influenţe est-europene;
c) temperat cu influenţe oceanice;
d) temperat cu influenţe submediteraneene;
e) temperat cu influenţe pontice.
118. Alimentarea reţelei hidrografice din ţara noastră este

preponderent:
a) pluvială şi pluvionivală;
b) pluvionivală;
c) nivală;
d) subterană;
e) nivală şi subterană.
119. Resursele de apă ale ţării (râuri, lacuri, ape subterane)

sunt estimate la aproximativ:
a) 100 km3/an;
b) 97 km3/an;
c) 77 km3/an;
d) 85 km3/an;
e) 57 km3/an.
120. Volumul de apă al râurilor ţării (exceptând Dunărea) este

de:
a) 50 miliarde m3;
b) 37 miliarde m3;
c) 30 miliarde m3;
d) 40 miliarde m3;
e) 33 miliarde m3.
337
121. Dunărea constituie o adevărată ,,diagonală” a Europei,
străbătând continentul de la Vest la Est:
a) de la Alpi până la Marea Neagră;
b) din bazinul Vienei până la Marea Neagră;
c) din apropierea Bratislavei până la Marea Neagră;
d) din Germania până la Marea Neagră;
e) din Austria până în Dobrogea.
122. Sectorul Călăraşi-Brăila se caracterizează prin faptul că:

a) are un pescaj de 7 m;
b) apa curge pe o singură albie, apoi se desparte în
două braţe până în apropiere de Hârşova;
c) apa se desparte în două braţe care se unesc la
Hârşova, de unde se despart din nou pentru a se uni
la Brăila;
d) apa se desparte în două braţe până în apropiere de
Hârşova;
e) apa curge pe două braţe, care închid două bălţi.
123. În aval de Brăila, sectorul este cunoscut sub numele de:

a) Dunărea litorală;
b) Dunărea maritimă;
c) Dunărea fluvială;
d) Dunărea deltaică;
e) Dunărea panonică.
124. Scurgerea apelor mici de iarnă, în Carpaţi, reprezintă din

scurgerea anuală:
a) cca. 20-25 %;
b) cca. 10-15 %;
c) cca. 30-35 %;
d) cca. 20-30 %;
e) cca. 35-40 %.
338
125. În regiunile joase din România, scurgerea maximă se
produce în luna:
a) aprilie;
b) martie;
c) mai;
d) iunie;
e) iulie.
126. În regiunile înalte din România, scurgerea maximă se

produce în luna:
a) martie;
b) aprilie;
c) iunie;
d) mai;
e) februarie.
127. Vara, scurgerea apelor în regiunile de câmpie şi dealuri,

de pe teritoriul ţării nostre, prezintă din totalul anual:
a) sub 10 %;
b) sub 30 %;
c) sub 20 %;
d) sub 15 %;
e) sub 5 %.
128. În Carpaţi, vara, scurgerea apelor reprezintă din scurgerea

anuală o pondere de:
a) cca. 50 %;
b) cca. 40 %;
c) cca. 25 %;
d) cca. 30 %;
e) cca. 35 %.
339
129. Toamna, scurgerea apelor, în regiunile de câmpie din
România, reprezintă, din scurgerea anuală, o pondere de:
a) 5 %;
b) 20 %;
c) 15 %;
d) 10 %;
e) 25 %.
130. Fenomenul de îngheţ al râurilor din vestul ţării are o

durată medie de:
a) 10-20 de zile;
b) 15-20 de zile;
c) 20-30 de zile;
d) 20-40 de zile;
e) 25-30 de zile.
131. Fenomenul de îngheţ al râurilor din Carpaţi are o durată

medie de:
a) peste 50 de zile;
b) peste 70 de zile;
c) peste 90 de zile;
d) peste 100 de zile;
e) peste 80 de zile.
132. Reţeaua hidrografică a României are o densitate medie

de:
a) 0,49 km/km2;
b) 1 km/km2;
c) 2 km/km2;
d) 2,5 km/km2;
e) 3 km/km2.
133. Grupa hidrografică de vest are drept colector râul:

a) Mureş;
340
b) Tisa;
c) Someş;
d) Dunărea;
e) Prut.
134. Dintre râurile interioare ale ţării (care izvorăsc şi se varsă

pe teritoriul României), cea mai mare lungime o are râul:
a) Siret;
b) Prut;
c) Mureş;
d) Olt;
e) Ialomiţa.
135. Siretul are o lungime de:
a) 768 km;
b) 737 km;
c) 596 km;
d) 716 m;
e) 620 km.
136. Mureşul primeşte ca afluenţi pe dreapta, dinspre Munţii
Apuseni:
a) Ampoiul şi Arieşul;
b) Ampoiul şi Târnava Mare;
c) Târnava Mare şi Târnava Mică;
d) Arieşul şi Târnava Mare;
e) Arieşul şi Sebeşul.
137. Afluenţii pe care îi primeşte Mureul pe stânga, dinspre
amonte spre aval, sunt:
a) Gurghiu, Niraj, Târnava, Sebeş, Strei;
b) Gurghiu, Târnava, Niraj, Sebeş, Strei;
c) Gurghiu, Târnava, Sebeş, Niraj, Strei;
d) Gurghiu, Niraj, Târnava, Strei, Sebeş;
e) Gurghiu, Sebeş, Strei, Târnava, Niraj.
341
138. Râul Nera străbate depresiunea:
a) Almăjului (Bozovici);
b) Caraş-Ezeriş;
c) Oraviţei;
d) culoarul Timiş-Cerna;
e) culoarul Bistrei.
139. Jiul are ca afluenţi pe dreapta:

a) Tismana şi Motru;
b) Gilort şi Tismana;
c) Gilort şi Amaradia;
d) Amaradia şi Motru;
e) Gilortul şi Jiu.
140. Afluentul pe care Oltul îl primeşte în Câmpia Română
este:
a) Lotru;
b) Gilort;
c) Olteţ;
d) Cerna;
e) Vedea.
141. Dâmboviţa este afluent pe stânga al Argeşului alături de:
a) Câlniştea;
b) Neajlov;
c) Râul Doamnei;
d) Sabar;
e) Glavacioc.
142. Siretul are ca afluenţi direcţi pe dreapta:
a) Moldova, Bistriţa, Bârlad;
b) Moldova, Bistriţa, Trotuş;
c) Suceava, Bârlad, Uz;
d) Şuşiţa, Putna, Tutova;
e) Trotuş, Tutova, Bârlad.
342
143. Tutova este afluent pe dreapta al:
a) Siretului;
b) Bârladului;
c) Prutului;
d) Moldovei;
e) Jijiei.
144. Miletin şi Sitna sunt afluenţi pe dreapta ai:

a) Bârladului;
b) Prutului;
c) Siretului;
d) Jijiei;
e) Moldovei.
145. Lăpuşul este afluent pe dreapta al:

a) Vişeului;
b) Tisei;
c) Izei;
d) Someşului;
e) Crişului Repede.
146. Râul Mare este afluent direct al:

a) Mureşului;
b) Streiului;
c) Sebeşului;
d) Secaşului;
e) Jiului.
147. Din grupa hidrografică sud-vestică fac parte:

a) Cerna, Topolniţa, Caraş;
b) Timiş, Bârzava, Caraş;
c) Nera, Cerna, Bistra;
d) Timiş, Cerna, Bistra;
e) Bârzava, Timiş, Desnăţui.
343
148. Cel mai important afluent pe stânga al Jiului este:
a) Tismana;
b) Motru;
c) Gilortul;
d) Cerna;
e) Drincea.
149. Teleajenul este afluent pe stânga al:

a) Ialomiţei;
b) Prahovei;
c) Dâmboviţei;
d) Buzăului;
e) Argeşului.
150. Un afluent important, pe stânga, al Oltului este râul:

a) Cibin;
b) Lotru;
c) Sadu;
d) Olteţ;
e) Topolog.
151. Râurile mici ce traversează Dobrogea de Nord sunt:

a) Carasu şi Slava;
b) Taiţa şi Slava;
c) Taiţa şi Carasu;
d) Carasu şi Slava;
e) Casimcea şi Carasu.
152. Defileul Dunării este situat între:

a) Călăraşi şi Brăila;
b) Porţile de Fier şi Călăraşi;
c) Baziaş şi Porţile de Fier;
d) Baziaş şi Călăraşi;
e) Porţile de Fier şi Brăila.
344
153. Cele mai semnificative influenţe antropice asupra
fluviului Dunărea sunt:
a) realizarea lacurilor de acumulare şi a
hidrocentralelor de la Porţile de Fier şi Ostrovu
Mare şi creşterea mineralizării apelor prin deversări
de substanţe poluante;
b) reducerea cantităţii de aluviuni transportate şi
poluarea apelor cu reziduri menajere;
c) construirea lacurilor şi hidrocentralelor şi
intensificarea activităţii de pescuit;
d) construirea celui mai mare sistem hidroenergetic şi
de navigaţie, Porţile de Fier, şi strămutarea unor
aşezări;
e) poluarea cu substanţe chimice de la combinatele
chimice din Turnu Măgurele şi Giurgiu şi
alunecările de teren de pe versanţi.
154. Lacurile ocupă din suprafaţa ţării aproximativ:

a) 2,2 %;
b) 1,1 %;
c) 3,0 %;
d) 3,5 %;
e) 2,5 %.
155. Din categoria lacurilor glaciare fac parte lacurile:

a) Lala, Sfânta Ana, Roşu;
b) Podragul Mare, Bucura, Zănoaga;
c) Vidra, Bâlea, Capra;
d) Gâlcescu, Vidraru, Paltinu;
e) Vărăşoaia, Lacu Sărat, Buhăescu.
156. Limane fluviatile se află pe râurile:

a) Dunăre, Buzău, Ialomiţa, Mostiştea;
b) Mureş, Olt, Buzău, Dunăre;
345
c) Jiu, Olt, Argeş, Ialomiţa;
d) Timiş, Argeş, Mureş, Ialomiţa;
e) Someş, Olt, Dunăre, Buzău.
157. Un liman fluvio-maritim cu apă sărată şi nămoluri

curative este:
a) Taşaul;
b) Costineşti;
c) Babadag;
d) Techirghiol;
e) Mangalia.
158. Rezervele de ape subterane ale ţării sunt estimate la

aproximativ:
a) circa 15 miliarde m3;
b) circa 8 miliarde m3;
c) circa 12 miliarde m3;
d) circa 10 miliarde m3;
e) circa 5 miliarde m3.
159. Apele freatice ale ţării noastre sunt estimate la peste:

a) 5 miliarde m3;
b) 2 miliarde m3;
c) 6 miliarde m3;
d) 7 miliarde m3;
e) 1 miliard m3.
160. Apele freatice sunt uneori mineralizate ca în zona:

a) Munţilor Apuseni;
b) estului Transilvaniei;
c) sudului Munţilor Făgăraş;
d) Podişului Getic;
e) Podişului Dobrogei.
346
161. Apele freatice din Subcarpaţi sunt adesea:
a) sulfuroase;
b) sărăturate;
c) gazoase;
d) iodurate;
e) clorurate.
162. Unităţile zonale, etajele şi unităţile intrazonale ale

vegetaţiei, faunei şi solurilor s-au diferenţiat în:
a) Arhaic;
b) Proterozoic;
c) Carbonifer;
d) Pleistocen;
e) Holocen.
163. Pâlcurile de pădure din silvostepă cuprind:
a) stejar pufos şi pedunculat;
b) stejar brumăriu şi pedunculat;
c) cer şi gârniţă;
d) stejar pufos şi brumăriu;
e) stejar pufos şi gorun.
164. Etajul fagului se situează în intervalul altitudinal:
a) 600-800 m;
b) sub 500 m;
c) 600-1 300 m;
d) 500-1 200 m;
e) 1 000-1 300 m.
165. Ursul, lupul, căprioara şi veveriţa trăiesc în:
a) stepă;
b) pădurea de stejar;
c) silvostepă;
d) pădurea de conifere;
e) pădurea de foioase.
347
166. În nordul ţării limita altimetrică superioară a etajului
pădurii este de:
a) 1 400 m;
b) 1 600 m;
c) 1 800 m;
d) 1 900 m;
e) 2 000 m.
167. Etajul alpin, care cuprinde elemente subalpine la bază şi

alpine în partea superioară, se află la altitudini de peste:
a) 1 500 m;
b) 1 600 m;
c) 1 800 m;
d) 2 000 m;
e) 2 250 m;
168. Vegetaţia specifică luncilor (vegetaţie intrazonală),

apărută ca urmare a umezelii persistente, este:
a) stuf, papură, rogoz;
b) merişor, stuf, papură;
c) rogoz, ienupăr, stuf;
d) ienupăr, stuf, papură;
e) salcie, merişor, stuf.
169. Pâlcurile de arbori din luncă cuprind:

a) ulm, salcie, arin;
b) plop, carpen, gorun;
c) tei, salcie, ulm;
d) plop, salcie, arini;
e) carpen, tei, ulm.
170. Principalele clase de soluri întâlnite pe teritoriul

României sunt următoarele:
348
a) molisoluri, argiluvisoluri, cambisoluri, spodosoluri,
umbrisoluri;
b) molisoluri, umbrisoluri, vertisoluri, cambisoluri,
spodosoluri;
c) molisoluri, argiluvisoluri, spodosoluri, feriiluviale,
crasnoziomuri;
d) molisoluri, argiluvisoluri, cambisoluri, spodosoluri,
jeltoziomuri;
e) molisoluri, argiluvisoluri, cambisoluri, spodosoluri,
umbrisoluri.
171. Molisolurile cuprind:

a) soluri cenuşii şi brun-roşcate;
b) cernoziomuri şi solurile bălane;
c) cernoziomuri şi soluri brune;
d) soluri brune şi brune-acide;
e) cernoziomuri şi soluri halomorfe.
172. Solurile azonale sunt:

a) hidromorfe, halomorfe, spodosoluri;
b) aluvionare, cambisoluri, nisipoase;
c) vertisoluri, halomorfe, hidromorfe;
d) halomorfe, aluvionare, cambisoluri;
e) hidromorfe, nisipoase, molisoluri.
173. Dintre rocile eruptive, granitul este exploatat în cariere la:

a) Racoş şi Topliţa;
b) Lucareţ şi Săvârşin;
c) Măcin şi Greci;
d) Zam şi Topliţa;
e) Vaşcău şi Căprioara.
174. Vaşcău este un centru de extracţie pentru:

a) bazalt;
349
b) andezit;
c) grafit;
d) calcar metamorfic;
e) caolin.
175. Din categoria rocilor sedimentare, calcarele au o

răspândire mai mare şi se exploatează în centrele:
a) Hârşova, Basarabi, Topalu, Mahmudia;
b) Hârşova, Topalu, Lucareţ, Brănişca;
c) Mahmudia, Bicaz, Topliţa, Sinaia;
d) Băile Olăneşti, Bicaz, Vaşcău, Căprioara;
e) Mahmudia, Bicaz, Căprioara, Ruşchiţa.
176. Din categoria rocilor sedimentare, gresiile au o răspândire

mai mare în:
a) Carpaţii Orientali;
b) Carpaţii Meridionali;
c) Munţii Apuseni;
e) Munţii Poiana Ruscă.
177. Importante cariere de marmură se găsesc în:

a) Munţii Bihor şi Poiana Ruscă;
b) Munţii Metaliferi şi Codru Moma;
c) Munţii Banatului şi Poiana Ruscă;
d) Munţii Apuseni şi Munţii Banatului;
e) Munţii Zarand şi Pădurea Craiului.
178. La Parva, Harghita Băi şi Aghireşu se exploatează:

a) gresii;
b) calcare;
c) argile (caolinul);
d) nisipuri cuartone;
e) marmura.
350
179. Sporul natural cel mai ridicat a fost înregistrat între anii:
a) 1920-1949;
b) 1939-1958;
c) 1920-1939;
d) 1967-1968;
e) 1978-1979.
180. Sporul natural înregistrat în anul 1967 a fost de:

a) 16,0 0/00;
b) 17,0 0/00;
c) 17,5 0/00;
d) 18,2 0/00;
e) 18,1 0/00;
181. Exceptând perioada intrebelică, cel mai mare număr de

locuitori s-a înregistrat în anul:
a) 1987;
b) 1988;
c) 1991;
d) 1992;
e) 1998.
182. Din totalul populaţiei ţării, la altitudini mai mari de

600 m se află circa:
a) 5 %;
b) 10 %;
c) 15 %;
d) 12 %;
e) 30 %.
183. Saşii au fost colonizaţi, pe teritoriul ţării noastre:

a) în Banat, în secolul al XII-lea;
b) în Transilvania, în secolul al XII-lea;
c) în Banat, în secolul al XVIII-lea;
351
d) în Transilvania, în secolul al XVII-lea;
e) în Transilvania, în secolul al XIII-lea.
184. Şvabii au fost colonizaţi, pe teritoriul ţării noastre:

a) în Banat, în secolele XVIII-XIX;
b) în Banat, în secolul al XII-lea;
c) în Transilvania, în secolul al XVIII-lea;
d) în Transilvania, în secolul al XIX-lea;
e) în Transilvania, în secolul al XII-lea.
185. Populaţia de confesiune catolică reprezintă, din populaţia

României, o pondere de circa:
a) 5,0 %;
b) 4,7 %;
c) 4,0 %;
d) 4,2 %;
e) 4,5 %.
186. Populaţia din mediul rural reprezintă, din populaţia

României, o pondere de circa:
a) 20 %;
b) 45 %;
c) 60 %;
d) 50 %;
e) 35 %.
187. Alegeţi ordinea corectă a minorităţilor confesionale de

mai jos, în funcţie de ponderea în totalul populaţiei:
a) penticostali, reformaţi, baptişti, greco-catolici,
catolici;
b) reformaţi, catolici, penticostali, grco-catolici,
baptişti;
c) catolici, reformaţi, penticostali, greco-catolici,
baptişti;
352
d) catolici, greco-catolici, reformaţi, penticostali,
baptişti;
e) catolici, baptişti, greco-catolici, reformaţi,
penticostali.
188. Satele din regiunile de câmpie sunt preponderent mari,

având o populaţie de:
a) 500-1 500 de locuitori;
c) 500-1 000 de locuitori;
d) 2 000-4 000 de locuitori;
189. Satele foarte mari au o populaţie de:

a) 1 500-5 000 de locuitori;
c) peste 4 000 de locuitori;
d) peste 7 000 de locuitori;
190. Aveţi în atenţie următoarele oraşe: Petroşani, Simeria,

Făurei, Hunedoara, Predeal, Paşcani, Oneşti, Reşiţa. Care
grupare, dintre cele de mai jos, include numai noduri
feroviare:
a) Petroşani, Făurei, Hunedoara;
b) Simeria, Hunedoara, Predeal;
c) Simeria, Făurei, Paşcani;
d) Petroşani, Hunedoara, Reşiţa;
e) Făurei, Predeal, Oneşti.
191. Indicaţi judeţele cu mari crescătorii de păsări de curte:

a) Dâmboviţa, Dolj, Galaţi;
b) Arad, Maramureş, Botoşani;
c) Tulcea, Constanţa, Arad;
353
d) Arad, Cluj, Satu-Mare;
e) Maramureş, Suceava, Neamţ.
192. Singura întreprindere siderurgică din Carpaţii Orientali

este:
a) Vlăhiţa;
b) Buzău;
c) Bălan;
d) Sfântu Gheorghe;
e) Comăneşti.
193. Principalele puncte de frontieră feroviare din vestul şi

sud-vestul ţării sunt:
a) Vicşani, Moraviţa, Episcopia Bihor;
b) Moraviţa, Curtici, Episcopia Bihor;
c) Curtici, Ungheni, Moraviţa;
d) Jimbolia, Halmeu, Vicşani;
e) Negru Vodă, Curtici, Moraviţa.
194. Căile de comunicaţie fluvială sunt:

a) Dunărea, Canalul Dunăre-Marea Neagră, Bega;
b) Dunăre, Olt (în aval de Slatina), Bega;
c) Dunărea, Argeş (la sud de Bucureşti), Canalul
Dunăre-Marea Neagră;
d) Dunărea, Siretul, Prutul;
e) Dunărea, Mureşul, Siretul.
195. Dintre porturile de mai jos, numai porturi fluviale sunt:

a) Brăila, Giurgiu, Orşova;
b) Galaţi, Brăila, Giurgiu;
c) Giurgiu, Drobeta-Turnu Severin, Moldova Veche;
d) Tulcea, Olteniţa, Giurgiu;
e) Sulina, Giurgiu, Orşova.
354
196. Mănăstirile din Subcarpaţii Moldovei sunt:
a) Agapia, Secu, Văratec;
b) Putna, Suceviţa, Moldoviţa;
c) Voroneţ, Dragomirna, Neamţ;
d) Agapia, Neamţ, Suceviţa;
e) Humor, Voroneţ, Secu.
197. Suceviţa, Moldoviţa, Humor şi Voroneţ, mănăstiri cu
fresce exterioare, care atrag mii de turişti anual, sunt situate
în:
a) grupa nordică a Carpaţilor Orientali;
b) grupa centrală a Carpaţilor Orientali;
d) Subcarpaţii Moldovei;
e) Podişul Bârladului.
198. Dintre mănăstirile de mai jos, nu este situată în
Subcarpaţii Moldovei mănăstirea:
a) Dragomirna;
b) Neamţ;
c) Agapia;
d) Secu;
e) Văratec.
199. Pe râul Ialomiţa s-au construit centralele hidroelectrice de
la:
a) Argeş şi Vidra;
b) Paltinu şi Siriu;
c) Siriu şi Stejaru;
d) Dobreşti şi Moroieni;
e) Stejaru şi Vidraru.
200. Bazinul huilifer Petroşani aprovizionează două

termocentrale, acestea fiind:
a) Mintia-Deva şi Anina;
355
b) Mintia-Deva şi Paroşeni;
c) Paroşeni şi Anina;
d) Işalniţa şi Paroşeni;
e) Călan şi Brad.
201. Numiţi termocentrala, din imediata apropiere a Brăilei,

care este a doua ca mărime, după termocentrala Turceni:
a) Borzeşti;
b) Brazi;
c) Bucureşti;
d) Galaţi;
e) Chişcani.
202. În afara complexelor glaciare din partea de nord a
Munţilor Rodnei, gheţari mai mici se aflau în masivele:
a) Bistriţei şi Călimani;
b) Călimani şi Maramureş;
c) Maramureş şi Ceahlău;
d) Ciucaş şi Ceahlău;
e) Ciucaş şi Tarcău.
203. Munţii Buzăului, care includ Munţii Penteleu, Podu
Calului şi Siriu, au altitudini cuprinse între:
a) 1 600-1 800 m;
b) 1 800-1 900 m;
c) 1 850-1 900 m;
d) 1 650-1 700 m;
e) 1 400-1 600 m.
204. Orientarea generală a Carpaţilor Orientali este:
a) nord-sud;
b) nord-est – sud-vest;
c) nord-vest – sud-est;
d) vest-est;
e) sud-nord.
356
205. Depresiunea Braşovului, cea mai mare depresiune din
Carpaţii Orientali, are un relief cu aspect de:
a) câmpie;
b) dealuri;
c) podiş;
d) muscele;
e) coline.
206. Carpaţii Meridionali s-au format în orogeneza alpină, în

perioada geologică:
a) Proterozoic;
b) Cambrian;
c) Paleogen;
d) Cretacic mediu şi superior;
e) Cuaternar inferior.
207. În etajele alpin şi subalpin din Carpaţii Meridionali, care

au cea mai largă extindere din Carpaţii Româneşti, s-au
format numeroase lacuri glaciare, numărul acestora
atingând:
a) 180;
b) 160;
c) 155;
d) 165;
e) 175.
208. Dintre tipurile de turism cunoscute, indicaţi-l pe cel

caracteristic staţiunii Băile Herculane:
a) climateric;
b) montan şi de sporturi de iarnă;
c) balneoclimateric;
d) montan;
e) balneoclomateric şi de sporturi de iarnă.
357
209. Cea mai lungă peşteră din ţară, aflată în Munţii Apuseni
este:
a) Urşilor;
b) Meziad;
c) Vadu Crişului;
d) Scărişoara;
e) Vântului.
210. Fenomenele de foehn sunt specifice:
a) în sudul Munţilor Semenic;
b) în vestul Munţilor Poiana Ruscă;
c) în nordul Munţilor Banatului;
d) în sud-estul Munţilor Apuseni;
e) în vestul Munţilor Crişurilor.
211. Subcarpaţii sunt formaţi din:
a) roci sedimentare (nisipuri, argile, pietrişuri);
b) roci sedimentare tinere cutate (gresii, conglomerate,
argile);
c) şisturi cristaline şi calcare;
d) şisturi cristaline cu intercalaţii de granite;
e) roci sedimentare vechi şi roci metamorfice.
212. O regiune geografică unicat în Europa şi foarte rară pe
Glob este reprezentată de:
a) Podişul Getic;
b) Subcarpaţi;
d) Podişul Getic;
213. Subcarpaţii Moldovei sunt limitaţi de văile râurilor:

a) Suceava şi Trotuş;
b) Moldova şi Prahova;
c) Moldova şi Dâmboviţa;
358
d) Moldova şi Trotuş;
e) Suceava şi Trotuş.
214. Caracteristica principală a Subcarpaţilor Moldovei este:

a) existenţa uni sigur rând se depresiuni mari, închise
spre exterior de înălţimi cu structură cutată;
b) prezenţa în subsolul lor a zăcămintelor de sare,
săruri de potasiu, lignit;
c) prezenţa în alcătuirea lor petrografică a rocilor
friabile;
d) existenţa a două şiruri de depresiuni închise de
înălţimi cutate;
e) existenţa a două şiruri de dealuri cu structură cutată.
215. Altitudinea maximă a Subcarpaţilor Moldovei se află în

dealul:
a) Barboi;
b) Corni;
c) Pleşului;
d) Runc;
e) Pietricica.
216. Altitudinea maximă a Subcarpaţilor Moldovei este de:

a) 996 m;
b) 592 m;
c) 740 m;
d) 911 m;
e) 1 018 m.

depresiuni din Subcarpaţii Moldovei:
a) Neamţ, Comăneşti, Tazlău-Caşin;
b) Cracău-Bistriţa, Rădăuţi, Neamţ;
c) Rădăuţi, Neamţ, Cracău-Bistriţa;
359
d) Neamţ, Cracău-Bistriţa, Tazlău-Caşin;
e) Comăneşti, Cracău-Bistriţa, Neamţ.

dealuri care aparţin Subcarpaţilor Moldovei:
a) Gurbăneasa, Pleşului, Corni;
b) Blăjeni, Pietricica, Runc;
c) Pleşului, Corni, Pietricica;
d) Ciungi, Pleşului, Corni;
e) Ciungi, Pietricica, Corni.
219. Subcarpaţii Curburii sunt limitaţi de văile râurilor:

a) Trotuş şi Dâmboviţa;
b) Moldova şi Dâmboviţa;
c) Moldova şi Prahova;
d) Trotuş şi Buzău;
e) Trotuş şi Ialomiţa.
220. Altitudinea maximă a Subcarpaţilor Curburii se află în

dealul:
a) Răchitaş;
b) Răiuţu;
c) Măgura Odobeştilor;
d) Gurbăneasa;
e) Ciolanu.
221. Măgura Odobeştilor, din Subcarpaţii Curburii, are

altitudinea de:
a) 1 018 m;
b) 996 m;
c) 911 m;
d) 970 m;
e) 871.
360
222. Caracteristica principală a Subcarpaţilor Curburii este:
a) existenţa unui singur rând de depresiuni, închise de
înălţimi cu structură cutată;
b) prezenţa în subsolul lor a zăcămintelor de cărbune
brun, petrol şi gaze naturale;
c) existenţa unui număr de oraşe cu populaţie de peste
100 000 locuitori;
d) existenţa a două şiruri de depresiuni şi două şiruri de
dealuri;
e) existenţa celor mai extinse depresiuni subcarpatice.
223. Între depresiunile „interne” din Subcarpaţii Curburii cea

mai bine individualizată este:
a) Depresiunea Vrancei;
b) Depresiunea Policiori;
c) Depresiunea Vălenii de Munte;
d) Depresiunea Câmpina;
e) Depresiunea Pucioasa.
224. Depresiunea, din Subcarpaţii Curburii, importantă prin

apariţia vulcanilor noroioşi este:
a) Mera;
b) Dumitreşti;
c) Lopătari;
d) Pătârlage;
e) Policiori.
225. Pintenul Ivăneţu din Subcarpaţii Curburii este alcătuit

din:
a) fliş;
b) gresii;
c) calcare;
d) conglomerate;
e) şisturi cristaline.
361
226. În Subcarpaţii de Curbură, în afară de Crivăţ, se
manifestă şi:
a) Vântul de Vest;
b) Nemira;
c) Foehnul;
d) Austrul;
e) „Traistă goală”.
227. Aveţi în atenţie râurile: Trotuş, Olt, Bistriţa, Mureş,

Buzău, Timiş, Neajlov, Putna. Care grupare, dintre cele de
mai jos, cuprinde numai râuri care străbat cele trei grupe
subcarpatice:
a) Trotuş, Bistriţa, Mureş, Buzău, Timiş;
b) Trotuş, Olt, Mureş, Neajlov, Putna;
c) Trotuş, Olt, Bistriţa, Buzău, Putna;
d) Olt, Bistriţa, Mureş, Buzău, Timiş;
e) Bistriţa, Buzău, Timiş, Neajlov, Putna.
228. În Subcarpaţii Moldovei, s-au construit lacuri de

acumulare şi hidrocentrale pe râul:
a) Neamţ;
b) Cracău;
c) Bistriţa;
d) Trotuş;
e) Tazlău.
229. Râurile care străbat Depresiunea Vrancei sunt:

a) Putna şi Milcov;
b) Putna şi Râmna;
c) Putna şi Râmnicu Sărat;
d) Putna şi Zăbala;
e) Putna şi Şuşiţa.
362
230. Oraşele din Subcarpaţi care au peste 50 000 de locuitori
sunt:
a) Râmnicu Vâlcea, Slănic, Moineşti;
b) Târgu Jiu, Câmpina, Târgu Ocna;
c) Râmnicu Vâlcea, Târgu Jiu, Piatra Neamţ;
d) Băile Olăneşti, Câmpina, Curtea de Argeş;
e) Horezu, Slănic, Buhuşi.
231. Peste fundamentul Podişului Getic, aflat la adâncime

mare, există depozite sedimentare groase, care la suprafaţă
se termină cu pietrişuri şi nisipuri fine acumulate la finele:
a) Cretacic;
b) Carboniferului;
c) Paleogen şi la începutul Neogenului;
d) Miocenului şi la începutul Pliocenului;
e) Pliocenului şi la începutul Cuaternarului.
232. Prin vestul şi sudul Podişului Getic trece drumul de

a) E60;
b) E85;
c) E87;
d) E70;
e) E68.
233. Cea mai mare parte a Podişului Moldovei are un

fundament de roci cristaline:
a) Precambriene;
b) Paleozoice;
c) Mezozoice;
d) Neozoice;
e) Cuaternare.
363
234. Relieful Podişului Moldovei este rezultatul unei evoluţii
care a durat de la:
a) începutul paleozoicului (în nord), până la sfârşitul
paleozoicului (în sud);
b) începutul mezozoicului (în nord), până la sfârşitul
cretacicului (în sud);
c) mijlocul neozoicului (în nord), până în cuaternar (în
sud);
d) mijlocul neogenului (în nord) până în pliocen (în
sud);
e) sfârşitul neogenului (în nord) până la sfârşitul
cuaternarului (în sud).
235. Solurile caracteristice Podişului Moldovei sunt:
a) brune şi brune acide;
b) cenuşii şi brun-roşcate;
c) cernoziomurile şi solurile brune;
d) aluvionare şi nisipoase;
e) cernoziomurile şi cambisolurile.
236. Oraşul, din Podişul Moldovei, important nod de
comunicaţie este:
a) Roman;
b) Vaslui;
c) Paşcani;
d) Suceava;
e) Fălticeni.
237. Definitivarea Depresiunii colinare a Trnsilvaniei, care are
un fundament de blocuri carpatice, s-a produs:
a) la începutul Paleozoicului;
b) la sfârşitul Mezozoicului;
c) în Cretacic;
d) în Neogen;
e) în Pliocen superior-Cuaternar.
364
238. Formele de relief structural din Depresiunea colinară a
Transilvaniei sunt:
a) văile subsecvente;
b) văile consecvente;
c) terasele structurale;
d) cuestele;
e) văile obsecvente.
239. Râurile care traversează Depresiunea colinară a

Transilvaniei, cu izvoare în Carpaţi, au debite de:
a) 50-75 m3/s;
b) 75-100 m3/s;
c) 75-120 m3/s;
d) 80-100 m3/s;
e) 95-135 m3/s.
240. Solurile din Depresiunea colinară a Transilvaniei, care au

distribuţie mozaicată, sunt:
a) halomorfe, cambisoluri, spodosoluri;
b) argiluvisoluri, spodosoluri, cambisoluri;
c) spodosoluri, molisoluri, cambisoluri;
d) argiluvisoluri, cambisoluri, molisoluri;
e) molisoluri, argiluvisoluri, spodosoluri.
241. Care dintre căile ferate de mai jos nu traversează

Depresiunea colinară a Transilvaniei:
a) Făgăraş – Sibiu;
b) Deda – Dej;
c) Sighişoara – Teiuş;
d) Cluj Napoca – Dej;
e) Turda – Câmpeni.
365
242. Munţii Măcin s-au cutat în timpul orogenezei hercinice,
care a avut loc la:
a) începutul Paleozoicului;
b) sfârşitul Paleozoicului;
c) începutul Mezozoicului;
d) sfârşitul Mezozoicului;
e) începutul Neozoicului.
243. Altitudinea maximă a Podişului Dobrogei este de:

a) 327 m;
b) 457 m;
c) 437 m;
d) 487 m;
e) 467 m.
244. Podişul Dobrogei este alcătuit din roci variate şi anume:
a) nisipuri, conglomerate, bazalte;
b) cristaline, magmatice, sedimentare;
c) nisipuri, pietrişuri, gresii;
d) marne, argile, loess;
e) loess, pietrişuri, nisipuri.
245. Dintre lacurile de mai jos, liman fluvio-maritim este:
a) Oltina;
b) Goloviţa;
c) Zmeica;
d) Techirghiol;
e) Siutghiol.
246. Un lac cu apă sărată şi nămoluri curative este:
a) Techirghiol;
b) Mangalia;
c) Taşaul;
d) Babadag;
e) Siutghiol.
366
247. Oraşele cu funcţii complexe din Podişul Dobrogei sunt:
a) Constanţa, Medgidia, Eforie;
b) Constanţa, Tulcea, Babadag;
c) Constanţa, Tulcea, Eforie;
d) Constanţa, Tulcea, Năvodari;
e) Constanţa, Tulcea, Mangalia.
248. Suprafaţa arabilă a Dobrogei este cultivată cu grâu şi

porumb în proporţie de peste:
a) 1/3;
b) 2/3;
c) 1/5;
d) 2/5;
e) 1/4.
249. Podişul Dobrogei deţine primul loc în creşterea:

a) bovinelor;
b) păsărilor;
c) ovinelor;
d) porcinelor;
e) viermilor de mătase.
250. Podişul Dobrogei este străbătut de magistrala feroviară

numărul:
a) 1;
b) 2;
c) 4;
d) 6;
e) 8.
251. Podişul Dobrogei este o unitate de platformă formată din:

a) Proterozoic şi până în Neozoic;
b) Mezozoic şi până în Paleozoic;
c) Proterozoic şi până în Mezozoic;
367
d) Precambrian şi până în Proterozoic;
e) Paleozoic şi până în Neozoic.
252. Influenţa climatică a Mării Negre se resimte:

a) în sudul litoralului;
b) în nordul litoralului;
c) în vestul litoralului;
d) în lungul litoralului;
e) în extremităţile litoralului.
253. Reţeaua hidrografică a Dobrogei este tributară:

a) Dunării;
b) Mării Negre;
c) Dunării şi Mării Negre;
d) limanelor;
e) lagunelor.
254. Printre oraşele mari ale Dobrogei se numără:

a) Tulcea şi Măcin;
b) Mangalia şi Cernavodă;
c) Constanţa şi Eforie;
d) Constanţa şi Tulcea;
e) Negru Vodă şi Mangalia.
255. Podişul Mehedinţi este alcătuit din:

a) roci sedimentare (calcare, gresii, marne);
b) roci cristaline, calcare, gresii, marne;
c) conglomerate, nisipuri, gresii, pietrişuri;
d) şisturi cristaline cu intruziuni de granite, gresii;
e) granite, calcare, şisturi cristaline, argile.
368
256. Climatul temperat a căpătat, în cadrul Podişului
Mehedinţi, o nuanţă mai caldă, datorită frecvenţei maselor
de aer sudice, fiind astfel caracterizat de o temperatură
medie anuală de:
a) 6-8º C;
b) 10-12º C;
c) 12-14º C;
d) 8-10º C;
e) 10-11º C.
257. Prin sudul Podişului Mehedinţi trece drumul naţional de

a) E79;
b) E70;
c) E60;
d) E68;
e) E85.
258. Câmpia de Vest (Banato-Someşană), aflată în estul

bazinului tectonic panonic format la mijlocul Neozoicului
pe care s-au acumulate roci sedimentare, a devenit uscat în:
a) Holocen;
b) Neozoic;
c) Mezozoic;
d) Cuaternar;
e) Pleistocen.
259. Apele termale din Câmpia de Vest sunt folosite în scop

terapeutic la:
a) Tinca;
b) Salonta;
c) Oradea;
d) Borş;
e) Arad.
369
260. În Dealurile de Vest, precipitaţiile medii anuale
însumează:
a) 500-600 mm;
b) 600-700 mm;
c) 650-700 mm;
d) 700-750 mm;
e) 750-800 mm.
261. Datorită maselor de aer venite dinspre Marea Mediterană
a fost posibilă dezvoltarea unei vegetaţii cu elemente
sudice, printre care şi:
a) liliacul sălbatic şi pinul negru;
b) teiul şi gorunul;
c) stejarul şi salcâmul;
d) gorunul şi fagul;
e) cărpiniţa şi mojdreanul.
262. Românii care au adus în decursul timpului contribuţii
importante la patrimoniul mondial în medicină sunt:
a) Eugen Ionescu, Nicolae Paulescu, Ştefan Procopiu;
b) George Emil Palade, Gogu Constantinescu, Lazăr
Edeleanu;
c) Constantin I. Parhon, Ionel Perlea, Ştefan Procopiu;
d) Nicolae Paulescu, Constantin I. Parhon, George
Emil Palade;
e) Constantin I. Parhon, Lazăr Edeleanu, Anghel
Saligny.
263. Un ,,Marco Polo al secolului al XVII-lea” a fost
considerat a fi călătorul:
a) Samuel Fenişel;
b) Ilarie Mitrea;
c) Sever Pleniceanu;
d) Nicolae Milescu-Spătaru;
e) Dimitrie Ghica-Comăneşti.
370
264. Condiţia primordială pentru asigurarea cadrului
funcţional al economiei de piaţă şi accelerarea dezvoltării
socio-economice este reprezentată de:
a) dezvoltarea transporturilor fluviale;
b) dezvoltarea transporturilor maritime;
c) dezvoltarea transporturilor rutiere;
d) infrastructură (căile de comunicaţii);
e) dezvotarea transporturilor speciale.
265. Conferinţa Paneuropeană a Transporturilor (Helsinki,

1997) a stabilit zece coridoare prioritare pentru transport,
dintre care, prin România, vor trece:
a) trei;
b) patru;
c) cinci;
d) două;
e) şase.
266. Atuurile României, în vederea atragerii pe teritoriul său a

,,Drumului energiei caspice spre Europa”, sunt:
a) relieful favorabil;
b) capacitatea de tranzit;
c) capacitatea mare de depozitare a ţiţeiului;
d) capacitatea mare de depozitare şi de prelucrare a
ţiţeiului, de tranzit (multe conducte), relieful
favorabil;
e) convenţiile bilaterale de cooperare cu ţările din
bazinul Caspicii.
267. Marea Neagră este socotită o regiune

multitransfrontalieră de integrare economică a cărei cadru
general a fost creat prin acordul O.C.E.M.N. (Organizaţia
pentru Cooperare Economică la Marea Neagră) din care fac
parte, printre altele:
371
a) România, Turcia, Rusia, Ucraina;
b) Turcia, Bulgaria, Slovenia, Ucraina;
c) Ucraina, Rusia, România, Slovacia;
d) România, Turcia, Bulgaria, Macedonia;
e) Albania, Grecia, Turcia, Croaţia.
268. Dintre resursele energetice neconvenţionale, o relativă

utilizare în ţara noastră o are:
a) energia mareelor;
b) hidrogenul;
c) energia valurilor;
d) energia geotermală;
e) biomasa.
269. Degradarea calităţii mediului în România faţă de ţările

din centrul şi vestul Europei este:
a) mică;
b) foarte mică;
c) la fel ca în celelalte ţări europene;
d) peste nivelul ţărilor europene;
e) foarte mare.
270. Globalizarea antrenează în ţara noastră caracteristicile

sale pozitive, şi anume:
a) difuzia tehnologiilor;
b) informatizarea;
c) telefonia;
d) mass-media;
e) internetul, telefonia, mass-media.
372
271. România a devenit membră a O.N.U. (Organizaţia
Naţiunilor Unite) în anul:
a) 1950;
b) 1952;
c) 1960;
d) 1965;
e) 1955.
272. O.N.U include, dintre cele 192 de state independente

existente, un număr de:
a) 180 de state;
b) 190 de state;
c) 189 de state;
d) 185 de state;
e) 187 de state.
273. Ţara noastră participă activ în principalele structuri ale

O.N.U., între care P.N.U.E. (Programul Naţiunilor Unite
pentru Mediul Înconjurător), care îşi are sediul la:
a) New York;
b) Roma;
c) Geneva;
d) Nairobi;
e) Paris.
274. F.A.O. (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie

şi Agricultură) îşi are sediul la:
a) Paris;
b) Roma;
c) Geneva;
d) New York;
e) Nairobi.
373
275. U.N.E.S.C.O. (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru
Învăţământ, Ştiinţă şi Cultură) îşi are sediul la:
a) Paris;
b) Geneva;
c) Roma;
d) Nairobi;
e) New York.
276. Dintre celelalte organizaţii internaţionale la care România

a aderat, este succesoarea, în 1955, a G.A.T.T. (Acordul
General pentru Tarife şi Comerţ), avându-şi sediul la
Geneva, şi anume:
a) P.N.U.D.;
b) P.N.U.E.;
c) U.N.I.C.E.F.;
d) O.M.C.;
e) O.M.M.
277. În anul 2000, produsul intern brut al României a crescut

cu:
a) 1,5 %;
b) 2,2 %;
c) 2,5 %;
d) 1,8 %;
e) 1,3 %.
278. În anul 2001, produsul intern brut al României a crescut

cu:
a) 5,3 %;
b) 4,3 %;
c) 3,3 %;
d) 2,3 %;
e) 1,3 %.
374
279. La începurul anului 2002, creşterea volumului
investiţiilor străine în România s-a apropiat de:
a) 5 miliarde de dolari;
b) 9 miliarde de dolari;
c) 7 miliarde de dolari;
d) 8 miliarde de dolari;
e) 6 miliarde de dolari.
280. Ţara noastră participă la euroregiunea Dunărea de Jos şi

Prutul Superior împreună cu:
a) Republica Moldova şi Ungaria;
b) Republica Moldova şi Iugoslavia;
c) Ucraina şi Ungaria;
d) Ucraina şi Iugoslavia;
e) Republica Moldova şi Ucraina.
375
6. RĂSPUNSURI
1. PROBLEME FUNDAMENTALE ALE
CADRULUI NATURAL
I. Poziţia geografică şi geopolitică a României
1. c 5. a 9. a 13. d
2. d 6. b 10. a 14. d
3. c 7. b 11. c 15. a
4. d 8. c 12. e
II. România, ţară carpatică, dunăreană, pontică şi

central-europeană
16. a 23. d 30. e 37. c

17. a 24. a 31. d 38. b
18. c 25. b 32. c 39. b
19. a 26. b 33. a 40. d
20. c 27. d 34. a 41. d
21. a 28. c 35. e 42. e
22. a 29. d 36. c 43. c
44. e
III. Relieful, baza mediului natural şi a activităţilor antropice
45. a 54. a 63. a 72. c

46. d 55. c 64. d 73. c
47. d 56. b 65. e 74. a
48. b 57. d 66. a 75. b
49. c 58. a 67. b 76. d
50. c 59. a 68. d 77. d
51. e 60. b 69. a 78. c
52. b 61. b 70. e 79. c
53. d 62. c 71. b 80. a
81. b
379
IV. Particularităţi climatice, hidrologice şi biopedogeografice
82. b 108. b 134. c 160. d

83. d 109. a 135. c 161. b
84. a 110. a 136. b 162. d
85. a 111. b 137. b 163. b
86. b 112. d 138. a 164. e
87. a 113. c 139. b 165. b
88. b 114. c 140. a 166. b
89. c 115. b 141. b 167. c
90. a 116. b 142. b 168. d
91. b 117. d 143. b 169. d
92. e 118. c 144. c 170. c
93. a 119. b 145. c 171. c
94. e 120. c 146. b 172. a
95. a 121. a 147. d 173. c
96. a 122. d 148. d 174. e
97. d 123. b 149. a 175. a
98. c 124. a 150. a 176. c
99. c 125. c 151. c 177. d
100. b 126. d 152. c 178. d
101. a 127. b 153. d 179. b
102. c 128. c 154. a 180. b
103. b 129. d 155. d 181. c
104. c 130. a 156. c 182. a
105. e 131. b 157. b 183. c
106. a 132. b 158. d 184. b
107. d 133. b 159. b 185. c
186. a
380
V. Hazardele naturale şi antropice
187. c 192. a 197. d 202. c

188. a 193. b 198. a 203. b
189. c 194. a 199. c 204. c
190. c 195. c 200. d
191. c 196. b 201. b
VI. Resursele naturale de bază şi perspectivele lor
205. a 219. a 233. c 247. e

206. c 220. c 234. b 248. d
207. a 221. b 235. a 249. d
208. a 222. c 236. d 250. a
209. c 223. b 237. b 251. d
210. e 224. d 238. e 252. b
211. e 225. c 239. d 253. c
212. a 226. d 240. c 254. a
213. d 227. e 241. c 255. c
214. d 228. c 242. b 256. a
215. b 229. c 243. d 257. a
216. d 230. b 244. b 258. d
217. e 231. a 245. b
218. a 232. b 246. b
381
2. COMUNITATEA ŞI ACTIVITĂŢILE UMANE
VII. Resursele naturale de bază şi perspectivele lor
259. b 267. a 275. a 283. b

260. d 268. d 276. c 284. a
261. a 269. a 277. e 285. b
262. c 270. b 278. b 286. b
263. d 271. b 279. d 287. d
264. c 272. d 280. e 288. a
265. d 273. a 281. a
266. e 274. d 282. c
VIII. Habitatul (specific şi transformări contemporane)
289. c 303. a 317. b 331. e

290. c 304. a 318. b 332. d
291. e 305. c 319. c 333. c
292. e 306. a 320. d 334. d
293. c 307. d 321. d 335. e
294. d 308. b 322. e 336. b
295. d 309. c 323. d 337. b
296. c 310. d 324. b 338. c
297. b 311. d 325. c 339. b
298. d 312. c 326. a 340. c
299. b 313. d 327. b 341. a
300. b 314. b 328. d
301. d 315. b 329. b
302. a 316. b 330. c
382
IX. Elemente specifice ale economiei în context
naţional şi internaţional
342. d 373. d 404. c 435. b

343. b 374. a 405. d 436. b
344. d 375. d 406. e 437. c
345. b 376. c 407. a 438. a
346. e 377. b 408. b 439. d
347. a 378. b 409. c 440. a
348. d 379. a 410. b 441. b
349. b 380. b 411. e 442. c
350. c 381. d 412. d 443. c
351. a 382. a 413. c 444. b
352. d 383. a 414. c 445. c
353. b 384. c 415. b 446. a
354. d 385. a 416. a 447. a
355. d 386. b 417. d 448. e
356. a 387. c 418. b 449. c
357. b 388. a 419. c 450. a
358. a 389. c 420. e 451. c
359. b 390. a 421. a 452. e
360. a 391. b 422. d 453. e
361. a 392. a 423. b 454. b
362. e 393. a 424. d 455. b
363. b 394. d 425. c 456. c
364. d 395. a 426. d 457. a
365. d 396. e 427. c 458. a
366. d 397. a 428. b 459. c
367. c 398. c 429. a 460. c
368. d 399. c 430. b 461. c
369. d 400. a 431. b 462. a
370. d 401. c 432. b 463. b
371. d 402. b 433. d 464. a
372. e 403. a 434. d 465. b
383
466. c 472. b 478. b 484. e
467. a 473. b 479. d 485. a
468. b 474. d 480. d 486. a
469. c 475. c 481. c 487. b
470. a 476. c 482. a 488. b
471. c 477. b 483. a 489. b
490. d
X. Analiza unei ramuri economice: industria energiei electrice
491. d 500. c 509. d 518. d

492. a 501. a 510. c 519. b
493. c 502. a 511. c 520. a
494. c 503. a 512. a 521. a
495. e 504. a 513. d 522. d
496. a 505. c 514. c 523. a
497. c 506. a 515. b 524. a
498. a 507. b 516. a 525. d
499. c 508. a 517. c 526. a
3. REGIUNILE GEOGRAFICE ŞI DEZVOLTAREA

DURABILĂ
XI. Regiunile geografice ale României
527. c 535. b 543. e 551. c

528. d 536. c 544. c 552. d
529. d 537. e 545. b 553. e
530. d 538. a 546. d 554. b
531. c 539. c 547. b 555. a
532. a 540. e 548. b 556. a
533. c 541. d 549. b 557. d
534. a 542. d 550. a 558. d
384
559. b 593. c 627. a 661. e
560. d 594. d 628. e 662. b
561. c 595. c 629. c 663. d
562. d 596. d 630. d 664. e
563. c 597. c 631. b 665. a
564. a 598. d 632. c 666. c
565. a 599. c 633. b 667. d
566. b 600. d 634. b 668. b
567. e 601. d 635. a 669. a
568. e 602. c 636. a 670. c
569. d 603. c 637. b 671. b
570. c 604. d 638. a 672. d
571. b 605. a 639. d 673. a
572. e 606. c 640. d 674. b
573. b 607. c 641. b 675. c
574. c 608. c 642. c 676. d
575. a 609. d 643. d 677. c
576. b 610. b 644. a 678. c
577. b 611. c 645. d 679. b
578. d 612. e 646. c 680. a
579. c 613. d 647. a 681. d
580. c 614. e 648. c 682. a
581. e 615. a 649. b 683. a
582. c 616. b 650. a 684. b
583. a 617. b 651. c 685. d
584. b 618. d 652. d 686. c
585. a 619. c 653. b 687. a
586. d 620. e 654. b 688. b
587. b 621. c 655. b 689. a
588. d 622. d 656. c 690. c
589. e 623. b 657. e 691. a
590. d 624. c 658. e 692. b
591. c 625. b 659. d 693. e
592. b 626. a 660. d 694. b
385
695. d 729. e 763. d 797. c
696. d 730. c 764. b 798. c
697. c 731. d 765. a 799. e
698. a 732. a 766. d 800. d
699. e 733. a 767. b 801. a
700. a 734. e 768. c 802. d
701. d 735. a 769. d 803. b
702. c 736. d 770. c 804. a
703. d 737. b 771. d 805. e
704. d 738. e 772. d 806. c
705. c 739. c 773. b 807. d
706. e 740. a 774. d 808. a
707. b 741. d 775. e 809. b
708. b 742. d 776. c 810. a
709. d 743. b 777. d 811. a
710. d 744. e 778. d 812. c
711. e 745. b 779. e 813. b
712. a 746. b 780. c 814. a
713. b 747. c 781. b 815. a
714. d 748. a 782. d 816. a
715. e 749. e 783. c 817. d
716. c 750. b 784. c 818. c
717. d 751. a 785. d 819. b
718. b 752. e 786. d 820. e
719. c 753. c 787. e 821. b
720. c 754. d 788. c 822. a
721. c 755. e 789. a 823. a
722. d 756. b 790. c 824. d
723. c 757. d 791. b 825. c
724. a 758. b 792. e 826. d
725. b 759. c 793. b 827. d
726. a 760. e 794. e 828. a
727. c 761. c 795. d 829. c
728. b 762. a 796. b 830. a
386
831. e 865. a 899. b 933. b
832. e 866. b 900. d 934. d
833. a 867. c 901. b 935. b
834. d 868. e 902. a 936. d
835. e 869. e 903. d 937. e
836. d 870. b 904. a 938. c
837. c 871. a 905. e 939. c
838. d 872. b 906. a 940. a
839. a 873. e 907. c 941. b
840. b 874. d 908. b 942. d
841. e 875. b 909. c 943. b
842. b 876. b 910. b 944. c
843. e 877. c 911. b 945. a
844. d 878. a 912. c 946. b
845. a 879. b 913. d 947. b
846. c 880. e 914. d 948. e
847. c 881. a 915. b 949. a
848. c 882. d 916. b 950. d
849. c 883. a 917. b 951. a
850. b 884. b 918. d 952. d
851. a 885. e 919. c 953. a
852. a 886. c 920. a 954. c
853. b 887. a 921. b 955. a
854. d 888. b 922. e 956. b
855. e 889. d 923. c 957. b
856. d 890. c 924. a 958. d
857. b 891. c 925. d 959. b
858. c 892. d 926. e 960. a
859. d 893. b 927. b 961. d
860. d 894. b 928. c 962. d
861. a 895. b 929. d 963. c
862. e 896. e 930. b 964. c
863. c 897. d 931. e 965. a
864. e 898. a 932. c 966. c
387
967. a 994. b 1021. e 1048. b
968. b 995. b 1022. a 1049. e
969. b 996. c 1023. d 1050. c
970. e 997. c 1024. b 1051. b
971. b 998. e 1025. d 1052. d
972. c 999. c 1026. e 1053. a
973. d 1000. a 1027. b 1054. a
974. d 1001. d 1028. d 1055. e
975. c 1002. a 1029. a 1056. b
976. d 1003. b 1030. d 1057. c
977. e 1004. d 1031. c 1058. d
978. b 1005. a 1032. c 1059. a
979. b 1006. d 1033. c 1060. e
980. a 1007. d 1034. e 1061. b
981. c 1008. c 1035. e 1062. b
982. c 1009. d 1036. b 1063. a
983. d 1010. b 1037. c 1064. d
984. c 1011. e 1038. a 1065. d
985. a 1012. a 1039. b 1066. b
986. a 1013. c 1040. d 1067. e
987. c 1014. b 1041. e 1068. a
988. b 1015. e 1042. b 1069. e
989. a 1016. a 1043. c 1070. c
990. d 1017. d 1044. b 1071. e
991. d 1018. e 1045. c 1072. d
992. e 1019. b 1046. c 1073. c
993. a 1020. b 1047. a 1074. c
XII. Dezvoltarea regională şi durabilă
1075. a 1079. a 1083. a 1087. e

1076. b 1080. d 1084. c 1088. d
1077. c 1081. a 1085. a 1089. a
1078. e 1082. c 1086. d 1090. a
388
1091. b 1098. a 1105. a 1112. a
1092. a 1099. b 1106. a 1113. a
1093. a 1100. d 1107. a 1114. b
1094. d 1101. a 1108. a 1115. a
1095. b 1102. e 1109. c 1116. a
1096. e 1103. a 1110. b 1117. a
1097. a 1104. b 1111. a 1118. a
4. ROMÂNIA ÎN EUROPA ŞI ÎN LUMEA

CONTEMPORANĂ
XIII. Raportul dintre problemele geografice fundamentale ale

României şi cele ale lumii contemporane
1119. d 1122. c 1125. a 1128. a

1120. a 1123. c 1126. c 1129. a
1121. d 1124. a 1127. a 1130. a
1131. d
XIV. România şi Europa
1132. d 1142. a 1152. c 1162. a

1133. d 1143. a 1153. a 1163. a
1134. e 1144. a 1154. a 1164. d
1135. b 1145. d 1155. e 1165. d
1136. b 1146. c 1156. a 1166. e
1137. d 1147. a 1157. b 1167. c
1138. d 1148. b 1158. a 1168. a
1139. a 1149. c 1159. c 1169. b
1140. c 1150. a 1160. e 1170. c
1141. a 1151. c 1161. a
389
5. ALTE ÎNTREBĂRI DE VERIFICARE PENTRU
BACALAUREAT
1. d 31. b 61. b 91. b

2. b 32. c 62. b 92. b
3. b 33. b 63. a 93. e
4. c 34. c 64. c 94. c
5. e 35. e 65. a 95. b
6. b 36. d 66. b 96. b
7. d 37. d 67. b 97. b
8. a 38. a 68. b 98. c
9. d 39. a 69. b 99. d
10. b 40. a 70. b 100. b
11. a 41. b 71. b 101. c
12. d 42. b 72. a 102. d
13. a 43. c 73. c 103. a
14. a 44. a 74. d 104. d
15. d 45. b 75. e 105. a
16. b 46. a 76. b 106. a
17. e 47. b 77. b 107. b
18. d 48. a 78. e 108. b
19. d 49. b 79. b 109. b
20. b 50. a 80. d 110. b
21. a 51. b 81. d 111. b
22. b 52. b 82. b 112. e
23. b 53. a 83. c 113. c
24. c 54. c 84. d 114. a
25. c 55. a 85. d 115. d
26. c 56. b 86. b 116. b
27. d 57. a 87. c 117. a
28. d 58. c 88. b 118. a
29. d 59. a 89. c 119. c
30. c 60. c 90. c 120. b
390
121. d 155. b 189. c 223. a
122. c 156. a 190. c 224. e
123. b 157. d 191. a 225. a
124. b 158. b 192. a 226. c
125. a 159. a 193. b 227. c
126. d 160. b 194. a 228. c
127. d 161. b 195. c 229. d
128. d 162. e 196. a 230. c
129. a 163. d 197. a 231. e
130. d 164. d 198. a 232. d
131. d 165. e 199. d 233. a
132. a 166. b 200. b 234. c
133. b 167. c 201. e 235. c
134. d 168. a 202. b 236. c
135. c 169. d 203. a 237. e
136. a 170. a 204. c 238. d
137. a 171. b 205. a 239. c
138. a 172. c 206. d 240. d
139. a 173. c 207. c 241. e
140. c 174. d 208. c 242. b
141. d 175. a 209. e 243. e
142. b 176. a 210. d 244. b
143. b 177. b 211. b 245. d
144. d 178. c 212. b 246. a
145. d 179. d 213. d 247. e
146. b 180. e 214. a 248. b
147. b 181. c 215. c 249. c
148. c 182. a 216. d 250. e
149. b 183. b 217. d 251. c
150. e 184. a 218. c 252. d
151. b 185. b 219. a 253. c
152. c 186. b 220. c 254. d
153. a 187. c 221. b 255. b
154. b 188. b 222. d 256. d
391
257. b 263. d 269. d 275. a
258. d 264. d 270. e 276. d
259. a 265. a 271. e 277. e
260. d 266. d 272. c 278. a
261. e 267. a 273. d 279. d
262. d 268. d 274. b 280. e
392

Carte Geografie PTR Admitere Ase

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Carte Geografie PTR Admitere Ase

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Carte Geografie PTR Admitere Ase

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

PROBLEME FUNDAMENTALE ALE

1. Prin poziţie geografică şi mărime, România este:

2. România este situată, pe Glob, la intersecţia următoarelor

3. Ca poziţie geografică pe Glob, România se situează în:

4. România este situată mai aproape de:

5. Faţă de Marea Mediterană, România se află la:

6. Consecinţele fizico-geografice ale poziţiei României pe

7. Suprafaţa României este de:

8. În trecut, spaţiul românesc s-a aflat, din punct de vedere

9. România, ţară pe deplin suverană, se află astăzi situată în

10. Ca întindere, populaţie, potenţial civil şi militar, România

12. ,,Drumul energiei caspice spre Europa” se află centrat pe:

13. Axa fluvilor şi canalelor (Rhin – Main – Dunăre) a fost

14. Axa fluviilor şi canalelor leagă:

15. Axa Rhin – Main – Dunăre leagă porturile:

16. Elementele naturale de importanţă europeană care definesc

17. Datorită aşezării geografice, România este definită ca o

18. Carpaţii, parte componentă a sistemului alpino-carpato-

19. În cadrul continentului european, Carpaţii se desfăşoară pe

20. Carpaţii ocupă din suprafaţa totală a ţării circa:

21. Carpaţii au, în cadrul ţării, o formă:

22. Care afirmaţie, dintre cele de mai jos, este corectă:

23. România este o ţară carpatică pentru că:

24. Carpaţii constituie, pe teritoriul României, o barieră

25. Principalul factor natural care a contribuit la geneza şi

26. Principalele caracteristici ce au favorizat locuirea şi

27. Urmele materiale găsite în arealul carpatic, pe teritoriul

28. Din lungimea totală a Dunării, România dispune de:

29. Din lungimea sa totală, de 2 860 km, Dunărea străbate

30. Dunărea a fost folosită drept cale de navigaţie:

32. Numărul statelor străbătute de Dunăre este:

33. Suprafaţa bazinului hidrografic al Dunării este de:

34. Fluviul Dunărea constituie graniţa României cu următoarele

36. Dunărea nu constituie graniţă între România şi statul:

37. De-a lungul Dunării, pe teritoriul României, s-au dezvoltat:

38. Pe axa Dunării româneşti s-au dezvoltat în jur de:

40. Lungimea ţărmului românesc al Mării Negre variază de la

41. Accesul la Marea Neagră, revigorarea activităţilor

42. Nu este port maritim la Marea Neagră oraşul:

43. Între porturile maritime româneşti se înscriu:

44. România este o regiune de interferenţă a:

45. Caracteristicile care definesc relieful României sunt:

46. Desfăşurarea formelor de relief din ţara noastră indică:

47. Altitudinal, unităţile de relief din România se înscriu într-un

48. Proporţionalitatea treptelor de relief rezultă din dinstribuţia

50. Râurile cu izvoarele în Carpaţi dezvoltă o reţea de văi:

51. Munţii Carpaţi se caracterizează, printre altele, prin:

52. Interfluviile, în cadrul reliefului României se prezintă astfel:

53. Relieful montan din România are o altitudine medie situată

54. Pe teritoriul României apar cele mai mari înălţimi în:

56. Munţii formaţi din roci sedimentare se caracterizează prin:

57. Caracteristica esenţială a munţilor alcătuiţi din roci

58. Cea mai veche suprafaţă de nivelare din România este:

59. Platformele de eroziune sunt bine reprezentate în:

60. Suprafaţa (platforma) de eroziune Borăscu se află situată,

61. Suprafaţa (platforma) de eroziune superioară din Carpaţi se

62. În Carpaţii Orientali sunt bine identificate suprafeţele de

64. În zonele montane, pe văile principale, există în medie un