2.7.

MODELAREA SI CALCULUL STRUCTURII

Modelarea si calculul structurii multietajate cu perei structurali de beton armat se va

face doar pentru suprastructur,infrastructur fiind tratat ntr-un capitol separat.

CARACTERISTICI

STRUCTUR:

S+ P + 4 E; Hparter=3.05m; Hetaj=3.05m
Materiale folosite: Beton C2025
qm=2.548 t/m3(mas pe unitate de volum)
qw =25 KN/m (greutate specific)
Eb = 15000 N/mm(modul de elasticitate)
Elemente structurale:
Stlpi:

-25 x 25 cm (smburi din beton armat)

Grinzi:

-25 x 50 cm (grinzi perimetrale)

-25 x 60 cm (grinzi interioare)
-25 x 80 cm (grinzi interioare)

Planeu: -16 cm grosime

- 18 cm grosime (in zona balcoanelor)
- 20 cm grosime
Perei structurali: -25 cm grosime
-30 cm grosime
-40 cm grosime

Calculul coeficientului seismic global

(metoda fortelor seismice statice echivalalente)
i =l.00 (factor de importan)
ag= 0.24g (acceleraia seismic)
0=2.75 (factor de amplificare dinamic maxim a acceleraiei orizontale)
q= 6.75 (factor de comportare)
= 0.85(factor de corecie)

cs=Fb=0.16(coeficient seismic de baz)

Cazuri de incarcare:
GP - greutatea proprie
PCF - incrcri cvasipermanente (pardoseli, compartimentri,zapad)
U
- incarcare utila
SEISMX1, SEISMX2- seism directia X, excentricitate accidentala 0.05 LY
SEISMY1, SEISMY2 - seism directia Y, excentricitate accidentala 0.05 Lx
Alte ipoteze:
-incastrare la baz;
-noduri rigide
-diafragme rigide de nivel
-surse de masa (din gruparea special de incrcri )
Incrcri

Cazul PCF
din pardoseal : 2.2 kN/m2 (pe planee intermediare)
spatiu tehnic: 0.5 kN/m2 (pe planee intermediare si teras)
din compartimentare(gips carton) : 0.3 kN/m (pe planeele intermediare)
din compartimentare(carmida 25cm) : 8.8 kN/m (pe grinzi)
din zapad : 1.28 kN/m(pe planeul de la teras)
Cazul U
pe planeele intermediare: 2.00 kN/m2
pe planeul de la teras: 2.5 kN/m2
pe planeul de la balcon : 4.00 kN/m2

Combinatii de incrcri:
GF - gruparea fundamental = GP x 1.35 + PCF x 1.35 + U x 1.5
LD - gruparea speciala
= GP x 1.0 + PCF x 1.0 + U x 0.4
GSX1-gruparea special, inclusiv seismul=GS+SEISMX1(seism pe directia x cu semn pozitv)
GSX2 - gruparea special, inclusiv seismul= GS + S EISMX2(seism pe directia x cu semn negativ)
GSY1 - gruparea special, inclusiv seismul= GS+SEISMY1(seism pe directia y cu semn pozitiv)
GSY2-gruparea special, inclusiv seismul=GS+SEISMY2(seism pe directia y cu semn negativ)
INF - infaurtoarea combinaiilor GF, GSX1, GSX2, GSY1, GSY2.

Etapele modelrii si calculului structurii:

1. Specificarea unitailor de msur

2. Definirea reelei spaiale de referina
3. Definirea proprietailor materialelor
4. Definirea seciunilor elementelor de tip bara
5. Definirea seciunilor elementelor de tip placa
6. Definirea seciunilor pereilor structurali
7. Desenarea elementelor de tip perei structurali
8. Desenarea elementelor de tip bara
9. Desenarea elementelor de tip planeu
10. Atribuirea de identificatori de montani pentru pereii structurali
11. Discretizarea pereilor structurali
12. Specificarea condiiilor de rezemare
13. Specificarea zonelor rigide la noduri
14. Specificarea cazurilor de ncrcre statica
15. Aplicarea ncrcrilor statice pe bare
16. Aplicarea ncrcrilor statice pe planee
17. Definirea combinaiilor de ncrcri statice
18. Specificarea surselor de mas
19. Definirea diafragmelor rigide de planeu
20. Definirea cazurilor de calcul la seism
21. Definirea combinaiilor de ncrcri dinamice
22. Calculul static i seismic al structurii
23. Vizualizarea rezultatelor calculului

1.

Specificarea unitilor de msur (kN-m)

2.

Definirea reelei spaiale de referin

Nivelul BASE reprezinta cota 0.00.

Implicit, se consider ca ultimul nivel, STORY5, reprezint nivelulmodel (Master Story) pentru celelalte niveluri ale structurii.

3.

Definirea proprietilor materialelor

Se completeaz caracteristicile betonului C2025
Masa pe unitatea de volum trebuie introdusa intotdeauna in tone/m3.
Greutatea pe unit. vol. = masa pe unit. vol. x 9.81 m/s2.
Valoarea modulului de elasticitate (15000 N/mm 2 este transformata in kN/m2)

4.

Definirea seciunilor elementelor de tip bar :

Pentru definirea seciunii de grinda 25x50cm

Pentru definirea seciunii de grinda 25x60cm

Pentru definirea seciunii de grinda 25x80cm

Pentru definirea seciunii de stlp: 25x25cm

5.

Definirea seciunilor elementelor de tip plac

 Se folosete opiunea de membran deoarece nu se dorete calculul eforturilor

in planeu, ci doar transmiterea incrcrilor de pe placi la grinzile aferente.
Se introduce grosimea (thickness) de membran (membrane) egala cu grosimea
pentru incovoiere (bending), si anume 0,16m(0.18;0.20) toate grosimile de
placa.
6. Definirea seciunilor pereilor structurali

Se folosete opiunea Shell deoarece se dorete calculul eforturilor in

perete(pereii urmand a fi discretizai si se va efectua calculul structurii).
7.

Desenarea elementelor de tip perei structurali

Prin selectarea seciunilor de perei structurali definite(25,30,40cm) si desenarea lor

conform proiectului,cu ajutorul reelei spaiale de referina.

8.

Desenarea elementelor de tip bara

Prin selectarea seciunilor de grinda definite(25x50cm;25x60cm;25x80cm) si

aplicarea lor conform proiectului , cu ajutorul reelei spaiale de referina.
Prin selectarea seciunilor de tip stlpi definite(25x25cm) si aplicarea lor conform
proiectului, cu ajutorul reelei spaiale de referina
Elementele de tip bara sunt incastrate la baz.

9.

Desenarea elementelor de tip planeu

Prin selectarea seciunilor de placa definite(16,18,20cm) si desenarea lor conform

proiectului,cu ajutorul reelei spaiale de referina.
Toate seciunile de tip placa sunt de tip membrana, nu se realizeaza calculul in
ele,doar preiau incrcrile si le transmit grinzilor si astfel nu se discretizeaza.

10.

Atribuirea de identificatori de montani pentru pereii structurali

Deoarece unele seciuni ale pereilor structurali sunt dezvoltate pe 2 direcii,au fost realizate
din mai multe seciuni rectangulare legate intre ele prin identificatori de montani (Pier).
Atribuirea a fost realizat prin selectarea elementelor de tipbar(stlpi) si de tip
arie(perei) care formeaza un perete structural si declararea unui identificator de montant.

Observatii
a) Deoarece toate elementele (stlpi si perei) care formeaza seciunea peretelui au
acelai identificator (Pier), ele se consider in program ca lucrnd impreun,
precum un singur element vertical (montant).
b) In program, montantul (Pier) este asimilat cu un element de tip bara, plasat in
centrul de mas al seciunii compuse din elementele avnd acelai identificator.
c) Un element de montant se intinde intotdeauna pe maxim un nivel.

11.

Discretizarea pereilor structurali

Pentru efectuarea unui calcul ct mai exact in toate elementele structurii(fara elementele de
tip placa) s-a realizat discretizarea pereilor structurali pentru o mai buna conlucrare cu
elementele de tip grinda.
Discretizarea a fost realizat prin selectarea tuturor pereilor din modelul realizat si
aplicarea unei discretizrii automate avnd dimensiunea maxim de 0.25 m.
Datorit discretizrii pereiilor structurali,in urma rulrii analizei structurii,se evidentiaza o
mai bun vizualizare a strii de eforturi in elementele respective.n urma vizualizarii
diagramelor de eforturi n pereii structurali a fost realizat armarea acestora,dimensionnduse armaturile de rezisten.

12.

Specificarea condiiilor de rezemare

Realizat prin selectarea tuturor nodurilor de la baz si

atribuirea de incastrri,astfel ndeplinindu-se una din
ipotezele de modelare si calcul a structurii.

13.

Specificarea zonelor rigide la noduri

Realizat prin selectarea tuturor nodurilor structurii
si atribuirea acestora proprietii de noduri cu
dimensiuni finite(noduri rigide).

Specificarea cazurilor de ncrcre static

14.

Au fost definite toate incrcrile datorate din greutatea proprie,din greutatea proprie a
elementelor nestructurale si ncrcrile utile,care acioneaz asupra structurii.
GP - ncrcri din greutatea proprie a elementelor structurale.
PCF - ncrcri datorate greutii proprii a elementelor nestructurale : perei,
compartimentari, zapad.
U
- ncarcari utile.

Observaii

Valoarea parametrului Self Weight Multiplier (multiplicatorul greutaii proprii) se

completeaza egala cu 1 doar pentru cazul GP (deoarece greutatea proprie,
calculat automat, trebuie inclusa doar ntr-un singur caz de ncarcare).
Definirea ca LIVE a unui caz este utila numai daca se utilizeaza combinaiile de
ncrcri predefinite.
15.

Aplicarea

ncrcrilor
statice pe bare

n cazul incarcarilor
statice aplicate pe
elementele de tipbar, au
fost aplicate inacrcrile
cvasipermanente din
compartimentare(zidaria de

crmid de 25cm),pe grinzile perimetrale si pe cele interioare atunci cand peretele de

compartimentare avea ca element de sprijinire grinda respectiv.

Aplicarea a fost realizat prin selectarea elemntelor de tip grind si atribuirea incrcrii
uniform distribuite din compartimentare(cu zidarie de crmid de 25cm).Grinzile de la ultimul
nivel nu preiau incrcri din compartimentare,ci doar pe cele transmise de planeul ultimului
nivel.
16.

Aplicarea ncrcrilor statice pe planee

Realizat prin selectarea elementelor de tip planeu si atribuirea ncrcrilor dup cum
urmeaz:
PLACA 16 cm

1. Util: 2.00 KN/m

2. Pardoseal(10 cm):0.10*22= 2.2 KN/m (greutate specific pardoseal=22KN/m)
3. Spatiu tehnic : 0.5 KN/m
4. Zapad :1.28 KN/m (pe planeul de la ultimul nivel)
5.

Perei compartimentare(rigips) : 0.3 KN/m(exclus placa de la ultimul nivel)

6.

Perei compartimentare(caramid 25 cm) : 8.8 KN/ml(exclus placa de la ultimul nivel)

7.

Straturi teras : 2.5 KN/m (pe planeul de la ultimul nivel)

PLACA 18 cm( pentru balcon)

1.

Util: 4.00 KN/m

2.

Sptiu tehnic : 0.5 KN/m

PLACA 20 cm

1.

Util: 2.00 KN/m

2.

Pardoseal(10 cm):0.10*22= 2.2 KN/m (greutate specific pardoseal=22KN/m)

3.

Spaiu tehnic : 0.5 KN/m

4.

Zapad :1.28 KN/m (pe planeul de la ultimul nivel)

5.

Perei compartimentare(rigips) :0.3 KN/m(exclus placa de la ultimul nivel)

6.

Perei compartimentare(caramida 25 cm) : 8.8 KN/ml(exclus placa de la ultimul nivel)

7.

Straturi teras : 2.5 KN/m (pe planseul de la ultimul nivel)

17.

Definirea combinaiilor de ncrcri statice

Au fost introduse combinaiile de cazuri de calcul static conform ipotezelor de

modelare si calcul al structuriii,acestea fiind GF(gruparea fundamental) i LD(GSgruparea special).

GF - gruparea fundamental = GP x 1.35 + PCF x 1.35 + U x 1.5

LD - gruparea special

= GP x 1.0 + PCF x 1.0 + U x 0.4

Pe baza acestor combinaii se pot identifica eforturi in bare ,plci i perei

structurali,aceste eforturi nefiind singurele necesare pentru verificarea si armarea
elementelor structurale.

Observaii

Folosirea tipului de combinaie {Load Combination Type) ADD" (aditiv) pentru

ambele combinaii.

Pentru fiecare termen din combinaie,alegerea cazului de ncrcre din caseta

cu lista derulanta Case Name, i introducerea coeficientului ncrcrii n caseta
Scale Factor i adaugarea acestuia.

18.

Specificarea surselor de mas

Pentru specificarea surselor de mas au fost introduse incrcrile din gruparea

special cu
coeficienii afereni.
Masele din elementele structurii sunt calculate automat de programul Etabs,nefiind nevoie
sa se efectueze calculul acestora.

19.

Definirea diafragmelor rigide de planeu

n programul Etabs,diafragmele sunt ntotdeauna orizontale,paralele cu planul X-Y.

Denumirea acestora este aceai la toate nivelurile(D1).

20. Definirea cazurilor de calcul la seism

Cazurile de calcul seismic au fost introduse de tipul QUAKE, cu multiplicatorul

greutaii proprii Self Weight Multiplier = 0. In ultima caseta Auto Lateral Load se alege
User Coefficient (coeficient seismic calculat si egal cu 0.14).

Pentru fiecare caz de calcul seismic, au fost completate direcia aciunii seismice
i semnul excentricitii accidentale (Direction and Eccentricity), precum i valoarea
coeficientului seismic de baza (Base Shear Coefficient).

21.

Definirea combinaiilor de ncrcri dinamice

Au fost adaugate combinaiile dintre gruparea speciala i cazurile de solicitare cu fore

seismice,utilizand opiunea de combinare ADD.

GSX1 -gruparea special, inclusiv seismul = GS + SEISMX1(seism pe directia x cu semn

pozitv)
GSX 2 - gruparea special, inclusiv seismul = GS + SEISMX2 (seism pe directia x cu
semn negativ)
GSY1 - gruparea special, inclusiv seismul = GS+SEIISMY1(seism pe directia y cu
semn pozitiv)
GSY2 - gruparea special, inclusiv seismul = GS+SEISMY2(seism pe directia y cu
semn negativ)

Se definete i combinaia pentru nfauratoare (INF), utilizand opiunea de combinare

ENVE.Coeficientii combinatiilor care formeaza combinatia INF sunt egali cu 1.
Aciunile seismice modelate prin cazurile SEISMX1, SEISMX2,SEISMY1,SEISMY2 intra in
combinatii odata cu semnul +", odata cu semnul -".

INF - infaurtoarea combinaiilor GF, GSX1, GSX2, GSY1, GSY2.

22.

Calculul static i seismic al structurii

Calculul static
Identificare deplasari:
Deplasri survenite din GP si GS.

Deplasri
Gruparea Fundamentala

Deplasri
Gruparea Special

Identificare eforturi in bare:

Diagrama de momente inconvoietoare din GF(cota +9.15)

Diagrama de fora taietoare din GF(cota +9.15)

Identificare eforturi in pereii structurali:

Diagrama de fore axiale din Infauratoare(cota +9.15)

Diagrama de momente inconvoietoare din Infauratoare(cota +9.15)

Calculul seismic prin metoda forelor seismice laterale

echivalente, conform codului codului romanesc P 100/2006

Metoda forelor seismice echivalente este o metod simplificat specific analizei globale in
care este prescris nivelul de asigurare seismic n funcie de seismicitatea zonei si de
caracteristicile dinamice proprii ale structurii si de nivelul de ductilitate al acesteia.

Identificarea caracteristicilor modale;

Pulsaia proprie
Mod de vibraie 1 - = 10.17 rad/secund
Mod de vibraie 2 - = 13.11 rad/secund
Mod de vibraie 3 - = 22.67 rad/secund

Perioada proprie de vibraie

Mod de vibraie 1 - T=0.617 secunde (vibrare transversala a intregii structuri)
Mod de vibraie 2 - T=0.479 secunde (vibrare transversala la colturile structurii)
Mod de vibraie 3 - T=0.277 secunde (vibrare in lungul structurii)

Frecvena proprie de vibraie

Mod de vibraie 1 - f = 1.62 Hz
Mod de vibraie 2 - f = 2.08 Hz
Mod de vibraie 3 - f = 3.61 Hz